Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1372
Cronica Vãii Jiului Vineri, 7 Iulie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Câþi bani s-au alocat pentru bisericile din Petrila?
C
onsiliul Local Petrila a stabilit sumele ce vor fi alocate unitãþilor de cult aparþinând cultelor religioase din localitate. ªapte biserici au depus cereri, însã doar trei locaºuri de cult vor împãrþi suma totalã de 100.000 lei. “Având în vedere faptul cã la sediul Primãriei oraºului Petrila s-au depus numeroase cereri de cãtre preoþii sau reprezentanþii bisericilor din oraº, prin care se cere ajutorul financiar pentru repararea ºi întreþinerea unitãþilor de cult, potrivit legislaþiei în vigoare din bugetele locale ale oraºelor se pot aloca sume pentru completarea fondurilor proprii ale unitãþilor de cult, se impune aprobarea prezentei hotãrâri (...)”, aratã proiectul aprobat în CL Petrila. Astfel, în urma proiectului aprobat în CL Petrila, Parohia Ortodoxã “Petrila Poeni” va beneficia de 40.000 de
lei, Parohia Ortodoxã Petrila – Cimpa va primi 35.000 lei, iar Parohia Ortodoxã Petrila – Lonea (preot Herta) va primi 25.000 lei. Baza legalã prin care se pot acorda bani de la bugetele locale este o ordonanþã de urgenþã din anul 2001 care prevede cã “de la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru întreþinerea ºi funcþionarea unitãþilor de cult fãrã venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lãcaºurilor de cult ºi pentru conservarea ºi întreþinerea bunurilor aparþinând cultelor”. Monika BACIU
Bilanþul primului an de mandat al preºedintelui CJ Hunedoara, Mircea Bobora&Co
NIMIC PENTRU VALEA JIULUI
O
ficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au fãcut bilanþul dupã primul an de mandat. Aceºtia au publicat ºi raportul de activitate al primului an în care s-au aflat la conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara. “Materialul clientului” aratã realizãrile Consiliului Judeþean Hunedoara pentru Valea Jiului. Nimic concret… >>> PAGINA A 3-A
Decebal ºi Eminescu au absolvenþi respinºi la Bacalaureat
P
entru prima datã dupã mulþi ani, cele douã colegii de prestigiu din judeþul Hunedoara se confruntã cu o situaþie ciudatã. Atât la Colegiul Naþional Decebal din Deva, cât ºi la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani mai mulþi
absolvenþi care au susþinut examenul de bacalaureat au fost respinºi. Între cele douã unitãþi de învãþãmânt a existat mereu o concurenþã. Cele douã colegii ºi-au comparat performanþele ºi ºi-au adjudecat mereu primul loc. În urma afiºãrii primelor rezultate ale examenului de bacalaureat, la cele
douã colegii existã o situaþie întâlnitã cam rar. La Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, doi absolvenþi au fost declaraþi respinºi la examenul de bacalaureat. La Colegiul Naþional Decebal din Deva, cinci absolvenþi au fost declaraþi respinºi, iar doi nu s-au prezentat la
examenul maturitãþii. Chiar ºi în aceste condiþii, Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani se aflã pe a doua poziþie în clasamentul judeþean, dupã liceul teologic de la Prislop, iar pe locul al treilea se aflã Colegiul Naþional Decebal Deva. În schimb, la Seminarul Teologic Ortodox "Sfânta Ecaterina" Prislop toþi cei 15 candidaþi care au susþinut examenul de
bacalaureat au obþinut medii peste 6. În topul celor mai bune licee din judeþ, în urma rezultatelor la examenul de bacalaureat se aflã, pe locul al IV-lea Colegiul Naþional Pedagogic “Regina Maria” Deva – 90,16%, Liceul Teoretic “Mircea Eliade” Lupeni – 88% (LOCUL V), Colegiul Naþional “Iancu de Hunedoara” Hunedoara – 87,98% (LOCUL VI), Colegiul Naþional “I. C.
Brãtianu” Haþeg – 85,09% (LOCUL VII), Colegiul Naþional “Aurel Vlaicu” Orãºtie – 81,82% (LOCUL VIII). La polul opus se aflã Colegiul Tehnic Energetic “Dragomir Hurmuzescu” Deva – 6,45%, Liceul Tehnologic “Nicolaus Olahus” Orãºtie – 15,38%, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani – 15,63%. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iulie 2017
Colectorul menajer din staþiunea Straja, o amplã investiþie a Apa Serv, finalizat în toamna acestui an
C
olectorul menajer din staþiunea montanã Straja, o importantã investiþie pe care Apa Serv o face în acest an, va fi finalizat în toamna acestui an.
Lucrãrile avanseazã în ritm alert, iar Straja va avea canalizarea funcþionalã pânã la începutul toamnei. Astfel, noul sezon de schi îi va prinde pe cabanieri în cea mai bunã formã ºi asta pentru cã, pentru prima datã în istoria staþiunii turistice de interes naþional, vor putea fi branºate toate construcþiile la un sistem modern de canalizare. Valoarea investiþie ApaServ se ridicã la 2 milioane de lei, iar
lucrãrile cuprind douã obiective importante, respectiv construcþia conductei de colectare de la staþia de sosire a telegondolei ºi pânã jos, în parcarea de la staþia de plecare a acesteia, pe o lungime de 2,7 km cu amenajarea de 15 cãmine de vizitare, respectiv construcþia conductei de colectare din zona staþiei de plecare a telegondolei ºi pânã la colectorul din str. Liliacului nr. 11 din
municipiul Lupeni, pe o lungime de 2,13 km cu amenajarea unui numãr de 53 de cãmine de vizitare precum ºi racordarea la reþeaua de canalizare a unui numãr de 90 de gospodãrii situate pe traseul colectorului. Finanþarea acestui obiectiv de investiþii este asiguratã integral de cãtre Consiliul judeþean Hunedoara. În plus, pe lângã cabanele din Straja, vor fi racordate ºi cele 90 de
gospodãrii din municipiul Lupeni, care se aflã pe traseul conductei, care vor beneficia de acces la reþeaua de canalizare. Proiectul prevede “Execuþie „Colector menajer în Staþiunea turisticã Straja- Lupeni” OBIECT I: Tronson Staþie sosire Telegondola - Staþie plecare Telegondola (zona parcare) Reþeaua de canalizare ce va deservi Obiectul I va fi organizatã de tip canal colector amplasat în partea inferioarã a zonei construite ºi va prelua apa uzatã de la cele douã ramificaþii care deservesc zona. Traseul acestui colector va urmãri marginea pârtiei „telescaun” pe partea dreaptã cu privire din amonte înspre aval. Lungimea
