CVJ NR. 1396 JOI 10 AUGUST 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1396

Cronica Vãii Jiului Joi, 10 August 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Turismul din Hunedoara, în continuã creºtere

T

urismul din judeþul este în continuã creºtere, aratã datele de la Institutul Naþional de Statisticã. Judeþul Hunedoara a fost vizitat atât de turiºti români, cât ºi de turiºti strãini. “Conform datelor primite de la Institutul Naþional de Statisticã, judeþul Hunedoara a înregistrat cea mai mare creºtere din turismul românesc. Evoluþia pozitivã vizeazã capacitãþile de cazare turisticã în funcþiune, sosirile ºi înnoptãrile, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare ºi judeþe, în trimestrul I al anului 2017 faþã de aceeaºi perioadã a anului 2016! În trimestrul I 2017, faþã de trimestrul I 2016, frecventarea structurilor de primire turisticã cu funcþiuni de

Deºeurile – problema urât mirositoare a judeþului Hunedoara z Întârzieri z Posibile sancþiuni de la Garda de Mediu z Licitaþii fãrã ofertanþi z Mentalitate greu de schimbat

cazare se caracterizeazã atât prin creºterea capacitaþii de cazare turistica în funcþiune cât ºi prin creºterea numarului de turiºti români ºi a numãrului de turiºti strãini. Judeþ - Hunedoara: Capacitatea în funcþiune: 124,4 % Sosiri: Total 117,2 % Români 117,0 % Strãini 121,2 % Înnoptãri: Total 104,2 % Români 104,3 % Strãini 103,3 %”, scrie pe Facebook, Radu Barb, directorul ADEH. Totodatã, mai multe destinaþii turistice din judeþ vor fi promovate de Ministerul Turismului.

S

unt doar câteva din dificultãþile cu care se confruntã Consiliului Judeþean Hunedoara în ceea ce priveºte administrarea deºeurilor din judeþ. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, susþine cã ecologizarea platformei temporare de la Petroºani se realizeazã cu dificultate, asta pentru cã încã mai sunt de transportat la deponeul de la Bârcea tone întregi de deºeuri. >>> PAGINA A 3-A

Vasile Jurca: “Nu o sã accept ca Petrila sã moarã!”

P

rimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca, cere implicarea Ministerului Energiei, dar ºi a premierului Florin Tudose în ceea ce priveºte închiderea minei Lonea. Autoritãþile locale de la Petrila organizeazã o întâlnire în cadrul cãreia vor dezbate “Planul de

încetare a activitãþii EM Lonea”. Acþiunea va avea loc astãzi (joi-n.r.), 10 august, la sediul Casei de Culturã Ladislau Schmitd din localitate, începând cu ora 14:00. La eveniment sunt aºteptaþi sã participe consilierii locali, ºi nu numai. “Am primit o adresã de la Mina Lonea prin care ne

invitã la o dezbatere publicã pe marginea închiderii minei Lonea. Întâlnirea va avea loc mâine (join.r.) la ora 14:00 ºi sunt aºteptaþi sã participe oameni de afaceri, cetãþeni, consilieri locali ºi toþi cei care sunt interesaþi de soarta oraºului Petrila. Va fi o dezbatere publicã, aºa cum este normal sã fie”, a declarat

Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Autoritãþile locale de la Petrila sunt interesate de modul în care se va închide ºi ultima unitate minierã de pe raza localitãþii. “Mã intereseazã

cum se va închide mina Lonea. Vom face o adresã la Ministerul Energiei prin care le vom solicita soluþii pentru a pune altceva în locul minei. Nu e normal sã închizi o minã ºi sã nu vii cu soluþii

în schimb. Voi insista ºi voi fi vocal, o sã ajung ºi la premier. Nu o sã accept ca Petrila sã moarã!”, a mai spus sursa citatã. La fel ca în cazul minei Petrila, ºi în ceea ce priveºte exploatarea minierã Lonea, autoritãþile au în vedere salvarea unor clãdiri. Mina Lonea este inclusã în programul de închidere care vizeazã Complexul Energetic Hunedoara. Închiderea exploatãrii miniere este prognozatã pentru anul 2018. Monika BACIU

