CVJ Nr 1370, miercuri 5 iulie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1370

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 5 Iulie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Mandate de aducere pe numele bãtãuºilor din Aninoasa utoritãþile au timp pânã în A septembrie sã-i depis-

teze pe inculpaþii care au au fugit din þarã ºi þin pe loc judecata. Interlopii din Aninoasa ºi Vulcan, judecaþi pentru bãtaia de stradã pornit în oraºul din vestul Vãii, au bãgat frica ºi în martori. Nu mai puþin de 13 tineri din Vulcan ºi Aninoasa sunt judecaþi pentru încãierare, dupã ce au pornit un scandal monstru pe strãzile din Aninoasa. Totul a pornit de la o tânãrã din Colonia Iscroni, iar cel care îi fãcea avansuri, din Vulcan, a fost admonestat de apropiaþii fetei. Pus pe rãzbunare, individul ºi-a chemat în ajutor mai mulþi amici ºi au pornit un rãzboi cu bâte ºi cuþite pe strãzile din Aninoasa. Muntean Mircea, cel care a pornit bãtaia, a ajuns în penitenciar pentru o altã infracþiune, iar câþiva dintre combatanþi au

încercat sã-ºi piardã urma ºi au fugit din þarã. Astfel, dosarul bate pasul pe loc iar instanþa de la Petroºani încearcã sã dea de urma mai multor inculpaþi. Prin urmare au emis mandate de aducere, iar jandarmii ºi poliþiºtii trebuie sã-i gãseascã pe patru dintre inculpaþi pânã dupã vacanþa judecãtoreascã. Totodatã, mai mulþi dintre cei care au asistat la bãtaie refuzã sã depunã mãrturie în faþa judecãtorilor ºi chiar sã se prezinte la proces. ªi pe numele lor au fost emise mandate de aducere, iar mulþi dintre ei nu vor sã depunã mãrturie de teama interlopilor. Maximilian GÂNJU

Refugiile din Retezat – distruse de turiºtii fãrã bun simþ

C

onstruite cu milioane de lei, refugiile montane din Retezat au intrat rând pe rând pe mâna vandalilor ori a drujbarilor ºi ciobanilor. Refugiul Baleia a rãmas fãrã uºa din pvc cu tâmplãrie termopan fiind distrusã de indivizi fãrã pic de bun simþ. >>> PAGINA A 5-A

Darius Câmpean: „Adrian Jurca – un personaj trist, care minte” reºedintele P Sindicatului Muntele, Darius

Câmpean, a reacþionat imediat la declaraþiile fostului lider de la Livezeni, Adrian ªtefan Jurca. Câmpean spune cã acesta aruncã acum cu noroi în activitatea celor care au cãutat sã

facã sã meargã Complexul Energetic Hunedoara, minte ºi defãimeazã voit munca sindicalã, uitând cã a încurcat mult totul. ªi, în plus, uitã cã lupta sã nu i se desfacã, în ultimele luni, contractul individual de muncã ºi acum, vrea ca pe pile, sã se întoarcã înapoi la minã. „Când noi negociam acordarea

retroactivã a drepturilor minerilor, prima de Paºti, când noi eram la Bucureºti, la Ministerul Economiei,

ori la Consiliul Concurenþei ca sã prelungim cu încã un an activitatea minei Lupeni, domnul Jurca

Adrian ªtefan nu ºtia cum sã mai facã sã nu îi desfacã directorul Melczer contractul individual de muncã. Despre insolvenþã nu comentez, aºa cum mi-a cerut el, pentru cã acolo dedesubturile sunt urâte ºi mult mai ample, iar acest om, în loc sã se fi preocupat de mina pe care o reprezenta ºi de minerii lui, pentru cã la Livezeni o investiþie este întârziatã cu o jumãtate de an, el avea probleme personale ºi lupta, aºa

cum am zis, sã nu i se desfacã contractul de muncã individual. Este chiar ultimul comentariu pe care îl fac în legãturã cu acest om”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. De altfel, toþi liderii sindicali au reacþionat atunci când au aflat cã Adrian ªtefan Jurca ar urma sã fie reangajat la minã ºi au declarat cã nu sunt de acord cu acest fapt. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Au luat de la halã pentru a da la jocuri

