Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1398
Cronica Vãii Jiului Joi, 17 August 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Centura intrã în reabilitare. Peste o lunã doua porþiune a A ºoselei de centurã din Petroºani intrã în reabilitare într-o lunã de zile. Contractul a fost atribuit, iar constructorul are la dispoziþie o lunã pentru a realiza proiectarea. Dupã finalizarea ºi acestui pas se va trece, efectiv, la realizarea lucrãrilor de modernizare. “A fost atribuit contractul de lucrãri pentru Centurã ºi urmeazã etapa de proiectare, undeva în luna septembrie vor intra efectiv în teren. Zona D a câºtigat contractul, iar o lunã de zile au pentru proiectare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Edilul din Petroºani considerã cã existã posibilitatea cã lucrãrile sã fie finalizate în acest an. “Cred cã vor termina anul acesta, vom vedea în funcþie de banii pe care îi avem,
dar bugetul este multianual, adicã pentru anul acesta ºi anul viitor. Consiliului Judeþean ne-a dat 500.000 de lei la începutul exerciþiului financiar bugetar, dar sumele sunt mult mai mari”, a mai spus sursa citatã. Circa 3 km din cea de-a doua parte a ºoselei de centurã vor fi reabilitaþi. Este vorba de tronsonul cuprins între km 130+290 – km 131+750 (DN66). Proiectul are o valoare de 3.968.760 lei, fãrã TVA. Vor fi efectuate mai multe lucrãri de amenajare a ºoselei care includ ºi trotuarele aferente. Monika BACIU
INVESTIÞIILE DIN PETROªANI
Consilier local:
“Întotdeauna am pus <tãlpi>”
A
cuzaþii dure în Consiliul Local de la Petroºani. Vânzarea unor terenuri unui om de afaceri a extrapolat problemele cu care se confruntã localitatea. Consilierii locali susþin cã au fost puse “tãlpi investiþiilor”. >>> PAGINA A 3-A
Modificãri în trafic, dupã accidentele mortale din Petroºani
C
el puþin 2 oameni ºi-au pierdut viaþa, în acest an, pe DN 66, artera ce traverseazã municipiul Petroºani, iar ultima tragedie a mobilizat administraþia localã ºi poliþia. O femeie a fost spulberatã în zona Dacia, pe trecerea de pietoni, moment ce a generat o reacþie ºi din
partea edililor, care, împreunã cu poliþia, au luat câteva mãsuri urgente. „Am identificat câteva soluþii. În primul rând, la trecerea de la Dacia, s-a montat deja un stâlp ºi am pus luminã suplimentarã, dar nu asta rezolvã problema. O sã punem ºi plãcuþele avertizoare, pentru a semnaliza trecerile pe toatã centura aºa cum
se vede la Sadu, unde sunt bine semnalizate. La sugestia celor de la poliþie, nu o sã punem neapãrat acele limitatoare clasice de vitezã, peste care maºina trece cu vitezã micã, ci, tot pe carosabil, vom pune acele covoare avertizoare cu bandã albã, ce trepideazã în momentul în care treci cu maºina peste ele ”, a explicat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul
municipiului Petroºani. Mai mult, de anul viitor vor fi puse ºi semafoare. Primarul, însã, nu a considerat cã iluminatul stradal ar fi deficitar. „Iluminatul este potrivit. O sã vã spun cã am stat 15 minute acolo, ziua în
amiaza mare, când era luminã, cu poliþia lângã noi ºi am vãzut cel puþin 10 maºini care nu au încetinit, ba chiar au trecut cu o vitezã fantasticã peste. Vorbesc de ziuã ºi tot e un pericol”, a completat edilul.
DN 66 traverseazã întreg municipiul Petroºani ºi maºinile din alte oraºe nu cunosc foarte bine locaþia. La fel s-a întâmplat ºi acum câteva sãptãmâni, când o femeie de 43 de ani ºi-a pierdut viaþa, dupã ce a fost lovitã de un ºofer din Gorj pe trecerea de pietoni. Staþia de taxi a fost ºi ea mutatã de pe artera principalã, în spatele pieþei, pentru a crea vizibilitate ºoferilor. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Petre Nica se judecã cu CEH P
etre Nica, fostul director general adjunct al CEH, a dat în judecatã societatea. Dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara are ca obiect “anulare act”. Adicã Petre Nica cere anularea deciziei prin care s-a deschis schimbarea acestuia din funcþia de director general adjunct.
Instanþa a fixat un prim termen de judecatã pentru data de astãzi, 17 august. Consiliul de Administraþie al CEH, acelaºi care a decis ºi neprelungirea mandatului lui Mihael Melczer în funcþia de director general, a decis desfiinþarea posturilor de director general adjunct. Preºedintele CA al CEH, Stamin Purcaru declara cã s-a decis desfiinþarea posturilor de director general adjunct pentru “scurtarea fluxului informaþional”. “Consiliul de Administraþie a luat decizia de a desfiinþa cele douã posturi de director general adjunct. Sã explic de ce am convenit sã subþiem aceste posturi. Pânã acum un an era Direcþia Minierã ºi Direcþia Energeticã ºi era câte un director de direcþie. Între timp am vãzut cã au apãrut ºefi de departamente, în loc de director de direcþie
ºi director general adjunct, ceea ce înseamnã un etaj decizional între ei. Atunci am convenit cã dacã tot cãutãm bani cu acul ºi pentru a realiza un flux informaþional mai scurt, adicã informaþia de jos, pânã la decident sã fie mai scurtã, ºi un flux decizional mai scurt de la decident cãtre executant am cãzut de acord cã este mai simplu sã ai director de direcþie cu statut de conducere de director de direcþie decât sã ai un ºef de departament între directorul de minã ºi directorul general adjunct, care probabil are ºi alte sarcini decât direcþia în sine. ªi la termocentralã unde am umblat la ele ºi am lãsat un director ºi un locþiitor. La fel de bine trebuie sã ºtim cã la urmãtorul Consiliu de Administraþie trebuie sã vinã cu ele puse în formula asta”, spunea Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, la momentul desfiinþãrii posturilor. Petre Nica, fostul director general adjunct al CEH susþine cã este o nedreptate faptul cã a fost înlãturat din structura de conducere. Mai mult decât atât, acesta acuzã politicul de implicarea în actul managerial. “Înlãturarea mea de la
conducerea CEH a fost cerutã de cãtre politicul care a preluat guvernarea dupã 11 Decembrie 2016! Prima datã, pentru cã dorinþa acaparãrii puterii era maximã, s-a încercat înlãturarea prin forþa grevei celor de la Lupeni în Ianuarie, ºi doar cei de la Lupeni au oprit lucrul, apoi s-a boicotat concursul meu pe post prin tot felul de ºicane, adrese ale Sindicatului Muntele pentru amânarea acestuia chiar dacã se depãºeau cele 90 de zile conform Codului Muncii, telefoane de la minister prin care cereau lãmuriri cu privire la concurs, chiar dacã nu intra în atributul acestora. Au eºuat cele douã încercãri, toate instrumentate de oameni aflaþi în funcþii cu susþinere PSD sau înregimentaþi PSD. Ultima soluþie a fost desfiinþarea postului meu ºi al domnului Giurgiu ºi înfiinþarea unora aproape identice pentru doi membrii PSD, Niculescu ºi Chiuzan, dealtfel buni profesional! Ceea ce nu este corect este faptul cã nici noi nu am dovedit incompetente din moment ce am traversat cea mai grea iarna, ieºiþi din insolventa ºi executaþi silit de ultimii lei, cu creditori care cereau plata la livrare, fãrã stocuri suficiente de cãrbune, cu o grevã construitã ºi nu
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 August 2017
numai! Astãzi avem tot doi directori unul pe energie unul pe minerit doar cã le spune altfel, mai avem în plus unul tehnic înfiinþat de CA. Chiar dacã am cerut verbal ºi în scris sã fiu consultat în ceea ce priveºte organigrama pe partea minierã, am fost refuzat. Ministrul Energiei are cunoºtinþã de tot ceea ce s-a întâmplat, din pãcate asistãm ºi astãzi la o batjocorea a minerilor ºi energeticienilor care au Monika BACIU salvat asta iarna sistemul energetic. ªi dacã tot conduc, îi întreb deopotrivã pe cei din minister, administraþie, sindicat ºi politicã, DE CE SE ÎNCHID TOTUªI comercializeazã pentru MINELE, când se dumneavoastrã poate renunþa la ajutorul de stat.
