Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1390
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 2 August 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Canalizarea din Straja, gata mai repede de termen
L
ucrãrile din Straja, unde este introdusã canalizarea, pentru prima datã în istoria staþiunii de munte, sunt în grafic. Mai mult, directorul Apa Serv Costel Avram susþine cã va termina chiar mai repede decât a programat iniþial. „Lucrãrile sunt conform planificãrilor ºi în Straja mai sunt undeva la 200 de metri de canalizare de fãcut. Atât ne mai revine nouã, celor de la Apa Serv. ªi Hidroconstrucþia merge bine cu sãpãturile în jos, spre oraº ºi aºa cum am prevãzut, la sfârºitul lunii septembrie va fi gata ºi poate chiar în avans. Oamenii din Straja nu vor avea decât sã se lege la reþeaua principalã”, a spus Costel Avram. Peste 200 de cabane vor fi racordate la acest sistem de canalizare, primul din staþiunea de munte din Valea Jiului ºi condiþiile din cabane vor fi
îmbunãtãþite simþitor. Lucrarea va fi gata în toamnã ºi pânã la iarnã ar putea deveni funcþionalã. Hidroconstrucþia SA Bucureºti este firma care executã lucrãrile pentru partea de canalizare de pânã în oraº ºi a câºtigat licitaþia cu cel mai bun preþ, la suma de 2.089.035, 61 lei, fãrã TVA, preþ mult mai mic faþã de estimãrile din caietul de sarcini, care au fost de peste 3,4 milioane de lei fãrã TVA. Lucrãrile au început în 19 septembrie 2016, iar investiþia Apa Serv este de 1,2 milioane de lei ºi este fãcutã doar cu banii din economiile societãþii de apã din Valea Jiului. Lungimea reþelei de canalizare este de 1,8 km, având aproximativ 60 de cãmine. Diana MITRACHE
Semnãturi împotriva hidrocentralei din Defileul Jiului
P
este 25.000 de semnãturi au fost strânse on-line de ecologiºtii care nu sunt de acord cu construcþia hidrotehnicã din Defielul Jiului. În opinia lor, „33 de kilometri de curs de râu vor dispãrea. Jiul, pe toatã lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apã, pierdut printre pietre. In 2016, dupã 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrãrile” la cel mai devastator proiect pentru naturã, implementat în þarã în ultimii 27 de ani. >>> PAGINA A 5-A
Canicula pune în pericol turiºtii, muncitorii ºi culegãtorii de fructe de pãdure remea extrem V de cãlduroasã din aceastã perioa-
dã face ca unul dintre cei mai periculoºi ºerpi din þara noastrã sã coboare de pe culmile munþilor pânã la ºoseaua din Defileul Jiului, unde este mai rece. Pericolul ca o persoanã sã fie muºcatã de un ºarpe veninos este
ridicat, mai ales cã defileul este circulat zilnic de zeci de oameni dupã fructe de pãdure ori de muncitorii care reabiliteazã DN 66. Astfel, viperele pun în real pericol viaþa celor care trec pe drumurile ce urmeazã firul apei, fiind foarte agresive din cauza caniculei. Mai mulþi muncitori care lucreazã pe ºantierul deschis în Defileul Jiului spun cã nu o datã au fost la un pas sã fie muºcaþi de ºerpi.
Spitalul de Urgenþã din Petroºani s-a aprovizionat cu de ser anitiviperinic, în cazul unei urgenþe ºi deja a fost nevoie sã se intervinã la un turist muºcat. Este adevãrat cã incidentul a avut loc la Obârºia Lotrului iar victimã a fost un tânãr din municipiul Vulcan. Acesta a fost muºcat de mânã ºi în ajutorul lui s-a intervenit cu un echipaj de la Petroºani dotat cu ser împotriva veninului iar mai apoi a fost
preluat de un elicopter SMURD ºi transportat la un spital din Capitalã. Alte atacuri ale viperelor au fost înregistrate în ultimele sãptãmâni în Retezat ºi, din fericire, în toate cazurile victimele au primit ajutor de la salvatorii montani iar apoi de la medici. Specialiºtii spun cã perioada de caniculã face ca viperele sã fie extrem de agresive, mai ales cã sunt ºi în perioada de împerechere. Turiºtii ºi cei care
cutreierã munþii dupã fructe de pãdure sunt sfãtuiþi sã poarte bocanci de munte ºi dacã se intrã în zonã cu vegetaþie înaltã, care nu permite verificarea suprafeþei solului, sã loveascã uºor vegetaþia cu un bãþ astfel ºarpele se va retrage.
Tot aceºtia mai spun cã persoana muºcatã de viperã poate muri în cinci ore, însã moartea survine în cazuri rare ºi mai mult de jumãtate din muºcãturi sunt “uscate” fãrã inoculare de venin. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Bani pentru reducerea abandonului ºcolar
11
unitãþi de învãþãmânt din judeþul Hunedoara vor beneficia de fonduri pentru reducerea abandonului ºcolar, dar ºi pentru îmbunãtãþirea performanþei la examenul de bacalaureat. Numai douã din cele 11 licee beneficiare de fonduri sunt din Valea Jiului. Este vorba de Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani ºi Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan. “În cadrul primei runde a Schemei de Granturi pentru Licee finanþate prin Proiectul privind învãþãmântul secundar/ROSE au fost semnate 271 de acorduri de grant. Cele 271 de licee beneficiare vor derula proiectele finanþate prin granturi pe o perioadã de 4 ani,
având ca obiective reducerea ratei de abandon ºcolar, creºterea ratei de absolvire ºi îmbunãtãþirea performanþei la examenul de bacalaureat. În funcþie de numãrul de elevi înmatriculaþi la liceu ºi de rezultatele obþinute la examenul de bacalaureat, liceele primesc granturi a cãror valoare este cuprinsã între 70.000 Euro ºi 152.500 Euro. Finanþarea totalã pentru Runda 1 de
granturi a Schemei de Granturi pentru Licee este de 18.350.303 Euro, iar prima tranºã de bani a fost deja trimisã”, aratã Ministerul Educaþiei. În cadrul granturilor pentru licee sunt prevãzute 3 categorii de activitãþi eligibile: activitãþi pedagogice ºi de sprijin, activitãþi extracurriculare ºi activitãþi de renovare ºi dotare, mai exact o serie de mici lucrãri de modernizare/reparare a spaþiilor de
ºcolarizare, respectiv achiziþii de bunuri în scop educaþional. În prima categorie sunt incluse activitãþi remediale, tutorat, consiliere, coaching, dezvoltarea personalã a elevilor, îndrumare ºi orientare în carierã, dezvoltarea de abilitãþi socio-emoþionale, precum ºi activitãþi specifice destinate elevilor provenind din grupuri dezavantajate. Grupa a doua de activitãþi cuprinde vizite sau excursii de documentare, stagii de practicã/internship, partici-
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 2 August 2017
pare la diferite competiþii, acþiuni destinate înfiinþãrii/dezvoltãrii de reþele ºcolare etc. “Proiectul privind Învãþãmântul Secundar (Romania Secondary Education Project/ROSE), în valoare totalã de 200 de milioane de euro, este finanþat integral de Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BIRD), în baza Legii nr. 234/2015 pentru ratificarea Acordului de Împrumut (Proiectul privind învãþãmântul secundar) între România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Dezvoltare, semnat la Washington în 17 aprilie 2015, ºi se desfãºoarã în intervalul 2015 – 2022”, mai aratã ministerul. Din cele 11 licee care vor beneficia de fonduri, douã sunt din Valea Jiului. astfel, Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida a câºtigat fonduri pentru proiectul “Viitorul reprezintã educaþie ºi angajament unic (VREAU)”, iar Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan a depus proiectul “ Educaþia, ºansa ta esenþialã ESTE”.
Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 2 August 2017
Primãria Petroºani a vrut sã-i vândã firmei lui Coltescu 14.396 mp, dar peste trei zile s-a rãzgândit
D
ouã hotãrâri de Consiliu Local sau adoptat în ºedinþa ordinarã din 27 iulie 2017, la care trei consilieri s-au împotrivit, iar unul s-a abþinut. Dupã trei zile, în 31 iulie, s-a convocat o ºedinþã de îndatã în acestea au fost revocate...
103 mp. de pe strada Stadionului din Petroºani, hotãrâri care au fost adoptate, dar la care s-au împotrivit trei consilieri –
Milu Vladislav, Mihai Barbu, Dorina Niþã ºi unul s-a abþinut – Costel Postolache. A doua zi, la ºedinþa de
Dupã ce am aruncat o privire peste minutele ultimelor douã ºedinþe ale Consiliului Local Petroºani - ºedinþa ordinarã din 27 iulie ºi cea de îndatã din 31 iulie 2017 – ne-au atras atenþia douã proiecte de hotãrâri. Este vorba de Hotãrârile 182/2017 ºi 187/2017 prin care se vând 8293 mp. ºi alþi 6
îndatã, din cele patru puncte ale ordinii de zi, douã au fost revocarea hotãrârilor în cauzã... Mãi, sã fie! Am aflat cã terenurile cu pricina, de la Stadion, au fost concesionate anul trecut Societãþii Comerciale Cora Invest Group Vulcan, Punct de lucru Petroºani, care aparþine familiei Coltescu. Marin Coltescu este fost lider politic, care a dezvoltat afaceri pe orizontalã în domeniul minier. De la omul de afaceri Emil Bercea, o parte dintre consilieri au aflat cã firma lui Coltescu va cumpãra terenurile Primãriei, în suprafaþã considerabilã – un total de 14. 396 mp, pentru a revinde companiei
Alin Simota se aflã de ºapte zile în spatele gratiilor
C
ontroversatul afacerist din Petroºani se aflã la Penitenciarul Rahova în baza unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis pe numele sãu. Potrivit unor surse încã de pe data de 26 iulie ” s-a prezentat la punctul de control de pe Aeroportul Otopeni. A fost identificat de poliþiºtii de frontierã care i-au anunþat pe poliþiºtii de la transporturi. Constatând existenþa unui mandat de executare a pedepsei
cu închisoarea, au fost chemaþi reprezentanþii Administraþiei Penitenciarelor". Alin Simota estefost finanþator al clubului Jiul Petroºani ºi fost
vicepreºedinte al PNL Hunedoara, el fiind vizat de mai multe dosare penale. La începutul anului 2016, el a fost dat în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã, dupã ce o instanþã de la Tribunalul Hunedoara a hotãrât cã omul de afaceri trebuie sã revinã în Penitenciarul Bârcea Mare pentru a-ºi continua o pedeapsã de doi ani închisoare. Simota a fost condamnat în anul 2014, fiind acuzat de conflict de interese în perioada în care era consilier judeþean. Maximilian GÂNJU
Trei accidente provocate de ºoferi incoºtienþi sau fãrã permis
T
rei nevinovaþi au ajuns la spital dupã ce autoturismele în care se aflau au fost implicate în accidente rutiere provocate de neatenþia ºoferilor sau conducerea fãrã permis. Primul eveniment a avut loc pe DN 68 A, iar vinovat este un ºofer din Braºov care venea de la Timiºoara spre Deva. ”Un bãrbat în vârstã de 30 de ani, din judeþul Braºov, în timp ce conducea un autoturismul D.N.68A, din direcþia Timiºoara-Deva (la km 55+600m), nu a pãstrat o distanþã suficientã faþã de autoutilitara condusã de un bãrbat de 40 de ani, din comuna Dobra,
care circula în aceeaºi direcþie ºi care a oprit în spatele unei coloane de vehicule, tamponând autoutilitara din spate. În urma impactului, autoutilitara a fost proiectatã în autoturismul oprit în faþa acesteia, condus în aceeaºi direcþie de un cetãþean bulgar în vârstã de 60 de ani. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a unui bãrbat de 53 de ani, din judeþul Braºov, pasager în autoturismul care a produs evenimentul rutier”, aratã IPJ Hunedoara. Un alt accident a avut loc tot din cauza neatenþiei ºoferului, un bãrbat de 63 de ani, din comuna Hãlmãgel. ”În timp ce conducea
un autoturism din direcþia Oradea-Brad, în apropierea staþiei C.F.R. Lunca Moþilor, nu a pãstrat o distanþã suficientã faþã de autoturismul condus regulamentar de un bãrbat de 40 de ani, din judeþul Iaºi, ºi a intrat în coliziune cu acesta. În urma accidentului a rezultat rãnirea uºoarã a unei femei de 62 de ani, pasagerã în autoturismul care circula regulamentar”, spun anchetatorii. La spital a ajuns ºi o tânãrã din Haþeg, rãnitã într-un accident rutier provocat de un ºofer fãrã permis. Individul de 26 de ani, din judeþul Covasna, în afara localitãþii Bretea Streiului, a
fãcut o depãºire ºi a acroºat un autoturism care circula regulamentar ºi apoi s-a rãsturnat. În urma accidentului a rezultat rãnirea uºoarã a unei tinere de 29 de ani, din Haþeg, pasagerã în autoturismul care circula regulamentar. Poliþiºtii au întocmit dosare penale pe numele vinovaþilor. Maximilian GÂNJU
Dedeman. Dacã e aºa sau nu e, nu se poate dovedi. Dar suspiciunea rãmâne, cu atât mai mult cu cât dupã doar trei zile aceleaºi hotãrâri sunt revocate, conform minutelor anexate.
