CVJ 1387, vineri 28 iulie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1387

Cronica Vãii Jiului Vineri, 28 Iulie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Marin Tudorache, coordonator la Jiul Petroºani

Amenzi pentru cei care ºi-au expus maºinile pe bulevard

Î

n Petroºani, a devenit o modã ca maºinile de vânzare sã fie expuse în plin centrul municipiului.

La doi paºi de primãrie, samsarii ºi-au adus maºinile, au pus un afiº în geam ºi aºteaptã muºteriii, fãrã sã stea în soare, fãrã sã plãteascã vreo taxã, ori sã aibã nevoie de intermediari. Doar cã Poliþia localã a luat mãsuri. Le-a aplicat pe parbriz un avertisment în care sunt înºtiinþaþi ce îi aºteaptã. Asta, dupã ce primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cerut sã fie luate mãsurile legale în acest caz. „În zona respectivã, pe Bulevardul 1 Decembrie, este impropriu ºi ilegal sã îºi parcheze maºina, dar sã o mai þinã ºi la vânzare!

Existã un loc special amenajat, cei de la Poliþia

localã au ºi fost ºi chiar au dat amenzi pentru aceastã chestiune”, a menþionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªoferii care ºi-au parcat, pe bulevardul principal din Petroºani, maºinile, ca sã le vândã, au aflat din afiºul lipit pe parbriz cã acþiunea lor este ilegalã ºi contravine HCL nr 93/2010 ºi cã riscã sã fie amendaþi. În acest caz, amenda este între 500 ºi 1500 de lei ºi proprietarii se pot alege cu blocarea maºinilor, dacã nu le iau din zonã. În Petroºani, existã un spaþiu special amenajat pentru vânzarea de autovehicule, în zona Stadionul Jiul, însã, acolo maºinile nu sunt atât de bine poziþionate, ca pe bulevardul principal al oraºului.

Diana MITRACHE

„PÃCAT CÃ BRAND-UL JIUL MOARE...”

M

arin Tudorache trage semnalul de alarmã: „S-ar putea ca la împlinirea a 35 de ani de la inaugurarea stadionului sã nu mai avem echipã!” >>> PAGINA A 8-A

Conducerea DSP Hunedoara demisã din cauza vaccinãrii scãzute

C

inci direcþii au fost în vizorul ministrului Sãnãtãþii, Florian Bodog, pe motiv cã nu ºi-au îndeplinit planul la vaccinare.

Ministrul a cerut înlocuirea întregii echipe de conducere ºi la DSP Hunedoara. ''Cinci Direcþii de Sãnãtate Publicã nu au

reuºit sã îºi îndeplineascã misiunea legalã. În cazurile semnalate, rata de vaccinare la nivel judeþean este sub 50%, un nivel extrem de redus comparativ cu obiectivul asumat.

Prin urmare, neîndeplinirea misiunii legale privind realizarea programului naþional de vaccinare a pus în miºcare o serie de acþiuni ºi sancþiuni

menite sã îmbunãtãþeascã performanþa acestor organisme locale'', precizeazã Ministerul Sãnãtãþii.

Florian Bodog, a propus schimbarea din funcþie a directorilor executivi ºi a celor care ocupã funcþia de directori executivi adjuncþi ai Direcþiilor de Sãnãtate Publicã din urmãtoarele

judeþe: Caraº-Severin, Hunedoara, Neamþ, Prahova ºi Ilfov.

Propunerea de schimbare a reprezentanþilor DSP-urilor a fost prezentatã premierului

Mihai Tudose.

"Vaccinarea împotriva bolilor contagioase ºi periculoase, ca rujeola, este o prioritate naþionalã.

Vaccinul ROR repre-

zintã o soluþie sigurã, disponibilã ºi eficientã pentru a proteja viaþa ºi sãnãtatea copiilor", se mai aratã în comunicatul de presã.

Conform datelor CNSCBT, de la debutul epidemiei de rujeolã (februarie 2016) numãrul total de cazuri confirmate în România, raportate pânã la data de 21 iulie 2017, este de 8.246, din care 32 de decese.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Iulie 2017

„România educatã” – salvarea învãþãmântului Bacalaureatul indicaliºtii din Alma de toamnã.

S Mater, care au venit la Petroºani spun acum Calendarul probelor cã lucreazã la un program complex, prin care educaþia sã nu mai însemne copii care memoreazã lecþii, examene prost gândite ºi profesori prost plãtiþi ºi incompetenþi ºi un lanþã de eºecuri ºi abandonuri ºcolare.

Proiectul este, însã, doar în lucru ºi nimeni nu poate ºti exact când va fi gata, însã, preºedintele Alma Mater, Anton Hadãr susþine cã totul va fi doar spre rafinarea învãþãmântului ºi atragerea spre ºcoalã a tuturor copiilor. „Lucrãm acum, împreunã cu preºedintele þãrii, la un program „România educatã”. Suntem invitaþi permanent acolo. Avem 11 reprezentanþi de la 5 grupuri de lucru ai Alma Mater. Suntem acolo cei mai buni ca sã pregãtim bazele unei noi legi a educaþiei naþionale. Ultima a fost aprobatã prin rãspundere guver-

E

levii care au promovat examenele de corigenþã pot sã susþinã examenul maturitãþii în sesiunea august-septembrie.

namentalã ºi a fost rezultatul gândirii a douã sau trei persoane. Nu s-a discutat cu societatea civilã”, spune Anton Hadãr, preºedintele Alma Mater.

Sindicaliºti din Biroul Naþional Executiv al Sindicatului din învãþãmîntul superior Alma Mater au venit în campusul Universitãþii din Petroºani pentru a discuta problemele învãþãmântului, însã, au recunoscut cã totul porneºte de la ºcoala primarã, ce trebuie îmbunãtãþitã.

Anton Hadãr crede cã lucrurile au ºanse sã intre pe un fãgaº bun, însã, trebuie sã fie plãtiþi corect profesorii, iar apoi schimbatã programa. „Trebuie sã avem un sistem

CAS Hunedoara îºi modificã programul de funcþionare

Programul de funcþionare al Casei de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara se modificã începând cu data de 27.07.2017.

Acesta se va desfãºura de luni pânã joi între orele 08.30 – 17.00 ºi vineri între orele 08.30 – 14.30. Programul Compartimentului Relaþii Publice se desfãºoarã dupã urmãtorul program: luni, marþi, miercuri, vineri – 08.30 – 16.30 ºi joi – 08.30 – 18.30 Precizãri cu privire la programul cu publicul sunt afiºate la avizierul instituþiei cât ºi pe site-ul CAS Hunedoara la adresa www.cnas.ro/cjashd.

ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

SC SELMI WOOD CONCEPT SRL anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare: nu este necesarã efectuarea evaluãrii impactului asupra mediului, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului ºi/sau de evaluare adecvatã, pentru proiectul: „Extindere spaþiu de producþie ºi construire magazie” ce urmeazã a se realiza în oraº Petrila, str. Jieþ, nr. 160/1, jud. Hunedoara, titular SC SELMI WOOD CONCEPT SRL Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului HUNEDOARA din Deva,, str. Aurel Vlaicu nr. 25, în zilele de luni – joi, între orele 8 – 16:30 ºi vineri între orele 8 – 14.

Publicului interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul deciziei de încadrare, în termen de 5 zile de la data apariþiei anunþului.

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

predictibil, bine structurat ºi cred cã acest lcuru se poate întâmpla de la anul. Sã ºtiþi cã acum, ce se predã de la clasa a V-a, sau a VI-a în sus începe sã funcþioneze, Dar nu va merge, cât nu ai profesori valoroºi, bine pregãtiþi, doritori sã rãmânã în sistem ºi ai profesori care stau un an sau doi în educaþie, pentru cã nu au loc de muncã în altã parte”, a mai spus Anton Hadãr la Petroºani.

Numãrul studenþilor scade vertiginos la nivel naþional, elevii care iau Bacalaureatul sunt ºi ei mai puþini, iar acesta este rezultatul unui sistem educaþional prost organizat.

Diana MITRACHE

Sesiunea din toamnã a examenul de bacalaureat va debuta în 21 august, cu proba scrisã la Limba ºi literatura românã. A doua zi va avea loc proba scrisã la Limba maternã. În 23 august va fi organizatã proba scrisã obligatorie a profilului, iar în 24 august elevii vor susþine proba la alegere a profilului ºi specializãrii.

Conform calendarului, pe 25 ºi pe 28 august are loc evaluarea competenþelor lingvistice de comuni-

care oralã în limba românã, iar pe 28 august va fi evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã - proba B. În 29-30 august, este programatã evaluarea competenþelor digitale - proba D, iar în 30-31 august, vor fi evaluate competenþele lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã - proba C. Afiºarea primelor rezultate va avea loc în 1 septembrie, pânã la ora 16,00, iar elevii nemulþumiþi de note pot depune contestaþii, între orele 16:00 20:00. Între 2 ºi 5 septembrie vor fi rezolvate contestaþiile, iar în 6 septembrie vor fi afiºate rezultatele finale.

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Iulie 2017

Hoþ prins de un jandarm montan aflat în timpul liber T

ânãrul Cãtãlin Stepa este jandarm montan la Lupeni ºi nu doar cã a reuºit sã-l descopere pe hoþ dar a recuperat ºi prejudiciul produs de acesta. Familia pãgubitã i-a mulþumit public jandarmului.

Individul a spart un autoturism aflat în Cheile Jieþului ºi a furat din interior mai multe bunuri. În plus,

individul a aruncat în albia pârârului care strãbate Cheile Jieþului tot ceea ce a considerat cã nu poate fi uºor valorificat.

Pãgubitul a avut noroc cu un jandarm montan din Lupeni.

Autoturismul de teren care a încãput pe mâna hoþului, un individ din Petrila, era parcat în afara drumului din Cheile Jieþului. Maºina avea o defecþiune ºi individul s-a gândit sã o spargã

dacã nu este nimeni prin zonã. A luat mai multe bunuri din interior ºi a aruncat în albia pârâului tot ceea ce nu

Arestãri în dosarul diplomelor universitare false este 350.000 de euro, înscrisuri ºi sisteme informatice au P ridicat poliþiºtii Direcþiei de Investigare a Criminalitãþii Economice, în urma celor peste 100 de percheziþii efectuate la cadre didactice, studenþi ºi la alte persoane din cadrul unor instituþii de învãþãmânt, care ar fi fost implicate în promovãri fraduloase de examene.

Faþã de 15 persoane au fost dispuse mãsuri restrictive de libertate. ªase suspecþi au fost reþinuþi pentru 24 de ore ºi urmeazã sã se cearã mandate de arestare preventivã pe numele lor.

Poliþiºtii Direcþiei de Investigare a Criminalitãþii Economice ºi ai Direcþiei Operaþiuni Speciale a Poliþiei Române, sub coordonarea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, au efectuat 106 percheziþii domiciliare, într-o cauzã în care 36 de persoane sunt cercetate pentru sãvârºirea de infracþiuni de corupþie. În urma percheziþiilor, au fost ridicaþi peste 350.000 de euro, înscrisuri ºi sisteme informatice utile cauzei. ”Din anchetã a reieºit cã, în cadrul unor instituþii de învãþãmânt superior,

s-ar fi constituit reþele infracþionale din care ar fi fãcut parte cadre didactice, secretare ºi alte categorii de personal nedidactic, precum ºi foºti absolvenþi care ar fi avut rolul de a intermedia traseul banilor de la studenþi la profesori sau la informaticieni, contra unor comisioane, în vederea promovãrii frauduloase a examenelor.

De asemenea, în acest mecanism, studenþi care ar fi dat bani profesorilor pentru promovarea unor examene, în special cei cunoscãtori de limba românã, ar fi devenit

la rândul lor intermediari pentru alþi colegi. În anumite cazuri, banii oferiþi în schimbul promovãrii examenelor ar fi fost lãsaþi la puncte de schimb valutar ai cãror administratori ar fi fost în relaþii de prietenie cu cadrele didactice. În fapt, cadrele didactice ar fi pretins ºi primit bani ºi bunuri de la studenþi pentru a le oferi lucrãri de licenþã deja elaborate ori pentru promovarea unor examene, mai ales în cazul unor studenþi strãini, înscriºi la grupe ce urmau cursurile în românã,

i-a trebuit, respectiv jucãriile copilului proprietarilor autoturismului dar ºi mai multe medicamente destinate fãrã ca aceºtia sã înþeleagã limba.

Totodatã, informaticienii instituþiilor ar fi accesat ilegal softul creat pentru evidenþa situaþiilor ºcolare ºi ar fi modificat rezultatele obþinute de unii dintre studenþi ori le-ar fi transmis acestora mesaje cu rãspunsurile corecte, în timpul examenelor”, se aratã într-un comunicat al IGPR. În acest dosar sunt implicaþi poliþiºti din Direcþia de Combatere a Crimei Organizate, Direcþia de Investigaþii Criminale ºi ai Direcþiei de Poliþie Transporturi din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române.