Municipiul Vulcan, 3 proiecte o singurã finanþare – PNDL
C
ristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan a fost prezent la Bucureºti unde a depus mai multe proiecte care au fost acceptate la finanþare. Viceprimarul Cristian Meriºanu ºi directorul tehnic Cosmin Capriº au depus la Bucureºti, la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, cele trei proiecte locale care au fost acceptate pentru finanþare, prin ordinul ministrului MDRAP. “Proiectele vizeazã modernizare strãzi ºi alei pietonale zona Colegiul
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Tehnic Mihai Viteazul - Centrul Vechi; Modernizare strãzi ºi alei pietonale cartier Traian; Modernizare carosabil strada Traian”, aratã o informare a Primãriei municipiului Vulcan. În perioada imediat urmãtoare se va semna contractul de finanþare ceea ce va permite dupã caz, demararea, continuarea ºi finalizarea lucrãrilor înscrise în cele trei proiecte. În acelaºi context, reprezentanþii administraþiei locale au mai semnat astãzi un contract de finanþare. “În cadrul aceleiaºi deplasãri a fost semnat ºi Contractul de finanþare pentru proiectul “ACUM PENTRU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Acum mulþi ani Lakatas Zoltan cerea Statului Român 1 leu la fiecare facturã de energie pentru minerit. Am preluat ºi noi cererea mai apoi dar ni s-a spus cã nu se poate, FALS! Astãzi românii plãtesc zeci de lei în plus la facturã, deci SE POATE salva energia pe bazã de cãrbune pentru încã o perioadã. E mult mai simplu sã dai bani ºi sã închizi decât sã investeºti ºi sã construieºti, dar cine din ziua se azi? Politicul? Administraþia? Sindicatul? Ministerul? Da, consider cã am fost înlãturat de la conducere nemeritat ºi de aceea am cerut justiþiei sã facã dreptate”, ne-a declarat Petre Nica, fostul director general adjunct al CEH. Petre Nica a ajuns director general adjunct la finalul anului trecut, tot printr-o decizie a Consiliului de Administraþie. Diferenþa este cã acel consiliu de administraþie era condus la acel moment de Bogdan Stãnescu, iar CEH era în insolvenþã.
PETROªANI
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE VIITORUL VULCANULUI” – parteneriat local pentru incluziunea socialã. Proiectul este finanþat prin POCU (fonduri europene) ºi va intra în viitorul apropiat în etapa de implementare dupã organizarea GAL-ului obligatoriu, pentru astfel de proiecte”, aratã informarea. Monika BACIU
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 August 2017
INVESTIÞIILE DIN PETROªANI
Consilier local: “Întotdeauna am pus <tãlpi>”” A
cuzaþii dure în Consiliul Local de la Petroºani. Vânzarea unor terenuri unui om de afaceri a extrapolat problemele cu care se confruntã localitatea. Consilierii locali susþin cã au fost puse “tãlpi investiþiilor”. “Nu întâmplãtor suntem aici pentru cã întotdeauna am pus ,,tãlpi”, am fost împotrivã, sã nu vinã nici din alte pãrþi, noi suntem noi. Cu o atitudine de acest gen nu o sã dezvoltãm niciodatã acest oraº”, a spus consilierul local, Petre Drãgoescu. Discuþia a mers mai departe. Pãrerile au fost împãrþite. Consilierii locali, majoritatea cu vechime în Consiliul Local, s-au arãtat indignaþi de aceastã afirmaþie.
“Nici unul dintre colegi nu a fost împotrivã sã se dezvolte o afacere, nu a pus ,,tãlpi” nimãnui”, a spus consilierul local, Costel Postolache. Aceeaºi reacþie a avut-o ºi Dorina Niþã, fost viceprimar, actualmente consilier local. “Exact ce a zis dl. Postolache sã nu cãdem dintr-o extremã în alta. Eu sunt consilier de câteva mandate ºi nu cred cã am pus ,,tãlpi”, sã nu
generalizãm. Nu þin minte când a vrut sã vinã mari investitori ºi noi am pus ,,talpã”, a spus ºi Dorina Niþã. Petre Drãgoescu, cel care a fãcut afirmaþia potrivit cãreia “s-au pus tãlpi investitorilor” a venit ºi cu o explicaþie. „Când s-a numit Valea Jiului zonã defavorizatã toþi care erau aºa-ziºi intreprinzãtori au pus ,,tãlpi” sã vinã investitorii din alte pãrþi în Valea Jiului”, a mai motivat consilierul
Au contestat un contract al ApaServ, dar fãrã rezultat O firmã de pazã din judeþul Gorj a contestat o licitaþie organizatã de Apã Serv Valea Jiului. Societatea de apã a scos la licitaþie un contract care avea ca obiect servicii de pazã. Firmã din Gorj a solicitat “anularea raportul procedurii nr 24803/05 07.2017 emis de SC APA SERV VALEA JIULUI SA, a adresei de comunicare a rezultatului procedurii ºi a tuturor actelor subsecvente, - obligarea autoritãþii contractante la continuarea procedurii de evaluare a
ofertelor depuse. SC GEDI SECURITY SRL cu sediul în Deva, str. Horea nr. 212, judeþul Hunedoara, înregistratã la Oficiul Registrului Comerþului sub nr. J20/670/2012, având CUI 30483713, reprezentatã prin Împuternicit Andreea Mihaela Bãnos, depune cererea de intervenþie nr. 417/24.07.2017, înregistratã la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor sub nr. 30246/24.07.2017, cu privire la contestaþia depusã de SC TMG GUARD SRL, înregistratã la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor sub nr. 28669/13.07.2017, în
cadrul procedurii simplificate – într-o singurã etapã, online, organizatã pentru atribuirea contractului de achiziþie publicã de servicii având ca obiect „Prestãri servicii de pazã” organizatã de cãtre APA SERV VALEA JIULUI SA, cu sediul în Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23, judeþul Hunedoara, în calitate de entitate contractantã, 1/3 prin care s-a solicitat respingerea contestaþiei ºi menþinerea rezultatului procedurii nr. 24804/05.07.2017 ºi toate actele subsecvente acestuia, prin care SC GEDI SECURITY SRL a fost desemnatã
local Petre Drãgoescu. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, susþine cã trebuie create condiþiile minime pentru atragerea investitorilor. “Dar ca sã poþi sã ajuþi aceºti investitori trebuie sã le dai aceste condiþii minime. Ca sã poatã, aºa cum spunea ºi dl. Drãgoescu, sã îºi dezvolte afacerea. Ca sã mergem pe aceastã sintagmã ,,nu ne vindem þara” ca sã o dãm gratis dupã câºtigãtoarea procedurii de atribuire”, aratã documentele CNSC. Consiliul Naþional pentru Soluþionarea contestaþiilor a dat câºtig de cauzã societãþii de apã din Valea Jiului. “Pentru aceste motive, în baza legii ºi a mijloacelor de probã aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondatã contestaþia formulatã de cãtre SC TMG GUARD SRL în contradictoriu cu APA SERV VALEA JIULUI SA. În temeiul art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu dispoziþiile art. 61 ºi urm. din Codul de procedurã civilã, Consiliul admite cererea de intervenþie formulatã SC GEDI SECURITY SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru pãrþi, în conformitate cu dispoziþiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 ºi poate fi atacatã cu plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din acelaºi act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare”, aratã decizia CNSC. Monika BACIU
aceea”, a replicat primarul municipiului Petroºani. Pentru a întãri cele spuse de consilierul local Petre Drãgoescu, colegul sãu de legislativ, profesorul Nicolae Iliaº, dã un exemplu concret legat de o firmã cãreia i-a fost respins, în urmã cu zeci de ani “accesul” în Parâng. “Cunosc caz concret când dupã revoluþie o firmã germanã cu sediul în Sighiºoara a vrut sã investeascã masiv în Parâng ºi un distins domn doctor la vremea aceea din Consiliul Local a spus ,,de ce sã dãm noi la alþii mai bine sã cumpere ai noºtri” ºi s-a ,,înmormântat” problema. Cunosc îndeaproape aceastã problemã, a fost o investiþie ultra masivã. Firma respectivã a avut putere mare, a vrut sã investeascã dar a fost respinsã”, a spus consilierul local, Nicolae Iliaº.
