Skip to main content

CVJ Nr 1389,marti1 august 2017

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1389

Cronica Vãii Jiului Marti, 1 August 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Câte disponibilizãri vor fi la CEH?

P

ânã în decembrie, la minele Lonea ºi Lupeni se vor face disponibilizãri. Minerii vor pleca acasã, dar vor lua ºi plãþi compensatorii.

Banii sunt în cuantum aproximativ egal cu sumele pe care le primesc ºi minerii de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului. Cifrele, însã, aratã cã aproape 500 de oameni o sã plece din subteran. „E vorba de 496 de posturi. Se desfiinþeazã întâi posturile vacante, iar ca ºi personal vorbim de aproximativ 460 de oameni”, a menþionat Viorel Stancu, director general al CEH. Documentele sunt acum la stadiul de discuþii ºi vor fi perfectate între administraþie ºi sindicate, iar la finele anului, oamenii vor pleca acasã. „În momentul de faþã, sunt în demersurile legale documentele necesare disponibilizãrii personalului. S-a fãcut o notificare

cãtre sindicate, demersurile necesare în C.A, trebuie aprobat planul de disponibilizare de A.G.A ºi preconizãm ca, la finele anului, undeva în noiembrie sã se intre în preaviz, iar la jumãtatea lunii decembrie sã se încheie preavizul pentru persoanele care vor fi disponibilizate”, a mai adãugat Viorel Stancu. Minele Lupeni ºi Lonea se aflã în procedurã de restrângere a activitãþii, motiv pentru care au fost introduse pe lista celor care se închid în perioada urmãtoare, pânã în 2027, cum ar dori sindicatele. Diana MITRACHE

Între neºtiinþã, fãcutul pe prostul ºi sindromul ”tãtucului comunist”

C

u ocazia unui nou traseu montan strãbãtut prin Parâng de preºedintele României, Klaus Iohannis, ºi prima doamnã, Carmen Iohannis, s-au dezlãnþuit comentariile multor locuitori din Valea Jiului, care reliefeazã cã nu se cunosc nici acum atribuþiile Preºedintelui, dar ºi un accentuat ”sindrom al tãtucului” care le face pe toate, respectiv sã asfalteze drumuri, sã facã parcãri, sã creeze locuri de muncã etc.... >>> PAGINA A 5-A

Toma Coconea provoacã atleþi de renume la o întrecere cu telescaunul

R

ecent întors din Alpi, Toma Coconea le-a propus atleþilor din România sã se ia la întrecere în Parâng. ªi nu oricum, ci cu instalaþia de transport pe cablu, care urcã, pânã în staþiunea de munte de lângã Petroºani, în maxim 25 de minute. Totul se va întâmpla în septembrie, când Toma îi

aduce în Valea Jiului pe cei mai renumiþi alergãtori din România. „O sã fie în septembrie, cu sponsor Red Bull, cred cã pe 20 septembrie, deci peste douã luni. Va fi o întrecere cu telescaunul din Parâng. Cei mai buni atleþi din România vin aici, pe bazã de invitaþie. De jos de pe rampã, pânã sus pe rampã, cine va face mai puþin de 25 de

minute, cât face telescaunul. Este un proiect pe care acum o sã îl anunþ prima datã ºi se pare cã îl concretizãm. Între 20 – 23 septembrie se va þine”, a spus Toma Coconea, atletul de talie mondialã, din Petroºani. Toma ne promite un concurs inedit, la limitã, cum spune el, care nu o datã s-a luat la întrecere cu instalaþia de transport pe

cablu. Nu a bãtut-o de fiecare datã ºi vrea sã îi provoace pe toþi cei care doresc sã se ia la întrecere pe traseul excepþional, cu rampe cu înclinaþie mare, din staþiunea de munte Parâng. „Am mai fãcut-o, dar e cam la limitã. Depinde de starea din ziua respec-

tivã. Va fi cam la limitã ºi pentru mine ºi o sã fie interesant ºi pentru spectatori ºi pentru cei care participã, sau o sã filmeze. O sã fie în telescaun. Oprim telescaunul ºi, când dãm startul, pleacã ºi atletul, care trebuie sã ajungã înaintea

scaunului. Va fi o cursã ineditã ºi frumoasã”, explicã Toma Coconea. Toma a venit din Alpi, unde s-a clasat pe locul 11 mondial într-una dintre cele mai dure competiþii de anduranþã, iar proiectele sale nu se opresc deloc în acest punct. Primul start îl ia, deci, în septembrie, peste douã luni de zile, când ne aºteaptã pe toþi la staþia de îmbarcare a telescaunului vechi din Parâng. Diana MITRACHE


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 1 August 2017

Rata ºomajului a scãzut la 5,3% în iunie; numãrul ºomerilor a ajuns la 470.000 de persoane

Lupeniul intrã în sãrbãtoare Zi

N

lele Municipiului Lupeni au început luni, 31 iulie 2017 cu o serie de meciuri de fotbal pe stadionul ”Minerul”.

În data de 3 august, Primãria Lupeni ºi Consiliul local vor sãrbãtori cuplurile care aniverseazã 50 de ani de cãsãtorie. În aceeaºi zi va avea loc ºi un simpozion dedicat grevei minerilor de la Lupeni din august 1977. „Avem douã evenimente importante. ªi anume, în 6 august sunt 40 de ani de la prima revoltã anticomunistã din România. O sã o mediatizãm ºi o sã avem un spectacol la Palatul Cultural Minerul Lupeni. Am invitat profesioniºti, care au scos cãrþi despre acest eveniment, care vor expune cãrþile ºi vor vorbi despre evenimente pe data de 3 august”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În data de 4 august va avea loc un concert de muzicã popularã, în cadrul cãruia vor urca pe scenã invitaþi de renume ai folclorului

românesc: DINU IANCU SÃLÃJANU ºi Grupul instrumental ”Þara Silvaniei”, CLAUDIA GHIÞULESCU, SUZANA TOADER, TEODORA FILIP, IONEL STOICA ºi Ansamblul folcloric ”Bujorii Muntelui”. Sâmbãtã, 5 august vor avea loc o serie de competiþii sportive de mare valoare, iar pentru dupã-amiazã este programat un concert de muzicã pentru tineret. Vor concerta la Lupeni: formaþia rock STRINGS, folkistul CÃTÃLIN STEPA, dar ºi CORINA, ALEX VELEA, DJ PROJECT & ELLA ROSE. Sâmbãtã noaptea se încheie cu un foc de artificii. Duminicã, în data de 6 august, Zilele Municipiului Lupeni se încheie cu mai multe momente festive dedicate sãrbãtorii Zilei Minerului. Diana MITRACHE

umãrul ºomerilor (în vârstã de 15-74 ani), estimat pentru luna iunie a anului 2017, a fost de 470.000 de persoane, în scãdere faþã de luna precedentã (478.000 de persoane), cât ºi faþã de aceeaºi lunã a anului anterior (527.000 de persoane), potrivit INS. Pe sexe, rata ºomajului la bãrbaþi a depãºit-o cu 1,5 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 5,9% în cazul persoanelor de sex masculin ºi 4,4% în cazul celor de sex feminin. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

ºomajului a fost estimatã la 4,2% pentru luna iunie 2017 (4,8% în cazul bãrbaþilor ºi 3,3% în cel al femeilor).Numãrul ºomerilor în vârstã de 25-74 ani reprezenta 74,0% din numãrul total al ºomerilor estimat pentru luna iunie 2017. ªomerii, conform definiþiei internaþionale (BIM), sunt persoanele în vârstã de 15-74 ani care îndeplinesc simultan urmãtoarele 3 condiþii: nu au un loc de muncã, sunt disponibile sã înceapã lucrul în urmãtoarele douã sãptãmâni ºi s-au aflat în cãutare activã a unui loc de muncã, oricând în decursul ultimelor patru sãptãmâni.