2 Actualitate

Municipiul Lupeni îºi schimbã înfãþiºarea

M

unicipiul Lupeni îºi schimbã aspectul, cu fiecare zi care trece. Schimbarea aspectului localitãþii este unul din dezideratele asumate de Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Cu fiecare zi ce trece, municipiul Lupeni capãtã tot mai mult alura unui oraº frumos, curat, îngrijit, aºa cum cere statutul sãu de localitate de interes turistic. Dorinþa noului primar al localitãþii, Lucian Resmeriþã, de a schimba radical imaginea Lupeniului se dovedeºte a fi una susþinutã permanent de acþiunile acestuia. ” Vom continua acþiunile de înfrumuseþare a municipiului Lupeni, pentru cã tuturor ne place sã vedem

cã oraºul nostru devine din ce în ce mai frumos, mai elegant, mai curat, mai civilizat. În acelaºi timp însã, pentru a ne putea bucura de toate aceste lucruri ºi pentru a reduce costurile de întreþinere ca sã putem face schimbãri similare în cât mai multe zone ale oraºului nostru, vin cu rugãmintea adresatã tuturor cetãþenilor municipiului Lupeni, sã ni se alãture în acest demers, sã pãstreze, curatã ºi îngrijitã, fiecare

din zonele în care am reuºit sã realizãm deja schimbarea la faþã a localitãþii noastre”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. ªi în aceste zile, acþiunile de înfrumuseþare a celor mai intens circulate zone ale municipiului Lupeni,

z Pierdut contract de casã pe numele Filip Antonia cu adresa în Bãrbãteni, nr. 32, bl. A14, ap. 18, eliberat de IGL Lupeni. Îl declar nul.

oliþiºtii desfãºoarã activitãþi în vederea stabilirii identitãþii unei femei gãsite în gara din municipiul Brad

Poliþia Municipiului Brad a fost sesizatã, în cursul zilei de ieri, de mecanicul unui tren despre faptul cã, în gara CFR Brad, se aflã o femeie care a coborât din trenul Arad-Brad ºi care este dezorientatã ºi nu îºi cunoaºte identitatea. Femeia nu avea asupra sa niciun tichet de cãlãtorie sau alt document util pentru stabilirea identitãþii. La faþa locului s-a deplasat o patrulã de ordine publicã, totodatã fiind solicitatã ºi prezenþa unui echipaj medical, care a transportat persoana la U.P.U. Brad, pentru evaluarea stãrii de sãnãtate. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale au demarat cercetãri pentru stabilirea identitãþii persoanei în cauzã, aceasta fiind amprentatã ºi fotografiatã, în vederea efectuãrii de verificãrii în bazele de date. Persoanele care deþin informaþii utile stabilirii identitãþii persoanei, sunt rugate sã apeleze numãrul de urgenþã 112 sau sã se adreseze celei mai apropiate unitãþi de poliþie. z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Monika BACIU

- PIERDERI-

Dacã o cunoaºteþi, sunaþi la poliþie P

Cronica Vãii Jiului

continuã iar lucrurile sunt atent supravegheate de primarul Lucian Resmeriþã. Astfel, dupã montarea cupolei de umbreluþe multicolore în zona Cinematografului Cultural, municipalitatea din Lupeni a surprins din nou în mod plãcut cetãþenii, în aceste zile, prin amenajarea peisagisticã a podului care trece peste pârâul Brãiþa, dar a zonei din faþa Cinematografului Cultural, prin montarea unor frumoase jardiniere cu flori. De asemenea, în squarurile de unde a fost scos gardul viu, zona a fost curãþatã, amenajatã ºi s-a însãmânþat cu iarbã.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 August 2017