totalã a reþelei de canalizare aferenta Obiectului I va fi de 2.700m ºi va avea aprox. 15 cãmine de vizitare ºi rupere de presiune. Se va utiliza conducta de polietilena de înalta densitate pentru canalizare Dn 200mm, PN 16atm. OBIECT II: Tronson Staþie plecare Telegondola - Colector, str. Liliacului, Nr.11 Obiectul II are o lungime totalã de 2.130m conducta PVC
Dn 250 mm, SN8 ºi aproximativ 53 cãmine de vizitare. Traseul colectorului care constituie Obiectul 2 pleacã din colectorul existent în strada Liliacului bl.11 – Lupeni, urca pe strada Calea Brãii iar în intersecþia cu strada Tineretului îºi schimba direcþia pe aceastã panã la staþia de plecare a Telegondolei. În intersecþia strãzii Calea Brãii cu strada Straja se va face o prelungire amonte de cca. 350 m în vederea racordãrii caselor din zona” Monika BACIU
Municipiul Petroºani ar putea avea grupe pentru antepreºcolari
G
uvernul a uitat de proiectul care prevedea înfiinþarea a 2000 de creºe la nivel naþional. Municipiul Petroºani ar fi trebuit sã beneficieze de cel puþin o astfel de investiþie. În lipsa unui demers guvernamental concret, reprezentanþii administraþiei locale iau în calcul o altã variantã. Problema a fost ridicatã în cadrul ºedinþei de Consiliu Local de la Petroºani. “Am primit solicitãri din partea mãmicilor care au copii cu vârsta cuprinsã între 2-3 ani pentru a fi înfiinþate creºe ºi dacã din punct de vedere legal am putea sã iniþiem ceva”, a spus consilierul local, Margareta
Burduf. Existã însã o altfel de iniþiativã. Cea privind înfiinþarea în cadrul grãdiniþelor a unor grupe de antepreºcolari. “Am discutat cu dl. primar de câteva luni despre aceastã situaþie ºi sper cã vom gãsi o soluþie cu sprijinul Consiliului Local. Existã acest segment de vârstã, între 2 ºi 3 ani în Petroºani, care nu este cuprinsã nicãieri, nu existã creºe. Aºa dupã cum ºtiþi nici nu se pot construi foarte repede aceste creºe, iar la grãdiniþã legea nu ne permite sã-i înscriem. Am avut o idee, iar dl. primar a agreat-o, ºi anume, sã înfiinþãm la fiecare grãdiniþã o grupã de antepreºcolari, dar aici este nevoie de ajutorul Consiliului Local, deoarece aceste grupe sunt puþin
ANUNÞ PUBLIC AGENÞIA PENTRU PROTECÞIA MEDIULUI HUNEDOARA ºi SC RAMI PROFESIONAL SRL, titular al proiectului, anunþã depunerea documentaþiei tehnice în vederea obþinerii acordului de mediu pentru obiectivul „Înfiinþare pensiune turisticã în localitatea Valea Sîngiorgiului” situat în Cãlan, sat Valea Sîngiorgiului judeþ Hunedoara. Informaþii se pot obþine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A. Vlaicu nr. 25, de luni pânã joi (orele 8.00 – 16.30) ºi vineri (orele 8.00-14.00). Eventualele sesizãri ºi reclamaþii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrãtoare de la data publicãrii anunþului.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
specifice. În aceste grupe nu pot fi înscriºi mai mult de 12 copii, este nevoie de o educatoare care sã fi studiat puericultura ºi de asistenþi medicali. Eu pot asigura specialistele în domeniul educaþiei pentru aceste grupe, dar nu am de unde sã asigur asistenþi medicali. Salariile acestor asistenþi nu pot fi plãtite de Ministerul Învãþãmântului, ori le plãteºte spitalul sau primãria”, a spus consilierul local, Lucia Muntean. Edilii de la Petroºani au avut în plan realizarea a douã creºe pe raza localitãþii. Proiectele nu s-au realizat din cauza bâlbâielilor guvernamentale. Trebuiau fonduri de la Guvern pentru înfiinþarea unor astfel de spaþii. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iulie 2017
Bilanþul primului an de mandat al preºedintelui CJ Hunedoara, Mircea Bobora&Co
NIMIC PENTRU VALEA JIULUI
O
ficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au fãcut bilanþul dupã primul an de mandat. Aceºtia au publicat ºi raportul de activitate al primului an în care s-au aflat la conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara. “Materialul clientului” aratã realizãrile Consiliului Judeþean Hunedoara pentru Valea Jiului. Nimic concret… S-au efectuat studii, asocieri ºi cam atât. Nimic nu s-a concretizat. “Atragerea fondurilor europene nerambursabile a constituit ºi va constitui obiectivul major al conducerii actuale a Consiliului Judeþean Hunedoara. Am încercat ºi cred cã am reuºit ca instituþia Consiliului Judeþean sã devinã motorul atragerii fondurilor europene ºi guvernamentale nerambursabile în judeþul Hunedoara, temelia politicii de dezvoltare a judeþului nostru”, aratã bilanþul oficialilor CJH. În acest caz se face referire doar la centrul de sãnãtate de la Petrila ºi drumul spre Parâng. Dacã proiectul pentru modernizarea drumului este contestat, în ceea ce priveºte anveloparea centrului de sãnãtate, acesta se aflã doar la stadiul de proiect. “Se lucreazã la cererile de finanþare pentru douã proiecte de eficientizare energeticã a clãdirilor rezidenþiale: Centrul de Plasament Brad, respectiv Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Petrila. Am propus spre finanþare prin PNDL modernizarea DJ 709F: DN 7A – Masivul Parâng. Suntem la faza de licitaþie a firmei constructoare. Aºteptãm
soluþionarea contestaþiilor pentru a putea trece la etapa de atribuire a contractului de execuþie a lucrãrii”, aratã acelaºi raport de activitate. Conducerea socialdemocratã a Consiliului Judeþean Hunedoara are un punct denumit “investiþii importante”. Pentru Valea Jiului s-a reluat o poveste din anii comunismului, însã readusã cumva în actualitatea secolului XXI. Este vorba de greenline-ul care ar urma sã facã legãtura între toate localitãþile Vãii Jiului. “Asocierea între CJ Hunedoara ºi UAT-urile din Valea Jiului pentru introducerea transportului ecologic tip Green Line. Se intenþioneazã atragerea unei finanþãri externe nerambursabile
pentru realizarea acestui tip de serviciu”, mai aratã acelaºi bilanþ.