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 5 Iulie 2017

A

u luat bani de la studiul de fezabilitate pentru construirea unei hale industriale ºi au adãugat bani pentru modernizarea spaþiilor de joacã. Bugetul municipiului Petroºani a fost rectificat. Au fost alocaþi mai mulþi bani pentru modernizarea tuturor spaþiilor de joacã de pe raza localitãþii. “Luãm niºte bani de la un studiu pe care o sã-l facem pentru parcul industrial ºi vrem sã achiziþionãm mai multe jocuri pentru copii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Astfel, s-a majorat poziþia nr. 6 din “cap. C lista alte cheltuieli de investiþii ºi achiziþii de

bunuri din bugetul local pe anul 2017 cu suma de 100 mii lei, obiectiv de investiþii “Echipamente dotare locuri de joacã”, se eliminã poziþia nr. 11 din Cap. C lista alte cheltuieli de investiþii ºi achiziþii de bunuri din bugetul local pe anul 2017, cu suma de 10 mii lei, obiectiv de investiþii “DALI

rampã de acces pentru persoane cu handicap clãdire strada 1 Decembrie 1918 nr. 90”, se diminueazã poziþia nr. 12 din Cap. C lista alte cheltuieli de investiþii ºi achiziþii de bunuri din bugetul local pe anul 2017 cu suma de 40 mii lei, obiectiv de investiþii “SF construire halã industrialã fost spaþiu

EPP – parc industrial””, aratã proiectul prin care s-a rectificat bugetul local al municipiului Petroºani. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani au derulat mai multe proceduri de achiziþie privind obiecte pentru locurile de joacã. Monika BACIU

- PIERDERI z SOCOM UNIREA SC având CUI RO2135250 NR. REG C/20/31/2005 anunþa pierderea certificatului constatator valabil pentru unitatea numãrul 53 cu sediul în localitatea Petrila, oraº Petrila, strada Republicii numãrul 70, judeþul Hunedoara. Îl declarãm nul.

Post Salvamont înfiinþat în cadrul Primãriei Petroºani

U

n post salvamont va fi înfiinþat în cadrul administraþiei locale de la Petroºani. Consilierii locali au aprobat modificarea organigramei. Pentru înfiinþarea noilor posturi a fost nevoie de desfiinþarea altora. “Facem un post pentru Salvamont, în acest fel vom avea doi oameni angajaþi permanent ºi vom modifica puþin

organigrama. Voluntari sunt 7”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pentru înfiinþarea noilor posturi s-a

desfiinþat postul din cadrul redacþiei Mesager, publicaþie din subordinea administraþiei locale. “Structura organizatoricã respectã cerinþele privind numãrul de posturi în vederea constituirii compartimentelor (birouri, servicii, direcþii), precum ºi numãrul maxim de funcþii de conducere de 12% din numãrul total de posturi aprobate. (…) La nivelul funcþiilor contractuale, se aduc urmãtoarele modificãri: se desfiinþeazã

Compartimentul Redacþia Mesager ºi totodatã funcþia contractualã de redactor gradul IA; se înfiinþeazã Serviciul Public Local Salvamont în subordinea Primarului municipiului Petroºani, care va funcþiona cu 2 posturi contractuale de execuþie salvator montan, nou înfiinþate”, aratã proiectul de hotãrâre. Ceilalþi salvamontiºti din Parâng îºi desfãºoarã activitatea pe bazã de voluntariat. Monika BACIU

Asiguraþii hunedoreni cu pensii de pânã la 900 lei beneficiazã de medicamente compensate 90%

P

ensionarii cu venituri din pensii ºi indemnizaþie socialã de pânã la 900 de lei/lunã inclusiv beneficiazã, începând de marþi, 4 iulie 2017, de compensarea medicamentelor în proporþie de 90%, indiferent dacã realizeazã sau nu alte venituri.

Pânã în prezent, beneficiau de compensarea medicamentelor (din sublista B, prevãzutã de HG 720/2008 http://www.cnas.ro/page/lista-medicamente-2016.html) pensionarii cu venituri numai din pensii de pânã la 700 de lei. Mai mult, de acest program beneficiazã ºi pensionarii care încaseazã venituri din alte surse, în afara pensiei ºi a indemnizaþiei sociale.

