Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1399
Cronica Vãii Jiului Vineri, 18 August 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Începe examenul de bacalaureat
A
bsolvenþii de liceu care nu au promovat prima etapã a examenului de bacalaureat pot susþine cea de-a doua etapã a examenului maturitãþii.
Primele probe încep luni, 21 august, cu proba scrisã la limba ºi literatura românã. Pentru prima datã, sesiunea de toamnã a examenului de bacalaureat începe cu probele scrise ºi continuã cu cele orale. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar aratã cã la aceastã sesiune s-au înscris 800 de candidaþi, care vor susþine examenul în tei centre de examen. Acestea sunt la Colegiul Naþional Pedagogic „Regina Maria” Deva, unul la Colegiul Naþional „Iancu de Hunedoara” Hunedoara ºi ultimul centru de examen va fi la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Examenul matu-
ritãþii va continua în data de 22 august cu proba scrisã la limbã maternã. În data de 23 august candidaþii vor susþine proba scrisã obligatorie a profilului, iar în data de 24 august aceºtia vor susþine proba scrisã la alegere a profilului ºi specializãrii. Abia în data de 25 august, cei care s-au înscris la a doua sesiune a examenului de bacalaureat vor intra sã susþinã probele orale. Pe data de 1 septembrie se vor afiºa rezultatele ºi în aceeaºi zi se vor depune ºi contestaþiile. Rezultatele finale vor fi afiºate în data de 6 septembrie. La sesiunea din varã promovabilitatea a fost de aproape 70%. Monika BACIU
Ia viaþa în piept, într-un singur picior ºi cu credinþã în Dumnezeu
D
e câte ori nu ne-am revoltat, oare, atunci când am gãsit asistaþi social în plinã putere, ridicând ajutoare de la Primãrie? ªi dacã ei sunt mulþi, atunci de ce sã nu vã arãtãm un contra-exemplu, care ne-a umplut sufletul cu curajul sãu? >>> PAGINA A 4-A
Duºi la vaccin cu microbuzul ºcolar. Nici aºa nu s-au dus toþi...
C
ampania de vaccinare în judeþul Hunedoara a copiilor este în plinã desfãºurare.
Cel puþin 11 copii mai trebuie duºi la medic ca sã fie vaccinaþi ºi cei mai mulþi locuiesc la blocurile sociale din Colonia municipiului Petroºani. Aici, asistenþii social fac eforturi uriaºe sã
convingã pãrinþii ºi chiar au apelat la un microbuz ºcolar pentru a-i transporta organizat. Nici aºa nu prea au venit toþi. „Au fost mai multe acþiuni, din partea compartimentului de medicinã socialã. Cei de la DSP Deva au venit aici de mai multe ori ºi ne-au lãsat pliante legate de aceastã campanie de vaccinare. I-am dus pe mai mulþi cu un microbuz ºcolar, dar
deºi trebuiau sã meargã 18 copii, dar au rãmas 10 la final ºi la doctor s-a constatat cã 4 erau deja vaccinaþi”, a spus Cristina Mraz, director DPLAS Petroºani.
Statisticile au atras atenþia asdupra judeþului Hunedoara, ca fiind unul în care vaccinarea este deficitarã, iar unul dintre cartierele cu probleme a fost chiar
Colonia din Petroºani. „Au fost anunþaþi 96 de copii, s-au vaccinat 77. Am avut 8 familii care au refuzat ºi DSP ne-a comunicat un model de declaraþie ºi pãrinþii refuzã punându-ºi semnãtura pe un astfel de act. Mai sunt 11 de vaccinat, iar aceºtia vorr fi duºi în aceastã sãptãmânã”, a mai spus Cristina Mraz. Potrivit datelor oficiale, în prima jumãtate a acestui an, au fost consemnate 641 de cazuri de rujeolã în judeþul Hunedoara, fãrã
sã fie înregistrate decese din cauza bolii. Ministrul Sãnãtãþii, Florian Bodog, a propus schimbarea din funcþie a directorilor executivi ºi a celor care ocupã funcþia de directori executivi adjuncþi ai Direcþiilor de Sãnãtate Publicã din judeþele Caraº-Severin, Hunedoara, Neamþ, Prahova ºi Ilfov, în urma analizei privind implementarea campaniei naþionale de vaccinare, informeazã Ministerul Sãnãtãþii. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 August 2017
Ceremonii militare în Pasul Vâlcan Atenþie T în Defileul ranºee adevãrate, busturi ale înaintaºilor noºtri care au luptat pe munþii din Valea Jiului, dar ºi drapele cu însemne care au fost fluturate pe aceste locuri pot fi vãzute sâmbãtã în Pasul Vâlcan. Administraþia din acest municipiu al Vãii Jiului, împreunã cu cadrele militare în rezervã ºi retragere, pregãtesc ceremonii militare în acest loc ce este marcat de trecerea celor 100 de ani de la luptele ce s-au dat prin munþi, pentru eliberarea þãrii. Toate manifestãrile sunt grupate sub denumirea genericã „De la rãzboi, la Unire”. „În acest an am mai pus acolo încã douã busturi:
Jiului! Se lucreazã!
L regele Ferdinand, care a avut o contribuþie importantã la intrarea României în Primul Rãzboi Mondial, pentru cã el a dat Decretul de intrarea al României în rãzboi ºi merita aceastã onoare la noi în Pasul Vâlcan, aici unde a avut loc prima spargere a frontului de luptã, pe aceste locuri. Al doilea bust pe care îl inaugurãm este cel al generalului Tãtãrãscu, care a luptat, de asemenea, în Pasul Vâlcan. Vom începe cere-
moniile cu o primire a raportului, vom avea organizat un careu cu un pluton de militari de la Gorj ºi Poliþia localã de la Vulcan ºi ofiþeri în rezervã ºi retragere din Gorj, Dolj, Mehedinþi, Sibiu ºi Hunedoara”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Centenarul Primului Rãzboi Mondial va fi marcat prin locul prin care au trecut trupele ce au luptat ºi ceremonialul militar va fi completat de cel
religios. „Vom sfinþi cele douã busturi, vom depune coroane ºi jerbe de flori ºi vom primi cele 12 drapele de luptã care au fost ale regimentelor ce au luptat în Pasul Vâlcan ºi vom încheia cu un spectacol de muzicã patrioticã”, a conchis primarul. Ceremoniile au loc în Pasul Vâlcan, sâmbãtã, începând cu ora 11,oo, iar cei interesaþi pot urca în munte pentru a lua parte la evenimente. Diana MITRACHE
a sfârºitul acestei sãptãmâni, au loc lucrãri ample în Defileul Jiului, iar drumarii cer ºoferilor atenþie sporitã. Potrivit celor de la CNADR, în zilele de la finele acestei sãptãmâni, pe porþiunea ce aparþine judeþului Hunedoara, de la limita cu Gorjul, vor fi conducãtori de trafic, care vor dirija circulaþia rutierã ºi ºoferii sunt sfãtuiþi sã nu se mai grãbeascã. „Se va lucra la km 118, acolo unde este un pod. Se vor monta grinzile peste pod, fiind o lucrare mai amplã. Rog conducãtorii auto, ºi vã mulþumesc cã îmi daþi posibilitatea sã fac acest apel, ca joi, dupã amiazã, seara ºi vineri dimineaþa sã circule cu mai multã
Autoritãþile analizeazã preþul energiei electrice C reºterile semnificative ale preþurilor de pe piaþa de energie pornesc anchetele.