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI - ANUNÞ -

Primãria Municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile art. 7 al Legii nr. 52/ 2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã anunþã elaborarea Proiectului de hotãrâre nr. 128/2017 privind înfiinþarea Clubului Sportiv Municipal Lupeni. Dezbaterea publicã va avea loc în data de 21.08.2017, ora 14,00 în Sala de ºedinþe din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni. Proiectul de hotãrâre însoþit de anexele aferente poate fi consultat la avizierul Primãriei Municipiului Lupeni (parter) ºi se poate obþine, în copie, pe bazã de cerere depusã la Registratura Primãriei municipiului Lupeni . Precizãm cã propuneri, sugestii, recomandãri pe marginea proiectului de hotãrâre se primesc la sediul Primãriei Municipiului Lupeni – Registraturã, pot fi transmise prin fax la numãrul 0254/ 560515 sau în format electronic la urmãtoarea adresã de e-mail: primaria@e-lupeni.ro, pânã în data de 18.08.2017. Persoanele sau organizaþiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referã, menþionând data trimiterii ºi datele de contact ale expeditorului. PRIMAR, Prof. Lucian – Marius RESMERIÞÃ

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 August 2017

Deºeurile – problema urât mirositoare a judeþului Hunedoara z Întârzieri z Posibile sancþiuni de la Garda de Mediu z Licitaþii fãrã ofertanþi z Mentalitate greu de schimbat

S

unt doar câteva din dificultãþile cu care se confruntã Consiliului Judeþean Hunedoara în ceea ce priveºte administrarea deºeurilor din judeþ. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, susþine cã ecologizarea platformei temporare de la Petroºani se realizeazã cu dificultate, asta pentru cã încã mai sunt de transportat la deponeul de la Bârcea tone întregi de deºeuri. “Este o problemã spinoasã pentru cã nu se þin de programul pe care l-am stabilit împreunã Pregoterm, inclusiv cu Primãria din Vulcan. Pregotermul avea program sã finalizeze acest transport al deºeurilor de la deponeul provizoriu de la Dâlja pe sfârºitul lunii august. Nu cred cã o sã realizãm acest deziderat pentru cã mai e cam 40% din cantitate. Lucrul bun, este cã am reuºit sã îi lãmuresc sã se þinã, cât de cât de cuvânt ºi sã abordeze cu seriozitate lucrurile. Nu e deloc îmbucurãtor cã sunt în jur de 200 de tone transportate azi (marþi-n.r.), iar în iulie când am avut discuþii cu ei au fost zile cu 140150 de tone. Încercãm sã fim onorabili, în sensul de a ne respecta promisiunea ºi de a ecologiza platforma de la Dâlja”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Bobora spune cã au existat tot soiul de motivaþii, care mai de care mai hilare. “Motivaþiile sunt

multe. S-au defectat maºinile, au fost probleme cu excavatorul, nu au fost plãtiþi de nu ºtiu ce UAT, ºoferii sunt în concediu fiind lunã de varã. Pot inventa ºi eu motivaþii, pentru cã nu sunt de acord cu niciuna din motivaþiile astea. Existã sancþiuni ºi am spus cã o sã urmãresc zilnic nivelul transporturilor din Vale ºi o sã le fac surpriza sã vinã ºi Garda de Mediu ºi va veni cu amenzile de rigoare”, a mai spus sursa citatã.

L

icitaþii fãrã ofertanþi

Licitaþia pentru transportul deºeurilor din judeþ, la deponeul ecologic de la Bârcea Mare nu prezintã interes. Sunt zone unde nu s-a prezentat niciun ofertant. “Licitaþiile pentru ceea ce înseamnã deponeul de la Bârcea suntem în faza lãmuririlor pentru licitaþia mare pe care ne-o dorim sã o finalizãm. Pânã atunci o sã avem provizoratul cu

Supercom, care nu ne satisface pentru cã în etapa urmãtoare sunt licitaþiile pentru colectarea pe zone. Ce e îngrijorãtor cã a fost anunþatã licitaþia pentru zona 3 (Brad-n.r.) ºi nu s-a prezentat nimeni la licitaþie. Nici în Valea Jiului nu a fost o mare înghesuialã pe licitaþii”, a mai spus preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În proiectul finanþat cu peste 50 de milioane de euro de Comisia Europeanã,