D
eºeurile – cartoful fierbinte al întregului judeþ
“Problema deºeurilor ºi-a gãsit rezolvarea”. Aºa sunã o altã realizare a Consiliului Judeþean Hunedoara. Aceºtia detaliazã modul în care problema a fost rezolvatã. “În data de 16 mai 2017 am obþinut Autorizaþia Integratã de Mediu pentru CMID Bârcea Mare. Am construit Platforma Intermediarã de la Petroºani pentru preluarea deºeurilor din Valea Jiului. Platformã a funcþionat în perioada noiembrie 2016 – mai 2017. Am finalizat noile caiete de sarcini
pentru licitaþia privind desemnarea operatorilor locali din cele 4 zone administrate de ADI (Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã). Documentaþiile de atribuire au fost publicate pe SEAP. Pentru a evita o crizã a deºeurilor, ca urmare a întârzierilor apãrute în desemnarea unui
operator al deponeului de la Bârcea Mare, în data de 24 aprilie 2017 am încheiat un Contract de servicii pe perioadã determinatã cu compania Supercom Sà Bucureºti privind activitatea de operare ºi administrare a CMID Bârcea Mare. Compania îºi va desfãºura activitatea pânã la finalizarea atribuirii prin achiziþie publicã a contractului de concesionare a deponeului. Deponeul de la Bârcea Mare este funcþional, aici se depune în prezent gunoiul colectat în întreg judeþul, ca urmare a închiderii tuturor depozitelor de deºeuri urbane neconforme. În data de 15 mai început repartizarea cãtre UAT-uri a pubelelor/ containerelor/ compostoarelor achiziþionate prin proiectul ”Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în judeþul Hunedoara”, aratã bilanþul care este însã contrazis în mai multe puncte. În Valea Jiului nu a ajuns niciun container/compostor pentru deºeuri. Drept e, e lungã calea de la Deva pânã în Valea Jiului. Vreo 100 de
Actualitate 3
kilometri. În schimb, CNSC a anulat procedura prin care CJH a atribuit contractul de servicii cãtre Supercom. Drumurile judeþene din Valea Jiului au fost uitat. O altã componentã a bilanþului se referã la drumurile judeþene. Au fost cuprinse câteva astfel de drumuri, însã niciunul din Valea Jiului, asta deºi aici sunt patru drumuri judeþene. În domeniul asistenþei sociale ºi protecþiei copilului, dupã ce bãtrânii din centrele de îngrijire private au fost lãsaþi de izbeliºte, pentru Valea Jiului singura realizare bifatã este cea privind faptul cã “am preluat de la Primãria Uricani Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Adulþi”, mai aratã bilanþul. În schimb, conducerea social-democratã a Consiliului Judeþean Hunedoara se laudã cu realizãrile ApaServ Valea Jiului. Societatea de apã din Valea Jiului are ca acþionar majoritar Consiliul Judeþean, însã proiectele sunt realizate de angajaþii societãþii, astfel cã instituþia judeþeanã nu are niciun merit în acest sens. Monika BACIU
Sute de locuri de muncã vacante în judeþ
S
tatistica prezentatã de ANOFM aratã cã la nivel naþional sunt peste 25 de mii de posturi neocupate, iar în ceea ce priveºte judeþul Hunedoara sunt disponibile 381 de locuri de muncã. Cele mai multe locuri de muncã sunt oferite pentru: muncitor necalificat în industria confecþiilor (1.861), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.603), lucrãtor comercial (1.261), confecþioner-asamblor articole din textile (1.176), agent de securitate (963), manipulant mãrfuri (680), operator confecþioner industrial îmbrãcãminte din þesãturi, tricotaje si materiale sintetice (673),
muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide (620), vânzãtor (603), muncitor necalificat la demolarea clãdirilor, cãptuºeli zidãrie, plãci mozaic, faianþã, gresie, parchet (552). ”Persoanele interesate sã ocupe un loc de muncã se pot adresa agenþiilor teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau de reºedinþã ale cãror date de contact se aflã pe site-ul www.anofm.ro. Oferta locurilor de muncã se actualizeazã în timp real ºi poate fi vizualizatã pe site-ul www.card-profesional.ro”, precizeazã ANOFM. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Radu - un voinic, cu inimã de meloman N
Aleargãm pe munþi, cu San Montan
P
este 150 de atleþi din þarã ºi chiar de peste graniþe vin sâmbãtã la Baru Mare, în judeþul Hunedoara, la doi paºi de Petroºani. Vor alerga în competiþia de anduranþã pe munþii din zona Vãii Jiului, pentru cã locaþia, cu diferenþele ei de nivel, peisajele excelente ºi traseele dificile, i-a atras mereu. „Suntem la a IV-a ediþie a concursului de alergare montanã, denumitã „Aleargã cu San Montan, la Baru Mare”, ºi avem, pânã la ora actualã, înscriºi 150
de sportivi, pe 3 secþiuni ºi o cursã a copiilor. Spre surprinderea noastrã, anul acesta sunt cei mai mulþi. Avem înscriºi de la Timiºoara, Bucureºti, Deva, Caraº-Severin, dar ºi din þara vecinã câþiva sportivi, ceea ce ne bucurã foarte mult”, a spus Erika ªanta, San Montan, organizatoare. Practic, la acest concurs se înscriu de la cei mai mici, pânã la cei mai vârstnici ºi traseele sunt pe diferite nivele de pregãtire ºi vârstã. „Avem un semimaraton de 24 de km, Muncel – Bãriºor, un maraton de 40 de km, numit Tuliºa. Distanþa de
24 de km este la o diferenþã de nivel de 1000 m, traseul de maraton se desfãºoarã pânã la 1670 m diferenþã de nivel”, a mai precizat Erika. Sportivii au ales acest loc, deoarece este potrivit pentru alergarea montanã. O spun ºi organizatorii ºi cei care vin la aceastã competiþie. „În primul rând, ei vin aici pentru cã este o zonã foarte frumoasã. Sunt locuri pitoreºti foarte frumoase. În afarã de asta, autoritãþile locale s-au ocupat de dezvoltarea comunei ºi promovarea ei, iar cei din primãria ºi Consiliul Local Baru Mare oferã
Mãnãstirea Prislop a pierdut mii de turiºti Î
ntr-un singur an, mãnãstirea de la Prislop a pierdut mii de turiºti. Dacã anii trecuþi, numãrul pelerinilor care soseau la mãnãstirea Prislop dobora record dupã record, nu acelaºi lucru se poate spune ºi în acest an.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iulie 2017
Potrivit vicepreºedintelui Federaþiei Patronatelor din Turism, în ultimii doi ani s-a constatat o scãdere dramaticã a numãrului de turiºti care aleg sã viziteze mãnãstirea Prislop. „Scãderea numãrului turiºtilor care vin la mãnãstirea Prislop este drasticã. Este vorba de o
scãdere cu 70 la sutã a numãrului vizitatorilor, faþã de acum doi ani. Cred cã au venit deja foarte mulþi aici, ºi puþin revin. Mai ales cã acolo vorbim de un turism la limita de jos a sumei cheltuite. În schimb, existã o preferinþã a turiºtilor faþã de Cetatea Devei, Castelul Corvinilor ºi Sarmizegetusa Regia”, a declarat, la Deva, Lucian Stancu, vicepreºedintele Federaþiei Patronatelor din Turism. Mai mult, în aceastã perioadã accesul autoturismelor cãtre mãnãstirea Prislop este restricþionat din cauza lucrãrilor ce se efectueazã la carosabil. Monika BACIU
niºte premii substanþiale, pentru a atrage sportivi de toate categoriile ºi, pe lângã faptul cã aleg o zonã montanã în care sã aibã o panoramã deosebitã, aleg ºi concursurile în care sunt retribuiþi pe mãsura eforturilor lor”, a mai adãugat organizatoarea întrecerilor, care a pregãtit ºi multe surprize, mai ales pentru cei mici, trofee ºi un ceaun cu gulaº. Competiþia începe sâmbãtã de la ora 9,00, iar cei care s-au înscris pentru competiþia de pe traseul Tuliºa au avut de achitat 90 de lei, în timp ce pentru Muncelu
-are încã nici 10 ani, dar spune cu mândrie cã îi împlineºte în 30 august, nu e mai înalt de un metru ºi un pic ºi vine cu o poftã de viaþã, pe care i-o recunoºti ºi când cântã ºi când vorbeºte.