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Cronica Vãii Jiului | Marti 1 August 2017

Anchetã internã demaratã de IPJ Hunedoara în cazul de la Petrila I

Actualitate 3

nspecþia internã din IPJ Hunedoara îi verificã pe poliþiºtii care au încãtuºat un petrilean ce vroia sã ajute o bãbuþã. Agenþii sunt cercetaþi ºi penal de cãtre procurori dupã ce s-a depus o plângere împotriva lor.

Cazul petrileanului care a vrut sã ajute o vârstnicã dezorientatã ºi a chemat în ajutor poliþiºtii, însã s-a trezit chiar el încãtuºat ºi ameninþat cu amenda, a pus în alertã conducerea IPJ Hunedoara. ªefii Inspectoratului de Poliþie Hunedoara au sesizat Compartimentul Inspecþie Internã din cadrul instituþiei pentru a face verificãri în legãturã cu modul în care au acþionat cei doi agenþi, a explicat purtãtorul de cuvânt al instituþiei, comisarul Bogdan Niþu. În acest caz poliþiºtii ar fi ”acoperiþi” de lege, pentru cã bãrbatul nu le-a furnizat toate

datele de identificare motivând cã se grãbeºte pentru a-ºi rezolva o problemã stringentã. Totuºi, cum omul nu a fost agresiv, folosirea cãtuºelor este o mãsurã exageratã. Adalbert Coloji a depus o plângere penalã împotriva agenþilor ºi cazul ajunge la procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Reamintim cã petrileanul a gãsit o bãbuþã dezorientatã într-o zonã lãturalnicã a Petrilei ºi a

sunat dupã ajutor de teamã cã femeia ar putea pãþi ceva. La faþa locului au ajuns trei poliþiºti ºi i-au cerut sã le furnizeze toate datele de identificare. Omul le-a spus cum îl cheamã, ce numãr de telefon are ºi cã agenþii ar face bine sã se ocupe de femeie rãtãcitã. A fost încãtuºat ºi dus la sediul Poliþiei Oraºului Petrila unde a fost sancþionat de cãtre poliþiºti cu avertisment scris. Maximilian GÂNJU

Conducerea DSP Hunedoara demisã, deºi a luat vaccin cu împrumut ecizia prin care D a fost demisã conducerea DSP

Hunedoara este contracaratã din teren, dupã ce medicii au declarat cã nu puteau face vaccin, în condiþiile în care, o bunã perioadã de timp, nu au avut, iar mai apoi au luat cu împrumut. Cei de la DSP spun cã vaccinarea împotriva rujeolei s-a fãcut, de multe ori, cu doze primite ca împrumut de la alte direcþii de sãnãtate publicã din þarã, iar purtãtorul de cuvânt ºi medicul ºef al instituþiei, dr. Cecilia Birãu, a declarat cã abia de la jumãtatea lunii iulie au fost aduse aproximativ 7.300 de doze de vaccin.

Medicii spun cã au vaccinat copiii din grupele de risc, cu precãdere, iar asta s-a fãcut mai ales în zonele în care existau focare. La finele anului trecut, DSP Hunedoara nu a avut deloc vaccin, stocurile fiind zero, motiv pentru care s-a apelat, în luna aprilie 2017, la ajutorul altor direcþii de sãnãtate pentru asigurarea dozelor necesare în

Încã n-au fost revendicaþi Fi

e pãgubitul n-a aflat cã banii pe care i-a pierdut au ajuns la poliþiºtii locali din Deva, fie nu poate dovedi cã îi aparþin. Cert este cã suma de bani gãsitã de un devean pe o stradã din centrul Devei, în data de 12 iulie 2017, ºi

focarele de rujeolã. Astfel, DSP Hunedoara a împrumutat 2.660 de doze de vaccin împotriva rujeolei din judeþele Timiº, Bihor, Giurgiu ºi Sibiu. Instituþia a primit de la Ministerul Sãnãtãþii 690 de doze de vaccin în luna mai ºi 7.340 de doze la jumãtatea lunii iulie, acestea fiind trimise medicilor de familie în campaniile de imunizãri.

predatã Poliþiei Locale Deva încã nu a fost încã revendicatã. Potrivit legislaþiei în vigoare, dacã, în termen de un an, pãgubitul nu se prezintã pentru a revendica banii, aceºtia vor fi depuºi, în final, la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice – explicã poliþiºtii locali. Maximilian GÂNJU

Tot medicii de la Direcþia de Sãnãtate Publicã susþin cã au fãcut deplasãri în teren, în zonele cu risc, unde s-au desfãºurat campanii la care au participat pãrinþii copiilor care trebuiau sã accepte imunizarea. Potrivit datelor oficiale, în prima jumãtate a acestui an, au fost consemnate 641 de cazuri de rujeolã în judeþul Hunedoara, fãrã sã fie înregistrate decese din cauza bolii. Ministrul Sãnãtãþii, Florian Bodog, a propus sãptãmâna trecutã schimbarea din funcþie a directorilor executivi ºi a celor care ocupã funcþia de directori executivi adjuncþi ai Direcþiilor de Sãnãtate Publicã din judeþele Caraº-Severin, Hunedoara, Neamþ, Prahova ºi Ilfov, în urma analizei privind implementarea campaniei naþionale de vaccinare.

Maximilian GÂNJU

La plimbare cu scuterul deºi nu aveau permis oi tineri din Petroºani sunt cercetaþi penal D dupã ce au fost prinºi cã au ieºit la plimbare cu scuterele deºi nu aveau permis de conducere. Unul dintre ei, în vârstã de 26 de ani, era ºi bãut bine. ”Poliþiºtii rutieri au oprit în trafic, pe strada 13 Septembrie, din municipiul Petroºani, un tânãr de 26 de ani, din Petroºani, care conducea un moped. În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au constatat cã tânãrul nu posedã permis de conducere, iar vehiculul nu este înmatriculat sau înregistrat. Ca urmare a testãrii conducãtorului mopedului, aparatul etilotest a indicat o valoare de 1,42 mg/l, alcool pur în aerul expirat”, a precizat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Cel de-al doilea tânãr prins în aceeaºi zi, în vârstã de 17 ani, a fost oprit în trafic, pe strada Aviatorilor, din municipiul Petroºani, iar la verificarea actelor s-a constatat cã nu avea permis de conducere. (M. GÂNJU) GÂNJU)


4 Actualitate

Ziua Minerului marcatã la Lupeni de Sindicatul Muntele - Departamentul Lupeni, printr-o serie de evenimente sportive primelor 4 locuri fiind; Loc.I Vamoº ; Loc.IV – u ocazia – Vâlcicã Raul ; Locul II Prodymus - Cordea. Zilei Minerului, C –Coste Rafael, Locul III – Au fost acordate Departamentul Lupeni al Sindicatului Muntele a organizat, împreunã cu Primãria ºi Consilul Local Lupeni o serie de evenimente sportive în care au fost angrenaþi membrii ai Sindicatului Muntele.