Semnalele aratã cã ar exista posibile înþelegeri neconcurenþiale între producãtori de energie din România au fost transmise spre analizã Consiliului Concurenþei, în urma situaþiei pe care România o înregistreazã pe bursa de energie electricã, unde preþurile au atins un nivel ridicat faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, se aratã într-un comunicat al Ministerului Energiei. De asemenea, pe fundalul producþiei mai scãzute din hidrocentrale ºi a creºterii consumului, România ºi-a asigurat necesarul de electricitate cu o contribuþie consistentã în sistem a producãtorilor pe cãrbune ºi gaze, ale cãror costuri de producþie sunt mai ridicate, susþine ministerul. “De aproximativ o lunã
de zile, este în atenþia noastrã evoluþia pe PZU, pe piaþa pentru doua zi a preþului energiei. Am solicitat încã de atunci domnului preºedinte ANRE, Havrileþ, sã-ºi facã o analizã ºi sã constituie comisiile dumnealor interne pentru a face aceastã analizã. Din pãcate, cu toate cã am primit promisiuni cã vom primi astãzi, pânã în ºedinþa de guvern, un raport, nu l-am primit de la dumnealor ºi vreau sã semnalez acest lucru. Am încercat sã identificãm, cu informaþiile care le-am avut noi la dispoziþie,
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
dar… De asemenea, am avut în aceastã perioadã colaborarea Consiliului Concurenþei ºi am avut mai multe întâlniri cu domnul Chiriþoiu, chiar astãzi dimineaþã, pânã sã vin la ºedinþa de guvern, am avut discuþii cu dumnealor. M-am vãzut, de asemenea, ºi cu domnul Victor Ionescu, directorul OPCOM, piaþa pe care se fac aceste tranzacþii. Cred cã una din cauze, foarte importantã, este aceea cã în luna iunie, când ar fi trebuit sã se realizeze licitaþiile pentru furnizorii de ultimã instanþã, - ºi aici facem referiri la toþi marii furnizori din piaþã, - acestea au fost amânate pentru luna august ºi practic toþi acei furnizori, pe acele contracte bilaterale pe care nu le-au încheiat în luna iunie, acum vin pe piaþa zilnicã ºi fac achiziþii de cantitãþi mari de energie, creând o presiune pe aceastã piaþã. A promis domnul Havrileþ cã vor începe aceste licitaþii pe data
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
de 10 ºi le vor termina pânã la sfârºitul lunii august. Aºteptãm acest lucru, dar, de asemenea, aºtept din partea ANRE soluþii concrete pentru cã sunt principala instituþie cu atribuþii de reglementare ºi control”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu. Ministerul Energiei va începe o analizã privind cauzele producþiei scãzute din hidrocentrale, aportul energiei hidro în asigurarea consumului României fiind, în aceastã perioadã, mai mic decât în mod obiºnuit. „Analiza îºi propune sã verifice dacã producþia Hidroelectrica este afectatã de debitele reduse ale râurilor interioare sau este cauzatã de o exploatare defectuoasã a hidroagregatelor”, aratã un comunicat al Ministerului Energiei. Oficialii ministerului au mai precizat cã “România are capacitatea sã-ºi asigure fãrã probleme consumul intern din producþie proprie”. Monika BACIU
responsabilitate ºi prudenþã, mai ales cã sunt ºi semafoare ºi vor fi ºi piloþi care vor dirija traficul, fiind în zonã o macara de mare tonaj, care va obtura traficul”, a spus Ion Tudor, ºef al CNADR Gorj. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de o firmã spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei, iar deocamdatã nu au fost anunþate restricþii de circulaþie. Lucrãri mai ample vor avea loc, însã abia anul viitor, ºi în zona Lainici, acolo unde va fi amenajatã ºi o parcare, iar drumul de acces va fi redirecþionat pe o altã parte a traseului. Diana MITRACHE
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 August 2017
Ilie Pãducel: “Suntem în faza când ºi ultima unitate minierã dispare de pe harta oraºului” O raºul Petrila se confruntã cu o realitate tristã ºi dureroasã. Ultima exploatare minierã va fi închisã. Mina Lonea se va închide anul viitor, iar localitatea rãmâne fãrã cel mai mare angajator.
În acest sens, la sfârºitul sãptãmânii trecute, a avut loc o dezbatere pe acest subiect. Întrucât se lucreazã la reactualizarea planurilor privind închiderea exploatãrii miniere, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au vrut sã ºtie care sunt cerinþele autoritãþilor locale. “În momentul de faþã ne aflãm în faza în care lucrãm la executãm reactualizarea planului de închidere, conform legii. Acum refacem documentaþiile pe care le avem la dispoziþie în momentul de faþã. Firma CEPROMIN se ocupã de închiderea de suprafaþã, va fi proiectantul care va întocmi tot ce înseamnã închidere de suprafaþã, în colaborare cu o altã firmã care a câºtigat contractul pentru închiderea de subteran. Vrem sã ascultãm care sunt cerinþele pentru a fi cuprinse, deocamdatã în planul de încetare a activitãþii, ca posibilitate de pãstrare, dacã existã iar în momentul în care va fi întocmit proiectul tehnic
ele vor fi detaliate ºi vom vedea cum pot fi pãstrate sau demolate, în funcþie de caz”, a spus Cosmin Chiuzan, reprezentant al Complexului Energetic Hunedoara. Autoritãþile locale de la Petrila au vrut sã afle care sunt obiectivele de investiþii ce ar putea fi realizate de CEH odatã cu închiderea unitãþii miniere. “Aº vrea sã întreb care sunt investiþiile pe care le permite legea în planul de închidere? Spre exemplu, dacã am cere sã asiguraþi drumul de centurã pe linia actualã, ar fi una din solicitãri. Aº vrea ca drumul acesta sã continue pânã la mina Lonea, mai ales cã merge paralel pe calea feratã”, a întrebat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. În replicã, Cosmin Chiuzan a subliniat faptul cã CEH nu poate realiza investiþii, ci poate doar reabilita zonele afectate de exploatarea subteranã. “Problemele sunt puþin
diferite. La mina Petrila era un drum existent care a fost afectat de exploatarea care s-a desfãºurat în perimetrul minei Petrila, aici e vorba de un drum care ar trebui construit de la zero, pe traseul cãii ferate înguste pe care transportãm cãrbunele. Conform prevederilor legii, nu putem face construcþii, putem reabilita zonele care au fost afectate de exploatarea subteranã”, a spus Cosmin Chiuzan. „De-a lungul anilor, societatea de exploatare a cãrbunelui a adus ºi prejudicii atât oraºului, cât ºi unor persoane fizice, cãrora le-au fost mutate casele sau au fost chiar drame. În Tãia au fost 8-10 case care s-au mutat ºi nu puteþi sã veniþi sã ne spuneþi cã legea nu vã permite sã faceþi niºte reparaþii minore, faþã de ceea ce s-a stricat ºi faþã de profitul pe care statul român l-a realizat prin aceste exploatãri
miniere”, a replicat, nervos, primarul oraºului Petrila. „Exploatarea subteranã s-a executat de-a lungul timpului ºi cu anumite strãmutãri de case, persoanele au fost despãgubite în baza legii. Eu vã spuneam de ceea ce prevede legea minelor ºi ceea ce putem face în baza prevederilor legale în vigoare”, a completat Cosmin Chiuzan. Ilie Pãducel, cel care a fost primar peste 20 de ani, ºi care acum este consilier local vrea ca înainte de a se închide mina Lonea sã se creeze locuri de muncã. “Ar trebui un memoriu semnat de Primãrie ºi Consiliul Local sã ne spunã, onor, minister ºi guvern ce alternativã creeazã pentru cã niciun guvern de la începerea închiderii minelor nu a creat nicio alternativã pentru locurile de muncã ce au fost desfiinþate. Cu asta ar trebui sã începem.