Contract de finanþare semnat pentru reabilitarea unui bloc turn din Petrila

P

rimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca, s-a aflat la Timiºoara unde a semnat contractul de finanþare pentru reabilitarea termicã a unui bloc. Este vorba de reabilitarea unui bloc turn din cartierul 8 Martie. “Am fost la Timiºoara unde am semnat contractul de finanþare pentru reabilitarea, pe axa 3.1 pe POR, a blocului 14 din cartierul 8 Martie”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Acum urmeazã o serie de proceduri care þin de administraþia localã

ºi de sistemul de achiziþii publice. Dupã ce caietul de sarcini va fi introdus în SEAP trebuie îndepliniþi o serie de paºi pentru stabilirea constructorului care va lucra la reabilitarea imobilului. Monika BACIU

s-au prevãzut patru zone de colectare: 1 – Brad ºi nordul judeþului, 2 – Haþeg (cea mai micã arie de colectare), 3 – Centru (Deva, Hunedoara, Simeria, Orãºtie, Cãlan) ºi 4 – Valea Jiului. Nici în ceea ce priveºte colectarea selectivã în rândul populaþiei situaþia nu este mai roz. “Sistemul de management integrat al deºeurilor e o chestie care þine de mentalitate, de modul de educaþie, de abordare a problemei ºi e o treabã care, inevitabil, va fi rezolvatã, dar necesitã mai mult timp decât cu care oamenii sunt obiºnuiþi. E foarte greu sã obiºnuieºti oamenii sã depunã primar selectiv deºeurile, e mai greu sã sugerezi consiliilor locale cã toate deºeurile în aplicaþia financiarã trebuie colectate ºi transportate la o structurã care are menirea de a selecta ºi a face o activitate, inclusiv, de vânzare a deºeurilor, cã deºeurile care se pun în operã cãtre alte entitãþi comerciale trebuie sã aibã o fiºã tehnicã cu anumite caracteristici, care sã þinã de putere

caloricã, umiditate, de conþinut de cenuºã... Deºeurile ca activitate ordonatã ºi modernã,

ca în Bavaria sau Danemarca, ºi acolo au necesitat un interval de timp pentru a fi implementate toate procedurile”, a conchis Mircea Bobora. Cea mai mare problemã a judeþului Hunedoara o reprezintã deºeurile. Licitaþiile au fost contestate, lucru care a dus la o întârziere de peste un an de zile, în ceea ce priveºte operaþionalizarea, definitivã, a deponeului ecologic de la Bârcea Mare. Monika BACIU

4 Actualitate

Salubrizarea mai scumpã la Petroºani Creºterea salariului minim duce la creºterea costurilor cu serviciile

C

reºterea salariului minim are repercusiuni în rândul firmelor private. Acolo majorarea salarialã este suportatã, în mod direct, de angajator. În aceastã situaþie se regãseºte ºi firma Eolian Energy, cea care a câºtigat contractul de salubrizare ºi deszãpezire din municipiul Petroºani. “Eolian Energy SRL din Haþeg solicitã aprobarea modificãrii tarifelor aferente contractului nr. 53/12.08.2014 privind delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare a municipiului Petroºani, prin concesionarea activitãþilor “Mãturatul, spãlatul, stropirea ºi întreþinerea cãilor publice” ºi “curãþarea ºi transportul zãpezii de pe cãile publice ºi menþinerea în funcþiune a acestora pe timp de polei sa de îngheþ”. SC Eolian Energy SRL a ataºat cererii de modificare a tarifelor, fiºa de fundamentare pe elemente de cheltuieli pentru fiecare tarif nou propus ºi memoriu tehnicoeconomic prin care se justificã oportunitatea modificãrii tarifului.”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Cei de la socitatea care se ocupã de salubrizarea oraºului ºi-au motivat cererea având la bazã creºterea salariului minim. “În conformitate cu normele

metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitãþile specifice serviciului de salubrizare a localitãþilor aprobate prin Ordinul Autoritãþii Naþionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de UtilitãþI Publice – ANRSC nr. 109 din 9 iulie 2017, potrivit cãrora la art. 15, alin (1), lit. b) tarifele pentru activitãþile specifice serviciului de salubrizare pot fi modificate “pentru cazurile care conduc la modificarea structuralã a costurilor [...], care determinã modificarea costurilor cu o influenþã mai mare de 5% pe o perioadã de 3 luni consecutive”, coroborate cu prevederile art. 1 din Hotãrârea Guvernului României nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bazã minim brut pe þarã

garantat în platã, sumã stabilitã în bani care nu include sporuri ºi alte adaosuri, se stabileºte la 1450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lunã în anul 2017 reprezentând 8,735 lei/orã”, aratã cei de la Eolian Energy. În susþinerea cererii, cei de la Eolian Energy au venit ºi cu motive solide prin care aratã modul în care a evoluat creºterea salariului minim brut pe þarã din anul 2014 ºi pânã în prezent. “Evoluþia salariului de bazã minim brut pe þarã garantat în platã în perioada august 2014 – februarie 2017 a fost urmãtoarea: conform Hotãrârii Guvernului României nr. 871/2013 din 14 noiembrie 2013 (în vigoare la 15 noiem-

brie 2013 pânã la 31 decembrie 2014, fiind abrogat ºi înlocuit prin Hotãrârea 1091/2014): art. 1 [...] (2) începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã se stabileºte la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lunã în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/orã” – aratã cei de la Eolian Energy în ceea ce priveºte salariul minim brut pe þarã la nivelul anului 2014. “Conform Hotãrârii Guvernului României nr. 1071/2015 din 30 decembrie 2015 (în vigoare de la 31 decembrie 2015 pânã la 31 ianuarie 2017, fiind abrogat ºi înlocuit prin Hotãrârea 1/2017): art. 1 – Începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã se stabileºte la 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lunã în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/orã. Conform Hotãrârii Guvernului României nr. 1/2017 din 06 ianuarie 2017: art 1. – Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, sumã stabilitã în bani care nu include sporuri ºi alte adaosuri, se stabileºte la 1450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lunã, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/orã” - aratã cei de la Eolian Energy în ceea ce priveºte salariul minim brut pe þarã la nivelul anului 2016 ºi 2017.

Din anul 2014, firma Eolian Energy nu a majorat tarifele, însã creºterile salariale au trebuit suportate. Totodatã în decursul celor trei ani au apãrut ºi alte majorãri. “Nivelul de salarizare pentru un muncitor este de 1450 lei/lunã, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lunã, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/orã în conformitate cu HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bazã minim brut pe þarã garantat în platã. Nivelul de salarizare inclus în fiºele de fundamentare pentru conducãtorii auto, în conformitate cu principiul eficienþei economice este în cuantum de 1750 lei/lunã pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie pe lunã, în anul 2017, reprezentând 10,542 lei/orã. Creºterea tarifului de depozitare în rampã de la 10 lei/mc fãrã TVA în 2014 la 45 lei/mc fãrã TVA în prezent. Creºterea preþului apei de la 2,98 lei/mc fãrã TVA în 2014 la 4,22 lei/mc fãrã TVA (4,6 lei/mc cu TVA) în prezent. Creºterea preþurilor pentru materialul antiderapant: de la 200 lei/tonã fãrã TVA în 2014 la 212 lei/tonã fãrã TVA în prezent pentru sare, respectiv de la 30 lei/tonã fãrã TVA în 2014 la 40 lei/tonã fãrã TVA pentru nisip” – mai aratã cei de la Eolian Energy. Dupã aplicarea noilor preþuri, tarifele se vor modifica cu sume cuprinse între un leu ºi 10 lei, în funcþie de specificul activitãþii desfãºurate. Monika BACIU

Alertã de pestã porcinã africanã!