Astfel, în datã de 22 iulie 2017 s-a desfãºurat Cupa Minerul la tenis de masã, competiþie ce s-a desfãºurat la Clubul Sindicatelor Lupeni. Meciurile au fost aprig disputate, câºtigãtorii

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 1 August 2017

Someºan Adrian ; Locul IV – Mirel Remus. Au fost acordate premii în bani, cupe ºi medalii. În datã de 23 iulie a avut loc tot la Clubul Sindicatelor Lupeni în sala mare de sport ‘’Cupa Minerul ‘’ la fotbal – tenis echipe de 2. A fost o competiþie care s-a desfãºurat relaxant pe parcursul întregii zile, câºtigãtorii fiind echipele ; Loc. I – Bolosin Gabriel –Stoica C.; Loc.II – Lumperdean R.Pavel C. ; Loc.III – Hanzi C-

premii în bani, cupe ºi diplome. În data de 29 iulie de la ora 10,00 la terenul sintetic Vulcan s-a desfãºurat Cupa Minerul la fotbal între o echipã a sectoarelor de producþie ºi o echipã a sectoarelor auxiliare. A câºtigat detaºat echipa sectoarelor de producþie. Astfel echipa câºtigãtoare a fost formatã din: Dãneasã (portar) – Niþu; Duleanþu; Ciocârlan, Mirel

Glass Nouveau la Castel

- ora 12,00 - depuneri de coroane la Uzina Electricã din incinta EM.Lupeni. - ora 13,00 – depuneri de coroane la Monumentul Lupeni ‘ 29. Tot anul acesta se împlinesc 40 de ani de la primul protest anticomunist ce a avut loc în august 1977. Evenimentul a fost marcat de Sindicatul Muntele – Departamentul Lupeni, printr-un film ºi printr-o emisiune de insigne. De asemenea la depunerile de coroane va fi fãcut un scurt expozeu istoric de cãtre Ioan Velica, atât despre greva minerilor din 1929 cât ºi despre faptul cã tot în august anul acesta se împlinesc 40 de ani de la primul protest anticomunist ce a avut loc la Mina Lupeni în 1977.

Cãlãtorii sonore în istorie

iercuri 2 august 2017, Sala M Bethlen a Castelului Huniazilor din Hunedoara ºi joi 3 august 2017,

M

uzeul Castelul Corvinilor Hunedoara gãzduieºte astãzi vernisajul unei expoziþii de artã intitulatã „Glass Nouveau la Castel”. Expoziþia prezintã publicului peste 30 de lucrãri realizate de artistul Cristian Florin Anghelescu. Evenimentul, care reprezintã o continuare a activitãþii expoziþionale începute în primãvarã sub egida Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, va avea loc începând cu ora 17.30, în salonul BETHLEN din incinta Castelului Corvinilor Hunedoara. Faþã de expoziþia anterioarã apar însã lucrãri noi, mai elaborate, care dovedesc rezultatele pozitive ale primei expoziþii. Subiectul expoziþiei este oglinda. Acesta este modul în care autorul încearcã sã-i redea oglinzii valoarea ce i se cuvine: cea mai frumoasã piesã de mobilier dintr-o casã. „Ea este singura, este unica în stare sã capteze ºi sã redea lumina, culoarea, sã creeze iluzia mãririi spaþiului. Cu un secol în urmã era afiºatã în locuri de cinste precum saloane, livinguri, sufragerii, împodobitã cu rame superbe. De ani buni încoace, cred ca vreo ºaptezeci, din sãrãcie materialã sau intelectualã ea a fost alungatã, surghiunitã în locuri strâmte, uneori

Remus, Cordea, Vamoº, Boboc, Csiki Pricop. Antrenori Talos D. ºi Sorin Ilies. La fel, s-au acordat premii în bani, cupe ºi diplome. Au fost premiaþi ºi cel mai bun portar –Dãneasa Adrian ºi

golgeterul Cupei – Boboc Dumitru. În data de 30 iulie la Clubul Sindicatelor s-a desfãºurat Cupa Minerul la table, competiþie la care au participat amatorii acestei acþiuni. Competiþia s-a desfãºurat într-un cadru plãcut, câºtigãtorii de anul acesta fiind Loc.I – Boboc Dumitru ; Loc.II –Gulias Alin, Loc.III – Mihãilã Florin; Loc.IV – Tuvenie Ciprian. ªi la aceastã competiþie s-au acordat premii în bani, cupe, medalii ºi diplome. Pentru toate aceste acþiuni Primãria ºi Consiliul Local Lupeni au suplimentat premiile acordate în bani. Programul acestor acþiuni se va termina în data de 6 august cu depunerile de coroane dupã urmãtorul program:

Sala ªemineului din Palatul Magna Curia din Deva, vor gãzdui primele concerte ale celei de-a V-a ediþii a Turneului Naþional “Muzica în Palatele României”, organizat de Asociaþia Pro Valores ºi finanþat de Uniunea de Creaþie Interpretativã a Muzicienilor din România.

ascunse ºi prost iluminate. Dacã veþi ajunge la concluzia cã vã place ce vedeþi vã invit sã generãm împreunã o iniþiativã de graþiere a oglinzii. Cred ca-i ajung anii petrecuþi gãuritã în patru colþuri ºi þintuitã cu holþºuruburi de faianþa din baie sau lipitã pe uºa dulapului din dormitor. Haideþi s-o eliberãm din nou, s-o împodobim ºi s-o lãsãm sã ne bucure din nou. Eu am început deja de aproape trei ani”, declarã artistul Cristian Florin Anghelescu. Evenimentul va fi prezentat de RADU ROªIANU din partea Uniunii Artiºtilor Plastici din România, ºi va fi acompaniat de sunetul distins al pianului, la care vor performa prof. CRISTIAN DUMITRIU, prof. DOINA ONA ºi eminentul elev MIRCEA LOGOJAN, de la Liceul de Arte „Sigismund Toduþã” din Deva.

