Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1388
Cronica Vãii Jiului Luni, 31 Iulie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Recuperat de salvatorii montani dupã ce a alunecat pe munte
U
n bãrbat de 49 de ani, din Bucureºti, a suferit mai multe rãni pe un traseu din apropierea lacului Zãnoaga, din masivul Retezat, dupã ce a alunecat ºi s-a lovit la cap. "Bãrbatul se afla împreunã cu un grup de prieteni. Din pãcate, pe un traseu s-a împiedicat de o bucatã de rocã, a alunecat ºi a cãzut. Victima a suferit douã plãgi tãiate, una în zona frontalã a capului ºi cealaltã
deasupra unui ochi. Salvamontiºtii de la refugiul Zãnoaga i-au acordat primul ajutor ºi au reuºit sã opreascã hemoragia", a declarat Ovidiu Bodean, ºeful Salvamont Hunedoara. Douã echipe de salvatori montani au fost mobilizate pentru transportul victimei la locul de unde putea fi preluatã de ambulanþã. Turistul rãnit face parte dintr-un grup care a campat în zona lacului Bucura pentru câteva zile de vacanþã. Maximilian GÂNJU
EXCLUSIV
Nicolae Opriº ucis de un lemn legat de o sfoarã, într-o
ZONÃ INTERZISÃ
T
ânãrul Nicolae Opriº, consilier al primarului Dãnuþ Buhãescu din Uricani, a murit, ucis de inconºtienþa celor care au montat într-o zonã interzisã, o instalaþie cãreia i-au zis tirolianã. Redacþia noastrã are imagini ºi foto-documente, care atestã cã instalaþia urma sã fie folositã ºi de alþi aventurieri, care ar fi venit în zonã. Asta, mai ales cã totul s-a fãcut sub „atenta supraveghere” a unui salvamontist cu acte în regulã. >>> PAGINA A 3-A
Ucisã pe trecerea de pietoni
ouã femei au D fost rãnite grav pe o trecere
de pietoni din municipiul Petroºani, una dintre victime decedând câteva ore mai târziu la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Accidentul rutier a avut loc pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani din zona cartierului Aeroport. Cele douã victime
se angajaserã în traversarea strãzii pe trecerea de pietoni ºi au fost pur ºi simplu spulberate de un ºofer care circula cu vitezã. Conducãtorul autoturismului, un bãrbat de 64 de ani, din judeþul Gorj, a susþinut cã nu le-a vãzut pe victime din cauzã cã a fost orbit de farurile unui autoturism care venea din sens opus deºi în zonã sunt câte douã benzi de circulaþie pe
sens. Cele douã femei de 45 ºi 47 de ani, angajate la EM Livezeni, au ajuns cu rãni grave la Spitalul de Urgenþã Petroºani, iar una dintre ele a murit câteva ore mai târziu în braþele medicilor. Poliþiºtii rutieri au deschis un dosar penal pe numele ºoferului vinovat de producerea tragediei ºi-l cerceteazã pentru vãtãmare corporalã
gravã ºi ucidere din culpã. ”În data de 27.07.2017, în jurul orei 21:35, un bãrbat de 64 de ani, din judeþul Gorj, care conducea un autoturism pe strada 1 Decembrie 1918, din municipiul Petroºani, a acroºat douã femei în vârstã de 45 ºi 49 de ani, care se angajaserã în traversarea strãzii, pe trecerea pentru pietoni din zona cartierului
Dacia”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Pentru cã de cele mai multe ori ºoferii circulã cu vitezã prea mare, la trecerile de pietoni din zona
cartierului Aeroport au loc frecvent accidente rutiere în care sunt implicaþi pietoni angajaþi în traversarea regulamentarã a strãzii. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 31 Iulie 2017
CE Hunedoara reduce volumul pierderilor Cãrbunele cu 80% – proiect de buget pe 2017 pe locul doi în omplexul Energetic C Hunedoara ce priveºte estimeazã pierderi de 169,17 milioane lei în producþia de acest an, cu 80,3% mai mici faþã de cele de anul energie trecut, care se cifrau la de 858,35 milioane lei, se menþioneazã în proiectul bugetului de venituri ºi cheltuieli publicat în dezbatere de Ministerul Energiei.
Nivelul pierderii este cauzat în principal de condiþiile economice în care îºi desfãºoarã activitatea societatea, ”prin eliminarea pieþei reglementate, energia electricã fiind vândutã la preþurile pieþei libere. Handicapul natural pe care Complexul Energetic Hunedoara îl are, ca urmare a faptului cã utilizeazã cel mai scump combustibil, este accentuat de sistemul concurenþial de pe piaþa de energie, în care preþul de vânzare este coborât de cãtre sectoarele energiei regenerabile”, precizeazã nota de
P
fundamentare a proiectului. Autorii documentului spun cã la nivelul societãþii au fost luate mãsuri de reorganizare ºi restructurare în condiþiile legii, iar efectele acestora se vor vedea în anii urmãtori, conform News.ro. Compania ºi-a prognozat totodatã venituri totale de 664,75 milioane lei ºi cheltuieli totale în sumã de 833,9 milioane lei. Elaborarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pentru acest s-a realizat þinând cont cã veniturile totale au în vedere ºi ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cãrbune neviabile pentru anul 2017, în sumã de 198,83 milioane lei. De asemenea, numãrul de personal prog-
nozat pentru finele anului este de 3.773 de persoane, faþã de 4.942 angajaþi la sfârºitul anului trecut. Numãrul salariaþilor va scãdea, ca urmare a disponibilizãrii colective a unui numãr de 1.086 persoane în acest an. În plus, înceteazã rapoartele de muncã pentru 393 salariaþi pânã la sfârºitul acestui an, urmare a ieºirilor voluntare la pensie, conform prevederilor legale, fãrã a beneficia de plãþi compensatorii, ”rezultând necesitatea angajãrii unui numãr de 310 persoane specializate, pentru ca activitatea în subteran sã nu fie afectatã”, aratã documentul. Sursa energynomics.ro
roducþia de energie pe bazã de cãrbune se situeazã pe locul al doilea conform înei statistici întocmite privind starea sistemului energetic naþional, la coada clasamentul fiind producþia de energie hidro. Astfel, producþia de energie hidro era la sfârºitul sãptãmânii trecute de doar 900 MW, de trei ori mai micã decât în mod normal, în timp ce eolienele au generat 2.000 de MW, fiind pe primul loc în topul surselor de producþie. Producþia de energie eolianã acoperea 26% din total, cu 2.039 de MW. Pe locul doi era cãrbunele, cu 24% (1.887 de MW), iar pe locurile trei ºi patru, energia nuclearã (17% — 1.311 MW) ºi cea din hidrocarburi (12% — 973 de MW). Producþia de energie hidro figura spre coada clasamentului, faþã de primul loc, cum este de regulã. La
data precizatã, hidrocentralele asigurau doar 11% din producþia totalã, faþã de 30-33% într-o perioadã normalã din punct de vedere hidrologic. Hidroelectrica producea doar 973 de MW, de aproape trei ori mai puþin faþã de 2.446 de MW, cât a generat în ziua de 27 iulie 2016. Aceasta în condiþiile în care 40% din producþia Hidroelectrica provine de la hidrocentralele de pe Dunãre, Porþile de Fier I ºi Porþile de Fier II. Potrivit ultimelor date ale Institutului Naþional de Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor (INHGA), în intervalul 26 — 27 iulie, debitul Dunãrii la intrarea în þarã (secþiunea Baziaº) a fost în scãdere, având valoarea de 2.500 metri cubi pe secundã, sub media multianualã a lunii iulie, de 5.350 metri cubi pe secundã.