Totodatã, poliþiºti ai inspectoratelor de poliþie judeþene CaraºSeverin, Hunedoara ºi Timiº, precum ºi jandarmi au luat parte la acþiune.

Maximilian GÂNJU

unor pacienþi. Pãgubiþii au avut noroc cu un jandarm montan din cadrul Postului Montan Lupeni, nimeni altul decât fiul regretatei Tatiana Stepa. Acesta a reuºit sã-l descopere pe individul care a spart ºi vandalizat autoturismul ºi l-a predat poliþiºtilor.

Cãtãlin Stepa a mai reuºit ºi sã recupereze bunurile furate de suspect ºi le-a predat pãgubiþilor. ”Îi mulþumim din suflet jandarmului montan Cãtãlin Stepa, care, aflat în afara programului de lucru,

a reuºit nu numai sã-l identifice ºi sã-l predea poliþiºtilor pe hotul care ne-a vandalizat maºina, dar a ºi recuperat prejudiciul.

Adevãrul este cã Tatiana Stepa nici nu putea creºte decât un asemenea copil cum e Cãtãlin”, spune familia pãgubitã într-o postare de mulþumire pe o reþea de socializare.

Hoþul este cercetat penal pentru furt ºi distrugere a precizat comisarul Alexandru Scafariu din cadrul Poliþiei Petrila.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Toma Coconea: „A fost cea mai grea cursã din toþi cei 16 ani de Red Bull X Alps” omi Coconea a ajuns la Petroºani de doar douã zile ºi spune, acum, dupã ce a despicat firul în 4, cât de grea a fost aceastã competiþie din Alpi.

T

A fãcut câteva alegeri care au fost decisive, i-a fost greu, a cãutat sã se adapteze fizic ºi psihic la tensiunea concursului, la temperaturile extreme, dar a luptat pânã la ultima secundã, ca sã nu dezamãgeascã. Acum, când a ajuns acasã, vorbeºte relaxat despre competiþie. „O grãmadã din favoriþi au abandonat anul acesta. Oricum se preconiza o cursã destul de tehnicã ºi cu multã loterie ºi rãsturnãri de situaþie, ceea ce s-a ºi dovedit. A fost o cursã decisivã, eu am luat o

decizie, în a treia zi de competiþie, greºitã, care m-a costat, dar dupã aceea am luptat pânã la sfârºit ºi am crezut în ºansa mea. E foarte importantã calea ºi pânã la urmã, eu zic cã cei 900 de km alergaþi ºi cei 900 de km zburaþi nu sunt chiar simpli, în Alpi, unde am trecut de la +25 C, la -10 C. Eu zic cã a fost o cursã luptatã ºi nu o sã scape de mine! Promit!”, a mãrturisit Toma Coconea, singurul participant din România la aceastã cursã de anduranþã.

Vremea nu i-a fost prielnicã niciunui concurent, dar tocmai asta a fãcut cursa din Alpi un adevãrat spectacol gustat on-line de mii de suporteri din întreaga lume. Tomi a reprezentat România, acolo sus, la înãlþime ºi ne-a

povestit cum în Slovenia el a fost cel care ºi-a încurajat echipa. „Am avut parte de vreme extremã. Am plecat pe ploaie, la +20C ºi noaptea am trecut trecãtoarea, la 2800 m, pe ninsoare, vânt de 100 km/h ºi corpul e supus la niºte schimbãri fantastice.

Pânã a înþeles ºi corpul meu ceva, a fost derutat în prima noapte. Nu mi s-a înþeles cu creierul, cã pânã am intrat în ritm a durat ceva”, ne explicã Tomi.

A zburat cam tot atât cât a alergat. Era epuizat, dar nu a lãsat sã se vadã asta ºi, la punctele de control pãrea cel mai în formã. „Am zburat în a IV-a zi cu doi atleþi ºi ei erau cam cu o jumãtate de orã înaintea mea. I-am prins aproape ºi când ei au trecut o vale, pe

mine m-a prins o zonã de umbrã ºi nu am mai avut ce sã fac. Noi zburãm cu curenþii termici doar pe soare ºi la un curent de umbrã mai mult de o jumãtate de orã, eºti nevoit sã aterizezi. Nu mai depinde de mine, poþi sã fii chiar Maurer”, a explicat eºecul de dupã decizia din ziua 3 din Slovenia, când GPS-ul i-a arãtat un traseu pe care l-a regretat.

Maurer a câºtigat din

„Sub semnul lupului”, la DACFEST 2017 Dacia liberă!” Este strigătul de luptă al războinicilor daci care se întorc acum „Sub semnul lupului”. Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional DACFEST se desfăşoară în acest an în mai multe locaţii din judeţul Hunedoara şi aduce câteva premiere.

„

Manifestările încep joi, în cetatea dacică de la Costeşti, unde turiştii vor putea beneficia de ghidajul specialiştilor îmbrăcaţi în costume antice. De la ora

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Iulie 2017

18,30, are loc în Orăştie o paradă de costume antice, iar vineri, după instalarea taberelor la Măgura Uroiului, organizatorii DACFEST vă cheamă la deschiderea oficială, în centrul oraşului Simeriei unde reenactorii vor defila la lumina torţelor.

Sâmbătă şi duminică, în

29 şi 30 iulie, vor fi două zile pline pe Platoul de la Măgura Uroiului: „Câteva sute de reenactori din mai multe trupe din România şi din străinătate vă vor introduce în lumea strămoşilor. Avem înfruntări între luptători, ateliere de fierărie, de prelucrat lemnul şi lutul,

dar şi cele de făcut gherghef, preferatul copiilor. Cei care vor să participe efectiv au la dispoziţie, duminică, concursul „Sica de aur”, spune arheologul Marius Barbu, membru al Filialei Deva a Asociaţiei Terra Dacica Aeterna şi comandantul trupei dacice. Şi tot sâmbătă, sunteţi aşteptaţi la un concurs de gastronomie: „Avem mai multe momente speciale pregătite pentru ediţia din 2017, unul este acest concurs unde trupele de reenacment vor găti bucate după reţete antice.

Va trebui să se descurce cu aceeaşi sumă de bani şi să prepare totul cu ingrediente folosite şi de strămoşi. Invităm publicul la masă, bineînţeles, după

nou cursa, însã, Toma îl admirã ºi a fost cel care l-a felicitat la Monaco.