–Bãriºor, taxa este de 70 de lei. Concursurile se vor desfãºura la categoriile de
vârstã 16 -34 de ani, 35 – 49 de ani ºi 50 plus. Diana MITRACHE
Afinarii lasã animelele sãlbatice fãrã hranã
M
ai mulþi factori contribuie la situaþia criticã semnalatã de administratorii fondurilor de vânãtoare, principalul fiind colectarea fãrã limite a fructelor de pãdure, principala hranã a animalelor.
Agricultorii din Þara Haþegului ºi nu numai se plâng de faptul cã mistreþii le distrug culturile, pagubele suferite fiind importante ºi cer vânãtorilor sã ia mãsuri. Gestionarii fondurilor de vânãtoare încearcã sã þinã animalele departe de zonele populate prin distribuiri repetate de hranã complementarã. Cum mistreþii, urºii dar ºi alte animale sãlbatice nu mai gãsesc în pãdure jir, fructe de pãdure ori ciuperci, coboarã spre culturile de porumb, cartofi sau alte cereale ºi fac pagube. ”Urºii vin la livezile cu fructe ºi fac stricãciuni iar mistreþii la culturile de cereale. Jirul se face în cantitãþi enorme o datã la patru ani ºi atunci populaþia de mistreþi explodeazã. În 2016 a fost o producþie foarte mare de jir, dar acum s-a stricat ºi mistreþii nu-ºi mai gãsesc hrana în pãdure. Chiar ºi aºa n-ar
coborî spre zonele populate dacã le-am lãsa alternativã. Colectãm tot ce oferã natura, ciuperci, afine, zmeurã, mure, meriºoare, tot pânã la ultima boabã. În aceste condiþii este normal sã ajungã la culturi. Vina este a noastrã în totalitate. Sub pretextul sãrãciei radem tot, nu-i lãsãm ursului nici gram de afine, mure, zmeurã. ªi atunci ne revoltãm când vine la livezi, dar el vine forþat pentru cã nu mai are cu ce mânca”, spun pãdurarii.
A
faceri sub pretextul sãrãciei
Culegãtorii de fructe de pãdure din Valea Jiului sunt cei mai numeroºi în Retezat ºi Parâng ºi nu lasã în urma lor nimic. Sub pretextul sãrãciei lasã animalele fãrã hranã, însã câºtigurile lor sunt substanþiale. „Iarbã practic nu prea este din cauza cãldurii ºi secetei. Fructele de pãdure, ciupercile care fac parte din alimentaþia zilnicã ºi de bazã a urºilor în aceastã perioadã sunt culese. Este ºi normal ca animalul sã-ºi caute în alte locuri hrana atât timp cât el se duce în habitatul lui unde era obiºnuit sã-ºi gãseascã hranã ºi constatã cã nu mai are. E îngrijorãtor dar nu trebuie sã fim miraþi dacã ne vom trezi cã o sã vedem urºi tot mai aproape de noi”, explicã administratorii fondurilor de vânãtoare. Un alt aspect îngrijorãtor este cã animalele au început sã se obiºnuiascã cu prezenþa oamenilor. ”Vânatul avea liniºte în habitatul sãu, dar acum nu mai este. Oamenii ºi-au fãcut cabane în habitatul lor, au câini, bulversãm tot. Pãdurea e deranjatã de culegãtorii de fructe, de pãºunatul necontrolat, de tãierile de lemne. Asta e marea tragedie”, mai explicã vânãtorii. Maximilian GÂNJU
Iubeºte claviatura ºi face minuni, iar dovada cea mai elocventã sunt diplomele, trofeele ºi premiile câºtigate în cei 4 ani de când a pus pentru prima datã mânã pe claviaturã. Radu Torok, cãci despre el este vorba, vine din Petrila ºi deja a uimit pe toatã lumea cu calitãþile sale. E bun ºi la ºcoalã ºi are rezultate deosebite, dar când se urcã la pian, chiar dacã ia un scaun mai înalt ca sã ajungã bine, te transpune în lumea lui.
„Îmi amintesc cã primul meu concurs a fost în clasa I ºi acolo, la Lugoj, am luat premiul I. A fost o minune cã am luat locul I. M-am mirat, Doamne! Cum se poate? Eu? Din prima? Apoi am avut un concurs la Târgu Jiu, dar am buctat puþin ºi am luat locul II. Însã, în iarnã, aici la Petroºani, am luat locul I ºi de atunci am luat tot locul I”, spune, extrem de amuzat Radu Torok, pianistul de o ºchioapã pe care l-am
gãsit exersând la o pianinã, acum în vacanþa de varã. Radu e un puºti vesel cu mari ambiþii, care se vizeazã pe scene mari ºi recunoaºte cã se pregãteºte mult pentru asta. Totul, însã, a început când era ºi mai mic. „Bunica mea mi-a observat talentul. A zis cã sunt muzical. Am primit de Crãciun o orgã micã ºi tot descifram cântecele pe ea ºi bunica a zis sã mã dea la pian. La vârsta de 6 ani. În
clasa I s-a eliberat un loc la cursul de pian ºi am fãcut la ºcoalã repetiþiile. De atunci am câºtigat Marele Premiu, de mai multe ori. În 4 ani, am luat 4, toate în clasa a IV-a, la Petroºani, Lugoj, Craiova ºi Reºiþa ”, a adãugat puºtiul. Vrea sã ajungã sã cânte pe scene mari, sã devinã un pianist de renume ºi, datã fiind ambiþia lui, despre care mama lui Radu spune cã este întreþinutã constant de faptul cã ºi câºtigã premii, dar ºi de plãcerea cu care studiazã, se pregãteºte sã urce chiar din aceastã varã alãturi de orchestre renumite. Visele lui, însã, þintesc departe. „M-am gândit sã fac liceul de muzicã, Conservatorul ºi sã ajung sã compun, poate ºi sã cânt, pe marile scene ale lumii”, a conchis Radu.