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 31 Iulie 2017
EXCLUSIV
Nicolae Opriº - ucis de un lemn legat de o sfoarã, într-o zonã interzisã
T
ânãrul Nicolae Opriº, consilier al primarului Dãnuþ Buhãescu din Uricani, a murit, ucis de inconºtienþa celor care au montat într-o zonã interzisã, o instalaþie cãreia i-au zis tirolianã. Redacþia noastrã are imagini ºi foto-documente, care atestã cã instalaþia urma sã fie folositã ºi de alþi aventurieri, care ar fi venit în zonã. Asta, mai ales cã totul s-a fãcut sub „atenta supraveghere” a unui salvamontist cu acte în regulã. Sorin Sanda este salvamontist de ani buni ºi gestioneazã Transilvania Adventure – un site prin care atrage sute de turiºti spre aventurã, pe Jiu, în defileu, în cadrul unor partide de rafting. Potrivit site-ului oficial al aventurilor: „Am luat naºtere în 2005, din dorinþa de a împãrtãºi oamenilor din
þarã ºi din afara ei experienþa noastrã în taina turismului. Cãci turismul e o artã, o tainã care poate fi descoperitã doar dacã ajungi sã cunoºti ºi sã înþelegi omul. Echipa noastrã este formatã din oameni care, în marea lor majoritate, vin din sfera sportului de performanþã, puternici, cãliþi, duri ca oþelul, dornici sã vã arate cã se poate face ºi un alt fel de turism în þara noastrã.:)” Zeci ºi poate sute de turiºti s-au lãsat pe mâna lor.
O
sfoarã, un lemn, stânci ºi o zonã de protecþie sanitarã interzisã
Pe pagina de socializare a Transilvania Adventure a fost postat ºi filmul în care Sorin Sanda a fãcut prima turã cu instalaþia care l-a ucis pe Opriº, tânãrul de doar 33 de ani, care s-a încumetat sã încerce, fãrã protecþie, aºa cum nici salvamontistul nu avea, instalaþia absolut rudimentarã. Sanda scrie „vã aºteptãm la un pachet nou... este
testat acum”. Distracþia pare în toi ºi salvamontistul este filmat cum îºi dã drumul pe aºa-zisa tirolianã, iar mai apoi, la câþiva metri distanþã, se aruncã în apa barajului ce alimenteazã zona de vest a Vãii Jiului cu apã potabilã. Doar cã testele au þinut foarte puþin ºi, dupã
ce Sanda a fãcut câteva ture ºi s-a aruncat în apa barajului de la Valea de Peºti, o zonã de protecþie sanitarã, în care scãldatul este interzis, a fãcut acelaºi lucru ºi Nicolae Opriº. La prima turã, însã, mâinile i-au cedat, a cãzut pe stânci de la câþiva metri înãlþime, s-a izbit cu putere ºi de acolo a cãzut în apã. A fost scos de salvamontist, a agonizat câteva zile în spitalul din Bucureºti, iar apoi ºi-a gãsit sfârºitul.
Situaþia este cu atât mai gravã cu cât, potrivit celor ce gestioneazã barajul de la Valea de peºti, locul nu putea fi niciodatã folosit pentru aºa ceva.
„N
oi nu am ºtiut ºi nici nu am fi autorizat aºa ceva!”
Barajul de la Valea de Peºti aparþine celor de la Apele Române, care susþin cã habar nu aveau ce se petrece în zona de la coada barajului ºi cã totul a fost absolut ilegal. Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu, a declarat cã acolo este interzis scãldatul ºi accesul este absolut interzis, lucru semnalat pe
toate plãcuþele afiºate în zona barajului. Asta nu a fost, însã, un impediment pentru Sorin Sanda, salvamontistul care a montat instalaþia improvizatã dintr-o sfoarã, o carabinã ºi un bãþ!
Dupã tragedie, însã, a luat orice probã.„Când am aflat ce s-a petrecut seara, am trimis, a doua zi, la 6,30 – 7,00 echipa noastrã sã verifice zona. Nu a gãsit nicio instalaþie ºi am aflat doar cã a fost pe coada barajului. Zona este absolut interzisã persoanelor neautorizate ºi e clar cã noi nu am fi aprobat niciodatã aºa ceva, mai ales cã scãldatul este interzis în zona de protecþie sanitarã”, a spus Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu.