Vorbeºte despre el ca despre un favorit, dar sigur se comparã cu el. „Maurer este un atlet complex, tehnic, care, nu e unic. ªi francezul s-a apropiat de el, deci sunt ºanse ºi nimeni nu e de imbatabil. I-am strâns mâna la Monaco, ca de fiecare datã. Este complex ºi îl respect, dar îmi joc ºi eu ºansa pânã la sfârºit”,

a mãrturisit Toma.

Competiþia din 2017 a fost, însã, apogeul lui Toma. „A fost cea mai grea etapã de 16 ani de când particip ºi oricum se preconiza o etapã grea. Greu e psihic, când iei decizii care te demoralizeazã. Aºa am fãcut eu în a treia zi ºi atunci a fost greu, frustrant. A fost o cursã pe care am încercat sã o finalizez cu zâmbetul pe buze”, a conchis Tomi Coconea.

Cu zâmbetul pe buze l-am gãsit ºi noi pe Tomi la Petroºani, abia venit, deºi ne-a mãrturisit cã viaþa l-a cam lovit, pentru cã a avut un eveniment nefericit în viaþa lui, dupã ce tatãl sãu s-a stins. Ne promite, însã, multe competiþii cu surprize ºi sãptãmâna viitoare este la Mont Blanc, ca în septembrie sã îl gãsim în Japonia, unde niponii vor ca el sã organizeze o competiþie de profil.

Diana MITRACHE

ce membrii juriului vor stabili câştigătorii”, spune Angelica Bălos, vicepreşedinte al Filialei Deva a Asociaţiei Terra Dacica Aeterna.

DACFEST a devenit unul dintre cele mai mari şi mai importante festivaluri de reconstituire istorică antică. Celor aproape o sută de membrii ai Asociaţiei Terra Dacica Aeterna li se alătură Asociaţia Culturală pentru Istorie Vie Alba Iulia, Asociaţia Culturală Geto-Dacii din Moldova, Asociaţia Historia Renescita-Grupul GetoDacii Sudcarpatici, dar şi Legio I Italica din Bulgaria. „Nu e doar o manifestare la care lumea se distrează, e o adevărată lecţie de istorie antică, aşa a şi fost conceput încă de la început. Este un mijloc excelent de a transmite informaţii istorice, unele chiar tehnice şi seci pe alocuri, publicului spectator. Avem partea de ateliere demonstrative, unde aplicăm tehnologie şi metode ca acum 1900 de ani şi facem diverse obiecte similare celor de atunci – arme, ceramică, ţesături, etc.

Avem şi ateliere

interactive, unde mai ales copiii pot să stea să înveţe diverse lucruri.

Ideea este să facem un eveniment educativ, de unde lumea să plece cu ceva util acasă, fiindcă publicul român este bombardat zilnic cu tot felul de invenţii şi minciuni despre daci şi romani. Măgura Uroiului şi tăpşanul de la poalele ei, acolo unde are loc festivalul, este cel mai bun loc din România pentru o astfel de manifestare. Locul este încărcat de istorie, sunt vestigii arheologice pe Măgură şi în jurul ei, acolo au fost filmare porţiuni din filmul „Burebista”. Va fi şi un tur ghidat la siturile de pe Măgură”, spune Andrei Pogăciaş, vicepreşedintele Asociaţiei Terra Dacica Aeterna.

Seara vor fi concerte – sâmbătă, de la ora 19, cântă Quas, Ashaena şi Nightlosers, iar, de la ora 22, are loc aprinderea Focului Sacru. Duminică, programul folcloric începe la ora 16, după care pe scenă, de la ora 19, urcă trupa Phoenix. Vă aşteptăm la DACFEST, să retrăim împreună istoria strămoşilor noştri!

Lupeni: Nu strâng gunoiul, dar nici nu lasã pe alþii ontainerele sunt pline, spaþiile dintre blocuri umplute la refuz cu deºeuri, iar în unele zone gunoiul nu a fost ridicat de luni bune. Asta se întâmplã la Lupeni, unde firma care are contract pe salubritate nici nu se dã plecatã.

C

În aceste zile, primarul Lucian Resmeriþã a avut o nouã rundã de întâlniri cu reprezentanþii acestei societãþi, în speranþa cã îi determinã sã

îºi facã treabã. Ce invocã ei?

O spune chiar cel care nu mai ºtie cum sã procedeze ºi cum sã le explice oamenilor din Lupeni, cã, în plinã varã, gunoiul nu poate fi ridicat. „Nu am crezut cã este atât de greu cu aceºti oameni.

Deja, de 3 sãptãmâni, de când sunt primar, spun sincer, nu îi mai suport. Ei nu vãd realitatea din Lupeni. Acum este un dezastru total în Lupeni. Ei nu au mai fãcut curãþenie de o bucatã mare de vreme. Eu nu i-am mai plãtit

de douã luni de zile deloc, deoarece nu au fãcut circuitul, cã nu ºi-au îndeplinit cerinþele contractuale ºi este o situaþie foarte grea”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Oamenii din Lupeni sunt exasperaþi de mizeria din oraº ºi de faptul cã gunoiul nu este ridicat la timp. Stã cu sãptãmânile, la temperaturi mari, iar în unele locuri nu a fost luat de luni bune, pe motiv cã firma care a câºtigat licitaþia nu are maºini care sã poatã

Programul Naþional de Dezvoltare Localã - ce proiecte se finanþeazã pânã în 2020? rogramul Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL) vine cu o premierã în acest an - fondurile de dezvoltare sunt distribuite pe baza unor indicatori economico-sociali, care nu lasã loc de nicio abordare pe criterii politice.

P

În cadrul PNDL I nu s-a putut face o astfel de alocare pentru cã atunci a fost preluatã ºi finanþarea proiectelor începute anterior, care s-au derulat în perioada (2007-2013).