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Totodatã, a fost simplificatã ºi procedura de declarare a veniturilor. La medicul de familie beneficiarii programului nu vor mai depune declaraþia pe proprie rãspundere referitoare la veniturile obþinute, ci vor prezenta doar talonul de pensie ºi actul de identitate. De asemenea, prescripþiile medicale electronice emise de furnizorii de servicii medicale, aflaþi în relaþii contractuale cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, pânã la data la care Programul a devenit operaþional, se pot elibera de cãtre farmacii pânã la data expirãrii termenului de valabilitate al prescripþiei medicale stabilit potrivit prevederilor legale în vedere la data prescrierii medicamentului.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Finanþarea programului se asigurã în proporþie de 50% din bugetul Fondului Naþional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate ºi în proporþie de 40% din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãþii.

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

SORTIMENTE DIVERSE Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 5 Iulie 2017

A fi sau a nu fi turnãtor?

Îndoieli privind desemnarea unui cetãþean de onoare O

suspiciune cum cã o persoanã a colaborat cu securitatea a dus la amânarea aprobãrii proiectului prin care aceasta era desemnatã cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. O parte din consilierii locali de la Petroºani au propus acordarea titlului de cetãþean de onoare lui Ioan Ranþa. Proiectul de hotãrâre a dus la discuþii aprinse între consilierii locali, ba mai mult s-a pus problema dacã nu cumva inginerul Ioan Ranþa nu a fost colaborator al securitãþii. “Mã aflu într-o situaþie delicatã, ºi chiar întreb juriºti dacã nu cumva pot fi într-un conflict de interese. Nu cã ar fi prima datã când ridic mâna pentru un turnãtor, dar de data aceasta ridic mâna pentru unul care m-a turnat personal. În 1987 în urma unei scrisori semnate de generalul Valeriu Cherciu, s-a cerut des-

facerea contractului meu de muncã. Nu ºtiu dacã nu ar trebui sã-i fiu oarecum recunoscãtor cã dacã m-a dat afarã, mi-a permis oarecum sã pozez în erou ºi mi-a fãcut un favor. Totuºi sã ridici mâna ºi sã votezi pentru omul care m-a turnat… Problema aceea a fost pusã în discuþia cu membrii de partid de la Petroºani, s-a dat pentru omul care a fost în Polonia. De fapt haideþi sã vã spun cum se petreceau lucrurile pe atunci. Eram trei persoane cazate la acelaºi hotel ºi într-o searã am fost invitaþi la unul dintre colegii noºtrii, care lucra acolo ºi am stat mai mult. Acesta ne-a spus sã dormim la el, aºa am ºi fãcut. Lucru interzis la vremea respectivã, pentru cã atunci când dormi la un strãin poþi vinde secrete de stat. ªi pentru cã era un om foarte vigilent în cealaltã delegaþie nici nu am ajuns bine în þarã ºi deja securitatea sesizase, aveau o filierã foarte ciudata, ºi deodatã îmi spun: ,,d-le Butulescu îþi desfacem contractul de muncã”.

Mai vreau sã fac o precizare: Nu întâmplãtor am renunþat la planul de a mai face ,,cetãþeni de onoare”, venind de la Psary, unde primarul de acolo ne-a spus cã el nu face pe nimeni ,, cetãþean de onoare” pentru cã nu vrea sã împartã cetãþenii urbei lui în “de onoare” ºi “fãrã onoare”. La Varpalota, primarul de acolo spunea cã ei fac un singur ,,cetãþean de onoare” pe mandat. Eu nu vreau sã influenþez votul nimãnui dar vreau sã sã þinã cont cã nu pot vota fiind conflict de interese. Nu pot vota pentru ,,cetãþean de onoare” omul care m-a turnat securitãþii acum 40 de ani”, a spus consilierul local Valeriu Butulescu. Consilierul local Milu Vladislav i-a cerut lui Valeriu Butulescu dovezi pentru a certifica ceea ce a afirmat. “D-le Butulescu dacã aveþi dovezi în ceea ce spuneþi, vã rog sã le prezentaþi consilierilor. Dau cuvântul ºi iniþiatorilor proiectului ºi dacã într-adevãr se dovedeºte ceace spuneþi sã vedem dacã dumnealor îºi mai