D
osar penal pentru ucidere din culpã
Tânãrul Nicolae Opriº a fost înmormântat sâmbãtã la Uricani, dupã ce a agonizat, aproape douã sãptãmâni, într-un spital din Bucureºti, unde a fost transferat cu un elicopter, din cauza stãrii sale grave. Iniþial, el a ajuns la
spitalul din Petroºani, unde medicii l-au diagnosticat cu mai multe fracturi de craniu, hematomi, coase rupte, traumatisme toracice. Poliþiºtii au deschis o anchetã ºi urmeazã sã stabileascã cine se face vinovat pentru moartea tânãrului din Uricani. ”Existã deschis un dosar
penal pentru ucidere din culpã sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Se fac verificãri pentru a se stabili dacã se face cineva vinovat de moartea tânãrului”, a declarat Laura Nãstase, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului se bucurã de susþinere în pãstrarea statutului de Geoparc Internaþional UNESCO
T
rei dintre prorectorii Universitãþii din Bucureºti au venit în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO, pentru a discuta cu autoritãþile judeþene ºi locale, dar ºi cu partenerii Geoparcului, detaliile referitoare la pregãtirea reevaluãrii UNESCO din anul 2018. Prof. univ. dr. Laurenþiu Leuºtean, prorector Cercetare, Competitivitate ªtiinþificã ºi Resurse IT, prof. univ. dr. Laurenþiu Vlad, prorector Resurse Umane, Administraþie, Patrimoniu ºi conf.univ. dr. Paul Mihailciuc prorector Strategie Financiarã ºi Economicã, în calitate de reprezen-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 31 Iulie 2017
tanþi ai administratorului Geoparcului UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului au dorit sã afle în ce mãsurã comunitatea localã îºi doreºte ºi susþine continuarea programului UNESCO în Þara Haþegului. În acest sens, la Centrul Academiei Române din comunã General Berthelot a avut loc o întâlnire cu reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, ai primãriilor din Þara Haþegului, ai Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara, Inspectoratului ªcolar Judeþean, Agenþiei de Dezvoltare EconomicoSocialã Hunedoara ºi ai Asociaþiei Intercomunale Þara Haþegului. Principalele teme de
discuþie s-au referit la pregãtirea reevaluãrii, din anul 2018, a Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, în vederea pãstrãrii statutului de Geoparc Internaþional ºi sit UNESCO, identificarea de noi modalitãþi de cooperare cu Asociaþia Intercomunalã Þara Haþegului ºi la situaþia administrãrii Parcului Natural
A aruncat gunoiul în ºanþ, dar a fost identificat dupã facturi
Gestul lui Izvorel Cãlina i-a oripilat pe toþi cei care au trecut prin zonã, spre munte, mai ales cã acolo erau cel puþin douã cãruþe de gunoi menajer. Jandarmii, însã, s-au autosesizat ºi imediat au reuºit chiar sã îl identifice. „L-am identificat dupã ce am gãsit în
urmãtoarea rundã de depunere a dosarelor de administrare organizatã de Ministerul Mediului. Pe parcursul prezenþei în Haþeg, conducerea Universitãþii din Bucureºti a analizat situaþia principalelor puncte de vizitare ºi interpretare de pe teritoriul Geoparcului ºi a avut întâlniri cu asociaþiile neguvernamentale, producãtori locali ºi oameni de afaceri, parteneri ai Geoparcului. De asemenea, ambasadorii ºi voluntarii pentru Geoparc ºi-au prezentat activitatea ºi au explicat de ce le
Încep lucrãrile pe DN 7A. Circulaþia opritã dinspre Petroºani
U
n localnic din satul aflat pe Maleia, cãtunul aflat pe drumul ce duce spre Parâng, a fost amendat de jandarmii din staþiunea turisticã, dupã ce a ales sã îºi deverseze gunoiul menajer într-o râpã de pe marginea drumului.
Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. Toþi cei prezenþi au fost de acord sã susþinã pãstrarea statutului UNESCO pentru Geoparc ºi sã se implice în derularea de noi proiecte care sã asigure menþinerea acestui statut. Referitor la situaþia Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, atât autoritãþile judeþene cât ºi cele locale au afirmat cã vor susþine în continuare Asociaþia Intercomunalã Þara Haþegului în vederea preluãrii administrãrii acestei arii protejate la
face plãcere sã se implice în activitãþile ºi proiectele Geoparcului. Concluziile în urma vizitei au fost cã Universitatea din Bucureºti, autoritãþile judeþene ºi locale, dar ºi partenerii Geoparcului doresc ºi susþin în continuare menþinerea statutului de Geoparc Internaþional ºi sit UNESCO pentru Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. Totodatã, susþin dezvoltarea acestui teritoriu astfel încât sã devinã atractiv pentru dezvoltarea unei destinaþii de turism sustenabil, dar ºi un spaþiu al educaþiei ºi cercetãrii ºtiinþifice, model la nivel naþional. O nouã întâlnire pe tema pregãtirii revalidãrii UNESCO din anul 2018 a Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului urmeazã sã aibã loc în toamna acestui an. Adina POPA POPA
gunoiul aruncat câteva facturi. L-am cãutat acasã ºi l-am amendat cu 4.000 de lei, pentru fapta sa”, au spus jandarmii din staþiunea Parâng. Situaþia nu este singularã, însã, de cele mai multe ori, cei care aruncã gunoiul sunt greu de identificat, dacã nu sunt prinºi în flagrant. De aceastã datã, însã, Izvorel Cãlina va simþi pe propriul buzunar cât costã gunoiul ºi gestul sãu inconºtient. Diana MITRACHE
L
ucrãrile la DN 7A, drumul ce duce spre Voineasa, încep sãptãmâna viitoare.
Asigurãrile le dau drumarii, care spun cã firma care a câºtigat licitaþia a organizat ºantierul ºi cã va opri, din data de 1 august, circulaþia rutierã dinspre Petroºani, pentru cã acolo va fi consolidat un podeþ. „Anul acesta au demarat greu lucrãrile, dar încep, iar dupã intersecþia cu drumul ce duce spre Rusu va fi o porþiune de drum închis, pentru cã se lucreazã la un podeþ ºi traficul va fi cu ocolire vreo trei sãptãmâni. Au fost primite aprobãrile ºi s-au gãsit variante de ocolire ºi vor fi semnalizate. Aºa cã între drumul ce duce spre Rusu ºi podul peste Jieþ, la intersecþia cu Petrila, nu se va