Actualitate 3 Trei dintre consilierii cãrora hotãrârile li s-au pãrut în neregulã au declarat cã, deºi au fost votate cu majoritate, ulterior au fost revocate pentru cã s-au constatat probleme cu întabularea ºi cu concesiunea, conform motivãrii prezentate. Cine ce sã mai înþeleagã?! Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Semnãturi împotriva hidrocentralei din Defileul Jiului
Sute de concurenþi la Festivalul Naþional ”Ursul din Carpaþi” – Straja 2017 -au încheiat înscrierile în concursul Festivalul Ursul din Carpaþi, ediþia I – Straja, Lupeni. S Pentru o primã ediþie a unui concurs numãrul participanþilor este impresionant – peste 100 de evoluþii însemnând 200 de persoane. Organizatorii Cãtãlin Þugulea ºi Emil Pãrãu vor acorda premii importante, vor pregãti seri distractive, iar oferta pentru relaxare ºi divertisment este foarte tentantã. Din juriul Festivalului vor face parte Robert Târnãveanu ºi maestrul Gheorghe Cîlþea, pe lângã profesorii care au modelat talente ce au devenit nume sonore ale muzicii ºi dansului. Staþiunea Straja, Lupeni, va fi animatã timp de trei zile de sute de oameni, cu ocazia desfãºurãrii concursului naþional Festivalul Ursul din Carpaþi, ediþia I. Oamenii de afaceri Cãtãlin Þugulea – Hotel Rustic Petroºani ºi Emil Pãrãru – ComeximR Lupeni organizeazã manifestarea la care s-au înscris peste 100 de ”evoluþii”, ceea ce înseamnã circa 200 de persoane - soliºti de muzicã popularã, uºoarã ansambluri ºi trupe de dans. Festivalul se va desfãºura în perioada 11-13 august, iar
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 2 August 2017
rezervãrile pentru cazare ºi masã au curs în paralel cu înscrierile. Pentru o primã ediþie, evenimentul se anunþã de
o amploare neaºteptatã, participanþii fiind atraºi de locul desfãºurãrii ºi de condiþiile de agrement oferite, dar ºi de premiile puse ”în joc”. Pe lângã cupe, medalii,
diplome, pachete consistente, organizatorii vor oferi laureaþilor celor ºase secþiuni ale Festivalului Ursul din Carpaþi ºase vacanþe în plin sezon de schi în staþiunea Straja, plus alte premii surprizã. Pe parcursul celor trei zile de concurs, plus gala laureaþilor, concurenþii, însoþitorii acestora ºi spectatorii se pot înscrie la excursii pentru Peºtera Bolii, unde vor fi transportaþi cu autobuze, vizitarea Schitului Straja, parcul de aventurã este deschis, pot face cunoºtinþã cu mascota Festivalului – ursul Baloo, pot face drumeþii pe trasee montane însoþiþi de o cãlãuzã, vizitã la o stânã etc. Având în vedere cã
Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic din satul Alun
Cu aceastã ocazie va putea fi vizitat ºantierul, amplasat pe o terasã antropicã aflatã la sud de cetatea dacicã Piatra Roºie, unde vor fi prezentate unitãþile de cercetare investigate în campania din acest an, stadiul cercetãrilor sitului, precum ºi istoria locului. La Pensiunea Dacica din localitate vor fi expuse cu acest prilej cele mai importante artefacte
nu existã limitã de vârstã, dupã evoluþia pe scenã, participanþii îºi pot alege cum îºi vor petrece timpul dupã gust ºi putinþã. ”Vom da drumul la telegondolã pentru a urca în Straja, de vineri dimineaþa, pentru cei ce nu urcã pânã în parcare cu maºinile, iar pe lângã ceea ce v-am spus cã vom pune la dispoziþie pentru relaxare ºi divertisment, sâmbãtã vom face ºi un foc de tabãrã. Le urez succes concurenþilor!” – a declarat Emil Pãrãu. ”Suntem pe ultima sutã de metri cu organizarea ºi probabil vor mai fi ºi alte premii în concurs, dar ºi oferte de divertisment pentru cei care vor partici-
pa, ºi mã refer ºi la concurenþi ºi la spectatori. Impresionant este numãrul mare de înscriºi din toatã þara pentru o primã ediþie a unui festival – circa 120 la toate cele ºase secþiuni. Ne strãduim ca totul sã decurgã ca la carte, iar concurenþii ºi familiile lor sã revinã cu drag în Valea Jiului” – a precizat Cãtãlin Þugulea. Din juriul Festivalului Ursul din Carpaþi, ediþia I vor face parte maestrul Gheorghe Cîlþea, cunoscutul solist de muzicã popularã Robert Târnãveanu, pe lângã profesorii care au modelat talente, cunoscute acum pe scena româneascã ºi internaþionalã. Ileana FIRÞULESCU
X-Carpatian 2018, proiectul de suflet al lui Toma Coconea A
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi în colaborare cu Fundaþia Dacica ºi Universitatea de Vest din Timiºoara, va organiza „Ziua porþilor deschise” pe ºantierul arheologic aflat pe raza satului Alun, comuna Boºorod (judeþul Hunedoara). Evenimentul astãzi, începând cu ora 11.00.