Dupã incredibilul succes al concertului semnal care a avut loc pe 11 iunie la Palatul Brâncovenesc de la Mogoºoaia, protagonistul evenimentului itinerant – menestrelul modern Nicolae Szekely, însoþit de cinci instrumente deosebit de spectaculoase, rar prezente pe scenele României: vihuelã, lautã, chitarã renascentistã, chitarã barocã ºi arhilãuta, va propune un periplu unic, încãrcat de autenticitatea unei adevãrate cãlãtorii în istorie, plin de frumuseþi sonore din perioada medievalã ºi barocã. Cu acest prilej vor fi readuse în atenþia iubitorilor contemporani ai muzicii, sonoritãþi imaginate de mari creatori de acum câteva sute de ani: Francesco da Milano, Adrian Le Roy, Diego Pisador, John Dowland, Giovanni Zamboni, Gaspar Sanz ºi mulþi, mulþi alþii. Ambele recitaluri vor începe la ora 18. Nicolae Szekely a câºtigat în 1987 locul I la Festivalul Naþional de Chitarã Clasicã de la Sinaia. Dupã 1988 se stabileºte în Hunedoara. În anii 90 organizeazã festivalul „Zilele Chitarei Clasice”. Lutierul Gyorgy Lorinczi din Tg Mureº îi deschide apetitul pentru instrumente deosebite: vihuela ºi lãuta, instrumente care îi acapareazã întreaga pasiune pentru muzicã. Este activ la festivalurile medievale din þarã ºi participã la un master-class cu Hopkinson Smith, care îi dezvãluie din tainele tehnicii speciale a acestor instrumente. A susþinut recitaluri de muzicã renascentistã la: Cetatea Neamþului, Castelul Corvinilor, Biserica Fortificatã de la Biertan, Casa de Culturã a Studenþilor

din Bucureºti, Cetatea Râºnovului, Turnul Bastionului din Cluj, Biserica Evanghelicã Mediaº. Lumea muzicalã a lui Nicolae Szekely persistã în repertoriul medieval ºi renascentist, de o bogãþie ºi profunzime nebãnuite. Dupã etapa hunedoreanã, turneul va continua la Palatul Marincu din Calafat (Vineri 4 august, ora 17), Castelul Peleº de la Sinaia (Sâmbãtã 5 august, ora 16) ºi Cetatea Neamþului de la Târgu Neamþ (Duminicã 6 august, ora 17). Amãnunte pe: https://muzicainpalateleromaniei.wordpress.com/ Organizator: Asociaþia Culturalã “Pro Valores” Proiect finanþat de: Uniunea de Creaþie Interpretativã a Muzicienilor din România Parteneri: Castelul Corvinilor Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Casa de Culturã Calafat, Muzeul Naþional Peleº, Complexul Muzeal Judeþean Neamþ, Tipografia Digitalã Clic Parteneri Media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Trinitas, EnjoyTv, EsTV, Calendar evenimente, Observator cultural, JurnalMM.ro, România pozitivã.ro, Bucuresteni.ro, Agentia de carte, Roportal.ro

Între neºtiinþã, fãcutul pe prostul ºi sindromul ”tãtucului comunist”

C

u ocazia unui nou traseu montan strãbãtut prin Parâng de preºedintele României, Klaus Iohannis, ºi prima doamnã, Carmen Iohannis, s-au dezlãnþuit comentariile multor locuitori din Valea Jiului, care reliefeazã cã nu se cunosc nici acum atribuþiile Preºedintelui, dar ºi un accentuat ”sindrom al tãtucului” care le face pe toate, respectiv sã asfalteze drumuri, sã facã parcãri, sã creeze locuri de muncã etc., practic tot ce revine unui guvern, unei primãrii sau unui consiliu judeþean. Cât despre surpriza de a strãbate zona, nu e deloc surprizã! Când un preºedinte al unei þãri, în cazul de faþã al României, vrea sã-ºi petreacã o parte din concediu strãbãtând la picior munþii Retezat ºi Parâng, aºa cum a fãcut Klaus Iohannis la sfârºitul acestei sãptãmâni, planul este bine stabilit cu SPP, iar instituþiile abilitate din teritoriu sunt anunþate din timp. Aºa a fost ºi la Petroºani. SPP a fost prezent cu cel puþin o zi înainte pentru a monta echipamente de comunicaþie care sã acopere zonele fãrã semnal avându-se în vedere cã preºedin-

tele României este ºi preºedinte al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii (CSAT), autoritatea investitã, potrivit Constituþiei, cu organizarea ºi coordonarea activitãþilor care privesc apãrarea þãrii ºi siguranþa naþionalã, ºi comandantul suprem al Armatei. Adicã preºedintele nu-ºi permite sã-ºi închidã telefonul sau sã motiveze, în caz de urgenþã, cã nu a avut semnal ºi nici sã schimbe trasee dupã capul lui pentru cã ar pune în dificultate oamenii SPP ºi ar pune în pericol instituþia preºedintelui.

Practic, nu este un ”preºedinte jucãtor” cum este numit în ultima vreme, ca o formã modernã, ”tãtucul comunist”... Cât priveºte întâlnirile cu cetãþeni ºi pozele fãcute cu aceºtia, SPP verificã totul, mai ales aparatele de fotografiat, dupã care e liber la ºedinþele foto. Peste munþi, la micã înãlþime, survoleazã ºi aparate de zbor pentru a se avea o vedere de ansamblu a perimetrului în care se miºcã un preºedinte, aºa cum a fost ºi în Parâng. O parte a locuitorilor Vãii Jiului sunt convinºi cã e beneficã alegerea lui Klaus Iohannis de a poposi repetat în Parâng. Alþii au dat dovadã, prin spusele lor, cã habar nu au care sunt atribuþiile unui preºedinte dupã 27 de ani de la schimbarea regimului comunist. Practic, aceºtia au pretenþia sã asfalteze drumuri, sã dezvolte zona Vãii Jiului,

Cod portocaliu de caniculã J

udeþul Hunedoara a primit avertizare de cod portocaliu de caniculã în intervalul miercuri, 2 august pânã joi, 3 august. Potrivit ANM valul de cãldurã se va intensifica, vremea va fi canicularã, iar indicele temperaturãumiditate se va situa în general peste pragul critic de 80 de unitãþi, iar local minimele nocturne nu vor coborî sub 20 de grade. Meteorologii avertizerazã cã disconfortul termic va fi deosebit de accentuat ºi se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse frecvent între 36 ºi 39 de grade. În perioada canicularã, medicii recomandã evitarea pe cât posibil, expunerea prelungitã la soare între orele 11 – 18; purtaþi pãlãrii de soare, haine lejere ºi ample, din fibre naturale, de culori deschise; pe parcursul zilei faceþi duºuri calduþe, fãrã a vã ºterge de apã; beþi zilnic între 1,5 – 2 litri de lichide, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete ºi evitaþi consumul de alcool ori bãuturile cu conþinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahãr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. De asemenea, consumaþi fructe ºi legume proaspete (pepene galben, roºu, prune, castarveþi, roºii) deorece acestea conþin o mare cantitate de apã; O dozã de iaurt produce aceeaºi hidratare ca ºi un pahar de apã; Evitaþi activitaþile în exterior care necesitã un consum mare de energie (sport, gradinarit, etc). Aveþi grijã de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilitãþi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacã nu vi le solicitã;

Pãstraþi contactul permanent cu vecini, rude, cunoºtinþe care sunt în vârstã sau cu dizabilitãþi, interesandu-vã de starea lor de sãnãtate.

sã creeze locuri de muncã etc., adicã sã ia locul unui guvern, al primãriei ºi al Consiliului Judeþean. Atâta i-ar trebui, cã ar fi pus ”la pãmânt”, pe bunã dreptate, de opozanþi pentru cã încalcã prevederile legii fundamentale a þãrii - Constituþia.