circula în aceastã perioadã”, a spus Ion Tudor, ºef CNADR Gorj În plus, lucrãri ample vor avea loc în zona mãnãstirii aflatã pe acest drum, pentru cã acolo este cel mai grav afectat terasamentul de cãtre maºinile care transportã lemn. „Vom începe lucrãrile ºi avem în vedere porþiunea unde refacem terasamentul între Groapa Seacã, la cabanã ºi mãnãstire. Acolo, din cauza transportatorilor de lemn, maºinile grele, care depãºesc mult tonajul, au distrus drumul care aratã
rãu. Sperãm cã instituþiile statului vor reglementa acest tonaj. Drumurile se stricã, dar noi le reparãm”, a mai adãugat Ion Tudor. Lucrãrile pe DN 7A au loc între km 86+601 ºi km 105+120, iar beneficiarul investiþiei este Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Craiova, lucrãrile urmând sã= fie executate de Straco Grup. Termenul de execuþie, însã, este total depãºit, mai ales cã lucrãrile trebuiau sã înceapã în 19 mai 2015 ºi sã se finalizeze anul acesta în 19 mai. Diana MITRACHE
Încãtuºat, ameninþat ºi umilit pentru cã a vrut sã ajute
U
n petrilean aduce acuzaþii grave unor poliþiºti din Petrila, care, chiar dacã au legea de partea lor, au dat dovadã de lipsã de tact. Bãrbatul a gãsit o bãbuþã dezorientatã într-o zonã lãturalnicã ºi a sunat dupã ajutor de teamã cã femeia ar putea pãþi ceva. Ceea ce a urmat l-a fãcut pe samaritean sã se gândeascã, de acum înainte, de douã ori dacã sã mai intervinã. Incidentul în urma cãruia un bãrbat din Petrila a fost luat pe sus de un echipaj de poliþie, încãtuºat ºi apoi dus la secþie, a avut loc în zona Jieþ din localitate. Petrileanul vroia sã se ducã la oraº sã-ºi plãteascã niºte rate ºi a vãzut o femeie în vârstã cã rãtãceºte prin zona izolatã. A încercat sã stea de vorbã cu ea, dar fãrã nici un rezultat. Omul s-a gândit cã ar putea sã se rãtãceascã sau chiar sã moarã ºi a sunat poliþiºtii. ”Vã povestesc un film cu proºti, ce înseamnã facerea de bine. Plecam de le Jieþ ºi merg prin Dobreºti, iar acolo mã întâlnesc cu o femeie bãtrânã, dezorientatã, care mi-a spus cã vrea sã meargã acasã, cã nu ºtie unde e casa ei. A zis cã a fost la o prietenã ºi a greºit drumul, cã nu ºtie unde e casa ei ºi cum sã
ajungã. Nu ºtia cum o cheamã, era disperatã. Nu puteam sã o las în stradã în starea în care era ºi am dat telefon la Poliþia Petrila. Le-am spus cine sunt, le-am dat telefonul meu ºi unde sunt cu femeia. Era ora trei ºi ceva dupã masã ºi mi-a spus de la Poliþie cã vine cineva, un echipaj. Le-am zis cã mã grãbesc foarte tare, cã pânã la cinci e deschis la bancã ºi eu am o treabã acolo ºi nu pot pierde timpul. Am stat cam un sfert de ceas ºi n-a venit nimeni, aºa cã am sunat iarãºi. (…) Vin niºte tinerei foarte în trombã ºi scot un carneþel. Mã întreabã cum mã cheamã ºi unde stau, iar dupã le spun cã mã grãbesc
Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la Sân 1-7 August
“ÎMPREUNÃ SUSÞINEM ALÃPTATUL!” D
irecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara marcheazã ºi în acest an “Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la Sân”, printr-o amplã campanie menitã sã atragã atenþia asupra importanþei alimentãrii la sân. De altfel, în acest an, Organizaþia Mondialã pentru promovarea alimentaþiei la sân marcheazã acest eveniment cu sloganul “IMPREUNA SUSTINEM ALÃPTATUL”. Aceastã acþiune face apel la susþinãtori, activiºti, factori de decizie ºi participanþi pentru crearea parteneriatelor noi ºi motivante. Printre beneficiile alimentaþiei la sân pentru copil, reprezentanþii DSP Hunedoara amintesc o creºtere fizicã ºi psihicã echilibratã ; protejeazã copilul de infecþii microbiene, virotice ºi fungice ºi reduce severitatea desfãºurãrii lor; este uºor digerabil; are temperaturã optimã; ori faptul cã este steril; în timp ce pentru mamã printre beneficiile alimentaþiei la sân ar fi ajutã la involuþia uterinã rapidã dupã naºtere ºi previne hemoragiile postpartum; este protectiv împotriva cancerului de sân ºi ovar ºi a osteoporozei postmenopauzale; duce la pierderea surplusului de grãsime câºtigat în timpul sarcinii ºi reduce riscul
foarte tare ºi sã o ia pe femeie, sã vadã de ea, mã întreabã când m-am nãscut. Le-am zis cã au venit pentru femeie nu pentru mine, sã vadã când m-am nãscut ºi dacã e nevoie le spun dupã ce mã întorc de la bancã tot ce vor sã ºtie. Au sãrit doi dintre poliþiºti, cã mã opun ºi sã merg cu ei la secþie. Le-am zis cã nu am de ce sã merg la secþie, cã nu mã opun la nimic, doar cã mã grãbesc ºi ei ar trebui sã rezolve situaþia femeii. Atunci au sãrit cã-mi dau cu spray-ul în nas ºi cã-mi pun cãtuºele, sã intru în maºinã. Când a vãzut ce se întâmplã, femeia s-a panicat ºi mai tare ºi a început sã se agite. I-am întrebat ce facem cu femeia, cã trebuie sã o ducem acasã, nu o putem lãsa acolo ca sã mã ducã pe mine la secþie. Au zis cã am dreptate ºi au bãgat-o pe bãbuþã cu mine în spate ºi apoi au zis sã mergem sã cãutãm unde stã. Eu le-am spus cã nu merg încãtuºat, mã mai vede un vecin din sat ºi legat, se gândeºte cã cine ºtie ce am fãcut, mã fac de ruºine. Mi-au dat cãtuºele jos ºi ameninþau cã-mi dau cinci milioane amendã, zece milioane (n.r. lei vechi). Am gãsit unde stãtea bãtrâna, am lãsat-o acasã ºi i-am întrebat ce au de gând cu mine? Au zis cã mã duc acasã, dar le-am zis cã vreau sã merg la Poliþie, cã am sânge la mâini de la cãtuºe ºi sã-i spun ºefului Poliþiei cum m-au tratat”, spune
obezitãþii pe termen lung; ori contraceptiv (98%) numai pe perioada alãptãrii exclusive. Chiar ºi pentru societate alãptarea la sân are avantaje precum economisirea de bani pentru achiziþionare de lapte praf; scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute ºi cronice ale copilului; are efect ecologic pozitiv; populaþie sãnãtoasã. La nivelul judeþului Hunedoara, potrivit statisticilor DSP, în anul 2016 au fost înregistrate un numãr de 1819 gravide, în timp ce numãrul copiilor nou-nãscuþi a fost de 3301.