P
descoperite în campania 2017. Cercetarea s-a desfãºurat cu studenþi la specializarea istorie-arheologie din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara. Studenþii prezenþi pe ºantier au avut ocazia sã aprofundeze cunoºtinþele acumulate în timpul ºcolii, sã înþeleagã conceptele de bazã ale cercetãrii arheologice, tehnici de reprezentare graficã ºi sã conºtientizeze importanþa lor pentru istorie. Vã aºteptãm! Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
participat la toate ediþiile Red Bull X-Alps ºi acum face tot posibilul sã îºi aducã rivalii în România. Tomi Coconea ne spune cã deja s-a apucat de organizarea concursului din Carpaþi, o competiþie de talia celei din Alpi, la fel de grea ºi la fel de ademenitoare pentru concurenþii cu care el s-a luptat în fiecare an în Alpi. Totul începe din 2018, urmând sã fie competiþia ce se va þine în anii în care nu este X-Apls. „Va fi de la anul, dar în anii pari, nu impari, cum este RedBull X-Alps. O sã îl þinem în luna august. Proiectul va fi pus în practicã cu concurenþii de la X-Alps, pe care i-aþi vãzut pe live tracking, real. Deja l-am demarat, facem comisia de organizare, treburile sunt deja delegate ºi noi am început munca.Toamna aceasta punem site-ul ºi suntem la start, pentru mine fiind chiar o competiþie personalã”, a spus Toma Coconea, reprezentantul României la competiþia de anduranþã din Alpi. Când au aflat de proiectul lui Toma, toþi concurenþii s-au arãtat interesaþi, iar unii chiar au devenit curioºi sã afle ce i-ar putea opri. Toma, însã, nu le-a dezvãluit
mai nimic, spunând doar în glumã cã ar putea sã se întâlneascã cu diverºi „prãdãtori”. „Deja am fost întrebat de concurenþi ce pericole ar fi ºi le-am zis în glumã cã singurele pericole sunt urºii ºi aºa-ziºii ursari (n.r þiganii), dar asta este ca o glumã, fãrã discriminãri. Eu am traversat anul trecut Carpaþii ºi am avut astfel de probleme în Sãcele ºi la Târgoviºte. Nu cu urºii, cu ursarii. Cu urºii nu, cã eu am nimerit urs ºi la 100 de metri ºi, dacã nu te bagi în mediul lui, nu sunt periculoºi, dar ºi ceilalþi se pot calma ”, a adãugat, în glumã, atletul. Toma a încheiat competiþia din acest an din Alpi pe locul 11, dar nu se lasã ºi în 2018 îi aduce pe toþi în România. Va trece Carpaþii, unul dintre punctele intermediare urmând sã fie ºi Parângul. Diana MITRACHE
este 25.000 de semnãturi au fost strânse on-line de ecologiºtii care nu sunt de acord cu construcþia hidrotehnicã din Defielul Jiului. În opinia lor, „33 de kilometri de curs de râu vor dispãrea. Jiul, pe toatã lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apã, pierdut printre pietre. În 2016, dupã 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrãrile” la cel mai devastator proiect pentru naturã, implementat în þarã în ultimii 27 de ani.
Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat ºi parc naþional ºi sit Natura 2000”. Pe site-ul pe care ecologiºtii adunã semnãturi, existã expuse ºi motivele Proiectul sinistru presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviatã prin tunel pânã la ieºirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care sã stoarcã ºi sã trimitã spre aducþiune ºi puþina apã adunatã pe prima treime a defileului. ªi râul Bratcu, o perlã ascunsã a parcului, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încã adãposteºte specii protejate de peºti, va fi ºi deviat ºi regularizat pânã la distrugerea completã a cursului inferior. Prin urmare, reþeaua hidrograficã a parcului naþional va fi nimicitã. Se adaugã defriºãri, drumuri industriale, un alt pod, ºantiere, utilaje care polueazã ºi tulburã ani în ºir liniºtea naturii, ferestre de atac ... Distrugerea habitatelor acvatice ºi ripariene, aridizarea microclimatului defileului, se vor resimþi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naþional, care se va prãbuºi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat. De la speciile protejate de peºti, care vor dispãrea complet din situl Natura 2000/parcul naþional, de la vidre pânã la urºii care coboarã în perioadele secetoase sã bea apã chiar din Jiu, toate vieþuitoarele vor avea de suferit. Ecoturismul va primi, prin eliminarea totalã a raftingului, o loviturã de graþie. Defileul Jiului va deveni o zonã dezolantã. Dispariþia chiar ºi a ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaþii Româneºti înseamnã desigur o mutilare a cadrului natural al þãrii, în ansamblu. Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului, autoritatea competentã pentru acest proiect, trebuie sã aplice prevederile de la art. 46, alin. (3), literele a) ºi b) din Ordinul 135/2010, care specificã faptul cã este obligatorie revizuirea acordului de mediu când apar elemente noi. ªi au apãrut nenumãrate elemente noi
la acest proiect. Esenþial este cã în parcurile naþionale sunt admise doar activitãþile tradiþionale practicate numai de comunitãþile din zona parcului naþional, cã în siturile Natura 2000 sunt interzise activitãþile care perturbã speciile ºi deterioreazã habitatele pentru care a fost desemnat situl ºi cã este interzisã deteriorarea stãrii ecologice a corpurilor de apã. Deocamdatã Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului a refuzat sã aplice legislaþia, în ciuda faptului cã Ministerul Mediului, în rãspunsul (11368/AJ/23.10.2015) la scrisoarea deschisã privind Defileul Jiului din septembrie 2015, a recunoscut cã procedura trebuie reluatã. Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului a invocat, în adresa 1/826/TFP/28.03.2016, argumente false, precum faptul cã impactul s-ar fi produs deja, când în realitate impactul semnificativ asupra habitatelor ºi speciilor va avea loc doar când barajele vor intrerupe continuitatea Jiului ºi când râul va fi deviat în tunel. Impactul de pânã acum este infinitezimal faþã de cel final. Garda Naþionalã de Mediu trebuie sã constate cã acordul de mediu GJ-51/18.04.2003 ºi-a încheiat efectele juridice, este ineficace, din moment ce a fost emis pe baza unei documentaþii în care pe prima paginã scrie cã lucrãrile au loc pânã în mai 2007, deci sã constate cã se lucreazã fãrã acord de mediu ºi sã impunã sistarea lucrãrilor. În domeniul mediului, prin natura domeniului, factorul timp conteazã enorm, iar evaluarea de mediu a fost doar pentru iunie 2003-mai 2007. Încã nu este prea târziu pentru salvare Defileului Jiului! Autoritãþile de mediu trebuie doar sã aplice legea. Ne adresãm acestora dar ºi oricãror alte autoritãþi cu competenþe în acest amsamblu de ilegalitãþi. Solicitãm guvernului sã abroge de urgenþã HG 1297/2006, pentru cã nici nu se poate pune problema ca în anul 2017, în condiþiile excedentului în ce priveºte energia electricã, sã fie de utilitate publicã distrugerea unui parc naþional pentru câþiva MW. Întrucât, din 16.01.2016, distrugerea apelor, a fondului piscicol ºi forestier, reprezintã
ameninþãri la adresa securitãþii naþionale, iar instituþiile sesizate refuzã sã aplice legea, este necesarã intervenþia CSAT pentru stoparea lucrãrilor ilegale din Defileul Jiului. Denunþul cu privire la infracþiunile din Defileul Jiului a fost înregistrat la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureºti cu nr. 2769/VIII/1/2015 în 17.11.2015. De atunci, nu doar cã nu a fost nimeni tras la raspundere, dar activitatea infracþionalã în curs a continuat ºi s-a amplificat fãrã ca procurorii sã intervinã. În aceste circumstanþe, extrem de grave, solicitãm o anchetã a CSM. Solicitãm Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii a Senatului sã ancheteze acest caz.