Deputatul PSD de Hunedoara, Laurenþiu Nistor susþine cã, indiferent de culoarea politicã a preºedinþilor de consilii judeþene sau de bazinul electoral, judeþele au primit bani dupã criterii obiective raportate la cei trei indicatori privind structura demograficã, administrativã ºi capacitatea financiarã a acestora. “În interiorul judeþelor, au fost finanþate, în primul rând, proiectele din domeniile prioritare stabilite în lege: ºcoli, creºe-grãdiniþe, unitãþi medicale, alimentãri cu apã ºi canalizare, drumuri. Indiferent de culoarea politicã a primarilor/preºedinþilor de consiliu judeþean, proiectele din aceste domenii au fost finanþate în mod prioritar”, precizeazã Laurenþiu Nistor.

e se finanþeazã pânã în 2020

C

Au fost depuse în jur de 13.000 de proiecte cu o valoare totalã de peste 67 de miliarde de lei, deci mai mult decât dublu decât suma de 30 miliarde de lei, alocatã prin lege pentru perioada 2017-2020. Dintre acestea, au fost selectate pe baza criteriilor obiec-

tive peste 6.800 de proiecte cu valoare totalã de 29,9 de miliarde de lei. Laurenþiu Nistor spune cã proiectele au fost depuse de autoritãþile locale în funcþie de necesitãþile reale ale comunitãþilor ºi astfel a rezultat urmãtoarea repartizare a fondurilor: 9 miliarde de lei pentru reþele de alimentare cu apã ºi canalizare; 16 miliarde de lei pentru drumuri ºi poduri (judeþene, comunale sau orãºeneºti); 4 miliarde de lei pentru unitãþi de învãþãmânt (creºe, grãdiniþe, ºcoli, colegii); 1 miliarde de lei pentru unitãþi medicale.

ajunge în acele locuri. Unul astfel de loc este în Cartierul Bãrbãteni ºi acolo cei de la firma de salubritate spun cã nu au maºinã sã treacã pe sub þevile de termoficare. În plus, firma de salubritate invocã motive puerile. „Motive de procedurã invocã, vezi doamne! Ei spun cã eu trebuie îmi duc acasã numai gunoiul din coº ºi, dacã

copilul aruncã 5 firimituri de pâine pe lângã ºi un sâmbure de la o caisã, nu le duce.

Duce numai ce îi în pubele.

Asta, deºi în contract scrie cã are de dus 700 t din municipiul Lupeni ºi trebuie colectat de peste tot. Iar ei, la casele din Lupeni, nu au ridicat niciodatã gunoiul de o jumãtate de an. Tot noi cu oamenii puþini pe care îi avem la primãrie”, a mai spus primarul din Lupeni.

Primarul crede cã doar rezilierea contractului de salubritate îl poate ajuta sã readucã în Lupeni curãþenia.

Totuºi, sunt proceduri contractuale care l-au împiedicat pânã acum sã renunþe la societatea care a câºtigat contractul ºi încã sunt probleme gestionate cu greu.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Toma Coconea: „A fost cea mai grea cursã din toþi cei 16 ani de Red Bull X Alps” omi Coconea a ajuns la Petroºani de doar douã zile ºi spune, acum, dupã ce a despicat firul în 4, cât de grea a fost aceastã competiþie din Alpi.

T

A fãcut câteva alegeri care au fost decisive, i-a fost greu, a cãutat sã se adapteze fizic ºi psihic la tensiunea concursului, la temperaturile extreme, dar a luptat pânã la ultima secundã, ca sã nu dezamãgeascã. Acum, când a ajuns acasã, vorbeºte relaxat despre competiþie. „O grãmadã din favoriþi au abandonat anul acesta. Oricum se preconiza o cursã destul de tehnicã ºi cu multã loterie ºi rãsturnãri de situaþie, ceea ce s-a ºi dovedit. A fost o cursã decisivã, eu am luat o

decizie, în a treia zi de competiþie, greºitã, care m-a costat, dar dupã aceea am luptat pânã la sfârºit ºi am crezut în ºansa mea. E foarte importantã calea ºi pânã la urmã, eu zic cã cei 900 de km alergaþi ºi cei 900 de km zburaþi nu sunt chiar simpli, în Alpi, unde am trecut de la +25 C, la -10 C. Eu zic cã a fost o cursã luptatã ºi nu o sã scape de mine! Promit!”, a mãrturisit Toma Coconea, singurul participant din România la aceastã cursã de anduranþã.

Vremea nu i-a fost prielnicã niciunui concurent, dar tocmai asta a fãcut cursa din Alpi un adevãrat spectacol gustat on-line de mii de suporteri din întreaga lume. Tomi a reprezentat România, acolo sus, la înãlþime ºi ne-a

povestit cum în Slovenia el a fost cel care ºi-a încurajat echipa. „Am avut parte de vreme extremã. Am plecat pe ploaie, la +20C ºi noaptea am trecut trecãtoarea, la 2800 m, pe ninsoare, vânt de 100 km/h ºi corpul e supus la niºte schimbãri fantastice.

Pânã a înþeles ºi corpul meu ceva, a fost derutat în prima noapte. Nu mi s-a înþeles cu creierul, cã pânã am intrat în ritm a durat ceva”, ne explicã Tomi.

A zburat cam tot atât cât a alergat. Era epuizat, dar nu a lãsat sã se vadã asta ºi, la punctele de control pãrea cel mai în formã. „Am zburat în a IV-a zi cu doi atleþi ºi ei erau cam cu o jumãtate de orã înaintea mea. I-am prins aproape ºi când ei au trecut o vale, pe

mine m-a prins o zonã de umbrã ºi nu am mai avut ce sã fac. Noi zburãm cu curenþii termici doar pe soare ºi la un curent de umbrã mai mult de o jumãtate de orã, eºti nevoit sã aterizezi. Nu mai depinde de mine, poþi sã fii chiar Maurer”, a explicat eºecul de dupã decizia din ziua 3 din Slovenia, când GPS-ul i-a arãtat un traseu pe care l-a regretat.

Maurer a câºtigat din

„Sub semnul lupului”, la DACFEST 2017 Dacia liberă!” Este strigătul de luptă al războinicilor daci care se întorc acum „Sub semnul lupului”. Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional DACFEST se desfăşoară în acest an în mai multe locaţii din judeţul Hunedoara şi aduce câteva premiere.

„

Manifestările încep joi, în cetatea dacică de la Costeşti, unde turiştii vor putea beneficia de ghidajul specialiştilor îmbrăcaţi în costume antice. De la ora

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Iulie 2017

18,30, are loc în Orăştie o paradă de costume antice, iar vineri, după instalarea taberelor la Măgura Uroiului, organizatorii DACFEST vă cheamă la deschiderea oficială, în centrul oraşului Simeriei unde reenactorii vor defila la lumina torţelor.