Sunt peste 2000 de suflete care mai trãiesc de pe urma minei Lonea. Pentru 2000 de suflete ce alternativã se creeazã în oraºul Petrila. Fãcutã ceva fãbricuþã prima datã, ºi atunci sã înceapã închiderea minei Lonea. Niciun guvern, ºi de fiecare datã când am avut ocazia, a spus cã nu se închide mina Lonea, mina Petrila, ºamd... Suntem în
Viziune. CEH ºi CEO sã formeze o singurã entitate ele douã complexe C energetice, Hunedoara ºi Oltenia, ar trebui sã
formeze, în viitor, o singurã entitate. Aceasta este viziunea lui Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia. Aflat în Valea Jiului în urmã cu douã sãptãmâni, acesta a subliniat cã cele douã complexe ar trebui sã se uneascã, pe viitor. “De ce nu se gândeºte cineva sã uneascã cele douã complexe pentru cã pânã la urmã, astãzi Complexul Energetic Oltenia este pe un trend bun, oamenii au obiective de performanþã. Complexul Energetic Oltenia într-un an –doi intrã în stabilizare, iar, de
ce nu, cineva într-un viitor sã gândeascã ºi la acest lucru (unirea CEH ºi CEO)”, a declarat Sorin Boza, directorul general al CEO. În timp ce CEH se afundã în datorii cu fiecare zi care trece, la Complexul Energetic Oltenia situaþia este puþin diferitã. Abia dupã stabilizarea acesteia vede directorul general o posibilã uniune între cele douã societãþi energetice. “Nu aº putea spune cã ar afecta Complexul Energetic Oltenia pentru cã, pãrerea mea este cã într-un an-doi dacã ar veni o astfel de idee, la momentul potrivit sã nu moarã producãtorul de energie din Hunedoara. poate CEO va avea un trend pozitiv, un
exemplu bun este anul acesta, iar dacã ne menþinem într-un trend pozitiv ºi putem sã facem un astfel de lucru, de ce nu. E bine sã ai un singur producãtor pe cãrbune. E o viziune pe care eu aºa aº vedea-o, dar numai dupã stabilizarea Complexului Energetic Oltenia”, a mai spus
sursa citatã. Diferenþele între cele douã complexe sunt enorme, lucru ºtiut de toatã lumea. “E o diferenþã mare pentru cã astãzi în Oltenia e exploatare de suprafaþã, aici e doar subteran, deci nu sunt termeni de comparaþie. E mult
faza când ºi ultima unitate minierã dispare de pe harta oraºului”, a spus consilierul local, Ilie Pãducel. La dezbaterea organizatã la Petrila au fost ºi câþiva cetãþeni, însã aceºtia nu au avut nimic de spus cu privire la închiderea ºi ultimei unitãþi miniere. Monika BACIU
mai uºor la noi (CEO-n.r.) din punctul de vedere al securitãþii muncii”, a mai spus directorul Complexului Energetic Oltenia. Anul trecut a existat o propunere asemãnãtoare venitã din partea Federaþiei Naþionale Mine Energie. Ideea principalã a fost aceea de creare a mixului energetic. Una din propunerile comisiei este aceea de înfiinþare a Complexului Energetic Valea Jiului care ar urma sã rezulte din divizarea actualului Complex Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Valea Jiului ar urma sã fie format din minele viabile ºi Termocentrala Paroºeni, pentru ca ulterior sã fuzioneze cu Complexul Energetic Oltenia ºi Porþile de Fier I ºi II astfel încât sã fie creat mixul energetic. Monika BACIU
4 Actualitate
Drumul Neamþului sau Drumul lui Mihai Viteazul ”invadat” de cadre militare, istorici ºi iubitori ai muntelui
Ia viaþa în piept, într-un singur picior ºi cu credinþã în Dumnezeu D e câte ori nu ne-am revoltat, oare, atunci când am gãsit asistaþi social în plinã putere, ridicând ajutoare de la Primãrie? ªi dacã ei sunt mulþi, atunci de ce sã nu vã arãtãm un contra-exemplu, care ne-a umplut sufletul cu curajul sãu? Pe Gavrilã Vlad, un bãrbat trecut de o jumãtate de secol, l-am gãsit la coasã, în curtea încropitã pe pãmântul ce l-a primit, dupã ce 10 ani a fost slugã în casa unor localnici. Acolo are o grãdinã mult mai
îngrijitã decât vecinii sãi, în care ºi-a plantat strictul necesar ºi îºi duce viaþa, pe Sãlãtruc, într-o colibã construitã de el, fãrã curent sau apã. E greu, dar aºa i-a fost mereu ºi despre el ne-a povestit preotul ce l-a gãsit, duminicã de duminicã, la slujbã. Omul, însã, nu se plânge de nimic ºi ne spune cât de generos a fost Dumnezeu cu el. „Am muncit mereu, ca ºi azi. Plivesc buruieni. M-au ajutat oamenii care mi-au dat pãmântul, cã le-a fost milã de mine ºi mi-au dat aici pãmântul ãsta ºi eu sunt
mulþumit pânã la Dumnezeu. Nu putea nici pasãrea sã stea aici. Erau dâmburi mari, pantã, dar s-a mirat toatã lumea cã eu am
cãrat pietre ºi am fãcut aºa încât sã îmi construiesc pe el coliba din lemn”, spune Gavrilã Vlad, un bãtrân micuþ, dar puternic, chiar dacã cârjele îl fac sã fie mai încet. În cârjã, cu un singur picior, nea Gavrilã carã pietre cu roaba, coseºte, sprijinindu-se în cârjã, dar nu vede în asta nicio piedicã. „Tot într-un picior sap,
S car cu roaba, cosesc ºi merg ºi în pãdure, dar nu pot sã car în spinare, pe umãr. Eu umblu pe toate dealurile. Merg dupã bureþi, pânã în vârful Mãgurii, noaptea cu lanterna. E de la Dumnezeu puterea, lui mã rog, cã, de multe ori, mã mir cum de am puterea asta”, explicã omul. A fost de copil sãrac, cândva i-au degerat picioarele ºi aºa i-a fost tãiat unul dintre ele. Are o pensie de 500 de lei, dar se descurcã foarte greu ºi spune cã mãnâncã o singurã datã pe zi. Dar numai dupã ce munceºte suficient, cât sã considere cã a fãcut ceva. „Eu sunt obiºnuit cu munca de copil mic. Dacã nu muncesc într-o zi, nu pot nici sã mãnânc, nici noaptea sã dorm. Trebuie sã pun mâna pe ceva,
ca sã pot mânca ºi sã dorm apoi noaptea”, susþine nea Vlad. Pleacã singur în oraº, dupã pâine ºi în grãdinã are strictul necesar. Cartofii ºi fasolea sunt ingredientele fiecãrei mese, dar are o mare dorinþã, iar pentru ea se roagã mereu lui Dumnezeu. „Îmi lipseºte casa, proteza, sunt multe, dar celãlalt picior îmi lipseºte. De protezã aº avea nevoie mare ºi de ajutorul lui Dumnezeu”, a spus omul. Oricine îi poate veni în ajutor acestui om. Nu trebuie decât sã îl cãutãm pe pãrintele Ciprian de la Biserica Sfânta Varvara. El ne va conduce la coliba lui Gavrilã Vlad, care nu ºtie cum va duce iarna ce vine în coliba sa improvizatã, dar nu cere decât ajutorul divin.