Adalbert Coloji, bãrbatul pãþit. Când au auzit cã petrileanul vrea sã facã plângere, cei trei agenþi de poliþie l-au abandonat în drum ºi s-au rãzgândit în privinþa amenzii. ”Mi-au zis cã am fãcut o faptã bunã ºi-mi dau doar avertisment, nu-mi mai dau amendã. Mi-au zis sã mã dau jos din maºinã cã nu mã mai duc acasã, cã ei au altã treabã, M-au lãsat ca pe prost în drum, în Lonea”, mai povesteºte Adalbert Coloji. În replicã la acuzaþiile bãrbatului, IPJ Hunedoara spune cã agenþii au acþionat corect. ”La solicitarea poliþiºtilor, bãrbatul a refuzat sã se legitimeze cu toate datele de identificare, justificând cã nu are timpul necesar, iar din acest motiv a fost încãtuºat ºi condus la sediul
Poliþiei Oraºului Petrila. Dupã ce a fost încãtuºat, bãrbatul a decis sã coopereze ºi sã le ofere poliþiºtilor toate datele în vederea stabilirii identitãþii sale. La sediul poliþiei, bãrbatul a fost sancþionat de cãtre poliþiºti cu avertisment scris, pentru refuzul legitimãrii, conform Legii 61/1991 privind ordinea ºi liniºtea publicã”, se aratã într-un rãspuns al IPJ Hunedoara. Chiar dacã poliþiºtii aveau legea de partea lor, în acest caz putem vorbi cu uºurinþã de un exces de zel ºi o lipsã de tact, calitãþi pe care le au doar poliþiºtii cu experienþã. Poliþiºtii care pot gestiona o situaþie în favoarea legii ºi cu vorba bunã, nu apelând la forþa brutã. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului se bucurã de susþinere în pãstrarea statutului de Geoparc Internaþional UNESCO
T
rei dintre prorectorii Universitãþii din Bucureºti au venit în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO, pentru a discuta cu autoritãþile judeþene ºi locale, dar ºi cu partenerii Geoparcului, detaliile referitoare la pregãtirea reevaluãrii UNESCO din anul 2018. Prof. univ. dr. Laurenþiu Leuºtean, prorector Cercetare, Competitivitate ªtiinþificã ºi Resurse IT, prof. univ. dr. Laurenþiu Vlad, prorector Resurse Umane, Administraþie, Patrimoniu ºi conf.univ. dr. Paul Mihailciuc prorector Strategie Financiarã ºi Economicã, în calitate de reprezen-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 31 Iulie 2017
tanþi ai administratorului Geoparcului UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului au dorit sã afle în ce mãsurã comunitatea localã îºi doreºte ºi susþine continuarea programului UNESCO în Þara Haþegului. În acest sens, la Centrul Academiei Române din comunã General Berthelot a avut loc o întâlnire cu reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, ai primãriilor din Þara Haþegului, ai Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara, Inspectoratului ªcolar Judeþean, Agenþiei de Dezvoltare EconomicoSocialã Hunedoara ºi ai Asociaþiei Intercomunale Þara Haþegului. Principalele teme de
discuþie s-au referit la pregãtirea reevaluãrii, din anul 2018, a Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, în vederea pãstrãrii statutului de Geoparc Internaþional ºi sit UNESCO, identificarea de noi modalitãþi de cooperare cu Asociaþia Intercomunalã Þara Haþegului ºi la situaþia administrãrii Parcului Natural
A aruncat gunoiul în ºanþ, dar a fost identificat dupã facturi
Gestul lui Izvorel Cãlina i-a oripilat pe toþi cei care au trecut prin zonã, spre munte, mai ales cã acolo erau cel puþin douã cãruþe de gunoi menajer. Jandarmii, însã, s-au autosesizat ºi imediat au reuºit chiar sã îl identifice. „L-am identificat dupã ce am gãsit în
urmãtoarea rundã de depunere a dosarelor de administrare organizatã de Ministerul Mediului. Pe parcursul prezenþei în Haþeg, conducerea Universitãþii din Bucureºti a analizat situaþia principalelor puncte de vizitare ºi interpretare de pe teritoriul Geoparcului ºi a avut întâlniri cu asociaþiile neguvernamentale, producãtori locali ºi oameni de afaceri, parteneri ai Geoparcului. De asemenea, ambasadorii ºi voluntarii pentru Geoparc ºi-au prezentat activitatea ºi au explicat de ce le
Încep lucrãrile pe DN 7A. Circulaþia opritã dinspre Petroºani
U
n localnic din satul aflat pe Maleia, cãtunul aflat pe drumul ce duce spre Parâng, a fost amendat de jandarmii din staþiunea turisticã, dupã ce a ales sã îºi deverseze gunoiul menajer într-o râpã de pe marginea drumului.
Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. Toþi cei prezenþi au fost de acord sã susþinã pãstrarea statutului UNESCO pentru Geoparc ºi sã se implice în derularea de noi proiecte care sã asigure menþinerea acestui statut. Referitor la situaþia Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, atât autoritãþile judeþene cât ºi cele locale au afirmat cã vor susþine în continuare Asociaþia Intercomunalã Þara Haþegului în vederea preluãrii administrãrii acestei arii protejate la
face plãcere sã se implice în activitãþile ºi proiectele Geoparcului. Concluziile în urma vizitei au fost cã Universitatea din Bucureºti, autoritãþile judeþene ºi locale, dar ºi partenerii Geoparcului doresc ºi susþin în continuare menþinerea statutului de Geoparc Internaþional ºi sit UNESCO pentru Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. Totodatã, susþin dezvoltarea acestui teritoriu astfel încât sã devinã atractiv pentru dezvoltarea unei destinaþii de turism sustenabil, dar ºi un spaþiu al educaþiei ºi cercetãrii ºtiinþifice, model la nivel naþional. O nouã întâlnire pe tema pregãtirii revalidãrii UNESCO din anul 2018 a Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului urmeazã sã aibã loc în toamna acestui an. Adina POPA POPA
gunoiul aruncat câteva facturi. L-am cãutat acasã ºi l-am amendat cu 4.000 de lei, pentru fapta sa”, au spus jandarmii din staþiunea Parâng. Situaþia nu este singularã, însã, de cele mai multe ori, cei care aruncã gunoiul sunt greu de identificat, dacã nu sunt prinºi în flagrant. De aceastã datã, însã, Izvorel Cãlina va simþi pe propriul buzunar cât costã gunoiul ºi gestul sãu inconºtient. Diana MITRACHE
L
ucrãrile la DN 7A, drumul ce duce spre Voineasa, încep sãptãmâna viitoare.