Sâmbătă şi duminică, în

29 şi 30 iulie, vor fi două zile pline pe Platoul de la Măgura Uroiului: „Câteva sute de reenactori din mai multe trupe din România şi din străinătate vă vor introduce în lumea strămoşilor. Avem înfruntări între luptători, ateliere de fierărie, de prelucrat lemnul şi lutul,

dar şi cele de făcut gherghef, preferatul copiilor. Cei care vor să participe efectiv au la dispoziţie, duminică, concursul „Sica de aur”, spune arheologul Marius Barbu, membru al Filialei Deva a Asociaţiei Terra Dacica Aeterna şi comandantul trupei dacice. Şi tot sâmbătă, sunteţi aşteptaţi la un concurs de gastronomie: „Avem mai multe momente speciale pregătite pentru ediţia din 2017, unul este acest concurs unde trupele de reenacment vor găti bucate după reţete antice.

Va trebui să se descurce cu aceeaşi sumă de bani şi să prepare totul cu ingrediente folosite şi de strămoşi. Invităm publicul la masă, bineînţeles, după

nou cursa, însã, Toma îl admirã ºi a fost cel care l-a felicitat la Monaco.

Vorbeºte despre el ca despre un favorit, dar sigur se comparã cu el. „Maurer este un atlet complex, tehnic, care, nu e unic. ªi francezul s-a apropiat de el, deci sunt ºanse ºi nimeni nu e de imbatabil. I-am strâns mâna la Monaco, ca de fiecare datã. Este complex ºi îl respect, dar îmi joc ºi eu ºansa pânã la sfârºit”,

a mãrturisit Toma.

Competiþia din 2017 a fost, însã, apogeul lui Toma. „A fost cea mai grea etapã de 16 ani de când particip ºi oricum se preconiza o etapã grea. Greu e psihic, când iei decizii care te demoralizeazã. Aºa am fãcut eu în a treia zi ºi atunci a fost greu, frustrant. A fost o cursã pe care am încercat sã o finalizez cu zâmbetul pe buze”, a conchis Tomi Coconea.

Cu zâmbetul pe buze l-am gãsit ºi noi pe Tomi la Petroºani, abia venit, deºi ne-a mãrturisit cã viaþa l-a cam lovit, pentru cã a avut un eveniment nefericit în viaþa lui, dupã ce tatãl sãu s-a stins. Ne promite, însã, multe competiþii cu surprize ºi sãptãmâna viitoare este la Mont Blanc, ca în septembrie sã îl gãsim în Japonia, unde niponii vor ca el sã organizeze o competiþie de profil.

Diana MITRACHE

ce membrii juriului vor stabili câştigătorii”, spune Angelica Bălos, vicepreşedinte al Filialei Deva a Asociaţiei Terra Dacica Aeterna.

DACFEST a devenit unul dintre cele mai mari şi mai importante festivaluri de reconstituire istorică antică. Celor aproape o sută de membrii ai Asociaţiei Terra Dacica Aeterna li se alătură Asociaţia Culturală pentru Istorie Vie Alba Iulia, Asociaţia Culturală Geto-Dacii din Moldova, Asociaţia Historia Renescita-Grupul GetoDacii Sudcarpatici, dar şi Legio I Italica din Bulgaria. „Nu e doar o manifestare la care lumea se distrează, e o adevărată lecţie de istorie antică, aşa a şi fost conceput încă de la început. Este un mijloc excelent de a transmite informaţii istorice, unele chiar tehnice şi seci pe alocuri, publicului spectator. Avem partea de ateliere demonstrative, unde aplicăm tehnologie şi metode ca acum 1900 de ani şi facem diverse obiecte similare celor de atunci – arme, ceramică, ţesături, etc.

Avem şi ateliere

interactive, unde mai ales copiii pot să stea să înveţe diverse lucruri.

Ideea este să facem un eveniment educativ, de unde lumea să plece cu ceva util acasă, fiindcă publicul român este bombardat zilnic cu tot felul de invenţii şi minciuni despre daci şi romani. Măgura Uroiului şi tăpşanul de la poalele ei, acolo unde are loc festivalul, este cel mai bun loc din România pentru o astfel de manifestare. Locul este încărcat de istorie, sunt vestigii arheologice pe Măgură şi în jurul ei, acolo au fost filmare porţiuni din filmul „Burebista”. Va fi şi un tur ghidat la siturile de pe Măgură”, spune Andrei Pogăciaş, vicepreşedintele Asociaţiei Terra Dacica Aeterna.

Seara vor fi concerte – sâmbătă, de la ora 19, cântă Quas, Ashaena şi Nightlosers, iar, de la ora 22, are loc aprinderea Focului Sacru. Duminică, programul folcloric începe la ora 16, după care pe scenă, de la ora 19, urcă trupa Phoenix. Vă aşteptăm la DACFEST, să retrăim împreună istoria strămoşilor noştri!

Lupeni: Nu strâng gunoiul, dar nici nu lasã pe alþii ontainerele sunt pline, spaþiile dintre blocuri umplute la refuz cu deºeuri, iar în unele zone gunoiul nu a fost ridicat de luni bune. Asta se întâmplã la Lupeni, unde firma care are contract pe salubritate nici nu se dã plecatã.

C

În aceste zile, primarul Lucian Resmeriþã a avut o nouã rundã de întâlniri cu reprezentanþii acestei societãþi, în speranþa cã îi determinã sã

îºi facã treabã. Ce invocã ei?

O spune chiar cel care nu mai ºtie cum sã procedeze ºi cum sã le explice oamenilor din Lupeni, cã, în plinã varã, gunoiul nu poate fi ridicat. „Nu am crezut cã este atât de greu cu aceºti oameni.

Deja, de 3 sãptãmâni, de când sunt primar, spun sincer, nu îi mai suport. Ei nu vãd realitatea din Lupeni. Acum este un dezastru total în Lupeni. Ei nu au mai fãcut curãþenie de o bucatã mare de vreme. Eu nu i-am mai plãtit

de douã luni de zile deloc, deoarece nu au fãcut circuitul, cã nu ºi-au îndeplinit cerinþele contractuale ºi este o situaþie foarte grea”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Oamenii din Lupeni sunt exasperaþi de mizeria din oraº ºi de faptul cã gunoiul nu este ridicat la timp. Stã cu sãptãmânile, la temperaturi mari, iar în unele locuri nu a fost luat de luni bune, pe motiv cã firma care a câºtigat licitaþia nu are maºini care sã poatã

Programul Naþional de Dezvoltare Localã - ce proiecte se finanþeazã pânã în 2020? rogramul Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL) vine cu o premierã în acest an - fondurile de dezvoltare sunt distribuite pe baza unor indicatori economico-sociali, care nu lasã loc de nicio abordare pe criterii politice.