Universitatea Petroºani, ofertã pentru studenþii din Deva ºi judeþele limitrofe
A
C
u ºi concurenþã
entrul de învãþãmânt superior din Valea Jiului ”recutreazã” de mai mulþi ani studenþi din capitala judeþului, dar ºi din alte zone ale þãrii. În acestã sesiune, Universitatea din Petroºani îºi deschide douã centre de admitere în Deva, iar rectorul instituþiei spune cã oferta este de nerefuzat. Tinerii care urmeazã cursurile Universitãþii din Petroºani au acelaºi statut cu cei din alte centre universitare din þarã, dar ºi oportunitãþi de nerefuzat. De la burse pentru practicã în strãinãtate ºi specializãri ºi pânã la posibilitatea de a ajunge în SUA, pe perioada vacanþei. Cel mai important atuu al instituþiei de învãþãmânt din Petroºani este reprezentat de taxele de ºcolarizare, care sunt cele mai mici din þarã. ”Noi deschidem douã centre de admitere în Deva, unul la Liceul Tehnologic "Grigore Moisil" ºi celãlalt la Colegiul Tehnic Energetic ”Dragomir Hurmuzescu”. Avem cele mai mici taxe de ºcolarizare din þarã, dar ºi taxe foarte mici la cazare. Confortul este sporit,
pentru cã studenþii stau câte doi în camerã în regim de garsonierã, cu internet ori televiziune prin cablu. Totodatã, foarte mulþi dintre studenþii de la Petroºani, vara pleacã în strãinãtate prin programul Work and Travel, inclusiv în SUA. Apoi, anual peste 70 de studenþi merg în strãinãtate prin Erasmus Plus, la practicã de trei luni sau studii de ºase luni ori un an, totul fiind gratis”, ne-a declarat rectorul Universitãþii din Petroºani, Prof. Dr. Sorin Radu. Startul primei sesiuni de admitere la Universitatea Petroºani este pe data de 10 iulie a.c.
ªi Universitatea de Vest Timiºoara ºi-a înfiinþat un centru de înscriere ºi admitere judeþean, la Deva. Peste 2000 de locuri bugetate disponibile ºi alte 4000 în regim cu taxã sunt scoase la concurs, în acest an, la instituþia timiºoreanã. „Oferta educaþionalã a UVT este adaptatã la nevoile absolvenþilor de liceu ºi ale pieþei muncii. Programele educaþionale sunt gândite a oferi acele competenþe de care tinerii au nevoie în a-ºi gãsi cât mai repede de lucru dupã finalizarea studiilor. În plus, pachetul de facilitãþi creat pentru admiterea din acest an rãspunde nevoilor multor candidaþi. Ne-am dorit ca prima lor experienþã cu Universitatea sã fie cât mai plãcutã, fiind un semn al implicãrii pozitive de care dãm dovadã faþã de membrii comunitãþii noastre”, spune rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea. Maximilian GÂNJU
Ne-a cântat o piesã lentã, pentru cã voia sã ne introducã într-o lume a lui, dar a izbucnit imediat, când a început pe un alt ritm, odatã cã a
terminat interviul. De Radu vom mai auzi ºi, cu siguranþã, ne va încânta curând cu un recital special. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Radu - un voinic, cu inimã de meloman N
Aleargãm pe munþi, cu San Montan
P
este 150 de atleþi din þarã ºi chiar de peste graniþe vin sâmbãtã la Baru Mare, în judeþul Hunedoara, la doi paºi de Petroºani. Vor alerga în competiþia de anduranþã pe munþii din zona Vãii Jiului, pentru cã locaþia, cu diferenþele ei de nivel, peisajele excelente ºi traseele dificile, i-a atras mereu. „Suntem la a IV-a ediþie a concursului de alergare montanã, denumitã „Aleargã cu San Montan, la Baru Mare”, ºi avem, pânã la ora actualã, înscriºi 150
de sportivi, pe 3 secþiuni ºi o cursã a copiilor. Spre surprinderea noastrã, anul acesta sunt cei mai mulþi. Avem înscriºi de la Timiºoara, Bucureºti, Deva, Caraº-Severin, dar ºi din þara vecinã câþiva sportivi, ceea ce ne bucurã foarte mult”, a spus Erika ªanta, San Montan, organizatoare. Practic, la acest concurs se înscriu de la cei mai mici, pânã la cei mai vârstnici ºi traseele sunt pe diferite nivele de pregãtire ºi vârstã. „Avem un semimaraton de 24 de km, Muncel – Bãriºor, un maraton de 40 de km, numit Tuliºa. Distanþa de
24 de km este la o diferenþã de nivel de 1000 m, traseul de maraton se desfãºoarã pânã la 1670 m diferenþã de nivel”, a mai precizat Erika. Sportivii au ales acest loc, deoarece este potrivit pentru alergarea montanã. O spun ºi organizatorii ºi cei care vin la aceastã competiþie. „În primul rând, ei vin aici pentru cã este o zonã foarte frumoasã. Sunt locuri pitoreºti foarte frumoase. În afarã de asta, autoritãþile locale s-au ocupat de dezvoltarea comunei ºi promovarea ei, iar cei din primãria ºi Consiliul Local Baru Mare oferã
Mãnãstirea Prislop a pierdut mii de turiºti Î
ntr-un singur an, mãnãstirea de la Prislop a pierdut mii de turiºti. Dacã anii trecuþi, numãrul pelerinilor care soseau la mãnãstirea Prislop dobora record dupã record, nu acelaºi lucru se poate spune ºi în acest an.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iulie 2017
Potrivit vicepreºedintelui Federaþiei Patronatelor din Turism, în ultimii doi ani s-a constatat o scãdere dramaticã a numãrului de turiºti care aleg sã viziteze mãnãstirea Prislop. „Scãderea numãrului turiºtilor care vin la mãnãstirea Prislop este drasticã. Este vorba de o
scãdere cu 70 la sutã a numãrului vizitatorilor, faþã de acum doi ani. Cred cã au venit deja foarte mulþi aici, ºi puþin revin. Mai ales cã acolo vorbim de un turism la limita de jos a sumei cheltuite. În schimb, existã o preferinþã a turiºtilor faþã de Cetatea Devei, Castelul Corvinilor ºi Sarmizegetusa Regia”, a declarat, la Deva, Lucian Stancu, vicepreºedintele Federaþiei Patronatelor din Turism. Mai mult, în aceastã perioadã accesul autoturismelor cãtre mãnãstirea Prislop este restricþionat din cauza lucrãrilor ce se efectueazã la carosabil. Monika BACIU
niºte premii substanþiale, pentru a atrage sportivi de toate categoriile ºi, pe lângã faptul cã aleg o zonã montanã în care sã aibã o panoramã deosebitã, aleg ºi concursurile în care sunt retribuiþi pe mãsura eforturilor lor”, a mai adãugat organizatoarea întrecerilor, care a pregãtit ºi multe surprize, mai ales pentru cei mici, trofee ºi un ceaun cu gulaº. Competiþia începe sâmbãtã de la ora 9,00, iar cei care s-au înscris pentru competiþia de pe traseul Tuliºa au avut de achitat 90 de lei, în timp ce pentru Muncelu
-are încã nici 10 ani, dar spune cu mândrie cã îi împlineºte în 30 august, nu e mai înalt de un metru ºi un pic ºi vine cu o poftã de viaþã, pe care i-o recunoºti ºi când cântã ºi când vorbeºte.