R eplicã
Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, spune cã în timpul mandatelor sale, investitorii nu au fost alungaþi, ba din contrã. “A fost o figurã de stil. Am discutat cu domnii consilieri. De când sunt eu primar nu s-au pus “tãlpi” la niciun investitor. Au fost niºte discuþii, s-au aruncat niºte cuvinte, dar când e efervescenþã… Eu cred cã vor veni aceºti investitori. Valea Jiului ºi zone ca Valea Jiului încep sã fie al doilea val pentru investitori, având un avantaj competitiv forþa de muncã care existã aici. Nici la Hunedoara nu se mai gãsesc oameni care sã fie angajaþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Anul trecut, la Petroºani o companie a deschis o fabricã de cablaje, în cadrul cãreia au fost angajate sute de persoane. Monika BACIU
Deschide-þi orizonturile, la Universitatea din Petroºani loganul Universitãþii din Petroºani, în S cadrul admiterii, este “Deschide-þi orizonturile”. Motto-ul este ºi pus în aplicare atât de studenþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului, cât ºi de mediul academic, care cautã în permanenþã sã întãreascã relaþiile de colaborare existente sau sã încheie noi parteneriate.
"Cu ESTA Belfort ºi Camera de Comerþ ºi Industrie am avut un contract care se încheia în octombrie în acest an ºi l-am reluat pe încã cinci ani, iar cu Ecole des Mines de Nancy am avut o relaþie începând din 1992, ºi de atunci am încheiat niºte parteneriate care au durat foarte mult timp. Între timp, cursurile nu s-au mai þinut, dar am pãstrat legãtura, în schimb s-a pierdut colaborare cu aceastã universitate ºi acum am dorit sã o reluãm pentru cã avem tradiþie ºi am gãsit valenþe noi ºi posibilitãþi noi de dezvoltare atât a colaborãrilor
bilaterale cât ºi a cercetãrii ºtiinþifice, participãrii la simpozioane ºi conferinþe împreunã. La Belfort am reuºit sã fim coorganizatori la trei simpozioane care se þin în domeniul securitãþii cibernetice. Primul se þine la Sibiu în 14-15 septembrie, urmãtorul va fi în Elveþia în decembrie ºi al treilea va fi în Sicilia, în mai anul viitor", spune prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. În ultimul an, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului au încheiat mai multe parteneriate cu universitãþi din Europa. Monika BACIU
4 Actualitate
Record de tabere în Straja
Momârlanii s-au adunat în Parâng, la nedeie
A
n de an, sute de oameni vin în munte, în Parâng, în locul în care a fost ridicatã o troiþã ca sã participe la nedeia închinatã acestor locuri. Se numeºte Nedeia Troiþei ºi vrea sã le aminteascã tuturor cã aici, la munte, în inima Parângului, momârlanii, bãºtinaºii locului, s-au adunat din cele mai vechi timpuri, de Adormirea Maicii Domnului. E tradiþie ºi nu lipseºte nimeni de la eveniment, aºa cã ºi acum au venit, îmbrãcaþi aºa cum e tradiþia, în straie populare, cu straiþa în spate. „E bine pânã ne putem întâlni, pânã putem bea, pânã suntem sãnãtoºi. Am venit pentru sãrbãtoarea de Adormire a Maicii Domnului, pentru locul în care se aflã Troiþa, sã ne întâlnim unii cu alþii ºi sã ne simþim
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 August 2017
bine. În fiecare an venim ºi acum am rãmas doar noi, de aici. Fiecare vine pe muntele lui. Mai demult, mai veneau ºi din alte zone, dar acum nu. Straiþa am adus-o sã pun în ea merinde, o þuicã de acasã, cã aºa e portul, cu straiþã, asta ne e fala”, ne-a explicat unul dintre bãºtinaºi. La momârlani, tradiþia spune cã bãrbaþii stau în jurul focului dogorâtor. Cazanele au
fost puse pe pirostrii la prima orã a dimineþii ºi, indiferent cum e vremea, ei sunt cei care se îngrijesc ca bucatele sã fie gustoase. Femeile doar cu ajutorul. Una dintre ele, ne explicã ce conþin ceaunele. ”Carne de oaie pentru tocãniþã, mãmãliguþã, asta e în ceaune. E frumos la momârlani, la nedeie. Gustul de munte e secretul”, spune
femeia, în timp ce un bãrbat care amestecã printre oale ne spune exact cum a pornit totul. „Am fãcut o tocãniþã de oaie, pentru vreo 700 de porþii. Carnea e pregãtitã de ieri. Dimineaþã am pus focul ºi aºteptãm sã vinã preotul sã o sfinþeascã ºi vã invitãm la masã”, susþine cel care coordoneazã activitatea la ceaun. De la petrecerea câmpeneascã nu au lipsit nici cei din administraþia localã. Telescaunul a fost gratis pentru toþi cei care au urcat în munte, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost ºi el în mijlocul momârlanilor din cãtunul din Parâng. „Este Nedeia Troiþiei, dar ºi o mare sãrbãtoare creºtineascã ºi, din ce vãd, e foarte multã lume. Sper sã se simtã bine fiecare, sã guste din produsele tradiþionale ºi sã îºi umple plãmânii cu aer curat ”, a spus
Brãdetul prinde culoare ºi viaþã
C