Ce spun pe reþele de socializare o parte a oamenilor dintre Jiuri cu privire la aceastã trecere a preºedintelui prin Parâng: ”Foarte bine face cã vine dar sã nu rãmânã la stadiul ,,vizitã" ceva, locuri de muncã, investitori, etc.!!!!; ”Wow... va înflori Valea acum...”; ”Ceva trãsnete prin Parâng nu se aude????”; ”Parângul este frumos dar Valea....?” etc. Aceºti oameni, firesc, îºi strigã supãrãrile ºi nu sunt puþine, dar denotã lipsa de informare sau

limitarea voitã a instituþiei prezidenþiale la gospodãrirea oraºelor. Mai existã ºi o altã categorie de comentatori pe reþelele de socializare, care au identificat la români un complex: ”Vãd cã avem complexul tãtucului. Dacã vine preºedintele þãrii pe aici, oricare ar fi el, ne aºteptãm sã creascã bunãstarea în urma paºilor lui. Suntem aproape o sutã de mii în Vale, dar aºteptãm binele de la un singur om. Shit!”; ”Mã uit cã printre ãºtia care înjurã sunt unii care nici în faþa blocului nu îºi fac curat, unul a plecat de la 5 locuri de muncã, dar sunt plini de pretenþii vor sã fie ºterºi ºi la cur ºi ei sã dea cu bericã”; ”Haideþi sã nu mai aºteptãm, sã punem mâna ºi sã facem !”; ”Cum ºtiþi sã umblaþi pe Facebook deschideþi dracu o paginã cu fiºa postului de preºedinte, de premier, de primar, de poliþist, de ce vreþi voi ca sã nu mai vorbiþi prostii ºi cereþi la cei pe care i-aþi ales sã-ºi facã treaba” etc. Între neºtiinþã, fãcutul pe prostul ºi sindromul ”tãtucului comunist” nu e nimic de ales. Toate variantele sunt proaste. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Ziua Minerului marcatã la Lupeni de Sindicatul Muntele - Departamentul Lupeni, printr-o serie de evenimente sportive primelor 4 locuri fiind; Loc.I Vamoº ; Loc.IV – u ocazia – Vâlcicã Raul ; Locul II Prodymus - Cordea. Zilei Minerului, C –Coste Rafael, Locul III – Au fost acordate Departamentul Lupeni al Sindicatului Muntele a organizat, împreunã cu Primãria ºi Consilul Local Lupeni o serie de evenimente sportive în care au fost angrenaþi membrii ai Sindicatului Muntele.

Astfel, în datã de 22 iulie 2017 s-a desfãºurat Cupa Minerul la tenis de masã, competiþie ce s-a desfãºurat la Clubul Sindicatelor Lupeni. Meciurile au fost aprig disputate, câºtigãtorii

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 1 August 2017

Someºan Adrian ; Locul IV – Mirel Remus. Au fost acordate premii în bani, cupe ºi medalii. În datã de 23 iulie a avut loc tot la Clubul Sindicatelor Lupeni în sala mare de sport ‘’Cupa Minerul ‘’ la fotbal – tenis echipe de 2. A fost o competiþie care s-a desfãºurat relaxant pe parcursul întregii zile, câºtigãtorii fiind echipele ; Loc. I – Bolosin Gabriel –Stoica C.; Loc.II – Lumperdean R.Pavel C. ; Loc.III – Hanzi C-

premii în bani, cupe ºi diplome. În data de 29 iulie de la ora 10,00 la terenul sintetic Vulcan s-a desfãºurat Cupa Minerul la fotbal între o echipã a sectoarelor de producþie ºi o echipã a sectoarelor auxiliare. A câºtigat detaºat echipa sectoarelor de producþie. Astfel echipa câºtigãtoare a fost formatã din: Dãneasã (portar) – Niþu; Duleanþu; Ciocârlan, Mirel

Glass Nouveau la Castel

- ora 12,00 - depuneri de coroane la Uzina Electricã din incinta EM.Lupeni. - ora 13,00 – depuneri de coroane la Monumentul Lupeni ‘ 29. Tot anul acesta se împlinesc 40 de ani de la primul protest anticomunist ce a avut loc în august 1977. Evenimentul a fost marcat de Sindicatul Muntele – Departamentul Lupeni, printr-un film ºi printr-o emisiune de insigne. De asemenea la depunerile de coroane va fi fãcut un scurt expozeu istoric de cãtre Ioan Velica, atât despre greva minerilor din 1929 cât ºi despre faptul cã tot în august anul acesta se împlinesc 40 de ani de la primul protest anticomunist ce a avut loc la Mina Lupeni în 1977.

Cãlãtorii sonore în istorie

iercuri 2 august 2017, Sala M Bethlen a Castelului Huniazilor din Hunedoara ºi joi 3 august 2017,

M

uzeul Castelul Corvinilor Hunedoara gãzduieºte astãzi vernisajul unei expoziþii de artã intitulatã „Glass Nouveau la Castel”. Expoziþia prezintã publicului peste 30 de lucrãri realizate de artistul Cristian Florin Anghelescu. Evenimentul, care reprezintã o continuare a activitãþii expoziþionale începute în primãvarã sub egida Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, va avea loc începând cu ora 17.30, în salonul BETHLEN din incinta Castelului Corvinilor Hunedoara. Faþã de expoziþia anterioarã apar însã lucrãri noi, mai elaborate, care dovedesc rezultatele pozitive ale primei expoziþii. Subiectul expoziþiei este oglinda. Acesta este modul în care autorul încearcã sã-i redea oglinzii valoarea ce i se cuvine: cea mai frumoasã piesã de mobilier dintr-o casã. „Ea este singura, este unica în stare sã capteze ºi sã redea lumina, culoarea, sã creeze iluzia mãririi spaþiului. Cu un secol în urmã era afiºatã în locuri de cinste precum saloane, livinguri, sufragerii, împodobitã cu rame superbe. De ani buni încoace, cred ca vreo ºaptezeci, din sãrãcie materialã sau intelectualã ea a fost alungatã, surghiunitã în locuri strâmte, uneori

Remus, Cordea, Vamoº, Boboc, Csiki Pricop. Antrenori Talos D. ºi Sorin Ilies. La fel, s-au acordat premii în bani, cupe ºi diplome. Au fost premiaþi ºi cel mai bun portar –Dãneasa Adrian ºi

golgeterul Cupei – Boboc Dumitru. În data de 30 iulie la Clubul Sindicatelor s-a desfãºurat Cupa Minerul la table, competiþie la care au participat amatorii acestei acþiuni. Competiþia s-a desfãºurat într-un cadru plãcut, câºtigãtorii de anul acesta fiind Loc.I – Boboc Dumitru ; Loc.II –Gulias Alin, Loc.III – Mihãilã Florin; Loc.IV – Tuvenie Ciprian. ªi la aceastã competiþie s-au acordat premii în bani, cupe, medalii ºi diplome. Pentru toate aceste acþiuni Primãria ºi Consiliul Local Lupeni au suplimentat premiile acordate în bani. Programul acestor acþiuni se va termina în data de 6 august cu depunerile de coroane dupã urmãtorul program:

Sala ªemineului din Palatul Magna Curia din Deva, vor gãzdui primele concerte ale celei de-a V-a ediþii a Turneului Naþional “Muzica în Palatele României”, organizat de Asociaþia Pro Valores ºi finanþat de Uniunea de Creaþie Interpretativã a Muzicienilor din România.

ascunse ºi prost iluminate. Dacã veþi ajunge la concluzia cã vã place ce vedeþi vã invit sã generãm împreunã o iniþiativã de graþiere a oglinzii. Cred ca-i ajung anii petrecuþi gãuritã în patru colþuri ºi þintuitã cu holþºuruburi de faianþa din baie sau lipitã pe uºa dulapului din dormitor. Haideþi s-o eliberãm din nou, s-o împodobim ºi s-o lãsãm sã ne bucure din nou. Eu am început deja de aproape trei ani”, declarã artistul Cristian Florin Anghelescu. Evenimentul va fi prezentat de RADU ROªIANU din partea Uniunii Artiºtilor Plastici din România, ºi va fi acompaniat de sunetul distins al pianului, la care vor performa prof. CRISTIAN DUMITRIU, prof. DOINA ONA ºi eminentul elev MIRCEA LOGOJAN, de la Liceul de Arte „Sigismund Toduþã” din Deva.