Diana MITRACHE
VAL DE REACÞII
Lucian Resmeriþã vrea sã îmbunãtãþeascã calitatea actului medical
L
ucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, a lansat o consultare publicã prin care vrea sã afle pãrerea locuitorilor municipiului Lupeni ºi nu numai cu privire la calitatea serviciilor medicale oferite de Spitalul municipal Lupeni.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 August 2017
Solicitarea primarului nu a rãmas fãrã ecou. Zeci de persoane i-au scris mesaje publice primarului prin care reclamã anumite lucruri. “Rog cetãþenii sã îºi exprime opiniile pe pagina mea de facebook sau pe mesageria privatã, cu privire la serviciile medicale oferite de SPITALUL MUNICIPAL LUPENI: act medical, condiþii de
spitalizare, medicamentaþie, comportamentul cadrelor medicale. Ne dorim o îmbunãtãþire a condiþiilor de spitalizare de aici”, a scris Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, pe pagina sa de socializare. Reacþiile nu au întârziat sã aparã. Existã internauþi care laudã acþiunea primarului, însã sunt ºi persoane care au trecut pragul unitãþii medicale au
ºi nemulþumiri, iar acum sesizeazã acest aspect. “Igiena în primul rând lasã de dorit mergi cu o boalã pleci cu trei”, scrie un utilizator al reþelei de socializare. “Am pãþit-o pe pielea mea când am fost internatã (degeaba) cu fiica mea la Pediatrie. Dezinteres total. Fãrã analize, fãrã tratament prescris de vreun medic din spital, doar aºa sã fie statistic internãri. Ar fi bine ca unii medici sã nu uite pentru ce au depus un jurãmânt cândva...”, scrie o altã
persoanã. “Vã transmit felicitãri pentru iniþiative d-le primar. Aþi deschis cutia Pandorei în privinþa Spitalului Lupeni. Ar fi multe de spus. Comportament, buget, program... etc. Cred cã prima datã ar trebui vãzut programul pe care nu îl respecta multe cadre medicale. Este inacceptabil sã ai program de la 8 ºi tu ca doctor sã apari la cabinet dupã 10 spunând cã ai avut o urgenþã ºi asta în mod repetat. Dacã mai vorbim ºi de modul în care se fac programãrile... mori cu zile. Dar cred cã în timp se vor rezolva toate cu
puþinã bunãvoinþa. Felicitãri încã odatã ºi sper ca demersul d-voastrã sã nu rãmânã la stadiul de intenþie”, a scris o altã persoanã. Unii dintre utilizatorii reþelei sociale i-au transmis primarului ºi câteva sugestii privind înfiinþarea unor noi secþii. Situaþia Spitalului Municipal Lupeni a mai fost dezbãtutã în ultimul an, la iniþiativa fostului primar, Cristian Resmeriþã, care, dupã ce a constatat grave deficienþe în activitatea Spitalului Municipal Lupeni, a dispus revocarea din funcþie a managerului acestuia. Monika BACIU
âmbãtã, 19 august 2017, Pasul Vâlcan se aflã în sãrbãtoare fiind locul pe unde, în primul Rãzboi Mondial, în urma declaraþiei de rãzboi a României împotriva Austro-Ungariei de la 27 august 1916, românii au trecut graniþa, ce se afla pe coama Meridionalilor, prin apropierea Pasului Vâlcan, sã elibereze Transilvania. Aici s-au dus lupte grele între nemþi ºi români, tranºeele fãcute de soldaþi fiind vizibile ºi în ziua de azi. Autoritãþile locale din municipiul Vulcan, sprijinite de oameni care nu-ºi uitã rãdãcinile ºi îºi cinstesc eroii, au pus în valoare acest reper ºi în fiecare an, în luna august, dau onorul... În anul 2012, Aura Stoenescu, de la verticalonline.ro, fãcea un amplu reportaj despre istoria munþilor noºtri, respectiv ” Istoria neamului, uitatã în Pasul Vâlcan”, în care prevedea cã pasul Vâlcan va deveni un important obiectiv turistic, aºa cum a prevãzut în anul 2007 cã Transalpina va deveni faimoasã, dacã se vor face câteva investiþii. Ceea ce s-a ºi întâmplat. La fel se contureazã ºi Drumul Neamþului sau Drumul lui Mihai Viteazul, dupã ce autoritãþile locale ºi iubitori de istorie ºi munte au purces sã-l punã în valoare. Prin Pasul Vâlcan 1621,6 m - din munþii cu acelaºi nume, aflaþi la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, trec douã drumuri istorice, ce ar putea deveni trasee turistice importante ale României. Primul drum se cheamã Troianul, Traianul, sau Drumul lui Traian ºi face parte din drumul care unea, acum 2000 de ani, Drobeta cu Ulpia Traiana. El a fost construit de armatele romane pentru a cuceri capitala Daciei, Sarmizegetusa. Drumul intra în Gorj pe la Cãtunele, atingând Jiul la castrul de la Pinoasa, urma malul stâng al acestuia, trecând prin Pasul Vâlcan, apoi pe Valea Streiului, pânã la Haþeg ºi ajungea la în inima Daciei.
Drumul Neamþului
Tot prin Pasul Vâlcan trece Drumul Neamþului, suprapunându-se pe o porþiune de câþiva km cu Drumul lui Traian, spre municipiul Vulcan. I se spune aºa, pentru cã în primul Rãzboi Mondial, în urma declaraþiei de rãzboi a României împotriva AustroUngariei de la 27 august 1916, românii au trecut graniþa, ce se afla pe coama Meridionalilor, prin
ai armatelor din primul rãzboi mondial ºi al premierului Tãtãrãscu a devenit loc de pelerinaj ºi de întâlnire spre aducere aminte.
mãreºte grupul Sestatuar...
apropierea Pasului Vâlcan, sã elibereze Transilvania. Aici s-au dus lupte grele între nemþi ºi români, tranºeele fãcute de soldaþi fiind vizibile ºi în ziua de azi. Drumul Neamþului, marcat pe hartã ca drum judeþean (DJ 664), deºi ar merita titulatura de drum naþional, pentru cã leagã douã judeþe ºi chiar douã regiuni istorice, se desprinde din Drumul European 79 în dreptul comunei Turcineºti, o traverseazã spre nord, apoi trece prin Schela, Pasul Vâlcan ºi coboarã în oraºul Vulcan. Pe vremuri era folosit de negustorii care fãceau comerþ peste graniþã, dar dupã Primul Rãzboi Mondial, când a fost finalizat drumul de pe Defileul Jiului, Drumul Neamþului a fost pãrãsit. A fost ºi este folosit de localnici ºi de cei care se ocupã de întreþinerea liniei de înaltã tensiune de 220 kv, pentru a lega Centrala Electricã de Termoficare Paroºeni de Sistemul Energetic Naþional.