Asigurãrile le dau drumarii, care spun cã firma care a câºtigat licitaþia a organizat ºantierul ºi cã va opri, din data de 1 august, circulaþia rutierã dinspre Petroºani, pentru cã acolo va fi consolidat un podeþ. „Anul acesta au demarat greu lucrãrile, dar încep, iar dupã intersecþia cu drumul ce duce spre Rusu va fi o porþiune de drum închis, pentru cã se lucreazã la un podeþ ºi traficul va fi cu ocolire vreo trei sãptãmâni. Au fost primite aprobãrile ºi s-au gãsit variante de ocolire ºi vor fi semnalizate. Aºa cã între drumul ce duce spre Rusu ºi podul peste Jieþ, la intersecþia cu Petrila, nu se va
circula în aceastã perioadã”, a spus Ion Tudor, ºef CNADR Gorj În plus, lucrãri ample vor avea loc în zona mãnãstirii aflatã pe acest drum, pentru cã acolo este cel mai grav afectat terasamentul de cãtre maºinile care transportã lemn. „Vom începe lucrãrile ºi avem în vedere porþiunea unde refacem terasamentul între Groapa Seacã, la cabanã ºi mãnãstire. Acolo, din cauza transportatorilor de lemn, maºinile grele, care depãºesc mult tonajul, au distrus drumul care aratã
rãu. Sperãm cã instituþiile statului vor reglementa acest tonaj. Drumurile se stricã, dar noi le reparãm”, a mai adãugat Ion Tudor. Lucrãrile pe DN 7A au loc între km 86+601 ºi km 105+120, iar beneficiarul investiþiei este Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Craiova, lucrãrile urmând sã= fie executate de Straco Grup. Termenul de execuþie, însã, este total depãºit, mai ales cã lucrãrile trebuiau sã înceapã în 19 mai 2015 ºi sã se finalizeze anul acesta în 19 mai. Diana MITRACHE
Încãtuºat, ameninþat ºi umilit pentru cã a vrut sã ajute
U
n petrilean aduce acuzaþii grave unor poliþiºti din Petrila, care, chiar dacã au legea de partea lor, au dat dovadã de lipsã de tact. Bãrbatul a gãsit o bãbuþã dezorientatã într-o zonã lãturalnicã ºi a sunat dupã ajutor de teamã cã femeia ar putea pãþi ceva. Ceea ce a urmat l-a fãcut pe samaritean sã se gândeascã, de acum înainte, de douã ori dacã sã mai intervinã. Incidentul în urma cãruia un bãrbat din Petrila a fost luat pe sus de un echipaj de poliþie, încãtuºat ºi apoi dus la secþie, a avut loc în zona Jieþ din localitate. Petrileanul vroia sã se ducã la oraº sã-ºi plãteascã niºte rate ºi a vãzut o femeie în vârstã cã rãtãceºte prin zona izolatã. A încercat sã stea de vorbã cu ea, dar fãrã nici un rezultat. Omul s-a gândit cã ar putea sã se rãtãceascã sau chiar sã moarã ºi a sunat poliþiºtii. ”Vã povestesc un film cu proºti, ce înseamnã facerea de bine. Plecam de le Jieþ ºi merg prin Dobreºti, iar acolo mã întâlnesc cu o femeie bãtrânã, dezorientatã, care mi-a spus cã vrea sã meargã acasã, cã nu ºtie unde e casa ei. A zis cã a fost la o prietenã ºi a greºit drumul, cã nu ºtie unde e casa ei ºi cum sã
ajungã. Nu ºtia cum o cheamã, era disperatã. Nu puteam sã o las în stradã în starea în care era ºi am dat telefon la Poliþia Petrila. Le-am spus cine sunt, le-am dat telefonul meu ºi unde sunt cu femeia. Era ora trei ºi ceva dupã masã ºi mi-a spus de la Poliþie cã vine cineva, un echipaj. Le-am zis cã mã grãbesc foarte tare, cã pânã la cinci e deschis la bancã ºi eu am o treabã acolo ºi nu pot pierde timpul. Am stat cam un sfert de ceas ºi n-a venit nimeni, aºa cã am sunat iarãºi. (…) Vin niºte tinerei foarte în trombã ºi scot un carneþel. Mã întreabã cum mã cheamã ºi unde stau, iar dupã le spun cã mã grãbesc
Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la Sân 1-7 August
“ÎMPREUNÃ SUSÞINEM ALÃPTATUL!” D
irecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara marcheazã ºi în acest an “Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la Sân”, printr-o amplã campanie menitã sã atragã atenþia asupra importanþei alimentãrii la sân. De altfel, în acest an, Organizaþia Mondialã pentru promovarea alimentaþiei la sân marcheazã acest eveniment cu sloganul “IMPREUNA SUSTINEM ALÃPTATUL”. Aceastã acþiune face apel la susþinãtori, activiºti, factori de decizie ºi participanþi pentru crearea parteneriatelor noi ºi motivante. Printre beneficiile alimentaþiei la sân pentru copil, reprezentanþii DSP Hunedoara amintesc o creºtere fizicã ºi psihicã echilibratã ; protejeazã copilul de infecþii microbiene, virotice ºi fungice ºi reduce severitatea desfãºurãrii lor; este uºor digerabil; are temperaturã optimã; ori faptul cã este steril; în timp ce pentru mamã printre beneficiile alimentaþiei la sân ar fi ajutã la involuþia uterinã rapidã dupã naºtere ºi previne hemoragiile postpartum; este protectiv împotriva cancerului de sân ºi ovar ºi a osteoporozei postmenopauzale; duce la pierderea surplusului de grãsime câºtigat în timpul sarcinii ºi reduce riscul
foarte tare ºi sã o ia pe femeie, sã vadã de ea, mã întreabã când m-am nãscut. Le-am zis cã au venit pentru femeie nu pentru mine, sã vadã când m-am nãscut ºi dacã e nevoie le spun dupã ce mã întorc de la bancã tot ce vor sã ºtie. Au sãrit doi dintre poliþiºti, cã mã opun ºi sã merg cu ei la secþie. Le-am zis cã nu am de ce sã merg la secþie, cã nu mã opun la nimic, doar cã mã grãbesc ºi ei ar trebui sã rezolve situaþia femeii. Atunci au sãrit cã-mi dau cu spray-ul în nas ºi cã-mi pun cãtuºele, sã intru în maºinã. Când a vãzut ce se întâmplã, femeia s-a panicat ºi mai tare ºi a început sã se agite. I-am întrebat ce facem cu femeia, cã trebuie sã o ducem acasã, nu o putem lãsa acolo ca sã mã ducã pe mine la secþie. Au zis cã am dreptate ºi au bãgat-o pe bãbuþã cu mine în spate ºi apoi au zis sã mergem sã cãutãm unde stã. Eu le-am spus cã nu merg încãtuºat, mã mai vede un vecin din sat ºi legat, se gândeºte cã cine ºtie ce am fãcut, mã fac de ruºine. Mi-au dat cãtuºele jos ºi ameninþau cã-mi dau cinci milioane amendã, zece milioane (n.r. lei vechi). Am gãsit unde stãtea bãtrâna, am lãsat-o acasã ºi i-am întrebat ce au de gând cu mine? Au zis cã mã duc acasã, dar le-am zis cã vreau sã merg la Poliþie, cã am sânge la mâini de la cãtuºe ºi sã-i spun ºefului Poliþiei cum m-au tratat”, spune
obezitãþii pe termen lung; ori contraceptiv (98%) numai pe perioada alãptãrii exclusive. Chiar ºi pentru societate alãptarea la sân are avantaje precum economisirea de bani pentru achiziþionare de lapte praf; scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute ºi cronice ale copilului; are efect ecologic pozitiv; populaþie sãnãtoasã. La nivelul judeþului Hunedoara, potrivit statisticilor DSP, în anul 2016 au fost înregistrate un numãr de 1819 gravide, în timp ce numãrul copiilor nou-nãscuþi a fost de 3301.