–Bãriºor, taxa este de 70 de lei. Concursurile se vor desfãºura la categoriile de
vârstã 16 -34 de ani, 35 – 49 de ani ºi 50 plus. Diana MITRACHE
Afinarii lasã animelele sãlbatice fãrã hranã
M
ai mulþi factori contribuie la situaþia criticã semnalatã de administratorii fondurilor de vânãtoare, principalul fiind colectarea fãrã limite a fructelor de pãdure, principala hranã a animalelor.
Agricultorii din Þara Haþegului ºi nu numai se plâng de faptul cã mistreþii le distrug culturile, pagubele suferite fiind importante ºi cer vânãtorilor sã ia mãsuri. Gestionarii fondurilor de vânãtoare încearcã sã þinã animalele departe de zonele populate prin distribuiri repetate de hranã complementarã. Cum mistreþii, urºii dar ºi alte animale sãlbatice nu mai gãsesc în pãdure jir, fructe de pãdure ori ciuperci, coboarã spre culturile de porumb, cartofi sau alte cereale ºi fac pagube. ”Urºii vin la livezile cu fructe ºi fac stricãciuni iar mistreþii la culturile de cereale. Jirul se face în cantitãþi enorme o datã la patru ani ºi atunci populaþia de mistreþi explodeazã. În 2016 a fost o producþie foarte mare de jir, dar acum s-a stricat ºi mistreþii nu-ºi mai gãsesc hrana în pãdure. Chiar ºi aºa n-ar
coborî spre zonele populate dacã le-am lãsa alternativã. Colectãm tot ce oferã natura, ciuperci, afine, zmeurã, mure, meriºoare, tot pânã la ultima boabã. În aceste condiþii este normal sã ajungã la culturi. Vina este a noastrã în totalitate. Sub pretextul sãrãciei radem tot, nu-i lãsãm ursului nici gram de afine, mure, zmeurã. ªi atunci ne revoltãm când vine la livezi, dar el vine forþat pentru cã nu mai are cu ce mânca”, spun pãdurarii.
A
faceri sub pretextul sãrãciei
Culegãtorii de fructe de pãdure din Valea Jiului sunt cei mai numeroºi în Retezat ºi Parâng ºi nu lasã în urma lor nimic. Sub pretextul sãrãciei lasã animalele fãrã hranã, însã câºtigurile lor sunt substanþiale. „Iarbã practic nu prea este din cauza cãldurii ºi secetei. Fructele de pãdure, ciupercile care fac parte din alimentaþia zilnicã ºi de bazã a urºilor în aceastã perioadã sunt culese. Este ºi normal ca animalul sã-ºi caute în alte locuri hrana atât timp cât el se duce în habitatul lui unde era obiºnuit sã-ºi gãseascã hranã ºi constatã cã nu mai are. E îngrijorãtor dar nu trebuie sã fim miraþi dacã ne vom trezi cã o sã vedem urºi tot mai aproape de noi”, explicã administratorii fondurilor de vânãtoare. Un alt aspect îngrijorãtor este cã animalele au început sã se obiºnuiascã cu prezenþa oamenilor. ”Vânatul avea liniºte în habitatul sãu, dar acum nu mai este. Oamenii ºi-au fãcut cabane în habitatul lor, au câini, bulversãm tot. Pãdurea e deranjatã de culegãtorii de fructe, de pãºunatul necontrolat, de tãierile de lemne. Asta e marea tragedie”, mai explicã vânãtorii. Maximilian GÂNJU
Iubeºte claviatura ºi face minuni, iar dovada cea mai elocventã sunt diplomele, trofeele ºi premiile câºtigate în cei 4 ani de când a pus pentru prima datã mânã pe claviaturã. Radu Torok, cãci despre el este vorba, vine din Petrila ºi deja a uimit pe toatã lumea cu calitãþile sale. E bun ºi la ºcoalã ºi are rezultate deosebite, dar când se urcã la pian, chiar dacã ia un scaun mai înalt ca sã ajungã bine, te transpune în lumea lui.
„Îmi amintesc cã primul meu concurs a fost în clasa I ºi acolo, la Lugoj, am luat premiul I. A fost o minune cã am luat locul I. M-am mirat, Doamne! Cum se poate? Eu? Din prima? Apoi am avut un concurs la Târgu Jiu, dar am buctat puþin ºi am luat locul II. Însã, în iarnã, aici la Petroºani, am luat locul I ºi de atunci am luat tot locul I”, spune, extrem de amuzat Radu Torok, pianistul de o ºchioapã pe care l-am
gãsit exersând la o pianinã, acum în vacanþa de varã. Radu e un puºti vesel cu mari ambiþii, care se vizeazã pe scene mari ºi recunoaºte cã se pregãteºte mult pentru asta. Totul, însã, a început când era ºi mai mic. „Bunica mea mi-a observat talentul. A zis cã sunt muzical. Am primit de Crãciun o orgã micã ºi tot descifram cântecele pe ea ºi bunica a zis sã mã dea la pian. La vârsta de 6 ani. În
clasa I s-a eliberat un loc la cursul de pian ºi am fãcut la ºcoalã repetiþiile. De atunci am câºtigat Marele Premiu, de mai multe ori. În 4 ani, am luat 4, toate în clasa a IV-a, la Petroºani, Lugoj, Craiova ºi Reºiþa ”, a adãugat puºtiul. Vrea sã ajungã sã cânte pe scene mari, sã devinã un pianist de renume ºi, datã fiind ambiþia lui, despre care mama lui Radu spune cã este întreþinutã constant de faptul cã ºi câºtigã premii, dar ºi de plãcerea cu care studiazã, se pregãteºte sã urce chiar din aceastã varã alãturi de orchestre renumite. Visele lui, însã, þintesc departe. „M-am gândit sã fac liceul de muzicã, Conservatorul ºi sã ajung sã compun, poate ºi sã cânt, pe marile scene ale lumii”, a conchis Radu.