D
e ce este important?
Cel mai spectaculos parc naþional din þarã va fi distrus de la un capãt la celãlalt. Defileul Jiului, cu peisajele care îþi taie rãsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaþii Româneºti, cu padurile virgine ºi cvasi-virgine care care formeazã aproape jumãtate din mantia verde a versanþilor, se
numãrã, fãrã îndoialã, între cele câteva elemente esenþiale, de valoare supremã, ale patrimoniului natural naþional. Parcurile naþionale sunt ultimele refugii ale naturii la scarã mare, sunt menite pãstrãrii într-o formã neperturbatã mãcar a unor eºantioane din magnifica
naturã pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevãrat în orice þarã din lume. Este de neconceput chiar ºi în lumea a treia ca autoritãþile sã ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc naþional, cum se întâmpla acum la noi. Distrugerea Defileului Jiului, fãrã sens, nu este doar o tragedie de proporþii ci ºi o ruºine naþionalã. Din pãcate aceste autoritãþi sunt atât de dedicate distrugerii acestui colþ unic de naturã vibrantã, copleºitoare, încât doar o opoziþie publicã masivã poate schimba ceva! ”În cele din urmã, societatea noastrã va fi definitã nu doar prin ceea ce creãm ci prin ceea ce refuzãm sã distrugem.” Petiþia poate fi semnatã la adresa: https://campaniamea.declic.ro/petitions/opriti-distrugereadefileului-jiului, iar numãrul necesar de semnãturi este 30.000. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Semnãturi împotriva hidrocentralei din Defileul Jiului
Sute de concurenþi la Festivalul Naþional ”Ursul din Carpaþi” – Straja 2017 -au încheiat înscrierile în concursul Festivalul Ursul din Carpaþi, ediþia I – Straja, Lupeni. S Pentru o primã ediþie a unui concurs numãrul participanþilor este impresionant – peste 100 de evoluþii însemnând 200 de persoane. Organizatorii Cãtãlin Þugulea ºi Emil Pãrãu vor acorda premii importante, vor pregãti seri distractive, iar oferta pentru relaxare ºi divertisment este foarte tentantã. Din juriul Festivalului vor face parte Robert Târnãveanu ºi maestrul Gheorghe Cîlþea, pe lângã profesorii care au modelat talente ce au devenit nume sonore ale muzicii ºi dansului. Staþiunea Straja, Lupeni, va fi animatã timp de trei zile de sute de oameni, cu ocazia desfãºurãrii concursului naþional Festivalul Ursul din Carpaþi, ediþia I. Oamenii de afaceri Cãtãlin Þugulea – Hotel Rustic Petroºani ºi Emil Pãrãru – ComeximR Lupeni organizeazã manifestarea la care s-au înscris peste 100 de ”evoluþii”, ceea ce înseamnã circa 200 de persoane - soliºti de muzicã popularã, uºoarã ansambluri ºi trupe de dans. Festivalul se va desfãºura în perioada 11-13 august, iar
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 2 August 2017
rezervãrile pentru cazare ºi masã au curs în paralel cu înscrierile. Pentru o primã ediþie, evenimentul se anunþã de
o amploare neaºteptatã, participanþii fiind atraºi de locul desfãºurãrii ºi de condiþiile de agrement oferite, dar ºi de premiile puse ”în joc”. Pe lângã cupe, medalii,
diplome, pachete consistente, organizatorii vor oferi laureaþilor celor ºase secþiuni ale Festivalului Ursul din Carpaþi ºase vacanþe în plin sezon de schi în staþiunea Straja, plus alte premii surprizã. Pe parcursul celor trei zile de concurs, plus gala laureaþilor, concurenþii, însoþitorii acestora ºi spectatorii se pot înscrie la excursii pentru Peºtera Bolii, unde vor fi transportaþi cu autobuze, vizitarea Schitului Straja, parcul de aventurã este deschis, pot face cunoºtinþã cu mascota Festivalului – ursul Baloo, pot face drumeþii pe trasee montane însoþiþi de o cãlãuzã, vizitã la o stânã etc. Având în vedere cã
Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic din satul Alun
Cu aceastã ocazie va putea fi vizitat ºantierul, amplasat pe o terasã antropicã aflatã la sud de cetatea dacicã Piatra Roºie, unde vor fi prezentate unitãþile de cercetare investigate în campania din acest an, stadiul cercetãrilor sitului, precum ºi istoria locului. La Pensiunea Dacica din localitate vor fi expuse cu acest prilej cele mai importante artefacte
nu existã limitã de vârstã, dupã evoluþia pe scenã, participanþii îºi pot alege cum îºi vor petrece timpul dupã gust ºi putinþã. ”Vom da drumul la telegondolã pentru a urca în Straja, de vineri dimineaþa, pentru cei ce nu urcã pânã în parcare cu maºinile, iar pe lângã ceea ce v-am spus cã vom pune la dispoziþie pentru relaxare ºi divertisment, sâmbãtã vom face ºi un foc de tabãrã. Le urez succes concurenþilor!” – a declarat Emil Pãrãu. ”Suntem pe ultima sutã de metri cu organizarea ºi probabil vor mai fi ºi alte premii în concurs, dar ºi oferte de divertisment pentru cei care vor partici-
pa, ºi mã refer ºi la concurenþi ºi la spectatori. Impresionant este numãrul mare de înscriºi din toatã þara pentru o primã ediþie a unui festival – circa 120 la toate cele ºase secþiuni. Ne strãduim ca totul sã decurgã ca la carte, iar concurenþii ºi familiile lor sã revinã cu drag în Valea Jiului” – a precizat Cãtãlin Þugulea. Din juriul Festivalului Ursul din Carpaþi, ediþia I vor face parte maestrul Gheorghe Cîlþea, cunoscutul solist de muzicã popularã Robert Târnãveanu, pe lângã profesorii care au modelat talente, cunoscute acum pe scena româneascã ºi internaþionalã. Ileana FIRÞULESCU
X-Carpatian 2018, proiectul de suflet al lui Toma Coconea A
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi în colaborare cu Fundaþia Dacica ºi Universitatea de Vest din Timiºoara, va organiza „Ziua porþilor deschise” pe ºantierul arheologic aflat pe raza satului Alun, comuna Boºorod (judeþul Hunedoara). Evenimentul astãzi, începând cu ora 11.00.