menþin proiectul de hotãrâre sau îl retrag”, a spus consilierul local Milu Vladislav. Simpla argumentaþie a lui Valeriu Butulescu a sãdit sâmburele suspiciunii în rândul consilierilor petroºãneni. “Dl. Butulescu nu a vrut sã ne influenþeze votul, dar pe mine sincer m-a influenþat. Iar în condiþiile acestea eu nu pot vota un asemenea proiect, probabil ne mai trebuie niºte probe pentru a putea vota. Eu propun sã amânãm acest proiect. Poate dl. Butulescu ne aduce ºi aceea scrisoare, mai discutãm, însã sincer în condiþiile acestea eu nu pot sã votez proiectul. ªtiþi cã eu votez toþi cetãþenii de onoare pe care îi propune executivul sau colegii noºtri consilieri, dar de data asta nu o voi face”, a replicat Claudiu Cornea. Ioan Rus, unul dintre iniþiatorii proiectului de hotãrâre a venit cu o nouã opinie. Acesta s-a declarat nemulþumit de faptul cã într-una din ºedinþele anterioare 40 de persoane au fost declarate cetãþeni de onoare, iar acum se cautã “nod în papurã”. “Dacã ne uitãm în urmã, vedem care a fost atitudinea unora, când la o ºedinþã nu de prea mult timp s-a fãcut într-o ºedinþã 40 de cetãþeni de onoare. Poate ne reconsiderãm un pic ºi poziþia de atunci. Ar trebui sã ne uitãm pe Regulament sã vedem ce stabilim pe mai departe, se pare cã atunci când este propus cineva dintr-o parte,

cealaltã parte gãseºte motivaþii. Când este propus cineva din altã parte gãsim fel de fel de comentarii. Suntem în ªedinþa de consiliu, votul este liber dar nu mi se pare normal ca noi sã facem o propunere ºi în loc sã vedem partea bunã a lucrurilor, aruncãm cu noroi ºi dupã acea vedem dacã îl facem sau nu îl facem. Acesta este punctul meu de vedere. Legat de relaþiile de servicii, vã rog sã mã credeþi, aflu ºi eu multe chestii. Dacã este aºa cum spune dl. Butulescu, este urât, dar dacã nu este atunci este o simplã relaþie personalã”, a spus consilierul local, Ioan Rus, cel care este unul dintre iniþiatorii proiectului. Valeriu Butulescu, cel care a deschis subiectul, susþine cã s-a mai confruntat cu astfel de situaþii. “Eu atât aº vrea sã mai adaug, pentru cã am spus nu vreau sã vã influenþez votul. Când am propus sã-l facem Cetãþean de onoare pe dl. profesor Kraus, am avut atâta rãbdare încât am consultat dosarul dumnealui de la Arhivele Naþionale Bucureºti, unde se pãstreazã arhiva Securitãþi. S-a aflat contrariul a ceea ce se spunea, când de fapt el a fost persecutat ºi urmãrit de securitate. S-ar putea ca în cazul acesta sã facem nu numai pentru dl. Ranþa ci ºi pentru alþi, sã nu cãdem în capcanã ºi sã facem informatorii cetãþeni de onoare.

V-am spus eu am o problemã personalã ºi indiferent ce veþi hotãrî eu nu voi vota”, a replicat Valeriu Butulescu. Au fost solicitate dovezi concrete vizavi de relaþia lui Ioan Ranþa cu Securitate. “Aº dori sã spun ºi eu câteva cuvinte pentru cã am discutat ºi cu dl. Butulescu ºi cu unii dintre colegi, am auzit fãcându-l securist pe dl. Ranþa sau turnãtor la securitate, cred cã ne jucãm prea uºor cu vorbele. Catalogãm anumiþi oameni fãrã sã avem dovezi, atâta timp cât nu putem demonstra scris, faptic… Eu m-am documentat, aveþi tabletele în faþã sã intraþi pe Google sã vedeþi, nu am gãsit nimic rãu sau spunându-se o vorbã rea despre acest om. Sunt total de acord cu ce spune dl. Butulescu, faptul cã trebuie sã umblãm la regulamentul pentru cetãþenii de onoare, însã nu putem schimba regula în timpul jocului. Este adevãrat faþã de alte localitãþi noi am fãcut foarte mulþi cetãþeni de onoare. Dacã existã o dovadã sunt de acord sã-l retragem dar dacã nu, sã ne jucãm doar cu cuvintele…”, a spus Costel Postolache, consilier local. În cele din urmã proiectul de hotãrâre a fost amânat pentru o ºedinþã viitoare, iar între timp trebuie sã se prezinte dovezi care sã certifice dacã Ioan Ranþa a fost sau nu colaborator al securitãþii. Monika BACIU