P

În cadrul PNDL I nu s-a putut face o astfel de alocare pentru cã atunci a fost preluatã ºi finanþarea proiectelor începute anterior, care s-au derulat în perioada (2007-2013).

Deputatul PSD de Hunedoara, Laurenþiu Nistor susþine cã, indiferent de culoarea politicã a preºedinþilor de consilii judeþene sau de bazinul electoral, judeþele au primit bani dupã criterii obiective raportate la cei trei indicatori privind structura demograficã, administrativã ºi capacitatea financiarã a acestora. “În interiorul judeþelor, au fost finanþate, în primul rând, proiectele din domeniile prioritare stabilite în lege: ºcoli, creºe-grãdiniþe, unitãþi medicale, alimentãri cu apã ºi canalizare, drumuri. Indiferent de culoarea politicã a primarilor/preºedinþilor de consiliu judeþean, proiectele din aceste domenii au fost finanþate în mod prioritar”, precizeazã Laurenþiu Nistor.

e se finanþeazã pânã în 2020

C

Au fost depuse în jur de 13.000 de proiecte cu o valoare totalã de peste 67 de miliarde de lei, deci mai mult decât dublu decât suma de 30 miliarde de lei, alocatã prin lege pentru perioada 2017-2020. Dintre acestea, au fost selectate pe baza criteriilor obiec-

tive peste 6.800 de proiecte cu valoare totalã de 29,9 de miliarde de lei. Laurenþiu Nistor spune cã proiectele au fost depuse de autoritãþile locale în funcþie de necesitãþile reale ale comunitãþilor ºi astfel a rezultat urmãtoarea repartizare a fondurilor: 9 miliarde de lei pentru reþele de alimentare cu apã ºi canalizare; 16 miliarde de lei pentru drumuri ºi poduri (judeþene, comunale sau orãºeneºti); 4 miliarde de lei pentru unitãþi de învãþãmânt (creºe, grãdiniþe, ºcoli, colegii); 1 miliarde de lei pentru unitãþi medicale.

ajunge în acele locuri. Unul astfel de loc este în Cartierul Bãrbãteni ºi acolo cei de la firma de salubritate spun cã nu au maºinã sã treacã pe sub þevile de termoficare. În plus, firma de salubritate invocã motive puerile. „Motive de procedurã invocã, vezi doamne! Ei spun cã eu trebuie îmi duc acasã numai gunoiul din coº ºi, dacã

copilul aruncã 5 firimituri de pâine pe lângã ºi un sâmbure de la o caisã, nu le duce.

Duce numai ce îi în pubele.

Asta, deºi în contract scrie cã are de dus 700 t din municipiul Lupeni ºi trebuie colectat de peste tot. Iar ei, la casele din Lupeni, nu au ridicat niciodatã gunoiul de o jumãtate de an. Tot noi cu oamenii puþini pe care îi avem la primãrie”, a mai spus primarul din Lupeni.

Primarul crede cã doar rezilierea contractului de salubritate îl poate ajuta sã readucã în Lupeni curãþenia.

Totuºi, sunt proceduri contractuale care l-au împiedicat pânã acum sã renunþe la societatea care a câºtigat contractul ºi încã sunt probleme gestionate cu greu.

Diana MITRACHE

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Iulie 2017

Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Iulie 2017

Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei

D

irecþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara celebreazã, în data de 28 iulie 2017, Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei.

Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei este un eveniment anual, care are loc în 28 iulie ºi se concentreazã la nivel mondial asupra grupurilor de pacienþi ºi persoanelor care trãiesc cu hepatita viralã.

Este o oportunitate de a sensibiliza ºi de a induce o schimbare realã în prevenirea bolilor ºi a accesului la testare ºi tratament.

La nivel mondial, - 400 de milioane de persoane trãiesc cu virusurile hepatitei

B ºi C ºi 1,4 milioane mor anual din cauza acestor infecþii; - 95% din oamenii care trãiesc cu hepatite virale nu ºtiu cã sunt infectaþi; 4.000 de persoane mor în fiecare zi, în timp ce existã

medicamente salvatoare de vieþi. Tema campaniei din acest an este „ELIMINAREA HEPATITELOR!” Campania are ca scop creºterea nivelului de conºtientizare a populaþiei în privinþa poverii uriaºe reprezentatã de hepatitele virale ºi îmbunãtãþirea prevenirii bolilor ºi a accesului la testare, tratament ºi îngrijire.

La nivelul judeþului Hunedoara, potrivit datelor statistice ale DSP, în anul 2016 erau înregistrate un numãr de 1232 de cazuri de bolnavi de hepatitã cronicã, în timp ce în primele 6 luni ale acestui an fost semnalate 7 cazuri noi de hepatitã acutã.

ªi bãut ºi fãrã permis Poliþiºtii de la rutierã din Valea Jiului au avut o surprizã neplãcutã joi dimineaþa când, în jurul orei 5.00, l-au depistat în trafic pe un bãrbat de 35 de ani, din municipiul Lupeni, care conducea un autoturism pe Strada Frumoasa, deºi nu deþinea

permis de conducere. În urma testãrii bãrbatului cu aparatul alcooltest, rezultatul a indicat o concentraþie de 0,36 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã.

Actualitate 7

Femeile social democrate promoveazã tradiþiile la ªcoala de varã a OFSD

T

ema din acest an a ºcolii de varã a Organizaþiei Femeilor Social Democrate este întoarcerea la tradiþii, portul popular, promovarea produselor tradiþionale. În cadrul ªcolii de varã vor fi prezentate obiceiuri din fiecare judeþ, tradiþii, cântece populare, dar ºi produse tradiþionale din fiecare zonã a þãrii. Hotãrârea a fost luatã în cadrul Biroului Permanent Naþional al Organizaþiei Femeilor Social Democrate, au fost stabilite temele pentru ªcoala de varã a OFSD, de la sfârºitul lunii august. Timp de patru zile, între 24 ºi 27 august, femeile social democrate au ales sã se bucure de tradiþiile noastre atât de frumoase.

“Din Hunedoara vor participa 7 femei îmbrãcate în port popular specific zonei noastre ºi va fi amenajat un stand cu obiectivele turistice din judeþ.