P
descoperite în campania 2017. Cercetarea s-a desfãºurat cu studenþi la specializarea istorie-arheologie din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara. Studenþii prezenþi pe ºantier au avut ocazia sã aprofundeze cunoºtinþele acumulate în timpul ºcolii, sã înþeleagã conceptele de bazã ale cercetãrii arheologice, tehnici de reprezentare graficã ºi sã conºtientizeze importanþa lor pentru istorie. Vã aºteptãm! Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
participat la toate ediþiile Red Bull X-Alps ºi acum face tot posibilul sã îºi aducã rivalii în România. Tomi Coconea ne spune cã deja s-a apucat de organizarea concursului din Carpaþi, o competiþie de talia celei din Alpi, la fel de grea ºi la fel de ademenitoare pentru concurenþii cu care el s-a luptat în fiecare an în Alpi. Totul începe din 2018, urmând sã fie competiþia ce se va þine în anii în care nu este X-Apls. „Va fi de la anul, dar în anii pari, nu impari, cum este RedBull X-Alps. O sã îl þinem în luna august. Proiectul va fi pus în practicã cu concurenþii de la X-Alps, pe care i-aþi vãzut pe live tracking, real. Deja l-am demarat, facem comisia de organizare, treburile sunt deja delegate ºi noi am început munca.Toamna aceasta punem site-ul ºi suntem la start, pentru mine fiind chiar o competiþie personalã”, a spus Toma Coconea, reprezentantul României la competiþia de anduranþã din Alpi. Când au aflat de proiectul lui Toma, toþi concurenþii s-au arãtat interesaþi, iar unii chiar au devenit curioºi sã afle ce i-ar putea opri. Toma, însã, nu le-a dezvãluit
mai nimic, spunând doar în glumã cã ar putea sã se întâlneascã cu diverºi „prãdãtori”. „Deja am fost întrebat de concurenþi ce pericole ar fi ºi le-am zis în glumã cã singurele pericole sunt urºii ºi aºa-ziºii ursari (n.r þiganii), dar asta este ca o glumã, fãrã discriminãri. Eu am traversat anul trecut Carpaþii ºi am avut astfel de probleme în Sãcele ºi la Târgoviºte. Nu cu urºii, cu ursarii. Cu urºii nu, cã eu am nimerit urs ºi la 100 de metri ºi, dacã nu te bagi în mediul lui, nu sunt periculoºi, dar ºi ceilalþi se pot calma ”, a adãugat, în glumã, atletul. Toma a încheiat competiþia din acest an din Alpi pe locul 11, dar nu se lasã ºi în 2018 îi aduce pe toþi în România. Va trece Carpaþii, unul dintre punctele intermediare urmând sã fie ºi Parângul. Diana MITRACHE
este 25.000 de semnãturi au fost strânse on-line de ecologiºtii care nu sunt de acord cu construcþia hidrotehnicã din Defielul Jiului. În opinia lor, „33 de kilometri de curs de râu vor dispãrea. Jiul, pe toatã lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apã, pierdut printre pietre. În 2016, dupã 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrãrile” la cel mai devastator proiect pentru naturã, implementat în þarã în ultimii 27 de ani.
Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat ºi parc naþional ºi sit Natura 2000”. Pe site-ul pe care ecologiºtii adunã semnãturi, existã expuse ºi motivele Proiectul sinistru presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviatã prin tunel pânã la ieºirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care sã stoarcã ºi sã trimitã spre aducþiune ºi puþina apã adunatã pe prima treime a defileului. ªi râul Bratcu, o perlã ascunsã a parcului, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încã adãposteºte specii protejate de peºti, va fi ºi deviat ºi regularizat pânã la distrugerea completã a cursului inferior. Prin urmare, reþeaua hidrograficã a parcului naþional va fi nimicitã. Se adaugã defriºãri, drumuri industriale, un alt pod, ºantiere, utilaje care polueazã ºi tulburã ani în ºir liniºtea naturii, ferestre de atac ... Distrugerea habitatelor acvatice ºi ripariene, aridizarea microclimatului defileului, se vor resimþi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naþional, care se va prãbuºi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat. De la speciile protejate de peºti, care vor dispãrea complet din situl Natura 2000/parcul naþional, de la vidre pânã la urºii care coboarã în perioadele secetoase sã bea apã chiar din Jiu, toate vieþuitoarele vor avea de suferit. Ecoturismul va primi, prin eliminarea totalã a raftingului, o loviturã de graþie. Defileul Jiului va deveni o zonã dezolantã. Dispariþia chiar ºi a ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaþii Româneºti înseamnã desigur o mutilare a cadrului natural al þãrii, în ansamblu. Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului, autoritatea competentã pentru acest proiect, trebuie sã aplice prevederile de la art. 46, alin. (3), literele a) ºi b) din Ordinul 135/2010, care specificã faptul cã este obligatorie revizuirea acordului de mediu când apar elemente noi. ªi au apãrut nenumãrate elemente noi