opacii din pãdurea de la Brãdet vor prinde culoare ºi locul ar putea deveni terapie pentru cei care cred în fascinaþia acesteia. Totul, graþie administraþiei locale, dupã ce primarul Tiberiu Iacob Ridzi a vãzut o pãdure similarã, undeva în judeþul Gorj. Locul este minunat ºi atrage turiºtii din toatã þara, fiind extrem de vizitat acum de toþi cei ce tranziteazã zona, iar peisajul va fi transpus ºi la noi de acelaºi artist desãvârºit, care vine ºi la Petroºani, în zona de agrement de la Brãdet. Mihai Þopescu va face totul posibil. „Vrem sã facem la Petroºani, în zona Brãdet, pãdurea coloratã, aºa cum aþi vãzut cã existã în Gorj ºi, vãzând ceea ce se petrece acolo, am luat legãtura ºi cu o asociaþie. Am cãutat detalii ºi am ajuns la domnul Mihai Þopescu, care, din fericire, în aceste zile, este la Târgu Jiu,
la tabãra de sculpturã ºi azi suntem la momentul la care putem spune cã ºi la Petroºani vom avea aceastã pãdure coloratã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mihai Þopescu a venit la Petroºani ºi deja a vizitat zona, a gândit proiectul ºi
spune cã îi ia câteva zile sã îl punã în practicã. Vede totul într-un proiect integrat de viitor, iar zona de agrement, aflatã la 1 km distanþã de centrul Petroºaniului, va prinde contur ºi va deveni un loc de atracþiile. „Copiii vor redescoperi natura, pentru cã, aºa cum s-a întmplat ºi cu pãdurea de la Poenari, vreau sã vã spun cã toatã lumea trecea pe lângã ea, fãrã sã îi dea importanþã. Acum, cel puþin între 300 ºi 1.000 de persoane opresc acolo, ceea ce este fantastic. Aº vrea ca ºi la Petroºani, lumea sã meargã ºi sã redescopere natura. Sã stea acolo, sã se uite la pãdure ºi sã reasculte cântecul pãsãrilor ºi de acolo sã înveþe sã ºi gãseascã o altã stare”, a spus Mihai Þopescu, artistul plastic, care cândva a fãcut ºcoala în Hunedoara Artistul vrea sã vopseascã în culori peste 200 de arbori, dupã un model deja gândit cã sã ne facã sã redescoperim culoarea. Copacii vor fi de culori diverse, iar asta ar putea fi chiar o
A
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nedeia Troiþiei a devenit un simbol al sãrbãtorii de Sfânta Maria în Parâng, acolo unde momârlanii ne aºteaptã an de an sã petrecem cu ei. Aºa s-a întâmplat ºi în acest an, când vremea a fost bunã ºi a þinut cu cei care au vrut sã deguste din mâncarea tradiþionalã, ori poate sã guste un virºli din carne de oaie, acel cârnaþ special fãcut pentru astfel de evenimente la munte. Diana MITRACHE
cromoterapie de succes pentru cei care vor urca acolo. Totul, dupã ce specialiºtii au dat deja verdictul pentru pãdurea de la Poenari. „Aºa cum spunea ºi domnul doctor Chiricuþ, mare specialist, care susþine cã vrea sã aducã la Poenari medici, sã îi convingã sã aducã în acea pãdure copii cu probleme, aºa ar putea ºi aici. Este un fel de cromoterapie. Eu nu m-am gândit la aceastã temã, dar mi s-a pãrut extraordinar. El mi-a explicat de ce pãdurea oferã un echilibru, cu colorile ei. Copiii descoperã culorile, relaþia dintre culori ºi mulþi, în funcþie de starea pe care o au, îºi regãsesc liniºtea. κi aleg doi sau trei copacii, de care se leagã cromatic ”, mai explicã artistul, care spune cã primele încercãri le-a fãcut în propria-i curte, iar de 6 ani vopseaua, preparatã pe bazã de var, netoxicã, rezistã pe copacii frumos coloraþi. Mihai Þopescu spune cã locul s-ar preta ºi pentru o galerie de artã ºi, pe loc, i-a propus primarului Tiberiu Iacob Ridzi sã coloreze chiar ºi aleile, sau sã monteze, în zona cea mai joasã, un cub de oglinzi, care sã gãzduiascã o galerie de artã, un loc de împrumutat cãrþi ºi locul ar prinde astfel contur. „Dupã ce pãdurea este vopsitã, trebuie sã vedem ce facem cu aleile, iar în interior, vreau sã mã gândesc la o sculpturã modernã. Mã gândesc cã, în spaþiul din interior, sã facem o bilã, un cub din oglindã, care, în interior, sã fie nu neapãrat un restaurant, dar poate sã se vândã cãrþi, o bibliotecã, iar exteriorul sã reflecte copacii, în oglinzi”, a explicat ideea extinsã, Mihai Þopescu. Artistul va veni la finele lunii august ºi va finaliza proiectul, care începe în data de 28. Mai apoi, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va aduce Trupa Zurli, pentru a deschide parcul. Diana MITRACHE
proape 100 de copii sunt acum în tabãrã la Straja, grupaþi în trei tabere, fiecare cu câte o tematicã. Antrenamentele se petrec ºi în comun sau separat ºi fiecare vine pentru cã are de învãþat ceva.
Unii vin ca sã slãbeascã, alþii ca sã înveþe sã mãnânce sãnãtos, ori poate chiar sã vadã, pentru prima datã în viaþa lor, o stânã, sã mãnânce brânzã atunci fãcutã, sau pentru drumeþii. Cei mici se simt excelent ºi asta se vede din bucuria cu care trãiesc fiecare clipã. „E bine în tabãrã. Mã joc cu prietenii mei ºi fac sport. Ce îmi place aici? Sã fac plimbãri, pentru cã e foarte distractiv. Îmi place pe calculator, dar acum fac escaladãri. Mai obosesc, dar îmi revin. Sunt din Cluj. Am fost la munte, dar cu pãrinþii. Acum sunt doar cu sora mea ºi e mai bine”, ne explicã un voinic de 7 ani, echipat de drumeþie, care este în tabãra de preºcolari.