Universitatea Petroºani, ofertã pentru studenþii din Deva ºi judeþele limitrofe
A
C
u ºi concurenþã
entrul de învãþãmânt superior din Valea Jiului ”recutreazã” de mai mulþi ani studenþi din capitala judeþului, dar ºi din alte zone ale þãrii. În acestã sesiune, Universitatea din Petroºani îºi deschide douã centre de admitere în Deva, iar rectorul instituþiei spune cã oferta este de nerefuzat. Tinerii care urmeazã cursurile Universitãþii din Petroºani au acelaºi statut cu cei din alte centre universitare din þarã, dar ºi oportunitãþi de nerefuzat. De la burse pentru practicã în strãinãtate ºi specializãri ºi pânã la posibilitatea de a ajunge în SUA, pe perioada vacanþei. Cel mai important atuu al instituþiei de învãþãmânt din Petroºani este reprezentat de taxele de ºcolarizare, care sunt cele mai mici din þarã. ”Noi deschidem douã centre de admitere în Deva, unul la Liceul Tehnologic "Grigore Moisil" ºi celãlalt la Colegiul Tehnic Energetic ”Dragomir Hurmuzescu”. Avem cele mai mici taxe de ºcolarizare din þarã, dar ºi taxe foarte mici la cazare. Confortul este sporit,
pentru cã studenþii stau câte doi în camerã în regim de garsonierã, cu internet ori televiziune prin cablu. Totodatã, foarte mulþi dintre studenþii de la Petroºani, vara pleacã în strãinãtate prin programul Work and Travel, inclusiv în SUA. Apoi, anual peste 70 de studenþi merg în strãinãtate prin Erasmus Plus, la practicã de trei luni sau studii de ºase luni ori un an, totul fiind gratis”, ne-a declarat rectorul Universitãþii din Petroºani, Prof. Dr. Sorin Radu. Startul primei sesiuni de admitere la Universitatea Petroºani este pe data de 10 iulie a.c.
ªi Universitatea de Vest Timiºoara ºi-a înfiinþat un centru de înscriere ºi admitere judeþean, la Deva. Peste 2000 de locuri bugetate disponibile ºi alte 4000 în regim cu taxã sunt scoase la concurs, în acest an, la instituþia timiºoreanã. „Oferta educaþionalã a UVT este adaptatã la nevoile absolvenþilor de liceu ºi ale pieþei muncii. Programele educaþionale sunt gândite a oferi acele competenþe de care tinerii au nevoie în a-ºi gãsi cât mai repede de lucru dupã finalizarea studiilor. În plus, pachetul de facilitãþi creat pentru admiterea din acest an rãspunde nevoilor multor candidaþi. Ne-am dorit ca prima lor experienþã cu Universitatea sã fie cât mai plãcutã, fiind un semn al implicãrii pozitive de care dãm dovadã faþã de membrii comunitãþii noastre”, spune rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea. Maximilian GÂNJU
Ne-a cântat o piesã lentã, pentru cã voia sã ne introducã într-o lume a lui, dar a izbucnit imediat, când a început pe un alt ritm, odatã cã a
terminat interviul. De Radu vom mai auzi ºi, cu siguranþã, ne va încânta curând cu un recital special. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iulie 2017
Administratie 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iulie 2017
* CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI *
HOTÃRÂREA nr.92/2017
pentru modificarea Hotãtâtii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 72/ 2017 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al “Festivalului Berii” - 2017 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 101/ 23 iunie 2017 ºi Expunerea de motive nr. 7747/ 23 iunie 2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care propune modificarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 72/ 2017 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al Festivalului Berii – 2017; Având în vedere Raportul nr.7748 / 23.06.2017 întocmit de Biroul Administraþiei Publice Locale; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al
HOTÃRÂREA NR.93/2017
privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al unei acþiuni pe promovare a ciclismului montan în Staþiunea Turisticã Straja împreunã cu Fundaþia Noi Orizonturi hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr. 102/28.06.2017 ºi Expunerea de motive nr. 7900/ 28.06.2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni, prin care propune participarea Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator unei acþiuni de promovare a ciclismului montan în Staþiunea Turisticã Straja împreunã cu Fundaþia Noi Orizonturi; Având în vedere Raportul nr.7740 / 28.06.2017 întocmit de Biroul Dezvoltare Localã, Proiecte; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Þinând cont de prevederile art. 3 alin. (1) ºi art. 10 alin. (10) ale Legii nr. 69/ 2000 a educaþiei fizice ºi sportului; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “b” ºi “d” alin. (4) lit.
Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Þinând cont de prevederile art. 20 alin. (1) lit. „h” ºi „k” din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “d”, alin. (6) lit. “a” pct. 1, 4 ºi 19 precum ºi ale art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
H O TÃ R Ã ª T E
Art. I – Se aprobã modificarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 72/ 2017 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al Festivalului Berii – 2017 în sensul stabilirii noii date de desfãºurare – „7-9 iulie 2017”. Art. II – Dupã modificare, articolul 2 alin. (1) al Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr.
“a”, alin. (6) lit. “a” pct. 4 precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 – Se aprobã participarea Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al unei acþiuni pe promovare a ciclismului montan în Staþiunea Turisticã Straja împreunã cu Fundaþia Noi Orizonturi. Art. 2 – (1) Acþiunea de promovare constã în crearea ºi asigurarea condiþiilor pentru valorificarea traseului de coborâre care uneºte Staþiunea Turisticã Straja Lupeni cu zona de îmbarcare a telegondolei de cãtre cicliºtii interesaþi. (2) Contribuþia Consiliului local al Municipiului Lupeni la organizarea acþiunii de promovare constã în asigurarea funcþionãrii gondolei, în urmãtoarele perioade: - 1-9 iulie 2017; - 15-16 iulie 2017; - 22-23 iulie 2017; (3) Gondola va funcþiona, în perioadele aprobate, în întervalul orar 10-17, utilizatorii achitând tariful standard. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 4 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni ºi Fundaþia Noi Orizonturi fiind adusã la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni 29 iunie 2017 Preºedinte de ºedinþã Ing. DAVID BENEDEKFI Contrasemneazã- Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
72/ 2017 va avea urmãtorul conþinut: „Art. 2 – (1) Festivalul se va organiza în Parcul Bãrbãteni în perioada 7-9 iulie 2017 între orele 19.30-23.00.” Art. III – Celelalte prevederi ale Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 72/ 2017 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al Festivalului Berii – 2017 rãmân neschimbate. Art. IV – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. V – Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni, Direcþia Economicã, Direcþia Tehnicã ºi SC MEDIA PRESS EVENT SRL Petroºani iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni 29 iunie 2017 Preºedinte de ºedinþã Ing. DAVID BENEDEKFI Contrasemneazã- Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
HOTÃRÂREA NR.91/2017
privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al unui spectacol pentru copii împreunã cu Asociaþia Culturalã Iosif Tellmann prin cenaclul “Pas cu pas” hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr. 100/ 23.06.2017 ºi Expunerea de motive nr. 7744/ 23.06.2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni, prin care propune participarea Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al unui spectacol pentru copii defavorizaþi, împreunã cu Asociaþia Culturalã Iosif Tellmann prin cenaclul „Pas cu pas; Având în vedere Raportul nr. 7745/ 23.06.2017 întocmit de Direcþia Economicã; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În baza prevederilor art. 20 alin. (1) lit. „h”, „i” ºi „k” ale Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “b” ºi “d” alin. (4) lit.