4 Actualitate

Când vom vedea primul film 3D la Petroºani? ucrãrile la cinematograful 3D Victoria din L Petroºani ar putea dura pânã în toamnã, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost, marþi dimineaþã, pe ºantierul aflat în lucru. S-au fãcut paºi importanþi în acest sens ºi termenul de execuþie al lucrãrii a fost stabilit pentru luna octombrie. „Lucrãrile sunt în plinã

desfãºurare. Sperãm ca pânã în octombrie sã le finalizãm, iar apoi sã urmeze dotarea cu echipamente ºi tot ce presupune acest cinematograf. Prima proiecþie o estimãm undeva pânã de Crãciun, probabil în luna noiembrie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În 12 iulie 2016 s-a dat ordinul de începere a lucrãrilor de cãtre Compania

Naþionalã de Învestiþii, în urma efectuãrii proiectului ºi a avizãrii tehnice la Bucureºti, primãria Petroºani urmând sã suporte, din bugetul local, aproximativ 200 de mii de lei, care presupune: utilitãþile, instalaþia de gaz metan ºi alimentarea cu energie electricã, cu apã ºi canalizarea. „Investiþia costã în jur de 3 milioane de lei. Va fi un

Cinema 3D, cu tot ce înseamnã acest lucru, de la scaune, la aparatul de proiecþie, inclusiv ochelarii ce vor fi folosiþi, sunt de unicã folosinþã ºi va fi, din acest punct de vedere, totul igienic”, a mai adãugat primarul din Petroºani. Pânã la Revoluþie, în Valea Jiului au funcþionat opt cinematografe ºi numai la Petroºani existau trei,

Brâncuºi duce teatrul din Petroºani în China

A

ctorii din Petroºani pleacã cu „Infinitul lui Brâncuºi” în Asia, iar autorul piesei, Valeriu Butulescu spune cã totul se întâmplã graþie universalitãþii marelui nostru sculptor naþional. Brâncuºi este cunoscut pânã ºi acolo la Institutul Cultural Român din China, unde va avea loc, anul viitor, chiar o expoziþie dedicatã lui ºi, aºa cum a fost bine primit în mai toate þãrile Europei, a venit rândul Asiei sã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 5 Iulie 2017

audã despre ultimele zile ale lui Brâncuºi, ca om, pe pãmânt. „Piesa „Infinitul Brâncuºi” este un mai vechi proiect, însuºit ºi generos reprezentat de Institutul Cultural Român, preocupat de promovarea marilor valori româneºti. Piesa ºi-a propus sã transpunã dramatic ultimele zile din viaþa unui mare geniu, Constantin Brâncuºi. De fapt este momentul morþii, dar marii artiºti sunt nemuritori, fiind vorba despre o moarte fizicã, piesa având succes peste hotare, unul neaºteptat,

deoarece a fost gânditã pentru interior, ca sã spun aºa”, a declarat Valeriu Butulescu, autorul piesei. Valeriu Butulescu spune cã a ales China pentru faptul cã marele nostru sculptor încã deschide uºi. „Constantin Brâncuºi deschide uºi pe care alþii nu le pot deschide. Este meritul lui Brâncuºi. De altfel, Institutul Cultural Român, anul viitor, va organiza chiar o expoziþie Brâncuºi, în China,

care este o mare putere de milenii de culturã ºi civilizaþie”, a adãugat

amplasate douã în centrul municipiului ºi unul în Cartierul Aeroport. Acum, dupã Vulcan, va fi unul ºi la Petroºani, în locul în care a funcþionat cândva Cinema 7 Noiembrie. Contractul de finanþare a noului cinematograf a fost semnat cu Compania Naþionalã de Investiþii în martie, anul trecut, iar Primãria va fi cea care va administra totul ºi va stabili inclusiv preþul biletelor. „Cu siguranþã, preþul va fi unul mic, aºa cum este ºi la bazinul didactic. Nu ne propunem sã obþinem profit. Suntem o instituþie publicã ºi vrem sã oferim servicii publice de calitate, fãrã sã intenþionãm sã obþinem profit. Deci, va fi un preþ mai mic, în comparaþie cu alte cinematografe de acelaºi fel”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Diana MITRACHE