Adalbert Coloji, bãrbatul pãþit. Când au auzit cã petrileanul vrea sã facã plângere, cei trei agenþi de poliþie l-au abandonat în drum ºi s-au rãzgândit în privinþa amenzii. ”Mi-au zis cã am fãcut o faptã bunã ºi-mi dau doar avertisment, nu-mi mai dau amendã. Mi-au zis sã mã dau jos din maºinã cã nu mã mai duc acasã, cã ei au altã treabã, M-au lãsat ca pe prost în drum, în Lonea”, mai povesteºte Adalbert Coloji. În replicã la acuzaþiile bãrbatului, IPJ Hunedoara spune cã agenþii au acþionat corect. ”La solicitarea poliþiºtilor, bãrbatul a refuzat sã se legitimeze cu toate datele de identificare, justificând cã nu are timpul necesar, iar din acest motiv a fost încãtuºat ºi condus la sediul
Poliþiei Oraºului Petrila. Dupã ce a fost încãtuºat, bãrbatul a decis sã coopereze ºi sã le ofere poliþiºtilor toate datele în vederea stabilirii identitãþii sale. La sediul poliþiei, bãrbatul a fost sancþionat de cãtre poliþiºti cu avertisment scris, pentru refuzul legitimãrii, conform Legii 61/1991 privind ordinea ºi liniºtea publicã”, se aratã într-un rãspuns al IPJ Hunedoara. Chiar dacã poliþiºtii aveau legea de partea lor, în acest caz putem vorbi cu uºurinþã de un exces de zel ºi o lipsã de tact, calitãþi pe care le au doar poliþiºtii cu experienþã. Poliþiºtii care pot gestiona o situaþie în favoarea legii ºi cu vorba bunã, nu apelând la forþa brutã. Maximilian GÂNJU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Luni 31 Iulie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 31 Iulie 2017
Ziua Rangerilor de pretutindeni Î n fiecare an din ultimul deceniu, în data de 31 iulie, în lume se sãrbãtoreºte Ziua Internaþionalã a Rangerului. Aceasta a fost proclamatã oficial în 2007, la iniþiativa Federaþiei Internaþionale a Rangerilor IRF. Preºedintele federaþiei este australianul Sean Willmore, secondat de un vicepreºedinte român, membru al Asociaþiei Rangerilor din România ARR.
Astãzi, dupã un deceniu de la proclamare, Ziua Rangerului este sãrbãtoritã de cãtre 63 de asociaþii ale rangerilor, din 46 de þãri, de pe ºase continente. În România, aceastã zi se sãrbãtoreºte începând cu anul 2013. ”Spunem cã, de Ziua Rangerului, un ochi plânge, unul râde. Comemorãm zecile de rangeri uciºi la datorie în fiecare an de cãtre braconieri, traficanþi ºi alþi rãufãcãtori. În ultimul an au murit 105 rangeri, din care doar 11% au fost uciºi de cãtre animale. Tot în aceastã zi celebrãm marea familie a rangerilor de pretutindeni, care se strãduiesc sã-ºi facã datoria faþã de om ºi naturã” declarã Sean Willmore, preºedintele IRF.
R
angeri la Castel
Anul acesta, Ziua Rangerului este organizatã de cãtre Asociaþia Rangerilor din România, în colaborare cu Primãria Municipiului Hunedoara, Castelul Corvinilor ºi RNP-Romsilva. În România, sunt organizate activitãþi dedicate Zilei Rangerului, în toate cele 22 de parcuri naþionale ºi naturale administrate de Romsilva. Evenimentul principal are loc astãzi, la Castelul Corvinilor, în Sala de prezentare - numitã ºi Bucãtãria nobiliarã. Aici, persoanele interesate sunt invitate sã cunoascã câþiva rangeri români ºi sã afle lucruri interesante despre munca lor. Vor fi prezenþi colegi de la cele trei parcuri din judeþul Hunedoara: Parcurile Naþionale Retezat ºi Defileul Jiului, precum ºi de la Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului
animale sãlbatice, ajutã cercetãtorii în munca de inventariere a florei, întreþin centrele de vizitare ºi punctele de informare, ºamd. Este o muncã foarte complexã, fãcutã cu multe sacrificii ºi privaþiuni. ”În multe þãri rangerii sunt percepuþi, în mod simplist, doar ca organe de coerciþie, ca un fel de poliþie a naturii. Rangerul nu doreºte sã fie pus în postura de a da amenzi, dar nu se fereºte sã o facã dacã întâlneºte cazuri de încãlcare flagrantã a legilor ºi a regulilor” spune Florin Halãºtãuan.
O
rganizaþia care PROTEJEAZà PROTECTORII NATURII - Cioclovina. Din munþii Þarcu vor veni rangerii care lucreazã în proiectul WWF ”Rewilding Europe”, de resãlbãticire a zimbrului. Federaþia Internaþionalã a Rangerilor este reprezentatã de vicepreºedintele acesteia, Florin Halãºtãuan, iar ARR de cãtre preºedintele asociaþiei, Mihai Gligan.
C
e sunt rangerii?
Profesia ranger este introdusã, de câþiva ani, în Clasificatorul Ocupaþiilor din România. Pânã atunci rangerii erau nominalizaþi ca agenþi de teren, agenþi ecologi ºi alte denumiri, dar fiºa postului cuprinde tot ceea ce trebuie sã facã un ranger, aºa cum este stabilit la nivel internaþional. ”Într-un parc naþional, rangerii au un rol foarte important. Pe teren, ei sunt ochii ºi urechile unei administraþii de arii protejate. Pe baza informaþiilor culese de ei, se iau deciziile de management ale Parcului” precizeazã Zoran Acimov, directorul Parcului Naþional Retezat. În aria lor de competenþã, pe teritoriul ariilor protejate, rangerii verificã respectarea legislaþiei pe raza ariei protejate, oferã turiºtilor informaþii ºi ghidaj pe trasee, educã ºi îndrumã publicul, ajutã la refacerea semnelor indicatoare, a marcajelor, refugiilor ºi a altor dotãri turistice, monitorizeazã populaþiile de
”Fundaþia The Thin Green Line, munceºte neobosit sã facã cunoscutã lumii importanþa muncii rangerilor ºi sã adune fonduri pentru instruire ºi echipament de teren pentru rangeri. Din donaþiile obþinute de fundaþie, se acordã ajutor familiilor rangerilor morþi la datorie. Sunt foarte mândrã sã fiu ambasadoarea acestei fundaþii. Iubesc animalele ºi locurile pe care le protejeazã rangerii” declarã vestita cercetãtoare Jane Goodall.