Vom avea, desigur, ºi produse

INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU SECURITATE MINIERÃ ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVÃ – INSEMEX PETROªANI ANUNÞ Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – Insemex Petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, str. G-ral. Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod 332047, jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de maistru electromecanic, cu contract individual de muncã pe duratã determinatã (12 luni), cu normã întreagã, în cadrul Compartimentului Logisticã, Prototipuri, Întreþinere

(C.L.P.I.). Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 11.08.2017, ora 16:00. Concursul se va desfãºura în data de 16.08.2017, ora 10:30 la sediul institutului. Informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor, conþinutul dosarelor de concurs, criteriile, probele de concurs, precum ºi tematica pe domeniu de activitate ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului – Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel.

0254/541621 – 541622 int. 192.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

tradiþionale pe care le vom prezenta în cadrul ªcolii de varã. Va fi un regal de România! Pentru cã România este frumoasã, autenticã ºi minunatã. Iar tradiþiile reprezintã sâmburele nostru de adevãr, locul din care, de cele mai multe ori, ne luãm puterea de a merge mai departe. Judeþul nostru atât de frumos ºi plin de istorie are ce prezenta la ªcoala de varã. Avem tradiþii, produse tradiþionale, avem ºase zone etnografice aparte – de la Þinutul Pãdurenilor, la Þara Zarandului, Valea Mureºului, la zona Orãºtiei ºi pânã în Þara Haþegului ºi Valea Jiului”, declarã deputatul PSD de Hunedoara Natalia Intotero.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Iulie 2017

Henþ cu mâna

JIUL, LA NIVELUL CRIªCIORULUI...

Gata, de-acum e sigur: Jiul Petroºani a murit. Aºa cum anticipau în interviurile anterioare, Cosmin

Kanduth sau Sorin Ghiþan, n-a mai rãmas nici urmã de echipã. Întâmpinarea a 35-a aniversare a existenþei

stadionului „Jiul” (1 august 1982) fãrã echipa de fotbal!? „Surse de la centru” au comunicat cã Jiul Petroºani ºi Metalul Criºcior – frumoasã asociere! – au anunþat cã nu se mai înscriu în noul sezon care va debuta luna viitoare.

Motivele, chiar cã nu mai au nicio impor-

tanþã. Cert este cã unii îºi freacã mâinile de bucurie cã au mai pus pe butuci un simbol.

La 7 ani de la dispariþia echipei Minerul Lupeni, a venit ºi momentul trist al dispariþiei Jiului.

Cei care au mai împins cãruþa, Kanduth sau Ghiþan, s-au retras din

fenomen, Marin Tudorache ºi-a gãsit servici, Damian Militaru a rãmas cu ºcoala de fotbal.

Aºadar, Jiul îngropat odatã cu Criºciorul cel anonim.

Tristã soartã pentru un simbol.

Sau mai pe invers spus, ne meritãm soarta.

Fotbal. Jiul Petroºani

„PÃCAT CÃ BRAND-UL JIUL MOARE...”

declarã Marin Tudorache, coordonator la Jiul Petroºani

Oare sã fie un ultim salut al galeriei ºi echipei Jiului pentru fotbalulul Petroºenean?

Î

nfiinþatã în anul 1919, echipa de fotbal Jiul Petroºani va intra în istorie. 2017 este anul care, cel mai probabil, va însemna desfiinþarea a ceea ce a însemnat JIUL PETROªANI. Cea mai importantã performanþã din istoria clubului este câºtigarea Cupei României în 1974. În timp ce alte branduri din România renasc, la noi se îngroapã. Probabil din neºtiinþã, din neglijenþã...

Reporter: Marine, cum e cu Jiul? Se desfiinþeazã?

Marin Tudorache: Treaba e puþin mai complicatã. Ar fi mai multe de spus...

Reporter: Pãi hai sã le luãm pe rând. Ce se întâmplã acum, acolo la Jiul?

Marin Tudorache: Din pãcate, nimic! În timp ce alte branduri din România renasc – Unirea Alba Iulia, farul, F.C. Argeº, Rapid Bucureºti, „U” Cluj, U.T.A. –, la noi se îngroapã. Nu ºtiu, din neºtiinþã, din neglijenþã, pãcat cã brand-ul Jiul moare...

Reporter: Marine, mai în glumã mai

în serios, care este statutul tãu oficial la C.S.M. Jiul?

Marin Tudorache: Niciunul!

Singurul oficial cu acte în regulã la acest club este domnul Radu Polifronie, preºedintele clubului. Eu mã identific cu echipa de fotbal dintr-o inerþie a trecutului, eu sunt legat de-o viaþã de Jiul.

Reporter: Ok, îþi voi spune coordonator...

Marin Tudorache: E bine ºi aºa!

Reporter: Sã revenim. Deci...

Marin Tudorache: Deci...

Deci, nu e bine deloc. Acum deºi existã varianta oficialã de a finanþa sportul – iatã, de pildã, Reºiþa a acordat 200.000 de euro pentru echipã! – eu n-am auzit nimic în acest sens.

Reporter: Echipã mai aveþi?

Marin Tudorache: Asta n-ar fi o problemã, adunãm 14-15 jucãtori, dar cine mai vine pe mocangealã? Unde sunt sponsorii care se bãteau cu pumnii în piept cã vin lângã echipã? ª-apoi cea mai jalnicã situaþie e la stadion...

Reporter: Adicã?

Marin Tudorache: Pãi acolo eu, Militaru, Ghiþan ºi Kanduth eram de toate: magazioner, spãlãtori de echipament,

„femei” de serviciu, marcatori de teren. Ultimii doi ºi-au luat lumea-n cap ºi au renunþat. Eu mi-am gãsit un serviciu, din ce sã trãim? Mãcar sã ni se fi asigurat strictul necesar, 3-4 oameni, care sã se ocupe de partea administrativã a stadionului. Aºa, se prãbuºeºte totul, de unde echipã de fotbal?

Trebuie spus cã cei de la A.J.F. Hunedoara au gãsit mereu înþelegere pentru Jiul. Repet, putem încropi o echipã, încã nu e totul pierdut, chiar dacã vom lua goluri cu nemiluita.

Jos pãlãria pentru domnul Nelu Haþegan care investeºte an de an în echipa Hercules Lupeni. Vedeþi, la unii se poate...

Reporter: În concluzie: moare sau nu Jiul Petroºani?

Marin Tudorache: Va fi extrem de greu... Eu mai sper sã aparã vreo minune de undeva, pe ultima sutã de metri, cum se spune. Dar dacã cineva dintre cei responsabili nu va lua taurul de coarne, atunci adio fotbal, adio brand Jiul, stadionul va rãmâne doar bun pentru piaþa de vechituri!

Paginã realizatã de Genu TUÞU