Dupã incredibilul succes al concertului semnal care a avut loc pe 11 iunie la Palatul Brâncovenesc de la Mogoºoaia, protagonistul evenimentului itinerant – menestrelul modern Nicolae Szekely, însoþit de cinci instrumente deosebit de spectaculoase, rar prezente pe scenele României: vihuelã, lautã, chitarã renascentistã, chitarã barocã ºi arhilãuta, va propune un periplu unic, încãrcat de autenticitatea unei adevãrate cãlãtorii în istorie, plin de frumuseþi sonore din perioada medievalã ºi barocã. Cu acest prilej vor fi readuse în atenþia iubitorilor contemporani ai muzicii, sonoritãþi imaginate de mari creatori de acum câteva sute de ani: Francesco da Milano, Adrian Le Roy, Diego Pisador, John Dowland, Giovanni Zamboni, Gaspar Sanz ºi mulþi, mulþi alþii. Ambele recitaluri vor începe la ora 18. Nicolae Szekely a câºtigat în 1987 locul I la Festivalul Naþional de Chitarã Clasicã de la Sinaia. Dupã 1988 se stabileºte în Hunedoara. În anii 90 organizeazã festivalul „Zilele Chitarei Clasice”. Lutierul Gyorgy Lorinczi din Tg Mureº îi deschide apetitul pentru instrumente deosebite: vihuela ºi lãuta, instrumente care îi acapareazã întreaga pasiune pentru muzicã. Este activ la festivalurile medievale din þarã ºi participã la un master-class cu Hopkinson Smith, care îi dezvãluie din tainele tehnicii speciale a acestor instrumente. A susþinut recitaluri de muzicã renascentistã la: Cetatea Neamþului, Castelul Corvinilor, Biserica Fortificatã de la Biertan, Casa de Culturã a Studenþilor

din Bucureºti, Cetatea Râºnovului, Turnul Bastionului din Cluj, Biserica Evanghelicã Mediaº. Lumea muzicalã a lui Nicolae Szekely persistã în repertoriul medieval ºi renascentist, de o bogãþie ºi profunzime nebãnuite. Dupã etapa hunedoreanã, turneul va continua la Palatul Marincu din Calafat (Vineri 4 august, ora 17), Castelul Peleº de la Sinaia (Sâmbãtã 5 august, ora 16) ºi Cetatea Neamþului de la Târgu Neamþ (Duminicã 6 august, ora 17). Amãnunte pe: https://muzicainpalateleromaniei.wordpress.com/ Organizator: Asociaþia Culturalã “Pro Valores” Proiect finanþat de: Uniunea de Creaþie Interpretativã a Muzicienilor din România Parteneri: Castelul Corvinilor Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Casa de Culturã Calafat, Muzeul Naþional Peleº, Complexul Muzeal Judeþean Neamþ, Tipografia Digitalã Clic Parteneri Media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Trinitas, EnjoyTv, EsTV, Calendar evenimente, Observator cultural, JurnalMM.ro, România pozitivã.ro, Bucuresteni.ro, Agentia de carte, Roportal.ro

Între neºtiinþã, fãcutul pe prostul ºi sindromul ”tãtucului comunist”

C

u ocazia unui nou traseu montan strãbãtut prin Parâng de preºedintele României, Klaus Iohannis, ºi prima doamnã, Carmen Iohannis, s-au dezlãnþuit comentariile multor locuitori din Valea Jiului, care reliefeazã cã nu se cunosc nici acum atribuþiile Preºedintelui, dar ºi un accentuat ”sindrom al tãtucului” care le face pe toate, respectiv sã asfalteze drumuri, sã facã parcãri, sã creeze locuri de muncã etc., practic tot ce revine unui guvern, unei primãrii sau unui consiliu judeþean. Cât despre surpriza de a strãbate zona, nu e deloc surprizã! Când un preºedinte al unei þãri, în cazul de faþã al României, vrea sã-ºi petreacã o parte din concediu strãbãtând la picior munþii Retezat ºi Parâng, aºa cum a fãcut Klaus Iohannis la sfârºitul acestei sãptãmâni, planul este bine stabilit cu SPP, iar instituþiile abilitate din teritoriu sunt anunþate din timp. Aºa a fost ºi la Petroºani. SPP a fost prezent cu cel puþin o zi înainte pentru a monta echipamente de comunicaþie care sã acopere zonele fãrã semnal avându-se în vedere cã preºedin-

tele României este ºi preºedinte al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii (CSAT), autoritatea investitã, potrivit Constituþiei, cu organizarea ºi coordonarea activitãþilor care privesc apãrarea þãrii ºi siguranþa naþionalã, ºi comandantul suprem al Armatei. Adicã preºedintele nu-ºi permite sã-ºi închidã telefonul sau sã motiveze, în caz de urgenþã, cã nu a avut semnal ºi nici sã schimbe trasee dupã capul lui pentru cã ar pune în dificultate oamenii SPP ºi ar pune în pericol instituþia preºedintelui.

Practic, nu este un ”preºedinte jucãtor” cum este numit în ultima vreme, ca o formã modernã, ”tãtucul comunist”... Cât priveºte întâlnirile cu cetãþeni ºi pozele fãcute cu aceºtia, SPP verificã totul, mai ales aparatele de fotografiat, dupã care e liber la ºedinþele foto. Peste munþi, la micã înãlþime, survoleazã ºi aparate de zbor pentru a se avea o vedere de ansamblu a perimetrului în care se miºcã un preºedinte, aºa cum a fost ºi în Parâng. O parte a locuitorilor Vãii Jiului sunt convinºi cã e beneficã alegerea lui Klaus Iohannis de a poposi repetat în Parâng. Alþii au dat dovadã, prin spusele lor, cã habar nu au care sunt atribuþiile unui preºedinte dupã 27 de ani de la schimbarea regimului comunist. Practic, aceºtia au pretenþia sã asfalteze drumuri, sã dezvolte zona Vãii Jiului,