alul Viteazului cãzut în... Poiana C lui Mihai
Drumul Neamþului a fost strãbãtut în 1600 de domnitorul, conducãtor de facto al celor trei mari þãri medievale care formeazã România de astãzi, Mihai Viteazul. Acesta a trecut munþii prin Pasul Vâlcan la boierii olteni, cu puþin înainte sã fie ucis, în dru-
mul sãu cãtre Viena, pentru a cere ajutor împãratului Rudolf al II-lea. Legenda spune cã, înainte sã ajungã în Pasul Vâlcan i-ar fi crãpat calul, din cauza efortului, în locul numit acum Poiana lui Mihai, aºa cã ar fi înnoptat acolo, dupã care ar fi plecat mai departe pe jos. În anul 1932, Societatea Culturalã „Cultul Eroilor” din Bucureºti a hotãrât ridicarea unui monument închinat memoriei marelui voievod, reprezentând un vulture ce-ºi întinde aripile ocrotitoare peste Oltenia, iar la bazã are un basorelief cu chipul lui Mihai ºi o inscripþie în cinstea lui. Dinspre judeþul Hunedoara, mai precis dinspre Vulcan, în cadrul proiectului ”Castelul din Carpaþi” a fost construitã mult mediatizata telegondolã care nu duce nicãieri, dar care a deschis cartea istoriei, a punerii în valoare a acesteia. Astfel, drumul a fost reparat/asfaltat, iar un grup statuar – conducãtori
Dacã anul trecut s-au marcat 100 de ani de la încheierea Primului Rãzboi Mondial, comemorarea ostaºilor ºi a ofiþerilor cãzuþi pe frontul din munþii Vâlcanului, anul acesta manifestarea va creºte în amploare. Cadre militare ºi cadre militare în rezervã ºi retragere din Bucureºti ºi din judeþele limitrofe vor fi prezente, sâmbãtã, 19 august, începând cu ora 11.00, în Pasul Vâlcan. ”ªtiu sigur cã va veni un general în rezervã de la Cultul Eroilor din Bucureºti. Este vorba de gen.r. Burciu, care este legat de Valea Jiului. Am înþeles cã a copilãrit ºi prin Vale ºi vine frecvent în zonã. Dumnealui a fost ºi anul trecut. Vor mai veni ºi alþii din Bucureºti ºi din judeþele apropiate” – a declarat Costel Postolache, Asociaþia Cultul Eroilor ”Regina Maria” Valea Jiului. Un om cu drag ºi dragoste pentru istorie ºi respect pentru tradiþii, Emil Pãrãu, a vorbit cu multã însufleþire de evenimentul din Pasul Vâlcan, de sâmbãtã. ”Sper sã vinã cât mai multã lume, vom mai adãu-
ga piese la grupul statuar, vom organiza ºi un spectacol care cadreazã cu evenimentul. Cu timpul va fi un loc de pelerinaj acolo, în acel loc care musteºte de istorie” – a declarat omul de afaceri Emil Pãrãu, cel care a cinstit alþi ºi alþi soldaþi cãzuþi în munþii noºtri
ridicându-le la cãpãtâi cruci ºi troiþe. La manifestarea din Pasul Vâlcan vor fi prezenþi ºi reprezentanþi ai Colegiului Mihai Viteazul din Vulcan pentru a aduce un omagiu patronului spiritual, marele voievod Mihai Viteazul. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Drumul Neamþului sau Drumul lui Mihai Viteazul ”invadat” de cadre militare, istorici ºi iubitori ai muntelui
Ia viaþa în piept, într-un singur picior ºi cu credinþã în Dumnezeu D e câte ori nu ne-am revoltat, oare, atunci când am gãsit asistaþi social în plinã putere, ridicând ajutoare de la Primãrie? ªi dacã ei sunt mulþi, atunci de ce sã nu vã arãtãm un contra-exemplu, care ne-a umplut sufletul cu curajul sãu? Pe Gavrilã Vlad, un bãrbat trecut de o jumãtate de secol, l-am gãsit la coasã, în curtea încropitã pe pãmântul ce l-a primit, dupã ce 10 ani a fost slugã în casa unor localnici. Acolo are o grãdinã mult mai
îngrijitã decât vecinii sãi, în care ºi-a plantat strictul necesar ºi îºi duce viaþa, pe Sãlãtruc, într-o colibã construitã de el, fãrã curent sau apã. E greu, dar aºa i-a fost mereu ºi despre el ne-a povestit preotul ce l-a gãsit, duminicã de duminicã, la slujbã. Omul, însã, nu se plânge de nimic ºi ne spune cât de generos a fost Dumnezeu cu el. „Am muncit mereu, ca ºi azi. Plivesc buruieni. M-au ajutat oamenii care mi-au dat pãmântul, cã le-a fost milã de mine ºi mi-au dat aici pãmântul ãsta ºi eu sunt
mulþumit pânã la Dumnezeu. Nu putea nici pasãrea sã stea aici. Erau dâmburi mari, pantã, dar s-a mirat toatã lumea cã eu am
cãrat pietre ºi am fãcut aºa încât sã îmi construiesc pe el coliba din lemn”, spune Gavrilã Vlad, un bãtrân micuþ, dar puternic, chiar dacã cârjele îl fac sã fie mai încet. În cârjã, cu un singur picior, nea Gavrilã carã pietre cu roaba, coseºte, sprijinindu-se în cârjã, dar nu vede în asta nicio piedicã. „Tot într-un picior sap,
S car cu roaba, cosesc ºi merg ºi în pãdure, dar nu pot sã car în spinare, pe umãr. Eu umblu pe toate dealurile. Merg dupã bureþi, pânã în vârful Mãgurii, noaptea cu lanterna. E de la Dumnezeu puterea, lui mã rog, cã, de multe ori, mã mir cum de am puterea asta”, explicã omul. A fost de copil sãrac, cândva i-au degerat picioarele ºi aºa i-a fost tãiat unul dintre ele. Are o pensie de 500 de lei, dar se descurcã foarte greu ºi spune cã mãnâncã o singurã datã pe zi. Dar numai dupã ce munceºte suficient, cât sã considere cã a fãcut ceva. „Eu sunt obiºnuit cu munca de copil mic. Dacã nu muncesc într-o zi, nu pot nici sã mãnânc, nici noaptea sã dorm. Trebuie sã pun mâna pe ceva,
ca sã pot mânca ºi sã dorm apoi noaptea”, susþine nea Vlad. Pleacã singur în oraº, dupã pâine ºi în grãdinã are strictul necesar. Cartofii ºi fasolea sunt ingredientele fiecãrei mese, dar are o mare dorinþã, iar pentru ea se roagã mereu lui Dumnezeu. „Îmi lipseºte casa, proteza, sunt multe, dar celãlalt picior îmi lipseºte. De protezã aº avea nevoie mare ºi de ajutorul lui Dumnezeu”, a spus omul. Oricine îi poate veni în ajutor acestui om. Nu trebuie decât sã îl cãutãm pe pãrintele Ciprian de la Biserica Sfânta Varvara. El ne va conduce la coliba lui Gavrilã Vlad, care nu ºtie cum va duce iarna ce vine în coliba sa improvizatã, dar nu cere decât ajutorul divin.