la acest proiect. Esenþial este cã în parcurile naþionale sunt admise doar activitãþile tradiþionale practicate numai de comunitãþile din zona parcului naþional, cã în siturile Natura 2000 sunt interzise activitãþile care perturbã speciile ºi deterioreazã habitatele pentru care a fost desemnat situl ºi cã este interzisã deteriorarea stãrii ecologice a corpurilor de apã. Deocamdatã Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului a refuzat sã aplice legislaþia, în ciuda faptului cã Ministerul Mediului, în rãspunsul (11368/AJ/23.10.2015) la scrisoarea deschisã privind Defileul Jiului din septembrie 2015, a recunoscut cã procedura trebuie reluatã. Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului a invocat, în adresa 1/826/TFP/28.03.2016, argumente false, precum faptul cã impactul s-ar fi produs deja, când în realitate impactul semnificativ asupra habitatelor ºi speciilor va avea loc doar când barajele vor intrerupe continuitatea Jiului ºi când râul va fi deviat în tunel. Impactul de pânã acum este infinitezimal faþã de cel final. Garda Naþionalã de Mediu trebuie sã constate cã acordul de mediu GJ-51/18.04.2003 ºi-a încheiat efectele juridice, este ineficace, din moment ce a fost emis pe baza unei documentaþii în care pe prima paginã scrie cã lucrãrile au loc pânã în mai 2007, deci sã constate cã se lucreazã fãrã acord de mediu ºi sã impunã sistarea lucrãrilor. În domeniul mediului, prin natura domeniului, factorul timp conteazã enorm, iar evaluarea de mediu a fost doar pentru iunie 2003-mai 2007. Încã nu este prea târziu pentru salvare Defileului Jiului! Autoritãþile de mediu trebuie doar sã aplice legea. Ne adresãm acestora dar ºi oricãror alte autoritãþi cu competenþe în acest amsamblu de ilegalitãþi. Solicitãm guvernului sã abroge de urgenþã HG 1297/2006, pentru cã nici nu se poate pune problema ca în anul 2017, în condiþiile excedentului în ce priveºte energia electricã, sã fie de utilitate publicã distrugerea unui parc naþional pentru câþiva MW. Întrucât, din 16.01.2016, distrugerea apelor, a fondului piscicol ºi forestier, reprezintã
ameninþãri la adresa securitãþii naþionale, iar instituþiile sesizate refuzã sã aplice legea, este necesarã intervenþia CSAT pentru stoparea lucrãrilor ilegale din Defileul Jiului. Denunþul cu privire la infracþiunile din Defileul Jiului a fost înregistrat la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureºti cu nr. 2769/VIII/1/2015 în 17.11.2015. De atunci, nu doar cã nu a fost nimeni tras la raspundere, dar activitatea infracþionalã în curs a continuat ºi s-a amplificat fãrã ca procurorii sã intervinã. În aceste circumstanþe, extrem de grave, solicitãm o anchetã a CSM. Solicitãm Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii a Senatului sã ancheteze acest caz.
D
e ce este important?
Cel mai spectaculos parc naþional din þarã va fi distrus de la un capãt la celãlalt. Defileul Jiului, cu peisajele care îþi taie rãsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaþii Româneºti, cu padurile virgine ºi cvasi-virgine care care formeazã aproape jumãtate din mantia verde a versanþilor, se
numãrã, fãrã îndoialã, între cele câteva elemente esenþiale, de valoare supremã, ale patrimoniului natural naþional. Parcurile naþionale sunt ultimele refugii ale naturii la scarã mare, sunt menite pãstrãrii într-o formã neperturbatã mãcar a unor eºantioane din magnifica
naturã pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevãrat în orice þarã din lume. Este de neconceput chiar ºi în lumea a treia ca autoritãþile sã ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc naþional, cum se întâmpla acum la noi. Distrugerea Defileului Jiului, fãrã sens, nu este doar o tragedie de proporþii ci ºi o ruºine naþionalã. Din pãcate aceste autoritãþi sunt atât de dedicate distrugerii acestui colþ unic de naturã vibrantã, copleºitoare, încât doar o opoziþie publicã masivã poate schimba ceva! ”În cele din urmã, societatea noastrã va fi definitã nu doar prin ceea ce creãm ci prin ceea ce refuzãm sã distrugem.” Petiþia poate fi semnatã la adresa: https://campaniamea.declic.ro/petitions/opriti-distrugereadefileului-jiului, iar numãrul necesar de semnãturi este 30.000. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica VĂŁii Jiului | Miercuri 2 August 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 2 August 2017
Licitaþiile electronice, piedicã pentru canalizarea din Lupeni ºi Uricani pa Serv Valea Jiului A se confruntã cu o problemã fãrã precedent, dupã ce nu poate porni licitaþiile electronice pentru proiectul de reabilitare a infrastructurii de apã ºi canalizare din Lupeni ºi Uricani. Cele douã oraºe erau prioritare ºi acum, spune Costel Avram, sistemul electronic le joacã feste, în sensul cã acesta cautã varianta cea mai ieftinã, care nu este ºi cea mai bunã. Acesta este motivul pentru care, în plinã varã, Apa Serv nu poate demara lucrãrile. „Chiar dacã Apa Serv Valea Jiului a luat toþi banii din prima parte a proiectului, ºi aici mã refer la POS (Programul Operaþional Sectorial) Mediu, chiar dacã am fãcut ºi economii, chiar dacã am plãtit asistenþa tehnicã din banii de POIM (Programul Operaþional de Infrastructurã Mare), suntem primul operator din România, care a încheiat contractul de finanþare, dar am scos la licitaþie ºi, de 12
ori la Lupeni ºi 11 ori la Uricani, au fost date înapoi de pe SEAP (Serviciul Electronic de Achiziþii Publice). Problema se pune cã trebuie preþul cel mai mic”, a spus, în cadrul unei emisiuni la Mondo TV, Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Directorul Apa Sers spune cã acum riscã sã aibã lucrãri de proastã calitate ºi cã nu þine cu nicio firmã. Ba mai mult, ar vrea sã nici nu aibã vreo implicare în acest sens. „Ce sã facem? Sã dãm