Valeriu Butulescu. Petroºaniul îl revendicã, oarecum, în acest an, pe Brâncuºi ºi plecarea actorilor în China vine exact la 80 de ani de când, marele sculptor a venit aici ºi a gândit ºi proiectat Coloana Infinitului. „Luna august, de care ne despart vreo 3 sãptãmâni, la 1 august 1937, Brâncuºi, exact acum 80 de ani, venea la Petroºani. A stat în casa lui Georgescu Gorjean ºi acolo a început, iniþial,

Codul portocaliu a pus Apa Serv la lucru

L

a începutul sãptãmânii s-a anunþat cod portocaliu de ploi ºi inundaþii în Valea Jiului, iar angajaþii Apa Serv au fost în alertã. Au lucrat cu reactivi la staþiile de tratare a apei potabile ºi perioada de pericol a trecut, fãrã sã fie întreruptã apa potabilã sau sã existe probleme la vreo staþie din zona Vãii Jiului.

pe planºetã, Coloana fãrã sfârºit. Nu era prima, Brâncuºi mai fãcuse altele din lemn, dar cea mai mare, monumentul a prins aripi ºi spirituale ºi materiale la Petroºani”, a mai adãugat autorul piesei ce se va juca în China. Rolul principal este interpretat de Radu Tudosie, piesa având mereu succes, atunci când se joacã cu public, indiferent de þara în care a fost dusã. De aceastã datã, Brâncuºi ajunge în China, între 21 ºi 28 august. Diana MITRACHE

„Staþiile de tratare funcþioneazã toate normal. Stocurile de reactivi existã, s-a lucrat ºi la curãþarea captãrilor de apã, pe lângã programul nostru curent, pentru cã existã un anumit protocol în situaþiile în care am avut cod portocaliu”, a spus Cristian Ionicã, director tehnic Apa Serv, la finele perioadei de alertã. Mai mult, angajaþii Apa Serv au stat în zonele cu potenþial inundabil, au supravegheat diverse captãri de apã, canalizãrile, dar au fãcut ºi mai multe lucrãri care sã împiedice eventualele inundaþii. Diana MITRACHE

Refugiile din Retezat – distruse de turiºtii fãrã bun simþ

C

onstruite cu milioane de lei, refugiile montane din Retezat au intrat rând pe rând pe mâna vandalilor ori a drujbarilor ºi ciobanilor. Refugiul Baleia a rãmas fãrã uºa din pvc cu tâmplãrie termopan fiind distrusã de indivizi fãrã pic de bun simþ. Consiliul Judeþean Hunedoara a cheltuit milioane de lei pentru reabilitarea refugiilor montane din Parcul Naþional Retezat, fondurile venind de la Ministerul Turismului ºi Dezvoltãrii Regionale. Rând pe rând adãposturile au fost vandalizate ori sunt insalubre, astfel cã iubitorii muntelui trebuie sã aibã mare curaj pentru a se refugia în ele. Refugiul Baleia (foto)

a rãmas fãrã uºa de la intrare dupã ce a fost pur ºi simplu ruptã iar în loc, salvamontiºtii au pus una din lemn, pânã când va fi reparatã cea de termopan. ”Am luat-o noi pentru cã au rupt-o niºte turiºti ºi au proptit-o acolo. Am luat-o sã-i punem altã ramã ºi balamale. O dãm la o firmã sã o repare ºi o ducem înapoi iar provizoriu am pus una din lemn. Avem

probleme la refugii pentru cã lasã multã mizerie, deterioreazã dotãrile din interior, pentru cã fiecare refugiu a fost dotat cu masã ºi scaune, dar nu mai existã. Refugiile sunt frumoase, dar este pãcat cã unii nu înþeleg sã nu deterioreze refugiile. Sunt fãcute ca sã le foloseascã, le salveazã viaþa, ai unde sã stai, sã te retragi din calea vremii. Nu te costã nimic

Italieni ºi români renoveazã Cimitirul Eroilor din Petroºani

ai mulþi elevi din Italia ºi M câþiva militari în rezervã de la Petroºani au demarat,