”Vreau sã îmi întãresc masã muscularã ºi sã dau jos câteva kilograme. O sã pot face totul posibil, aici la Straja, prin activitãþile sportive organizate de Marius. Avem drumeþii, antrenamente, de forþã, circuite, drumeþii lungi, altele mai scurte, mai uºoare, mai grele ºi avem multe obiective de vizitat”, ne-a spus o fetiþã venitã în tabãra de nutriþie. Fiecare câºtigã câte ceva. Cele trei tabere sunt împãrþite pe grupe de copii, care învaþã sã fie sãnãtoºi ºi fericiþi. Toþi ºtiu cã pentru a fi sãnãtos, importantã este miºcarea ºi acest lucru se promoveazã cel mai bine în tabãra din Straja. De fapt, de duminicã, la Straja, în premierã, au loc trei tabere simultan: una este de preºcolari -
de aventurã ºi nutriþie, una pentru elevi, cu aceiaºi tematicã ºi una de sãnãtate pentru copiii supraponderali, care dureazã 3 sãptãmâni. „În total, în Straja, avem acum peste 80 de copii. Facem împreunã tot felul de activitãþi. Luni searã, am fãcut un foc de tabãrã cu bezele. A fost o searã minunatã. Acum mergem împreunã la Schitul din Straja, la Crucea Eroilor, le povestesc despre istoria zonei ºi apoi mâncãm la stâna din Straja, brânzã cu roºii li pâine integralã”, a explicat Marius Fodoran, instructorul care le face zilnic câte un program cu miºcare ºi mâncare sãnãtoasã. Nu este uºor sã convingi atât de mulþi copii, cu probleme de nutriþie sã mãnânce
sãnãtos ºi ponderat, dar în taberele din Straja, aceºtia chiar reuºesc sã dea jos kilograme ºi sã devinã mai sportivi. Aici sunt psihologi, nutriþioniºti ºi o întreagã echipã de specialiºti tineri îi învaþã sã fie fericiþi. Iar muntele le este benefic. „Unii nu au ajuns la munte pânã acum. Avem copii din toatã România, chiar ºi din Chiºinãu, ori care locuiesc la Viena. Sunt uimiþi, cãlãresc pentru prima datã, merg la o stânã pentru prima datã, fac foarte multe lucruri pentru prima datã. ªi mai este ceva ce fac tot pentru prima datã: la noi în tabãrã este o regulã. Telefoanele sunt doar între 20,00 – 22,00 permise. În primã fazã sunt supãraþi cã pierd, cum spuneau ei, nu ºtiu ce flãcãri la nu ºtiu ce joc, dar în final, se distreazã foarte bine ºi comunicã mult mai
Avram Iancu a ajuns în România
ibliotecarul din B Petroºani, Avram Iancu, a ajuns marþi,
dupã-amiazã, în România. El a fost întâmpinat cu urale la Moldova Nouã, de o mulþime de oameni ºi de primarul oraºului, care i-a organizat o ceremonie pe cinste. A fost pentru el cea de a 57-a zi în care a înotat în Dunãre ºi, la ieºirea din apã le-a mulþumit tuturor celor care i-au fost alãturi în acest efort. „În sfârºit, acasã! Dupã ce am strãbãtut înot 6 þãri ºi 4 capitale, dupã ce am îndurat hipotermie, caniculã, furtuni ºi valuri, am atins pãmântul patriei noastre, la Moldova
Nouã. Primirea a depãºit orice imaginaþie: 1000 de compatrioþi! Aceastã primire depãºeºte cu mult ceea ce mã aºteptam. Nu este doar proiectul meu, este un proiect românesc ºi mã bucur foarte mult cã presa din toate þãrile a vorbit foarte frumos
despre România. VÃ MULÞUMESC ROMÂNI !!!”, a spus, la intrarea în þarã, bibliotecarul din Petroºani. Avram Iancu mai are acum de parcurs alþi 1.000 de km înot ºi efortul sãu are ca scop tocmai promovarea sportului, dar ºi a
cititului, el fiind bibliotecar la Petroºani ºi inspirându-se în periplul sãu dintr-o scriere autenticã. Bibliotecarul din Petroºani ºi-a propus sã fie primul român care strãbate înot cei 2860 de kilometri ai Dunãrii fãrã nici un fel de echipament de protecþie, asta dupã ce a fãcut acelaºi lucru în Canalul Mânecii. Aventura sa a fost inspiratã de romanul lui Jules Verne, Pilotul de pe Dunãre, ºi pentru cã meseria sa e una strâns legatã de cãrþi, sportivul a pornit ºi o campanie în favoarea lecturii, prin care îi îndeamnã pe tineri sã citeascã aceastã carte. Diana MITRACHE
mult”, explicã instructorul lor. Taberele au devenit tradiþie ºi la Straja vin an de an astfel de copii, gata sã înfrunte muntele,
sã înveþe lucruri noi despre ei ºi despre drumeþii ºi sã îºi facã noi prieteni. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Record de tabere în Straja
Momârlanii s-au adunat în Parâng, la nedeie
A
n de an, sute de oameni vin în munte, în Parâng, în locul în care a fost ridicatã o troiþã ca sã participe la nedeia închinatã acestor locuri. Se numeºte Nedeia Troiþei ºi vrea sã le aminteascã tuturor cã aici, la munte, în inima Parângului, momârlanii, bãºtinaºii locului, s-au adunat din cele mai vechi timpuri, de Adormirea Maicii Domnului. E tradiþie ºi nu lipseºte nimeni de la eveniment, aºa cã ºi acum au venit, îmbrãcaþi aºa cum e tradiþia, în straie populare, cu straiþa în spate. „E bine pânã ne putem întâlni, pânã putem bea, pânã suntem sãnãtoºi. Am venit pentru sãrbãtoarea de Adormire a Maicii Domnului, pentru locul în care se aflã Troiþa, sã ne întâlnim unii cu alþii ºi sã ne simþim
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 August 2017
bine. În fiecare an venim ºi acum am rãmas doar noi, de aici. Fiecare vine pe muntele lui. Mai demult, mai veneau ºi din alte zone, dar acum nu. Straiþa am adus-o sã pun în ea merinde, o þuicã de acasã, cã aºa e portul, cu straiþã, asta ne e fala”, ne-a explicat unul dintre bãºtinaºi. La momârlani, tradiþia spune cã bãrbaþii stau în jurul focului dogorâtor. Cazanele au
fost puse pe pirostrii la prima orã a dimineþii ºi, indiferent cum e vremea, ei sunt cei care se îngrijesc ca bucatele sã fie gustoase. Femeile doar cu ajutorul. Una dintre ele, ne explicã ce conþin ceaunele. ”Carne de oaie pentru tocãniþã, mãmãliguþã, asta e în ceaune. E frumos la momârlani, la nedeie. Gustul de munte e secretul”, spune
femeia, în timp ce un bãrbat care amestecã printre oale ne spune exact cum a pornit totul. „Am fãcut o tocãniþã de oaie, pentru vreo 700 de porþii. Carnea e pregãtitã de ieri. Dimineaþã am pus focul ºi aºteptãm sã vinã preotul sã o sfinþeascã ºi vã invitãm la masã”, susþine cel care coordoneazã activitatea la ceaun. De la petrecerea câmpeneascã nu au lipsit nici cei din administraþia localã. Telescaunul a fost gratis pentru toþi cei care au urcat în munte, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost ºi el în mijlocul momârlanilor din cãtunul din Parâng. „Este Nedeia Troiþiei, dar ºi o mare sãrbãtoare creºtineascã ºi, din ce vãd, e foarte multã lume. Sper sã se simtã bine fiecare, sã guste din produsele tradiþionale ºi sã îºi umple plãmânii cu aer curat ”, a spus
Brãdetul prinde culoare ºi viaþã
C