drumul la licitaþie, aºa cum vor ei? Merge proiectul la o comisie, rezultã o problemã. O rezolvãm, altã comisie zice altceva ºi tot aºa. Noi pierdem, cã încã nu am scos la licitaþie nicio lucrare. Mie mi-ar conveni ca altcineva sã facã licitaþia, eu sã monitorizez dacã lucrãrile se fac, iar rãspunderea sã fie a lor. Dar ei nu vor sã preia rãspunderea, pentru eventualele corecþii financiare!”, a mai adãugat Costel Avram. Proiectul, pentru care ar trebui scoase la licitaþie lucrãrile, este cofinanþat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare 20142020 ºi are o valoare totalã aprobatã de 90 de milioane de euro, 85% din valoarea contractului reprezentând fonduri europene nerambursabile; 13% fiind alocaþi de la Buget de stat, iar 2% reprezentând contribuþiile locale ale Consiliilor Locale ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Proiectul privind ”Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) -2014-2020”, prevede realizarea urmãtoarelor investiþii majore: - Reabilitare aducþiuni – 29,2 km (din care aducþiune Câmpu lui Neag – 4,2 km); - Reabilitare reþele apã 69,6 km (Petroºani - 18,4 km, Petrila - 9,2 km, Aninoasa -1,9 km, Vulcan16,0 km, Lupeni-17,1 km,
Uricani-7,0 km) - Extindere reþele apã Câmpu lui Neag – 8 km; - Reabilitare canalizare – 47,3 km (Petroºani-11 km, Petrila-7,4 km, Aninoasa2,5 km, Vulcan-7,2 km, Lupeni-12,8 km, Uricani6,4 km); - Reabilitare o captare apã Izvorul; - Reabilitare douã staþii
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
tratare (Taia ºi Zãnoaga); - Staþii de pompare – 6 bucãþi (2-Petroºani, 2Lupeni, 2-Uricani); - sistem centralizat SCADA, inclusiv branºamente electrice; - achiziþia de utilaje ºi echipamente pentru intervenþii în sistemele de apã ºi apã uzatã. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 2 August 2017
Henþ cu mâna
DERUTA CÃPITANILOR FCSB Steaua este, cred, singura echipã din lume care are câte doi cãpitani de echipã, aproape la fiecare
meci. Aºa s-a întâmplat ºi etapa din week-end-ul trecut, 1-1 cu Univ Craiova, când Pintilii a fost
schimbat la pauzã cu Larie, banderola fiind preluatã de Bãlaºa. Pe ce criterii, numai „antrenorul” Gigi Becali ºtie. (oricum Nicolae Dicã e nevinovat...) ªi-n sezonul trecut, Toºca, Stanciu, Adi Popa, Alibec, Niþã sau Achim s-au bucurat de acest statut. Pãi ºi atunci unde mai
e personalitatea a ceea ce numim cãpitan de echipã? Nu ºtiu disearã cine va fi cãpitanul, în meciul de la Plezen în returul... Turului 3 preliminar, mai ales cã aflarãm mai zilele trecute din surse locale cã Pintilii îºi dã bacul la Petroºani, pe 2 august, adicã azi, în
ziua meciului din Cehia!? Mãi sã fie! Deci, e posibil ca pe frumoasa ºi onoranta funcþie de cãpitan de echipã la FCSB Steaua sã-l vedem disearã pe Pleaºcã, Szecui, Man sau hulitul Enache. V-ar mai mira ceva în þara marþafoiului Becali ºi a „presei libere”?
Fotbal rural
S-A ALES „CAREUL DE AªI”!
Iatã cã interesanta competiþie Cupa de varã „Mãgura Pui” se îndreaptã spre fazele finale. Dupã etapa din week-end-ul trecut, s-au calificat poziþiile 1 ºi 2 din fiecare grupã, pentru faza finalã.
La fel ºi în cealaltã competiþie, aflatã la prima ediþie, Cupa Veteranilor. „Interesul va creºte ºi mai mult pentru ultimele confruntãri, în semifinale ºi finale” a spus Doinel Creciunesc, viceprimarul
comunei Pui, cel care se ocupã îndeaproape de bunul mers al competiþiei. Cea mai în formã echipã este în continuare campioana ultimelor douã ediþii, echipa din satul Ponor, care a spulberat tot pânã la semifinale, având golaerajul (13-2) cel mai consistent, astfel cã echipa se prezintã cu mari ºanse în semifinala cu cei din localitatea de reºedinþã, comuna Pui. De remarcat cã ºi la Cupa Veteranilor s-ai impus cei de la Ponor, dovedind astfel pasiunea pentru fotbal din tatã în fiu la acest nivel.
Paginã realizatã de Genu TUÞU CUPA DE VARÃ „MÃGURA PUI” ED. A 17-A Etapa a 6-a, 30 iulie 2017 Gr.A: Juniori Uric 4-1 Gr. B: Pui Federi 3-1 CLASAMENT GRUPA A 1 Ponor 3 3 0 0 13-2 9p. 2 Juniorii Pui 3 2 0 1 6-6 6p. 3 Uric 3 1 0 2 12-14 3p. 4 Veteranii Pui 3 0 0 3 5-15 0p. CLASAMENT GRUPA B 1 Fizeºti 3 3 0 0 9-2 9p. 2 Pui 3 2 0 1 11-9 6p. 3 Federi 3 1 0 3 6-6 3p. 4 ªerel 3 0 0 3 5-14 0p. SEMIFINALE – 6 AUGUST 2017 Ponor - Pui Fizeºti - Juniori
CUPA VETERANILOR 2017 Etapa a 6-a, 30 iulie 2017 Gr. A: Ohaba Ponor Bãieºti 3-0 Gr. B: Galaþi Fizeºti 0-3 CLASAMENT GRUPA A 1 Ponor 3 2 1 0 10-2 7p. 2 Bãieºti 3 2 0 1 10-7 6p. 3 ªerel 3 1 1 1 18-11 4p. 4 Ohaba Ponor 3 0 0 3 5-21 0p. CLASAMENT GRUPA B 1 Pui 3 2 0 1 10-2 7p. 2 Fizeºti 3 2 0 1 7-6 7p. 3 Galaþi 3 0 1 2 1-7 1p. 4 Galaþi 3 0 2 1 2-5 2p. SEMIFINALE – 6 AUGUST 2017 Ponor - Fizeºti Pui - Bãieºti
Fotbal, Liga I
CU VEDETELE-N TRIBUNÃ, NU-I A BUNÃ...
z Steaua FCSB era la un pas sã se facã de râs acasã, 1-1 cu Universitatea Craiova, demonstrând cã fãrã Alibec sau Budescu, spectatori în tribunã la acest meci, e destul de greu sã baþi. z Concordia Chiajna, Juventus Bucureºti ºi Gaz Metan Mediaº rãmân fãrã victorie dupã trei etape. z Surprizã în vârful clasamentului, cu F.C. Botoºani în posturã de lider, dupã un 5-1 sãnãtos în dauna parodiei de echipã numitã Sepsi Sf. Gheorghe. z Dinamo trãeiºte o perioadã bunã sub epoca lui Cosmin Contra, fiind cu siguranþã o contracandidatã la titlu.