Diana MITRACHE
VAL DE REACÞII
Lucian Resmeriþã vrea sã îmbunãtãþeascã calitatea actului medical
L
ucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, a lansat o consultare publicã prin care vrea sã afle pãrerea locuitorilor municipiului Lupeni ºi nu numai cu privire la calitatea serviciilor medicale oferite de Spitalul municipal Lupeni.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 August 2017
Solicitarea primarului nu a rãmas fãrã ecou. Zeci de persoane i-au scris mesaje publice primarului prin care reclamã anumite lucruri. “Rog cetãþenii sã îºi exprime opiniile pe pagina mea de facebook sau pe mesageria privatã, cu privire la serviciile medicale oferite de SPITALUL MUNICIPAL LUPENI: act medical, condiþii de
spitalizare, medicamentaþie, comportamentul cadrelor medicale. Ne dorim o îmbunãtãþire a condiþiilor de spitalizare de aici”, a scris Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, pe pagina sa de socializare. Reacþiile nu au întârziat sã aparã. Existã internauþi care laudã acþiunea primarului, însã sunt ºi persoane care au trecut pragul unitãþii medicale au
ºi nemulþumiri, iar acum sesizeazã acest aspect. “Igiena în primul rând lasã de dorit mergi cu o boalã pleci cu trei”, scrie un utilizator al reþelei de socializare. “Am pãþit-o pe pielea mea când am fost internatã (degeaba) cu fiica mea la Pediatrie. Dezinteres total. Fãrã analize, fãrã tratament prescris de vreun medic din spital, doar aºa sã fie statistic internãri. Ar fi bine ca unii medici sã nu uite pentru ce au depus un jurãmânt cândva...”, scrie o altã
persoanã. “Vã transmit felicitãri pentru iniþiative d-le primar. Aþi deschis cutia Pandorei în privinþa Spitalului Lupeni. Ar fi multe de spus. Comportament, buget, program... etc. Cred cã prima datã ar trebui vãzut programul pe care nu îl respecta multe cadre medicale. Este inacceptabil sã ai program de la 8 ºi tu ca doctor sã apari la cabinet dupã 10 spunând cã ai avut o urgenþã ºi asta în mod repetat. Dacã mai vorbim ºi de modul în care se fac programãrile... mori cu zile. Dar cred cã în timp se vor rezolva toate cu
puþinã bunãvoinþa. Felicitãri încã odatã ºi sper ca demersul d-voastrã sã nu rãmânã la stadiul de intenþie”, a scris o altã persoanã. Unii dintre utilizatorii reþelei sociale i-au transmis primarului ºi câteva sugestii privind înfiinþarea unor noi secþii. Situaþia Spitalului Municipal Lupeni a mai fost dezbãtutã în ultimul an, la iniþiativa fostului primar, Cristian Resmeriþã, care, dupã ce a constatat grave deficienþe în activitatea Spitalului Municipal Lupeni, a dispus revocarea din funcþie a managerului acestuia. Monika BACIU
âmbãtã, 19 august 2017, Pasul Vâlcan se aflã în sãrbãtoare fiind locul pe unde, în primul Rãzboi Mondial, în urma declaraþiei de rãzboi a României împotriva Austro-Ungariei de la 27 august 1916, românii au trecut graniþa, ce se afla pe coama Meridionalilor, prin apropierea Pasului Vâlcan, sã elibereze Transilvania. Aici s-au dus lupte grele între nemþi ºi români, tranºeele fãcute de soldaþi fiind vizibile ºi în ziua de azi. Autoritãþile locale din municipiul Vulcan, sprijinite de oameni care nu-ºi uitã rãdãcinile ºi îºi cinstesc eroii, au pus în valoare acest reper ºi în fiecare an, în luna august, dau onorul... În anul 2012, Aura Stoenescu, de la verticalonline.ro, fãcea un amplu reportaj despre istoria munþilor noºtri, respectiv ” Istoria neamului, uitatã în Pasul Vâlcan”, în care prevedea cã pasul Vâlcan va deveni un important obiectiv turistic, aºa cum a prevãzut în anul 2007 cã Transalpina va deveni faimoasã, dacã se vor face câteva investiþii. Ceea ce s-a ºi întâmplat. La fel se contureazã ºi Drumul Neamþului sau Drumul lui Mihai Viteazul, dupã ce autoritãþile locale ºi iubitori de istorie ºi munte au purces sã-l punã în valoare. Prin Pasul Vâlcan 1621,6 m - din munþii cu acelaºi nume, aflaþi la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, trec douã drumuri istorice, ce ar putea deveni trasee turistice importante ale României. Primul drum se cheamã Troianul, Traianul, sau Drumul lui Traian ºi face parte din drumul care unea, acum 2000 de ani, Drobeta cu Ulpia Traiana. El a fost construit de armatele romane pentru a cuceri capitala Daciei, Sarmizegetusa. Drumul intra în Gorj pe la Cãtunele, atingând Jiul la castrul de la Pinoasa, urma malul stâng al acestuia, trecând prin Pasul Vâlcan, apoi pe Valea Streiului, pânã la Haþeg ºi ajungea la în inima Daciei.
Drumul Neamþului
Tot prin Pasul Vâlcan trece Drumul Neamþului, suprapunându-se pe o porþiune de câþiva km cu Drumul lui Traian, spre municipiul Vulcan. I se spune aºa, pentru cã în primul Rãzboi Mondial, în urma declaraþiei de rãzboi a României împotriva AustroUngariei de la 27 august 1916, românii au trecut graniþa, ce se afla pe coama Meridionalilor, prin
ai armatelor din primul rãzboi mondial ºi al premierului Tãtãrãscu a devenit loc de pelerinaj ºi de întâlnire spre aducere aminte.
mãreºte grupul Sestatuar...
apropierea Pasului Vâlcan, sã elibereze Transilvania. Aici s-au dus lupte grele între nemþi ºi români, tranºeele fãcute de soldaþi fiind vizibile ºi în ziua de azi. Drumul Neamþului, marcat pe hartã ca drum judeþean (DJ 664), deºi ar merita titulatura de drum naþional, pentru cã leagã douã judeþe ºi chiar douã regiuni istorice, se desprinde din Drumul European 79 în dreptul comunei Turcineºti, o traverseazã spre nord, apoi trece prin Schela, Pasul Vâlcan ºi coboarã în oraºul Vulcan. Pe vremuri era folosit de negustorii care fãceau comerþ peste graniþã, dar dupã Primul Rãzboi Mondial, când a fost finalizat drumul de pe Defileul Jiului, Drumul Neamþului a fost pãrãsit. A fost ºi este folosit de localnici ºi de cei care se ocupã de întreþinerea liniei de înaltã tensiune de 220 kv, pentru a lega Centrala Electricã de Termoficare Paroºeni de Sistemul Energetic Naþional.