opacii din pãdurea de la Brãdet vor prinde culoare ºi locul ar putea deveni terapie pentru cei care cred în fascinaþia acesteia. Totul, graþie administraþiei locale, dupã ce primarul Tiberiu Iacob Ridzi a vãzut o pãdure similarã, undeva în judeþul Gorj. Locul este minunat ºi atrage turiºtii din toatã þara, fiind extrem de vizitat acum de toþi cei ce tranziteazã zona, iar peisajul va fi transpus ºi la noi de acelaºi artist desãvârºit, care vine ºi la Petroºani, în zona de agrement de la Brãdet. Mihai Þopescu va face totul posibil. „Vrem sã facem la Petroºani, în zona Brãdet, pãdurea coloratã, aºa cum aþi vãzut cã existã în Gorj ºi, vãzând ceea ce se petrece acolo, am luat legãtura ºi cu o asociaþie. Am cãutat detalii ºi am ajuns la domnul Mihai Þopescu, care, din fericire, în aceste zile, este la Târgu Jiu,
la tabãra de sculpturã ºi azi suntem la momentul la care putem spune cã ºi la Petroºani vom avea aceastã pãdure coloratã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mihai Þopescu a venit la Petroºani ºi deja a vizitat zona, a gândit proiectul ºi
spune cã îi ia câteva zile sã îl punã în practicã. Vede totul într-un proiect integrat de viitor, iar zona de agrement, aflatã la 1 km distanþã de centrul Petroºaniului, va prinde contur ºi va deveni un loc de atracþiile. „Copiii vor redescoperi natura, pentru cã, aºa cum s-a întmplat ºi cu pãdurea de la Poenari, vreau sã vã spun cã toatã lumea trecea pe lângã ea, fãrã sã îi dea importanþã. Acum, cel puþin între 300 ºi 1.000 de persoane opresc acolo, ceea ce este fantastic. Aº vrea ca ºi la Petroºani, lumea sã meargã ºi sã redescopere natura. Sã stea acolo, sã se uite la pãdure ºi sã reasculte cântecul pãsãrilor ºi de acolo sã înveþe sã ºi gãseascã o altã stare”, a spus Mihai Þopescu, artistul plastic, care cândva a fãcut ºcoala în Hunedoara Artistul vrea sã vopseascã în culori peste 200 de arbori, dupã un model deja gândit cã sã ne facã sã redescoperim culoarea. Copacii vor fi de culori diverse, iar asta ar putea fi chiar o
A
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nedeia Troiþiei a devenit un simbol al sãrbãtorii de Sfânta Maria în Parâng, acolo unde momârlanii ne aºteaptã an de an sã petrecem cu ei. Aºa s-a întâmplat ºi în acest an, când vremea a fost bunã ºi a þinut cu cei care au vrut sã deguste din mâncarea tradiþionalã, ori poate sã guste un virºli din carne de oaie, acel cârnaþ special fãcut pentru astfel de evenimente la munte. Diana MITRACHE
cromoterapie de succes pentru cei care vor urca acolo. Totul, dupã ce specialiºtii au dat deja verdictul pentru pãdurea de la Poenari. „Aºa cum spunea ºi domnul doctor Chiricuþ, mare specialist, care susþine cã vrea sã aducã la Poenari medici, sã îi convingã sã aducã în acea pãdure copii cu probleme, aºa ar putea ºi aici. Este un fel de cromoterapie. Eu nu m-am gândit la aceastã temã, dar mi s-a pãrut extraordinar. El mi-a explicat de ce pãdurea oferã un echilibru, cu colorile ei. Copiii descoperã culorile, relaþia dintre culori ºi mulþi, în funcþie de starea pe care o au, îºi regãsesc liniºtea. κi aleg doi sau trei copacii, de care se leagã cromatic ”, mai explicã artistul, care spune cã primele încercãri le-a fãcut în propria-i curte, iar de 6 ani vopseaua, preparatã pe bazã de var, netoxicã, rezistã pe copacii frumos coloraþi. Mihai Þopescu spune cã locul s-ar preta ºi pentru o galerie de artã ºi, pe loc, i-a propus primarului Tiberiu Iacob Ridzi sã coloreze chiar ºi aleile, sau sã monteze, în zona cea mai joasã, un cub de oglinzi, care sã gãzduiascã o galerie de artã, un loc de împrumutat cãrþi ºi locul ar prinde astfel contur. „Dupã ce pãdurea este vopsitã, trebuie sã vedem ce facem cu aleile, iar în interior, vreau sã mã gândesc la o sculpturã modernã. Mã gândesc cã, în spaþiul din interior, sã facem o bilã, un cub din oglindã, care, în interior, sã fie nu neapãrat un restaurant, dar poate sã se vândã cãrþi, o bibliotecã, iar exteriorul sã reflecte copacii, în oglinzi”, a explicat ideea extinsã, Mihai Þopescu. Artistul va veni la finele lunii august ºi va finaliza proiectul, care începe în data de 28. Mai apoi, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va aduce Trupa Zurli, pentru a deschide parcul. Diana MITRACHE
proape 100 de copii sunt acum în tabãrã la Straja, grupaþi în trei tabere, fiecare cu câte o tematicã. Antrenamentele se petrec ºi în comun sau separat ºi fiecare vine pentru cã are de învãþat ceva.
Unii vin ca sã slãbeascã, alþii ca sã înveþe sã mãnânce sãnãtos, ori poate chiar sã vadã, pentru prima datã în viaþa lor, o stânã, sã mãnânce brânzã atunci fãcutã, sau pentru drumeþii. Cei mici se simt excelent ºi asta se vede din bucuria cu care trãiesc fiecare clipã. „E bine în tabãrã. Mã joc cu prietenii mei ºi fac sport. Ce îmi place aici? Sã fac plimbãri, pentru cã e foarte distractiv. Îmi place pe calculator, dar acum fac escaladãri. Mai obosesc, dar îmi revin. Sunt din Cluj. Am fost la munte, dar cu pãrinþii. Acum sunt doar cu sora mea ºi e mai bine”, ne explicã un voinic de 7 ani, echipat de drumeþie, care este în tabãra de preºcolari.
”Vreau sã îmi întãresc masã muscularã ºi sã dau jos câteva kilograme. O sã pot face totul posibil, aici la Straja, prin activitãþile sportive organizate de Marius. Avem drumeþii, antrenamente, de forþã, circuite, drumeþii lungi, altele mai scurte, mai uºoare, mai grele ºi avem multe obiective de vizitat”, ne-a spus o fetiþã venitã în tabãra de nutriþie. Fiecare câºtigã câte ceva. Cele trei tabere sunt împãrþite pe grupe de copii, care învaþã sã fie sãnãtoºi ºi fericiþi. Toþi ºtiu cã pentru a fi sãnãtos, importantã este miºcarea ºi acest lucru se promoveazã cel mai bine în tabãra din Straja. De fapt, de duminicã, la Straja, în premierã, au loc trei tabere simultan: una este de preºcolari -
de aventurã ºi nutriþie, una pentru elevi, cu aceiaºi tematicã ºi una de sãnãtate pentru copiii supraponderali, care dureazã 3 sãptãmâni. „În total, în Straja, avem acum peste 80 de copii. Facem împreunã tot felul de activitãþi. Luni searã, am fãcut un foc de tabãrã cu bezele. A fost o searã minunatã. Acum mergem împreunã la Schitul din Straja, la Crucea Eroilor, le povestesc despre istoria zonei ºi apoi mâncãm la stâna din Straja, brânzã cu roºii li pâine integralã”, a explicat Marius Fodoran, instructorul care le face zilnic câte un program cu miºcare ºi mâncare sãnãtoasã. Nu este uºor sã convingi atât de mulþi copii, cu probleme de nutriþie sã mãnânce
sãnãtos ºi ponderat, dar în taberele din Straja, aceºtia chiar reuºesc sã dea jos kilograme ºi sã devinã mai sportivi. Aici sunt psihologi, nutriþioniºti ºi o întreagã echipã de specialiºti tineri îi învaþã sã fie fericiþi. Iar muntele le este benefic. „Unii nu au ajuns la munte pânã acum. Avem copii din toatã România, chiar ºi din Chiºinãu, ori care locuiesc la Viena. Sunt uimiþi, cãlãresc pentru prima datã, merg la o stânã pentru prima datã, fac foarte multe lucruri pentru prima datã. ªi mai este ceva ce fac tot pentru prima datã: la noi în tabãrã este o regulã. Telefoanele sunt doar între 20,00 – 22,00 permise. În primã fazã sunt supãraþi cã pierd, cum spuneau ei, nu ºtiu ce flãcãri la nu ºtiu ce joc, dar în final, se distreazã foarte bine ºi comunicã mult mai