“a”, alin. (6) lit. “a” pct. 4 precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE:
Art. 1 – Se aprobã participarea Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al unui spectacol pentru copii împreunã cu Asociaþia Culturalã Iosif Tellmann prin cenaclul „Pas cu pas”. Art. 2 – (1) Spectacolul se va organiza la Palatul Cultural Minerul Lupeni la data de 28 iulie 2017 orele 16 -1830. (2) Contribuþia Consiliului local la organizarea spectacolului constã în alocarea sumei de 1.000 lei ºi asigurarea locului de desfãºurare – Palatul Cultural Minerul Lupeni. (3) Suma aprobatã potrivit articolului 2 alin. (2) se alocã din bugetul local, cap. 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie”, subcapitolul 67.02.05.02 “Tineret”, articolul 20.30, alin. 20.30.30 – „Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii”. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 4 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni ºi doamna Prof. Petronela Baldovin, membrã a Asociaþiei Culturale Iosif Tellmann, coordonator al Cenaclului „Pas cu pas fiind adusã la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni 29 iunie 2017 Preºedinte de ºedinþã Ing. DAVID BENEDEKFI Contrasemneazã- Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iulie 2017
Henþ cu mâna
CINE MAI URMEAZÃ LA TAS?
PANDURII, HAI, PAS! Aºteptãm cu înfrigurare data de 12 iulie a.c., când Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne
(elveþia) va decide (!) campioana României: Viitorul Constanþa sau FCSB? Ce ºi-au zis gorjenii
de la Pandurii Tg. Jiu? Dacã-i caterincã, ne bagãm ºi noi, gãsind un motiv de a scãpa de retrogradare (ce, or fi mai proºti!?): meciul pierdut la Tg. Mureº cu 3-0, dupã ce gorjenii s-au retras de pe teren. Cei de la Pandurii nu acceptã
nici în ruptul capului cã vor juca în „B” din toamnã pe noul stadion, considerând cã F.R. Fotbal i-a ºicanat cu acel meci. Pandurii au plãtit 14.000 la T.A.S. (are balta peºte!), tot au vreo 5.000.000 euro datorii la stat, dar ce
mai conteazã la casã mare? Poate vã amintiþi acum vreo câþiva ani, Pandurii au mai scãpat de o retrogradare la „masa verde”, aºa cã pas spre TAS, poate mai merge figura o datã!
Fotbal rural
FEDERI, SURPRIZA, URIC, FORFAIT!
CUPA DE VARÃ „MÃGURA PUI” EDIÞIA A 16-A Etapa a 2-a, 2 iulie 2017 ªerel - Federi 1-4 Juniorii Pui - Veteranii Pui 3-2 Etapa a 3-a, 9 iulie 2017 Fizeºti - Federi Ponor - Juniorii Pui
CUPA VETERANILOR (FUSTAL) Dueluri aprige pentru balon în cele douã jocuri de duminica trecutã de la Pui, între ªerel – Federi (1-4) ºi Juniori – Veterani (3-2) Câteva sute de spectatori au fost din nou prezenþi la baza sportivã „Mãgura Pui”, asistând la jocurile programate în cea de-a doua etapã a celor douã competiþii.
Declaraþie - ºoc
PINTILII NU MAI VREA LA NAÞIONALÃ!
*
Printre alte subiecte abordate, Pintilii declarã cã îºi va încheia cariera la Steaua – are aproape 33 de ani –, dar este de pãrere cã echipa sa de club nu va putea ajunge în Champions League (în grupe) mai ales dacã la TAS nu vor fi declaraþi campioni. Cât priveºte echipa Naþionalã, acesta recunoaºte faptul cã lotul trebuie întinerit masiv, mai ales cã ºansele de calificare la Mondialul din 2018 din Rusia sunt total compromise. Este total de acord cã actuala generaþie nu are valoarea celei din anii ’90, spunând cã, citam: „Eu, dacã aº fi selecþionerul echipei Naþionale, nu m-aº mai chema la lot! Eu chiar sper sã nu fiu convocat.” Mihai Pintilii are în palmares 36 de
*
„verzii” de la ªerel au deschis scorul!
*
*
*
La Cupa Veteranilor – Uric-ul a pierdut la „masa verde” având în teren un jucãtor sub 40 de ani, norma minimã impusã de regulament.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
„G
azeta sporturilor” din 5 iulie a.c. acordã un generos spaþiu de douã pagini cu un interviu luat lui Mihai Pintilii, fostul jucãtor al Jiului din perioada 1996-1999, în prezent component de bazã al echipei FCSB (Steaua) ºi al Naþionalei.
*
Jocurile dintre ªerel ºi Federi s-au încheiat cu o surprizã, federenii câºtigând cu 4-1, dupã ce
Etapa a 2-a, 2 iulie 2017 Fizeºti - Uric 3-0 Bãieºti - ªerel 5-4 Etapa a 3-a, 9 iulie 2017 Ponor - Bãieºti Pui - Fizeºti
meciuri în echipa României, debutând în anul 2011. El a ajuns la Steua în 2012, echipã care a plãtit pentru el suma de 850.000 celor de la Pandurii Tg. Jiu. În anul 2014, pe când era la echipa sauditã Al-Hilal a jucat în finala Ligii Campionilor Asiei împotriva australienilor de la Western Sydney Wanderers. În 2015 a jucat pentru o scurtã perioadã la Hapoel Tel Aviv în Israel. La Jiul Petroºani a jucat 85 de meciuri (2006-2009), marcând 8 goluri.
PLÃTIT CU… OUÃ! În primii ani de fotbal, pe când juca la Viitorul Hârlãu, echipa primãriei,din cauza lipsei de bani, Pintilii ºi colegii lui au fost plãtiþi „în naturã”. Astfel, neavând bani, o restanþã în lei a fost plãtitã fiecãrui jucãtor de la Hârlãu, deci ºi lui Pintilii, cu trei cu trei cofraje de ouã. Acum la Steaua, Pintilii are un salariu de 14.000 de euro lunar.
..::: DIFERENÞÃ DE ªASE DECENII..::: Fotografie la minut La meciul dintre Juniori ºi Vetreani (3-2) s-au aflat faþã în faþã doi jucãtori aflaþi la o distanþã de ... 59 de ani! Juniorul Marius Bizera, de 13 ani, versus Crãciun Bãltean, de 72 de ani! Într-adevãr, fotbalul naºte cele mai mari pasiuni.