alul Viteazului cãzut în... Poiana C lui Mihai
Drumul Neamþului a fost strãbãtut în 1600 de domnitorul, conducãtor de facto al celor trei mari þãri medievale care formeazã România de astãzi, Mihai Viteazul. Acesta a trecut munþii prin Pasul Vâlcan la boierii olteni, cu puþin înainte sã fie ucis, în dru-
mul sãu cãtre Viena, pentru a cere ajutor împãratului Rudolf al II-lea. Legenda spune cã, înainte sã ajungã în Pasul Vâlcan i-ar fi crãpat calul, din cauza efortului, în locul numit acum Poiana lui Mihai, aºa cã ar fi înnoptat acolo, dupã care ar fi plecat mai departe pe jos. În anul 1932, Societatea Culturalã „Cultul Eroilor” din Bucureºti a hotãrât ridicarea unui monument închinat memoriei marelui voievod, reprezentând un vulture ce-ºi întinde aripile ocrotitoare peste Oltenia, iar la bazã are un basorelief cu chipul lui Mihai ºi o inscripþie în cinstea lui. Dinspre judeþul Hunedoara, mai precis dinspre Vulcan, în cadrul proiectului ”Castelul din Carpaþi” a fost construitã mult mediatizata telegondolã care nu duce nicãieri, dar care a deschis cartea istoriei, a punerii în valoare a acesteia. Astfel, drumul a fost reparat/asfaltat, iar un grup statuar – conducãtori
Dacã anul trecut s-au marcat 100 de ani de la încheierea Primului Rãzboi Mondial, comemorarea ostaºilor ºi a ofiþerilor cãzuþi pe frontul din munþii Vâlcanului, anul acesta manifestarea va creºte în amploare. Cadre militare ºi cadre militare în rezervã ºi retragere din Bucureºti ºi din judeþele limitrofe vor fi prezente, sâmbãtã, 19 august, începând cu ora 11.00, în Pasul Vâlcan. ”ªtiu sigur cã va veni un general în rezervã de la Cultul Eroilor din Bucureºti. Este vorba de gen.r. Burciu, care este legat de Valea Jiului. Am înþeles cã a copilãrit ºi prin Vale ºi vine frecvent în zonã. Dumnealui a fost ºi anul trecut. Vor mai veni ºi alþii din Bucureºti ºi din judeþele apropiate” – a declarat Costel Postolache, Asociaþia Cultul Eroilor ”Regina Maria” Valea Jiului. Un om cu drag ºi dragoste pentru istorie ºi respect pentru tradiþii, Emil Pãrãu, a vorbit cu multã însufleþire de evenimentul din Pasul Vâlcan, de sâmbãtã. ”Sper sã vinã cât mai multã lume, vom mai adãu-
ga piese la grupul statuar, vom organiza ºi un spectacol care cadreazã cu evenimentul. Cu timpul va fi un loc de pelerinaj acolo, în acel loc care musteºte de istorie” – a declarat omul de afaceri Emil Pãrãu, cel care a cinstit alþi ºi alþi soldaþi cãzuþi în munþii noºtri
ridicându-le la cãpãtâi cruci ºi troiþe. La manifestarea din Pasul Vâlcan vor fi prezenþi ºi reprezentanþi ai Colegiului Mihai Viteazul din Vulcan pentru a aduce un omagiu patronului spiritual, marele voievod Mihai Viteazul. Ileana FIRÞULESCU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 August 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 August 2017
Produc energie, dar lasã populaþia fãrã apã! P
opulaþia din Petrila ºi Petroºani Nord este în pericol de a rãmâne fãrã apã. Asta spun cei din conducerea Apa Serv Valea Jiului, care au sesizat joi Apele Române, cu privire la faptul cã seceta a scãzut debitul apelor de munte, iar microhidrocentralele amplasate pe acestea riscã sã opreascã alimentarea cu apã a oamenilor. Potrivit directorului general, Costel Avram, firma italianã care produce acolo energie, dar ºi administraþia din Petrila, care beneficiazã de o parte a energiei pentru iluminatul public, ar trebui sã intervinã urgent. „Astãzi (n.r joi) suntem în situaþia în care jumãtate din Petrila ºi Nordul Petroºaniului sã rãmânã fãrã apã, din
cauzã cã lipsa apei, acolo la microhidrocentralã, duce la întreruperea curentului electric, lucru care face ca Taia sã fie secatã complet ºi noi sã nu mai avem apã în staþia de acolo. Câte 5 sau 6 ore neavând apã, închidem staþia. Cei de la MHC trebuie sã reducã producþia de energie, dar, din pãcate, pentru a maximiza profitul, ei preiau toatã apa. Dacã ar
respecta contractul legea ºi avizele, nu ar fi probleme”, A SPUS Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Costel Avram spune cã deja a restricþionat alimentarea cu apã în acele zone, pe timpul nopþii ºi le cere celor din Petrila sã se implice. „Astãzi facem adrese în scris la
Sindicatele minereºti merg la Olguþa Vasilescu indicaliºtii din mineritul Vãii Jiului se duc luni la S Bucureºti sã îi cearã ajutor ministrului Olguþa Vasilescu. Cu sindicaliºtii merg ºi câþiva primari din zona Vãii Jiului, pentru a-i vorbi despre problemele de aici.