Avram Iancu a ajuns în România
ibliotecarul din B Petroºani, Avram Iancu, a ajuns marþi,
dupã-amiazã, în România. El a fost întâmpinat cu urale la Moldova Nouã, de o mulþime de oameni ºi de primarul oraºului, care i-a organizat o ceremonie pe cinste. A fost pentru el cea de a 57-a zi în care a înotat în Dunãre ºi, la ieºirea din apã le-a mulþumit tuturor celor care i-au fost alãturi în acest efort. „În sfârºit, acasã! Dupã ce am strãbãtut înot 6 þãri ºi 4 capitale, dupã ce am îndurat hipotermie, caniculã, furtuni ºi valuri, am atins pãmântul patriei noastre, la Moldova
Nouã. Primirea a depãºit orice imaginaþie: 1000 de compatrioþi! Aceastã primire depãºeºte cu mult ceea ce mã aºteptam. Nu este doar proiectul meu, este un proiect românesc ºi mã bucur foarte mult cã presa din toate þãrile a vorbit foarte frumos
despre România. VÃ MULÞUMESC ROMÂNI !!!”, a spus, la intrarea în þarã, bibliotecarul din Petroºani. Avram Iancu mai are acum de parcurs alþi 1.000 de km înot ºi efortul sãu are ca scop tocmai promovarea sportului, dar ºi a
cititului, el fiind bibliotecar la Petroºani ºi inspirându-se în periplul sãu dintr-o scriere autenticã. Bibliotecarul din Petroºani ºi-a propus sã fie primul român care strãbate înot cei 2860 de kilometri ai Dunãrii fãrã nici un fel de echipament de protecþie, asta dupã ce a fãcut acelaºi lucru în Canalul Mânecii. Aventura sa a fost inspiratã de romanul lui Jules Verne, Pilotul de pe Dunãre, ºi pentru cã meseria sa e una strâns legatã de cãrþi, sportivul a pornit ºi o campanie în favoarea lecturii, prin care îi îndeamnã pe tineri sã citeascã aceastã carte. Diana MITRACHE
mult”, explicã instructorul lor. Taberele au devenit tradiþie ºi la Straja vin an de an astfel de copii, gata sã înfrunte muntele,
sã înveþe lucruri noi despre ei ºi despre drumeþii ºi sã îºi facã noi prieteni. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 August 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 August 2017
4% dintre copii au fost vaccinaþi în Colonia Petroºani
A
u trimis asistenþii sociali dupã ei, le-au explicat pãrinþilor ce trebuie sã facã, dar degeaba. Procentul celor care ºi-au adus copiii la vaccinare este unul mic, iar medicii atrag atenþia cã situaþia este una fãrã precedent. „Campania de conºtientizare a pãrinþilor cu copii, în Cartierul Colonie din Petroºani, unde stau cei mai mulþi copii din grupul - þintã, a fost un fiasco. Din 50 de doze cât aveam pregãtite, am folosit douã. Am folosit toate mijloacele de informare, am trimis în teren asistenþii social, care sunt angajaþi ai primãriei, dar nu am reuºit sã îi mobilizãm. Probabil, cei mai mulþi, nu înþeleg rolul
vaccinãrii, sau cã au mare responsabilitate, dacã aparte în comunitate rujeola”, a spus dr. Constantin Gheorghiu, reprezentant al medicilor de familie din Valea Jiului. Nu au reuºit de douã sãptãmâni sã aducã prea mulþi copii la vaccin, însã, administraþia localã de la Petroºani a pus la dispoziþia asistenþilor sociali un microbuz ºcolar, în care sã strângã toþi copiii ºi pãrinþii lor ºi sã îi ducã la vaccin. Acþiunea se desfãºoarã la finele acestei sãptãmâni ºi vizeazã grupul-þintã din Colonia Petroºani. Oamenii care locuiesc aici, trãiesc în blocul social, unde, nu o datã, au izbucnit ºi epidemii de hepatitã, iar acum, urmeazã sã fie aduºi la vaccinare, la medici de familie care s-au arãtat
dispuºi sã facã asta. Cei de la DSP spun cã vaccinarea împotriva rujeolei s-a fãcut, în judeþul Hunedoara de multe ori, cu doze primite cã împrumut de la alte direcþii de sãnãtate publicã din þarã, iar purtãtorul de cuvânt ºi medicul ºef al instituþiei, dr. Cecilia Birãu, a declarat cã abia de la jumãtatea lunii iulie au fost aduse aproximativ 7.300 de doze de vaccin.
ApaServ Valea Jiului CONTINUÃ INVESTIÞIILE A
paServ Valea Jiului a scos la licitaþie un contract de aproape 30 de milioane de lei. Acesta prevede “reabilitare ºi extindere reþele de apã ºi canalizare în UAT Uricani”. Valoarea estimatã a contractului este de: 29.898.195,97 RON ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse ºi neprevãzute’’. Contractul este împãrþit în douã loturi. Lot 1: VJ-CL-11 Reabilitare reþele de apã ºi canalizare Uricani; ”Activitãþile vizeazã implementarea corespunzãtoare a contractului de lucrãri conform cerinþelor
Caietului de Sarcini, astfel: Reabilitare reþele de distribuþie apa pe o lungime de aproximativ 7km; Construirea staþiei de pompare apa Topliþa-Valea de Brazi; Reabilitare sistem de colectare a apelor uzate pe o lungime de aproximativ 6,4km; Construirea staþiei de pompare a apelor uzate Uricani; Procurare ºi montaj apometre”,
aratã anunþul ApaServ Valea Jiului. Firma care îºi va adjudeca contractul va trebui sã respecte o serie de termene ºi anume, execuþie de lucrãri – 24 luni + perioada de notificare a defectelor – 36 luni. Valoarea estimatã a contractului este de 20.964.283,52 RON ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse ºi neprevãzute’’.
Medicii spun cã au vaccinat copiii din grupele de risc, cu precãdere, iar asta s-a fãcut mai ales în zonele în care existau focare. La finele anului trecut, DSP Hunedoara nu a avut deloc vaccin, stocurile fiind zero, motiv pentru care s-a apelat, în luna aprilie 2017, la ajutorul altor direcþii de sãnãtate pentru asigurarea dozelor necesare în focarele de rujeolã. LOT 2: VJ-CL-12 Extindere reþele de apã Câmpu lui Neag; “Activitãþile vizeazã implementarea corespunzãtoare a contractului de lucrãri conform cerinþelor Caietului de Sarcini, astfel: Extinderea sistemului de alimentare cu apã cu o lungime totalã de aproximativ 8km; Construirea staþie de pompare apã potabilã Câmpu lui Neag; Construirea unei conducte de aducþiune cu o lungime de aproximativ 4,1km; Construirea unui rezervor înmagazinare (capacitate 112mc); Construirea unei staþii de clorinare în Gospodãria de Apã Câmpu lui Neag”, mai aratã acelaºi anunþ. La fel ca în cazul primului lot, termenele de execuþie sunt de 24 luni + perioada de notificare a defectelor – 36 luni. Valoarea estimatã a contractului este de: 8.933.912,45 RON ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse ºi neprevãzute’’. Banii pentru efectuarea lucrãrilor privind din fondurile UE, respectiv Fondul de Coeziune 85%, Buget de Stat 13%, Bugete Locale 2%; Monika BACIU
Astfel, DSP Hunedoara a împrumutat 2.660 de doze de vaccin împotriva rujeolei din judeþele Timiº, Bihor, Giurgiu ºi Sibiu. Instituþia a primit de la Ministerul Sãnãtãþii 690 de doze de vaccin în luna mai ºi 7.340 de doze la jumãtatea lunii iulie, acestea fiind trimise medicilor de familie în campaniile de imunizãri. Totuºi, nu toþi ºi-au adus copii la vaccinare.