Cod portocaliu de caniculã J

udeþul Hunedoara a primit avertizare de cod portocaliu de caniculã în intervalul miercuri, 2 august pânã joi, 3 august. Potrivit ANM valul de cãldurã se va intensifica, vremea va fi canicularã, iar indicele temperaturãumiditate se va situa în general peste pragul critic de 80 de unitãþi, iar local minimele nocturne nu vor coborî sub 20 de grade. Meteorologii avertizerazã cã disconfortul termic va fi deosebit de accentuat ºi se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse frecvent între 36 ºi 39 de grade. În perioada canicularã, medicii recomandã evitarea pe cât posibil, expunerea prelungitã la soare între orele 11 – 18; purtaþi pãlãrii de soare, haine lejere ºi ample, din fibre naturale, de culori deschise; pe parcursul zilei faceþi duºuri calduþe, fãrã a vã ºterge de apã; beþi zilnic între 1,5 – 2 litri de lichide, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete ºi evitaþi consumul de alcool ori bãuturile cu conþinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahãr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. De asemenea, consumaþi fructe ºi legume proaspete (pepene galben, roºu, prune, castarveþi, roºii) deorece acestea conþin o mare cantitate de apã; O dozã de iaurt produce aceeaºi hidratare ca ºi un pahar de apã; Evitaþi activitaþile în exterior care necesitã un consum mare de energie (sport, gradinarit, etc). Aveþi grijã de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilitãþi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacã nu vi le solicitã;

Pãstraþi contactul permanent cu vecini, rude, cunoºtinþe care sunt în vârstã sau cu dizabilitãþi, interesandu-vã de starea lor de sãnãtate.

sã creeze locuri de muncã etc., adicã sã ia locul unui guvern, al primãriei ºi al Consiliului Judeþean. Atâta i-ar trebui, cã ar fi pus ”la pãmânt”, pe bunã dreptate, de opozanþi pentru cã încalcã prevederile legii fundamentale a þãrii - Constituþia.

Ce spun pe reþele de socializare o parte a oamenilor dintre Jiuri cu privire la aceastã trecere a preºedintelui prin Parâng: ”Foarte bine face cã vine dar sã nu rãmânã la stadiul ,,vizitã" ceva, locuri de muncã, investitori, etc.!!!!; ”Wow... va înflori Valea acum...”; ”Ceva trãsnete prin Parâng nu se aude????”; ”Parângul este frumos dar Valea....?” etc. Aceºti oameni, firesc, îºi strigã supãrãrile ºi nu sunt puþine, dar denotã lipsa de informare sau

limitarea voitã a instituþiei prezidenþiale la gospodãrirea oraºelor. Mai existã ºi o altã categorie de comentatori pe reþelele de socializare, care au identificat la români un complex: ”Vãd cã avem complexul tãtucului. Dacã vine preºedintele þãrii pe aici, oricare ar fi el, ne aºteptãm sã creascã bunãstarea în urma paºilor lui. Suntem aproape o sutã de mii în Vale, dar aºteptãm binele de la un singur om. Shit!”; ”Mã uit cã printre ãºtia care înjurã sunt unii care nici în faþa blocului nu îºi fac curat, unul a plecat de la 5 locuri de muncã, dar sunt plini de pretenþii vor sã fie ºterºi ºi la cur ºi ei sã dea cu bericã”; ”Haideþi sã nu mai aºteptãm, sã punem mâna ºi sã facem !”; ”Cum ºtiþi sã umblaþi pe Facebook deschideþi dracu o paginã cu fiºa postului de preºedinte, de premier, de primar, de poliþist, de ce vreþi voi ca sã nu mai vorbiþi prostii ºi cereþi la cei pe care i-aþi ales sã-ºi facã treaba” etc. Între neºtiinþã, fãcutul pe prostul ºi sindromul ”tãtucului comunist” nu e nimic de ales. Toate variantele sunt proaste. Ileana FIRÞULESCU


6 Invatamant

Cronica VĂŁii Jiului | Marti 1 August 2017


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 1 August 2017

Intervenþii în ritm de ”Speedy Gonzales” la dezastre –

triere 60 victime în 10 minute, periat teren accidentat pe timp de noapte oluntarii Crucii Roºii Petroºani s-au antrenat intens, sâmbãtã ºi duminicã, cu un instructor formator de intervenþii în dezastre ºi cu Salvamont Parâng. Performanþa pe care trebuie s-o atingã echipa de cinci voluntari de la Petroºani pentru a participa V la Competiþia naþionalã de intervenþie în caz de dezastre este de triere pe coduri de urgenþã a 60 de victime în 10 minute, perierea

nocturnã a unui amplu teren accidentat sau de pãdure, decizii contracronometru de salvare victime. Acest stagiu de pregãtire care a avut loc în Parâng s-a încheiat cu întâlnirea echipei Crucii Roºii cu preºedintele României, Klaus Iohannis. Pregãtirea detaºamentelor de intervenþie în caz de dezastre ale Crucii Roºii Petroºani pentru Competiþia naþionalã de intervenþie în caz de dezastre ºi acordarea primului ajutor, ce va avea loc peste douã sãptãmâni la Bucureºti, se face în ritm înnebunitor. Echipa de voluntari a Crucii Roºii Petroºani a avut parte de un alt stagiu de pregãtire intensã sâmbãtã ºi duminicã, în Parâng, cu un formator atestat în intervenþii limitã de dezastre, iar ca parteneri ºi susþinãtori în pregãtire temeinicã le-a fost Salvamont Parâng, condus de Remus Popescu.

În prima zi, cei cinci voluntari în frunte cu directorul Crucii Roºii Petroºani, Felicia Vitan, au fost instruiþi, prin exerciþii repetitive cum se triazã pe coduri de urgenþã victimele pe baza unor simptome minimale, cum se abordeazã cazurile grave în situaþii ºi condiþii limitã, cum se iau decizii

imediate de salvare prin crearea ad-hoc de astfel de situaþii. Echipa formatã din cinci voluntari trebuie sã atingã performanþa de a tria pe coduri circa 60 de victime în 10 minute ºi sã atingã timpi foarte buni la periajul pe timp de noapte a terenurilor calamitate, pe lângã alte multe intervenþii specifice. A doua zi, duminicã 30 iulie, echipa Crucii Roºii, îndrumaþi de ºeful Salvamont Parâng, Remus Popescu, a ”periat” un traseu montan accesibil în viziunea specialistului montan, dar greu pentru un neavizat - Parângul Mic, lacuri ºi coborâre pe un alt

traseu, totul contracronometru. La întoarcerea la bazã, Cabana Salvamont, echipajul a avut parte de salutul preºedintelui României, Klaus Iohannis ºi a primei doamne Carmen Iohannis, care au abandonat intrarea în cabana unde poposeau ºi au venit cãtre voluntari. Preºedintele a dat mâna cu fiecare ºi s-a interesat de activitatea lor din munte. ”Ne-a întrebat ce facem în Parâng ºi i-am explicat cã suntem la pregãtire pentru concursul naþional de intervenþii în caz de dezastre. Preºedintele ºtia despre acest concurs... Ne-a urat succes, au fãcut fotografii cu noi, preºedintele chiar cu fiecare dintre noi. A fost o surprizã, pentru cã nu în fiecare zi te întâlneºti cu un preºedinte al þãrii. Am avut parte de douã zile pline, frumoase ºi constructive” – a declarat Felicia Vitan, directorul subfilialei Crucea Roºie Petroºani.