Este interzisã comercializarea porcilor în târgurile din judeþ

ste alertã de pestã E porcinã africanã, dupã ce în nordul þãrii au fost depistate astfel de focare.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 August 2017

Pentru a preveni apariþia bolii, reprezentanþii Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara au interzis comercializarea

porcilor în cele nouã târguri din judeþ. „Având în vedere confirmarea în municipiul Satu Mare a douã focare de pestã porcinã africanã

la porci domestici ºi în baza notei de serviciu nr. 26821/03.08.2017, emisã de Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã, Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a solicitat administratorilor de târguri de animale vii (primãrii ºi consilii locale) prin adresa nr. 16433 din data de 07.07.2017 interzicerea organizãrii de târguri vânzare/cumpãrare de porcine. Aceastã solicitare are ca scop prevenirea rãspândirii pestei porcine africane. Solicitãm proprietarilor de porcine sã notifice medicului veterinar din localitate, toate cazurile de îmbolnãvire, sacrificare de necesitate ºi mortalitate la

porcine. De asemenea, proprietarii de animale sã informeze medicii veterinari în termenul legal în legãturã cu porcinele obþinute prin fãtãri pentru a fi identificate ºi înregistrate în baza naþionalã de date. Având în vedere cã în aceastã perioadã comercializarea în târguri a porcinelor este interzisã, proprietarii de porci au obligaþia sã notifice orice alt tip de miºcare medicilor veterinari de liberã practicã împuterniciþi”, aratã un

comunicat al DSV Hunedoara. În data de 31 iulie 2017, Institutul de Diagnostic ºi Sãnãtate Animalã a confirmat primul focar de pestã porcinã africanã, la porci domestici, într-o gospodãrie, localizatã la periferia municipiului Satu – Mare. Investigaþia epidemiologicã a relevat existenþa unui focar primar ºi a unui focar secundar. Monika BACIU

”Ei spun cã e greu ºi cã li-i dor de casã, de România, da’ ghiolbanul e tot ghiolban”

D

estui români plecaþi peste hotare preferã sã vinã în þarã cu întrega familie, decât sã-ºi petreacã zilele libere sau concediul în alte locaþii pentru care ofertele sunt foarte atractive, adicã mult mai ieftine decât venirea în þarã. Motivul este libertatea de a distra neaoº, româneºte, între blocuri cu grãtare ºi muzicã datã la maxim ºi unde copiii þipã ºi aleargã, se înghesuie pe la colþuri întunecate. În alte pãrþi ale lumii, astfel de comportament ar fi sancþionat de oamenii legii. Mai mulþi cetãþeni ai Petrilei ºi Vulcanului ne-au sesizat faptul cã nu se pot odihni din cauza chefurilor de noapte puse la cale de vecinii veniþi din strãinãtate, în concedii, cu tot cu soþie ºi copii, care încing grãtarele în apropierea blocurilor, care pun

muzica la maxim fiind nevoiþi sã suporte de la manele la piesele BUG Mafia necenzurate. Respectivii ne-au relatat cã au stat de vorbã, omeneºte, cu petrecãreþii veniþi sã se recreeze, dar au fost în zadar lansate cererile de a nu mai face gãlãgie pânã la orele 2,00-3,00 noaptea. Invariabil, li s-a spus cã d-aia au venit acasã, sã se simtã bine pentru cã în strãinãtate nu li se permite sã punã de un chef, ca la mama acasã, pentru cã ar fi amendaþi ºi chiar arestaþi, iar ei au venit sã-ºi încarce bateriile, sã se relaxeze dupã un an de muncã. ”Abia aºtept sã plece ºi sã vinã când îi chem eu! Nu mai pot, eu dimineaþa trebuie sã merg la ºut ºi ei chefuiesc pânã pe la 3,00, cã ziua nu pot cã e prea cald ºi ei dorm pânã la prânz. Am coborât la 1,00 noaptea sã le spun sã dea mai încet muzica ºi sã nu mai chiuie ºi s-au certat cu mine, ºi cum

Sancþiuni de aproape 40.000 de lei în zonele de interes turistic O datã cu debutul sezonului cald, reprezentanþii Direcþiei Santitar-Veterinare Hunedoara au efectuat mai multe controale în zonele de interes turistic. Au fost aplicate o serie de sancþiuni care au însumat circa 40.000 de lei.