Mai multe strãzi din Petrila vor fi asfaltate S trada Cãrbunelui din oraºul Petrila urmeazã sã intre într-un program de modernizare.
Autoritãþile locale au demarat procedurile pentru achiziþionarea de “Servicii de întocmire documentaþie tehnicoeconomicã pentru obiectivul de investiþii ”Asfaltare strada Cãrbunelui, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara””. Descrierea contractului: Serviciile vor include Studiu topografic vizat de OCPI, Studiu geologic, Expertiza tehnicã, DALI, Documentaþiile pentru obþinerea Certificatului de Urbanism, precum ºi a avizelor cerute de acesta, respectiv DTAC, Proiect tehnic + DDE ºi Verificare proiect. Contractul are o v aloare estimatã de 11000.00 RON fãrã TVA. Totodatã, autoritãþile locale
„Eu am fost nevoit sã le dau dozele de vaccin altor colegi, pentru cã la mine nu au ajuns decât doi copii, ca sã îi vaccinez. Unii dintre medici au reuºit mai mult, dar interesul pãrinþilor ar putea fi schimbat, credem noi, medicii, odatã cu aceastã lege ce introduce obligativitatea vaccinãrii. Nu ºtiu dacã chiar ne trebuia o lege pentru asta, dar pentru cã s-a ajuns aici ºi existã tendinþa ca foarte mulþi pãrinþi sã nu îºi vaccineze copiii, ceea ce implicã mari probleme, legea e bine-venitã”, a mai spus dr. Gheorghiu. În prima jumãtate a acestui an, în judeþul Hunedoara au fost consemnate 641 de cazuri de rujeolã, fãrã sã fie înregistrate decese din cauza bolii. Diana MITRACHE intenþioneazã sã efectueze lucrãri ºi pe strada Dacia. În acest sens au fost achiziþionate “Servicii de întocmire documentaþie tehnico-economicã pentru obiectivul de investiþii ”Asfaltare strada Dacilor, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara”, valoarea contractului fiind de 14.000 lei fãrã TVA. O altã stradã care va fi asfaltatã este strada Lunca. 11.000 de lei este valoarea contractului de “Servicii de întocmire documentaþie tehnicoeconomicã pentru obiectivul de investiþii ”Asfaltare strada Luncã, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara”. Alþi 14.500 de lei s-au alocat pentru “Servicii de întocmire documentaþie tehnico-economicã pentru obiectivul de investiþii ”Asfaltare strada Parângului, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara”. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 August 2017
Henþ cu mâna
ªIRINEASA E ALEASA! Pânã nu vezi, nu crezi. Acum m-am lãmurit. Stadionul „Jiul” este „invadat” de desantul de Gorj, în sensul bun al cuvântului, oarecum dând ºi o palmã inerþiei locale în
ceea ce înseamnã gestionarea lui. Echipa de fotbal de Liga a III-a, A.C.S. ªirineasa, a fost adusã ºi implantatã la Petroºani. Deci, fotbalul trepideazã mai
departe în Lunca Jiului, chiar dacã este grefat cu „sânge oltenesc”, care însã nu lasã sã moarã pasiunea. Pentru A.C.S. ªirineasa s-a dezinfectat mizeria care bântuia de o bunã bucatã de vreme pe la stadionul „Jiul”, asanarea unui loc ce devenea tot mai insalubru, începe sã se vadã. ªi ceea ce e mai impor-
tant, cã fotbalul existã, chiar dacã pe moment aleasa este A.C.S. ªirineasa. Sunt speranþe cã echipa va fi asimilatã sub brand-ul Jiului ºi cã astfel Petroºaniul se va înscrie din nou pe o traiectorie naþionalã. Era singura soluþie la care subscriem, având încredere cã se va face o treabã bunã.
FOTBAL
RÃMÂNEM CU DOUÃ: JIUL ªI ªIRINEASA! Î
n week-endul trecut, stadionul „Jiul” din Petroºani a fost gazda primului joc de pregãtire din noul sezon. Noul „chiriaº” al stadionului, A.C.S. ªirineasa din Liga a III-a fãcut cunoºtinþã cu gazonul de pe „Jiul” la primul amical, în compania celor de la Inter Petrila, campioana Ligii a IV-a Hunedoara.
Un meci, în cea mai mare parte, la discreþia echipei lui Mangalagiu care a dovedit multiple veleitãþi ofensive la 0-0 fiindu-i anulat un gol din offsaid. La meci a fost prezent ºi Alin Zgripcea, preºedintele A.C.S. ªirineasa, care a declarat: „Am ales Petroºaniul pentru echipa noastrã, poate ºi pentru motive de ordin sentimental. Eu am absolvit cursurile liceului „Mihai
Eminescu”, am plecat de aici acum 11 ani. Am preluat aceastã echipã – de fapt, un grup de oameni de afaceri -, ºi am ales Petroºaniul pentru baza sa, la care lucrãm în continuare ºi pentru brandul Jiul. Din pãcate termenul limitã de schimbare a numelui a fost 30 iunie, noi am lãmurit lucrurile aici mult mai târziu, aºa cã în acest campionat vom juca sub numele înregistrat
la F.R.F. , A.C.S. ªirineasa. Jiul Petroºani a fost înscrisã în Liga a IV-a, cei de aici trebuie sã punã la punct detaliile legate de lot. În rest, ce sa vã mai spun? Sper sã aducem lumea la stadion, sã dãm un nou imbold fotbalului petroºenean” a conchis Alin Zgripcea.
La meci a fost ºi nucleul galeriei Jiului, condus de Costel Grigore, o galerie care
a primit cu o oarecare nedumerire noua „gazdã” de pe stadion...
VEZAN ªI NIGERIENII La originea primului gol marcat de A.C.S. ªirineasa a stat Ovidiu Vezan (32 ani), fostul jucãtor al Jiului de la mijlocul anilor 2000. Alãturi de el, au evoluat pentru cei de la A.C.S. ªirineasa ºi doi jucãtori originari din Nigeria, Emmanuel ºi Prince.
Ovidiu Vezan, dupã 12 ani din nou pe stadionul Jiul
Galeria Jiului
INTER PETRILA, FÃRÃ DRÃGOESCU, HARING, MAREª ªI DUNCA
D
in echipa petrileanã au absentat patru dintre jucãtorii de bazã ai sezonului trecut. „A. Dunca ºi Haring lucreazã în Spania, Mareº a plecat la Cetate Deva iar Rãzvan Drãgoescu are ceva probleme la serviciu, dar este jucãtorul nostru” a precizat Cosmin Negoi, preºedintele secþiei de fotbal Inter Petrila. „Despre acest joc, ce sã spun? ªirineasa o echipã cu câþiva jucãtori buni, se vede diferenþa de divizie... Noi mai avem de lucru la capitolul pregãtire, sper sã ne intrãm în parametri. Vrem sã ne batem din nou la locul 1” a mai spus Cosmin Negoi.
Doua pete de culoare la A.C.S. ªirineasa Emmanuel ºi Prince
Paginã realizatã de Genu TUÞU