împreunã, un proiect în Cimitirul Eroilor. Acesta este locul în care se þin cele mai multe evenimente dedicate celor ce au luptat cândva la Petroºani ºi, pentru cã în toamnã sunt evenimente ce vor reuni în Valea Jiului zeci de militari din mai multe þãri, lucrãrile sunt în toi. Italienii lucreazã cu elevi, care vin aici în practicã. „Ce facem noi aici este dedicat, în principal, activitãþii din 23 septembrie, când Petroºaniul are onoarea de a primi Asociaþia Vânãtorilor de Munte din toatã Europa. În ceea ce facem aici, suntem sprijiniþi de un grup de elevi ai unei ºcoli de meserii din

Italia, conduºi de un profesor, care, începând de vineri, sãptãmâna trecutã, lucreazã la repararea monumentului, a zidului de intrare, acolo unde, în câteva zile, cu sprijinul Primãriei din Petroºani, vom ridica o arcadã”, a declarat Ioan Leviþchi, colonel (r), Preºedintele Asociaþiei Cultul Eroilor Regina Maria. Elevii italieni fac astfel practica ºi învaþã ºi despre istoria locului. Ei vin la Centrul Pollicino, unde sunt mereu voluntari ºi, de data aceasta se dedicã monumentelor funerare din acest cimitir vechi de 100 de ani. „Este cea de a VI-a acþiune pe care o avem la Casa Pollicino. Am început în septembrie 2011, când am reparat undeva, pe o stradã paralelã, un zid de sprijin, apoi am lucrat mai ales în Casa Pollicino, pe care o întreþinem, iar acum ne implicãm în reconstrucþia monu-

sã laºi curat ”, a declarat Ovidiu Bodean, ºef Salvamont Hunedoara.

T

uriºti întâmpinaþi de leºul unui animal

În Refugiul Stâna de Râu, din Munþii Retezat, turiºtii au descoperit ºocaþi leºul unei oi (foto), dar ºi bagajele unor ciobani de la stânele din apropiere. ”Din pãcate, refugiul Stâna de Râu nu poate arãta mereu cum ar trebui pentru cei care viziteazã masivul. Se întâlnesc acolo drumurile turiºtilor, interesele de moment ale pãdurarilor ºi ciobanilor. Vremea rea aduce ºi ea probleme suplimentare. Sã ne gândim cã încã nu avem, de multe zeci de ani, o asociaþie montanã reprezentativã ºi operaþionalã pentru interesele

mentului din acest cimitir. Sunt activitãþi didactice, pentru noi, foarte importante. Venim cu 8 pânã la 10 copii ºi stãm cu ceilalþi copii din casã”, a spus ºi Renato Pelegrinotti, profesorul care însoþeºte grupul de elevi ce renoveazã cimitirul. Cimitirul Eroilor din Petroºani este mereu îngrijit de foºtii militari în rezervã ºi, în viitorul imediat, va avea ºi douã arcade de marmurã ce vor marca centenarul din acest an. „A fost construit în 1917 ºi, în acest an, împlineºte 100 de ani. Plãcile respective vor fi dezvelite pe 23 septembrie, în cadrul programului. A fost acceptatã aceastã idee de cãtre domnul colonel Francesco Fortti. Trebuie sã mai precizez cã, pe lângã ce fac aceºti tineri, am fost ajutaþi de militarii noºtri în rezervã ºi am mai ridicat un catarg, pentru cã ceremonialul presupune intonarea celor douã imnuri ”, a mai spus Ioan Leviþchi. Cei care sunt îngropaþi aici sunt români, maghiari, nemþi ori austrieci ºi toþi au luptat cândva pe front. Ei au semnat un legãmânt ºi au jurat sã apere þara, iar aici, militarii în rezervã din toatã Europa vor veni sã le aducã un omagiu, în septembrie. Diana MITRACHE

turiºtilor”, scrie Miriam Vîlceanu, cel care a realizat fotografiile la Stâna de Râu, pe situl ”România-Natura”. În Retezat au fost construite refugii la Stâna de Râu, Baleia, Buta, Pietrele ºi Râuºor, iar refugiile de la Poiana Pelegii ºi Bucura au fost refãcute ºi rea-

menajate în baza proiectului întocmit de Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România. Maximilian GÂNJU