Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1390
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 2 August 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Canalizarea din Straja, gata mai repede de termen
L
ucrãrile din Straja, unde este introdusã canalizarea, pentru prima datã în istoria staþiunii de munte, sunt în grafic. Mai mult, directorul Apa Serv Costel Avram susþine cã va termina chiar mai repede decât a programat iniþial. „Lucrãrile sunt conform planificãrilor ºi în Straja mai sunt undeva la 200 de metri de canalizare de fãcut. Atât ne mai revine nouã, celor de la Apa Serv. ªi Hidroconstrucþia merge bine cu sãpãturile în jos, spre oraº ºi aºa cum am prevãzut, la sfârºitul lunii septembrie va fi gata ºi poate chiar în avans. Oamenii din Straja nu vor avea decât sã se lege la reþeaua principalã”, a spus Costel Avram. Peste 200 de cabane vor fi racordate la acest sistem de canalizare, primul din staþiunea de munte din Valea Jiului ºi condiþiile din cabane vor fi
îmbunãtãþite simþitor. Lucrarea va fi gata în toamnã ºi pânã la iarnã ar putea deveni funcþionalã. Hidroconstrucþia SA Bucureºti este firma care executã lucrãrile pentru partea de canalizare de pânã în oraº ºi a câºtigat licitaþia cu cel mai bun preþ, la suma de 2.089.035, 61 lei, fãrã TVA, preþ mult mai mic faþã de estimãrile din caietul de sarcini, care au fost de peste 3,4 milioane de lei fãrã TVA. Lucrãrile au început în 19 septembrie 2016, iar investiþia Apa Serv este de 1,2 milioane de lei ºi este fãcutã doar cu banii din economiile societãþii de apã din Valea Jiului. Lungimea reþelei de canalizare este de 1,8 km, având aproximativ 60 de cãmine. Diana MITRACHE
Semnãturi împotriva hidrocentralei din Defileul Jiului
P
este 25.000 de semnãturi au fost strânse on-line de ecologiºtii care nu sunt de acord cu construcþia hidrotehnicã din Defielul Jiului. În opinia lor, „33 de kilometri de curs de râu vor dispãrea. Jiul, pe toatã lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apã, pierdut printre pietre. In 2016, dupã 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrãrile” la cel mai devastator proiect pentru naturã, implementat în þarã în ultimii 27 de ani. >>> PAGINA A 5-A
Canicula pune în pericol turiºtii, muncitorii ºi culegãtorii de fructe de pãdure remea extrem V de cãlduroasã din aceastã perioa-
dã face ca unul dintre cei mai periculoºi ºerpi din þara noastrã sã coboare de pe culmile munþilor pânã la ºoseaua din Defileul Jiului, unde este mai rece. Pericolul ca o persoanã sã fie muºcatã de un ºarpe veninos este
ridicat, mai ales cã defileul este circulat zilnic de zeci de oameni dupã fructe de pãdure ori de muncitorii care reabiliteazã DN 66. Astfel, viperele pun în real pericol viaþa celor care trec pe drumurile ce urmeazã firul apei, fiind foarte agresive din cauza caniculei. Mai mulþi muncitori care lucreazã pe ºantierul deschis în Defileul Jiului spun cã nu o datã au fost la un pas sã fie muºcaþi de ºerpi.
Spitalul de Urgenþã din Petroºani s-a aprovizionat cu de ser anitiviperinic, în cazul unei urgenþe ºi deja a fost nevoie sã se intervinã la un turist muºcat. Este adevãrat cã incidentul a avut loc la Obârºia Lotrului iar victimã a fost un tânãr din municipiul Vulcan. Acesta a fost muºcat de mânã ºi în ajutorul lui s-a intervenit cu un echipaj de la Petroºani dotat cu ser împotriva veninului iar mai apoi a fost
preluat de un elicopter SMURD ºi transportat la un spital din Capitalã. Alte atacuri ale viperelor au fost înregistrate în ultimele sãptãmâni în Retezat ºi, din fericire, în toate cazurile victimele au primit ajutor de la salvatorii montani iar apoi de la medici. Specialiºtii spun cã perioada de caniculã face ca viperele sã fie extrem de agresive, mai ales cã sunt ºi în perioada de împerechere. Turiºtii ºi cei care
cutreierã munþii dupã fructe de pãdure sunt sfãtuiþi sã poarte bocanci de munte ºi dacã se intrã în zonã cu vegetaþie înaltã, care nu permite verificarea suprafeþei solului, sã loveascã uºor vegetaþia cu un bãþ astfel ºarpele se va retrage.
Tot aceºtia mai spun cã persoana muºcatã de viperã poate muri în cinci ore, însã moartea survine în cazuri rare ºi mai mult de jumãtate din muºcãturi sunt “uscate” fãrã inoculare de venin. Maximilian GÂNJU