Producþia de cãrbune a crescut cu circa 13% în primele cinci luni; importurile s-au redus cu aproape 23%

P

roducþia de cãrbune net a României a totalizat, în primele cinci luni ale anului în curs, 1,864 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 12,9% (213.000 tep) mai mare faþã de cea din perioada similarã din 2016, conform datelor centralizate de Institutul Naþional de Statisticã (INS).

În perioada menþionatã, România a importat 154.600 tep cãrbune net, cu 46.000 tep (22,9%) mai puþin comparativ cu cantitatea importatã în aceeaºi perioadã a anului trecut. Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde

tone lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zãcãmintele în exploatare totalizeazã 986 milioane tone. Rezervele de huilã, concentrate în bazinul carbonifer al Vãii Jiului, totalizeazã 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se aflã în perimetre exploatate.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

De precizat cã la acest concurs naþional participã voluntari cu vârste între 18 ºi 30 de ani, medicii sau studenþii la medicinã nu pot participa considerându-se cã i-ar surclasa fãrã probleme pe ceilalþi concurenþi. Cãpitanul echipei de la Petroºani, Adrian Ionuþ Molnar, este multiplu

campion la karate, este consilier în cadrul Consiliului Consultativ al Tinerilor din Primãria Petroºani, licean în clasa a XII-a la Colegiul Economic ”Hermes” Petroºani. Ileana FIRÞULESCU

ANUNÞ z Asociaþia Composesoralã 818 Uricani scoate la vânzare, prin licitaþie publicã, masã lemnoasã pe picior. Depunerea de oferte se face în plic închis pânã în data de 9 august 2017, ora 12.00. Numãr contact 0723.507759


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 1 August 2017

Henþ cu mâna

ACEA DUMINICà DE AUGUST... Câþi îºi mai aduc aminte? Cã locul unde au zburdat Hagi sau Adi Mutu, Gigi Mulþescu sau Damian

Militaru, Mihai Pintilii sau Victor Piþurcã, locul unde au cântat Boney M sau Cenaclu Flacãra, stadionul

„Jiul”, împlineºte azi 35 de ani? Un moment trecut la index, care nu face obiectul de dezbatere pentru nimeni. Ultima oarã a fost plin, acum vreo douã zile, la târgul de vechituri sau piaþã fãrã fiscalitate. Printre sunet de manele ºi ruginituri pe covoraºe mai pâlpâie

stadionul. Un stadion pe unde ºuierã vântul, precum în oraºele pãrãsite din Far West. Un arc fãcut peste timp, în urmã cu 35 de ani, pe 1 august 1982, ne-ar duce într-o altã lume. O lume care a fãcut tot timpul sã se vorbeascã despre Petroºani. Încã nu

Printre ruine, bãlãrii ºi ruginã

apãruserã Mineriadele lui Cozma ºi nici manelele lui Guþã... Era încã o lume boemã, chiar dacã era sub mantia cenuºie a comunismului. Era acea duminicã de august care te fãcea sã fii mândru cã eºti din Valea Jiului. A rãmas doar amintirea. ªi fantomele trecutului.

În memoriam

STADIONUL „JIUL” AU TRECUT ÎMPLINEªTE AZI 35 DE ANI 6 ANI... STADION „JIUL” PETROªANI 1982 - DATE TEHNICE -

Momentul inaugural cu prim-secretarul Viorel Faur la microfon

-

Suprafaþa: 9 ha 3 terenuri fotbal gazon 1 teren fotbal zgurã 6 terenuri tenis de câmp Pistã de atletism 20.000 de locuri (8.000 acoperite) 18 stâlpi de susþinere a copertinei 3 cabine transmisii Restaurant Hotel (70 de locuri) Perioada de execuþie: 1978-1982

F.C.M. Reºiþa din Divizia „B”. Duminicã, 1 august 1982. În ambele partide scorurile Coloane de mii de oameni – sã Pentru o inaugurare actualã, un nici n-au contat. A fost începutul unei noi ere, cu o partener modest... Jiul bate cu tot fie vreo 30.000 – se echipã Jiul ce avea sã cunoascã 6-0, meciul fiind arbitrat de îndreaptã dupã orele amiezii pe acest stadion momente comentatorul ºi scriitorul dincolo de calea feratã, înspre de glorie, dar mai ales dupã Mircea M. Ionescu. Lunca Jiului. Se inaugureazã Apogeul este atins de meciul anul 2007, începutul unui noul stadion „Jiul” menit sã-l fostelor glorii ale Jiului – declin evident, atât al înlocuiascã pe cel vechi, ars în Gãvan, Romoºan, Farkas I ºi II, echipei - în prag de desfiinþare 1975 (pe locul actualului Parc Bonþu, Deleanu, Szoke, Turcuº -, cât ºi al stadionului mãcinat Carol Schreter). etc. ºi o echipã a artiºtilor cu acum de cancerul nepãsãrii ºi Dupã patru ani de muncã, ªtefan Bãnicã, Norina Alexiu, dezinteresului general. bijuteria sportivã din Lunca Stela Popescu, Vasilica Un stadion la 35 de ani în Jiului este gata sã-ºi primeascã Tastaman printre protagoniºti. pragul colapsului. deopotrivã, sportivii ºi spectatorii. La startul meciului dintre veteranii Jiului ºi echipa artiºtilor Inaugurarea are loc dupã orele 16.00, prin cuvântul de deschidere þinut de Viorel Faur, primsecretar al comitetului municipal Petroºani al P.C.R. primarul în exerciþiu. Apoi începe show-ul, cum i-am zice noi azi, „pâine ºi circ” pentru poporul muncitor. Totul va începe cu un meci amical de fotbal între divizionara „A” Jiul Petroºani ºi

... de când profesorul Eugen Peterffy (nãscut pe 25 iunie 1936) a plecat dintre noi pe drumul fãrã întoarcere, la vârsta de 75 de ani. Figurã reprezentativã a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani, Eugen Peterffy a fost un dascãl eminent, un bun coleg ºi om de echipã. A fost unul dintre acei oameni mereu cu gândul spre performanþã, conducând destinele Clubului Sportiv ªcolar – fosta ªcoalã Sportivã – Petroºani, din 1972 pânã la pensionare, aducându-ºi un aport deosebit la dezvoltarea sportului. A avut un aport principal la demararea ºi definitivarea cabanei Parâng (1720 m alt.), în perioada 1977-184, aici ridicându-se o bazã didacticã modernã, cu toate dotãrile necesare: sãli de clasã, de sport, cantinã, hotel, fiind ridicatã în regie proprie, una dintre cele mai frumoase din þarã. La realizarea sa, are meritul deosebit de a fi fost artizanul unei mobilizãri exemplare a numeroºi antrenori, sportivi, elevi, pãrinþi care au fãcut voluntariat la toate nivelele de muncã. O serioasã implicare a avut-o ºi construirea teleschiului de 1000 m lungime de pe pârtia „B”, precum ºi construirea sãlii de jocuri sportive din anii ’80. Acum, la 6 ani de la dispariþia marelui pedagog ºi om de sport care a fost Eugen Peterffy, sã ne înclinãm încã odatã cu respect, pioºenie ºi recunoºtinþã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ Nr 1389,marti1 august 2017 by Geza Szedlacsek - Issuu