„Luni, la sediul Confederaþiei Meridian, de la ora 11,00, va avea loc o întâlnire cu Olguþa Vasilescu, ministrul Muncii, ce a fost intermediatã de preºedintele Confederaþiei Meridian, Ion Popescu. Vor participa ºi factori locali din Valea Jiului, primarii de aici ºi sindicatele, ca sã aducem la cunoºtinþã ministrului problemele pe care le simþim aici. Îi vom aduce în atenþie problema Ordonanþei 36, acea care asigurã venituri de completare persoanelor disponibilizate ºi care expirã în decembrie 2018. Vrem sã îi propunem sã o prelungeascã ºi sã ne ajute cu unele modificãri. De asemenea, se va atinge problema pensionarilor, care au ieºit la pensie înainte de 2011 ºi a cãror recalculare a pensiilor
Primãria Petrila ºi Apele Române ca sã se ia mãsurile necesare. Primãria oraºului Petrila trebuie sã ia mãsuri, cã aceastã microhidrocentralã este în parteneriat cu autoritatea localã ºi ei au energia electricã pentru iluminatul public, gratuit”, a mai precizat directorul de la ape. Administraþia localã a spus cã va face câteva verificãri pe Taia,
nu a adus plusurile pe care le aºteptau. Vom mai discuta despre piaþa muncii din zonã, pentru cã ºtim cã în Valea Jiului lipsesc locurile de muncã”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Sindicaliºtii spun cã acum negociazã Contractul Colectiv al minerilor ºi energeticienilor din Valea Jiului ºi au nevoie de completãri ºi aprobãri ºi de la Ministerul Muncii. Diana MITRACHE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
pentru a stabili exact care sunt problemele generate de secetã. „ªtiu cã existã o sesizare din partea directorului general al Apa Serv. Chiar joi dimineaþa a fost fãcutã ºi o sã verificãm”, a precizat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Pe de altã parte, cei care lucreazã la instalaþia de producere a energiei electrice de la Taia sunt de pãrere cã
activitatea lor nu afecteazã cursul apelor, dar nu exclud posibilitatea de a colabora oricând cu cei de la Apa Serv pe acest subiect. „Debitul care intrã în captare este acelaºi, pentru cã apa care vine din munte eu o turbinez ºi o evacuez cu vreo 500 de m înainte de captarea de la Apa Serv, iar debitul de servitute, pe care trebuie sã îl lãsãm prin lege, este tot timpul cel necesar. Cele douã sunt exact apa care vin dine din munte. De fiecare datã, când am o problemã, pe cei de la Apa Serv îi anunþ primii. La noi totul este automatizat ºi dacã se opreºte, eu sunt alarmat ºi îi sun pe ei ca sã îºi ia mãsuri de precauþie, ca sã prevenim oprirea apei ”, susþine Daniel Panduru, electrician de întreþinere al MHC Taia. Situaþia este limitã ºi totul se întâmplã din cauza secetei. Pe restul cursurilor de apã, însã, nu sunt probleme de acest fel ºi Apa Serv spune cã gestioneazã fãrã probleme alimentarea cu apã a populaþiei. Diana MITRACHE
ANUNÞ z Asociaþia Composesoralã 818 Uricani scoate la vânzare, prin licitaþie publicã, masã lemnoasã pe picior. Depunerea de oferte se face în plic închis pânã în data de 20 august 2017, ora 10.00. Dacã nu se vinde întreaga cantitate se reia procedura pe data de 24 august, în aceleaºi condiþii. Numãr contact 0723.507759
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 August 2017
Henþ cu mâna
PRINTRE POLITEHNICI, ªTIINÞE ªI STELE Peste o sãptãmâna începe ºi Liga a III-a, peste o alta, Liga a IV-a Hunedoara. Privind tabloul ligilor I ºi II, dar ºi prin curþile altora la ligile
inferioare, constatãm cã ne apropiem tot mai mult de formula de ghiveci. Avem douã grupãri în Bucureºti care îºi disputã întâietatea pentru ceea ce generic
numim Steaua: FCSB ºi CSA Steaua, asta din urmã la Liga a IV-a. La Craiova, Csu Craiova din Liga I e la concurenþã cu F.C. U Craiova din Liga a IV-a, aceasta din urmã socotindu-se continuatoarea „Craiovei Maxima”. La Timiºoara pe lângã echipa de la Recaº, devenitã ACS Poli când Recaºul promova în „B”, acum vine tare din
urmã Asu Poli, ajunsã ºi ea în „B”, revendicându-ºi statutul de urmaºã a celei înfiinþate în 1921! ªi anomalii din aceasta mai gãsim la tot pasul. În ritmul ãsta vom avea un campionat de nu se va înþelege om cu persoanã ºi derbyurile vor avea nume de genul FCSB – ASUPT, CSUAP – ACSSPTLP... De râsul curcilor!
Fotbal rural. / PUNCT FINAL ÎN COMPETIÞIILE DE VARÃ DE LA PUI:
PONORUL PIERDE DOUÃ FINALE!
Peste 500 de spectatori au asistat la cele douã finale de Sf. Maria (în ziua precedentã, la meciurile pentru locul 3, Pui – Juniori 4-7 la Cupa de Varã ºi Fizeºti – Bãieºti 4-5 la Cupa de
Varã „Mãgura Pui”, ed. a 16-a ºi Cupa Veteranilor, ed.1. În prima finalã, un echilbru perfect, 1-1 a dus meciul la lovituri de departajare, cele douã ratãri ale lui ªumuþiu ºi Cobliº (Ponor), au dus în final la victoria Fizeºtiului, care între-
rupe supremaþia de trei ani a echipei din Ponor. Extrem de disputatã a fost ºi finala de pe terenul sintetic, cei de la Pui învingând Ponorul cu 3-1. Astfel, satul Ponor joacã în douã finale, dar le pierde pe amândouã...
CUPA DE VARà „MÃGURA PUI” La festivitatea de premiere a 14 aug. 2017 participat ºi fostul jucãtor interPonor Fizeºti naþional Romulus – Gabor. Toate 3-4 (0-1, 1-1) echipele au(antr. fost premiate. Ponor Doinel Creciunesc): Cobliº - Florea, ªumuþiu, Vule, Frenþoni – D. Creciunesc, Dãnãu, Cr. Creciunesc, Scorobete – D. Albu, I. Albu. Au mai jucat: Filip, Pãcurar, Finucã, Costache, Todoran. Fizeºti (antr. Petru Bãlteanu): Tãtulea – M. Donca, A. Câmpean, Cl. Zorfi, Bâtan – Bocu, Torkos, L. Nicula, S. Bãluºe – Sperlea, Fl. Nicula. Au mai jucat: Jitea, Ciucurescu, Ad. Donca, Butaº, Bucºa, Kalai, Bg. Matei, D. Bãluºe. Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan Golurile: 1-0 - D. Creciunesc (min. 30) din apropiere 1-1 - Kalai (min. 53) din 11 m, ca urmare a unui fault a lui Cobliº asupra lui Sperlea *Fizeºti a câºtigat la lovituri de la 11 m.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Handbal
CSSP, EVOLUÞIE ONORABILÃ ÎN UNGARIA R ecent s-a întors de la Varpalota (Ungaria) echipa de junioare II (15-16 ani) a CSS Petroºani, antrenatã de prof. Daniel Brânzãu, unde a participat la o nouã ediþie a Cell Cup.
Au fost prezente 16 echipe în grupe de câte patru, echipa din Petroºani ocupând locul 2 în Grupa „D” cu rezultatele: 21-14, cu Kisvardai Kezilabda (Ungaria) 21-26 cu H.C. Visebmasbn (Belgia) ºi 19-15 cu
Naþionala Israelului. A urmat apoi jocurile dintre primele opt ocupante ale turneului, 12-18 cu Dorogi Egyertertes (Ungaria) ºi 14-24 cu Juniors Xinzvang (China), petroºenencele încheind cu o victorie pentru locul 7, 26-11 cu I.S.K. Udvrhely Odoheiu Secuiesc. Lotul folosit în Ungaria: Bianca
Krautner, Sara Rus (portari), Denisa Niþu, Anamaria Diaconescu, Dalia Câmpean, Andreea Þârle (care în perioada 19-26 august a.c. a fost convocatã la Braºov, la Lotul Naþional U.16), Giulia Kovacs, Delia Iancu,
Raluca Vânãtoru, Denisa Surd, Cosmina Dobrescu, Iulia Iancu, Roxanu Moþ, Enisa Aºkar. „A fost o competiþie puternicã, un bun prilej de verificare a potenþialului echipei noastre înaintea
începerii noului sezon. O experienþã interesantã care ne-a arãtat ce mai avem de corectat, remarcabilã fiind seriozitatea cu care fetele au abordat acest turneu” a declarat prof. Daniel Brânzãu, antrenorul CSS Petroºani.
Fotbal pregãtiri
CU IENCSI, CONDESCU ªI STANCA LA TEREN! A.C.S. ªirineasa, noul locatar al stadionului „Jiul”, a susþinut un amical marþi dimineaþa, 1-2 cu Pandurii Tg. Jiu. Echipa de la Tg. Jiu a trezit nostalgii de pe vremea Diviziei „A”, prin
prezenþa unui autocar elegant, a conducãtorului Marin Condescu, a antrenorului Adrian Iencsi ºi a portarului Rãzvan Stanca.