“În perioada 3-31 iulie 2017, în zonele de interes turistic au fost verificate 206 de unitãþi de alimentaþie publicã, dintre care 95 restaurante, 9 pizzerii, 4 cantine, 6 cofetãrii/patiserii, 3 laboratoare de cofetãrie/patiserie, 11 pensiuni turistice, 1 unitate de tip hipermarket/supermarket, 77 de magazine alimentare”, aratã un comunicat al DSV Hunedoara. Pentru neregulile identificate, inspectorii DSV au aplicat sancþiuni contravenþionale, dar ºi avertismente, acolo unde abaterile nu au fost grave. “Pentru abaterile de la legislaþia sanitar-veterinarã ºi pentru siguranþa alimentelor, au fost aplicate 22 de sancþiuni contravenþionale în valoare de 38.200 lei, precum ºi 45 de avertismente principalele neconformitãþi fiind urmãtoarele: depozitarea

erau bãuþi, arþãgoºi, m-am lãsat pãgubaº, cã mai sãreau ºi la bãtaie. Am crezut cã pleacã dracu pe la mare, pe la munte, dar cred cã nu au bani, cã i-am auzit plângându-se cã au cheltuit mult cu venirea acasã, cã ce dracu fac, cã nu se mai câºtigã bine în Italia”- a declarat Ioan M., care locuieºte ”la blocurile de lângã strada Minei”, din Petrila. ”Ei spun cã e greu ºi cã li-i dor de casã, de România, da eu cred cã li-i dor de þâgãnia ºi ºmecheriile de acasã, cu care au fost crescuþi. Sau aºa le place, cu berea în nas toatã ziua, cu seminþe, mici ºi grãtare în fiecare zi, glume fãrã perdea de care râd tot ei, cu copiii ãºtia care alergã ºi zbiarã de te scot din sãrite, pânã cãtre dimineaþã. Eu cred cã copiii ãºtia mai mari fac ºi sex, uitaþi, pe pãturile alea de lângã gardul meu, cã prea se aud icnete ºi ãia mari, i-am auzit spunând la o fatã: no, tu, þi-o

necorespunzãtoare a produselor alimentare, etichetare necorespunzãtoare a produselor alimentare, manipulare necorespunzãtoare a produselor alimentare, întreþinere necorespunzãtoare a spaþiilor ºi ustensilelor din dotare”, mai aratã comunicatul DSV. În aceastã perioadã, zonele de agrement din judeþ sunt în atenþia inspectorilor DSV. Monika BACIU

picat bine?, ºi râdeau ca proºtii. Îþi stã mintea în loc de ce-s în stare. Am anunþat poliþia, dar degeaba ºi nu poþi sã te pui cu ei. Familiile astea douã sunt plecate în Germania de vreo patru ani ºi ai crede cã s-au mai civilizat, dar parcã-s nebuni când vin acasã, vara. Mi-au povestit cã e scump sã vinã acasã, da’ dacã se duc în altã parte, unde-i chiar

mai ieftin, nu se pot destrãbãla aºa, nu se simt bine ca acasã ºi d-aia vin, cã aici le merge. Abia apuc sã plece, cã ne-au spurcat de tot ºi nu avem o noapte liniºtitã. Eu cred cã nu au învãþat nimic de pe unde au fost. Ghiolbanul e tot ghiolban” – Magdalena Elena C., din Vulcan, operator la o firmã privatã din localitate. Am constatat ºi noi, cel puþin douã asemenea situaþii la blocurile de pe malul Jiului de Est, din Petrila. Dar am mai constatat ºi oameni veniþi acasã pentru a-ºi renova apartamentele, casele, pentru a-ºi face provizii de iarnã – zacuscã, murãturi etc. I-am vãzut în Parâng ºi Retezat, în Straja ºi Cheile Buþii, la ºtrandul Keops ºi la cel din Lupeni... Sunt cei care cautã altceva atunci când vin acasã, cei care se conecteazã pentru scurt timp la þarã, la locul în care s-au nãscut, crescut ºi trãit o parte din viaþã, pentru ca apoi sã o ia de la capãt prin þãrile în care s-au stabilit vremelnic. Ileana FIRÞULESCU