A
sociaþia Rangerilor din România, în serviciul naturii ºi al oamenilor
Încã de la înfiinþarea sa în 1996, ca organizaþie neguvernamentalã ºi apoliticã, scopul ARR este conservarea si utilizarea durabilã a capitalului natural al României, în cadrul reþelei de arii protejate. Membrii de drept ai asociaþiei lucreazã în parcuri, rezervaþii ºi situri Natura 2000 din România Dupã ce a colaborat la elaborarea legii ariilor protejate în toate versiunile ei, dupã ce a contribuit activ la recunoaºterea ºi oficializarea profesiilor de ranger ºi custode, ARR este în prezent dedicatã în principal dezvoltãrii resurselor umane calificate ºi competente în administrarea ariilor protejate. Promovarea ariilor protejate prin imagine este cea de-a doua direcþie importantã urmatã de organizaþie. Mihai GLIGAN
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Consilierul Radu Napãu Stoica acuzat cã doreºte ca Lupeniul sã fie un municipiu murdar
C
onsilierul lupenean Radu Napãu Stoica, cel care în primãvarã promitea asfalt în curþile oamenilor, acum a devenit un gicã-contra la toate proiectele de modernizare a Lupeniului. Cel puþin aºa susþine actualul primar dupã ce, în ºedinþa de joi a Consiliului Local al Municipiului Lupeni, consilierul s-a opus adoptãrii proiectului iniþiat de primarul Lucian Resmeriþã, prin care se solicita alocarea unei sume de 457 mii lei destinatã amenajãrii unor platforme moderne pentru colectarea gunoiului menajer din mun. Lupeni. Platforme care vor fi betonate, îngrãdite ºi acoperite astfel încât gunoiul sã fie uºor de colectat, sã nu mai fie aruncat pe jos ºi la cea mai micã adiere de vânt, tot oraºul sã fie plin de gunoaie. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã a reacþionat extrem de vehement la adresa consilierului local, pe care-l acuzã cã se opune dezvoltãrii localitãþii ºi vrea ca Lupeniul sã fie "un oraº murdar". "Da, este adevãrat acest consilier al cãrui nume nici nu doresc sã îl pronunþ, vrea ca Lupeniul sã fie un oraº murdar, de fapt în ºedinta de joi el s-a opus nu numai proiectului pentru amenajarea unor platforme moderne de colectare a gunoiului menajer, dar a votat ºi împotriva copiilor Lupeniului, votând ºi împotriva proiectului de alocare a unei sume destul de mici de bani pentru dotarea parcurilor cu jocuri pentru copii", declarã Lucian Resmeriþã.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 31 Iulie 2017
Henþ cu mâna
CE-AM AJUNS: BUCURIE LANIMIC! A trecut „sãptãmâna europeanã”. Dincolo de euforia de neînþeles, în faþa unor rezultate care nu ne dau practic, nicio speranþã, se
impun, se impun câteva concluzii. Dinamo- Athletic Bilbao a fost un bluf total, 1-1 ºters, la care Cosmin Contra se
bucura de zicea cã a luat vreo cupã europeanã. Puþinã lume, 27.000 spectatori, comparativ cu Steau – Viktoria Plzen (o altã nenorocire de rezultat, 2-2...) unde au venit 34.000. La Craiova, echipã care a jucat nemaipomenit (!?), 0-1 în faþa unui A.C. Milan care îºi lasã plãcerea
pentru retur. Echipa olteanã a „uitat” sã-l bage în teren pe Screciu, ãla de zicea cã-i dã vreo douã boabe lui Donnarumma cel mic. Astra Giurgiu s-a chinuit strategic cu anonima Oleksandria din Ucraina, rezultatul de 0-0 fiind ºi el bãgat la categoria „mari
succese, mici încasãri”. În fine, am ajuns sã ne bucurãm când campioana României bate cu 1-0 campioana Ciprului! Asta-i marea scofalã a fotbalului românesc din sãptãmâna europeanã. Poate face pãrintele Pomohaci vreo minune sãptãmâna asta.
Fotbal. Universitatea Petroºani
„VOM ÎNTINERI ECHIPA” declarã Gabi Niþu, antrenorul echipei Universitatea Petroºani Reporter: Gabi Niþu, Universitatea Petroºani campioanã în urmã cu patru ani, a avut cel mai slab sezon din ultimii ...50 de ani! Cum s-a ajuns aici? Gabi Niþu: Explicaþii ar fi destule, dar nu mai vreau sã discut despre ce a fost. Veþi vedea o altã atitudine din noul sezon. Reporter: Bine. Care este stadiul actual al echipei: pregãtiri, lot, transferuri... Gabi Niþu: Pe 31 iulie a.c. începem pregãtirea din „Dealul Institutului”. Avem o bazã bunã, administratorul,
ªany Bertek are grijã ca totul sã fie în regulã. Deocamdatã nu ºi-a anunþat nimeni inteþia de a pleca, vom face un lot de 20 de jucãtori cu care sã atacãm noua ediþie de campionat. Vom întineri echipa, avem deja în vedere câþiva juniori talentaþi – Boca, Tuza, Bânceanu, Nãtângã, Horobeþ - pe care sperãm sã-i integrãm repede la echipã. Reporter: Se menþine
colaborarea cu Ionuþ Stelescu, în prezent la Astra Giurgiu? Gabi Niþu: Evident, Stelescu este în continuare preºedintele secþiei de fotbal, avem permanent discuþii la telefon. Eu am o colaborare foarte bunã cu el, din anul 2008 când am venit eu la echipã. ªi apropo de întinerirea echipei, avem un jucãtor în Naþionala U.14 aflatã în cantonament la
Târlungeni (antrenori Ion Geolgãu ºi Ioan Petcu), Rãzvan Teslici, un mijlocaº plurivalent, care sperãm sã treacã de etapa de selecþie. Reporter: Cum va fi noul sezon pentru Univ. Petroºani? Gabi Niþu: Noi avem ambiþii mari. Poate unii vor zâmbi, dar sã ºtiþi cã obiectivul nostru este clasarea în prima jumãtate a clasamentului. Veþi vede o altã Universitatea Petroºani.
Fost antrenor timp de 22 de ani (1960-1982) la ªtiinþa- actuala Universitatea – Petroºani
PROFESORUL GHEORGHE IRIMIE A ÎMPLINIT 82 DE ANI! D
orindu-i sã-i adresãm „La mulþi ani” pentru împlinirea vârstei de 82 de ani (s-a nãscut pe 29 iulie 1935 la Petroºani), l-am abordat pe prof. Gh. Irimie despre fotbalul universitar. Reporter: Domnule profesor, la mulþi ani
ºi viaþã lungã! Gh. Irimie: Mulþumesc! Reporter: Ce faceþi, cum vã simþiþi la 82 de ani? Gh. Irimie: Bine, în general... Pe-aici, prin gospodãria de la þarã în satul Râu Bãrbat, lângã Pui. Reporter: Despre fotbalul universitar din Petroºani, ce ne puteþi spune?
Gh. Irimie: ªtiu cã echipa de fotbal a avut am slab. De ce? În primul rând dezinteresul studenþilor pentru sport ºi insuficienta preocupare îndeaproape, lângã Ionuþ Stelescu, sã fii ºi la Giurgiu ºi lângã fotbaliºtii de la Universitatea, e cam greu... Reporter: Vã mai întâlniþi cu „Generaþiile
ªtiinþei”, ºtiu cã fiecare an se organizeazã acest moment? Gh. Irimie: Da, va fi ºi anul acesta, pe 1 septembrie. Din pãcate, cu unul mai puþin, a murit ºi Gicã ªtir. Dar ne vom bucura, cei care vom fi acolo, de revedere, depãnând amintirile frumoºilor ani ai studenþiei.
Paginã realizatã de Genu TUÞU