Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1383
Cronica Vãii Jiului Luni, 24 Iulie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
BANII
Avram Iancu a ajuns în prima capitalã: Viena
AU CULOARE POLITICÃ?
B
ibliotecarul Avram Iancu a ajuns, la finele sãptãmânii trecute, la Viena. Este prima capitalã pe care o atinge, în periplul sãu înot, prin apele reci ale Dunãrii. Cu o zi înainte de acest eveniment, Avram Iancu a þinut sã îºi anunþe fanii pe pagina sa oficialã, despre evenimentul unic trãit de un petroºenean în apele acestui fluviu, iar sosirea la Viena a fost ca o primã bornã importantã, marcatã de cel care a trecut ºi Canalul Mânecii înot. „Dragi prieteni, ajung la Viena! Pentru cei care m-aþi întrebat pe unde anume trec, vã informez cã voi înota pe Dunãrea principalã.. Acum sunt la borna 1944 ºi dacã totul decurge bine, în a doua parte a zilei ajung în prima capitalã strãbãtutã de Dunãre. Doamne ajutã!”, a scris înotãtorul nostru. Avram Iancu, care ºi-a
propus sã meargã pe firul romanului „Pilotul de pe Dunãre” a lui Jules Verne, a intrat în Dunãre, în Germania, în data de 20 iunie, iar la finalul primei zile a scris pe pagina sa socializare cã s-a oprit epuizat dupã 9 ore înot. Va înota cam 50 de km zilnic, ca sã ajungã, în august, la Sulina, unde va aprinde o flacãrã pe unul dintre cele mai vechi faruri din zona de deltã a Dunãrii. Înainte cu o zi de Viena era la borna 1944, iar de când a pornit cursa a apãrut chiar ºi în presa germanã, care a lãudat efortul tânãrului din Petroºani. Diana MITRACHE
A
ceasta a fost întrebarea care a stat pe buzele tuturor dupã de Ministerul Dezvoltãrii a publicat lista cu obiectivele de investiþii ce urmeazã a fi finanþate în cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Localã. >>> PAGINA A 4-A
Alarmã! Proiectil în Maleia, pe DN 66 L
ocatarii unei gospodãrii aflatã la limitã cu DN 66, pe strada 9 Mai din Petroºani, au alertat vineri dimineaþã autoritãþile, dupã ce au gãsit în albia apei, lângã gardul lor, un obiect ce putea fi luat drept proiectil.
Imediat, la faþa locului s-au deplasat o echipã de pompieri militari ºi de la Poliþia din Petroºani, iar proprietara casei spune cã s-a temut sã nu fie un obiect pirotehnic, mai ales cã, în urmã cu mulþi ani, locuinþa de pe albia Maleii a servit unor cauze militare. „Am dorit sã reparãm gardul, care a
fost luat de viiturã anul trecut ºi am descoperit un obiect suspect, ciudat, care seamãnã cu un proiectil vechi. Am zis cã e mai bine sã anunþãm autoritãþile. Pe vremuri, în casa aceasta, care a fost a bunicii mele, a fost, în timpul rãzboiului, staþie de radio-emisie ºi e posibil. Sper sã nu mai gãsim ºi altceva”, a declarat
Vilhelmina Bekesi, proprietara casei. Autoritãþile locale au anunþat imediat echipele de pirotehniºti, care au sosit de la Deva. Pompierii au izolat zona, pânã la sosirea specialiºtilor ºi au asigurat perimetrul în care se afla obiectul suspect. ”Echipele noastre au luat primele mãsuri pânã când a
ajuns echipa de pirotehniºti, astfel încât sã nu se întâmple un accident”, a explicat ºeful Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. Din fericire,
specialiºtii pirotehnici au spus cã este vorba despre o bucatã de metal, dar nu despre un proiectil, aºa cum s-a crezut iniþial. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cercetaºi italieni la Petroºani N
u mai puþin de 14 cercetaºi tineri ºi dornici sã dea viaþã unor spectacole pline de amuzament, au încântat copiii din Centrul de zi al Casei Pollicino din Petroºani.
Au venit vara, ca sã fie voluntari în vacanþa lor ºi spun cã aici se simt foarte bine, lucru gustat de toþi cei care li se alãturã în jocurile amuzante ºi antrenante pe care le-au învãþat împreunã. I-am gãsit în curtea centrului, dansând, gesticulând ºi fredonând refrene extrem de antrenante. „Suntem o echipã de cercetaºi din Beluno, Italia ºi am venit
aici pentru cã am pregãtit aceastã excursie de o jumãtate de an.Voiam sã facem un serviciu pe timpul verii ºi am aflat de asociaþia Pollicino, am contactat filiala din Beluno ºi am ajuns la Petroºani”, a spus Francesco Soriani, cercetaº venit în Petroºani. Au venit sã fie de ajutor, au stat aici câteva zile ºi au fãcut tot ce era de fãcut, pentru copiii din acest centru. „Suntem aici de o sãptãmânã ºi am fãcut foarte multe activitãþi cu copiii, fiind o experienþã minunatã ºi nouã pentru noi ºi ne-ar plãcea sã mai revenim. Pentru noi, voluntariatul este unul dintre punctele importante, de aceea am ºi dedicat perioada cea mai impor-
ANUNÞ DE PARTICIPARE pentru atribuirea de contracte de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general 1. Denumirea, adresa, numãrul de fax, adresa de e-mail ale autoritãþii finanþatoare ºi ale biroului de la care se pot obþine, dupã caz, informaþii suplimentare: MUNICIPIUL PETROªANI, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, cod poºtal 332019, telefon +40 254541221, fax +40 254545903, primarie@primariapetrosani.ro, informaþii suplimentare se pot obþine de la Biroul de management proiecte cu finanþare internaþionalã ºi achiziþii publice, telefon +40 254541220 , +40 254541221, interior 210. 2. Procedura de atribuire: selecþie de proiecte. 3. Forma contractului: contract de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 02.12.2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general. Pentru servicii sportive Legea nr. 350 din 02.12.2005 se completeazã cu Ordinul nr. 130 din 28.03.2006 privind finanþarea nerambursabilã din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramurã de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti. 4. Finanþãrile se asigurã pentru:
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
tantã din an, vara, pentru aceste activitãþi”, au mai spus cercetaºii. Copiii de la Pollicino s-au adaptat fantastic de bine, le-a plãcut ºi au colaborat excelent, aºa încât, abia îi aºteaptã sã revinã. „Este al patrulea grup de voluntari care ne viziteazã în vara aceasta, dar ei au fost o experienþã ineditã pentru noi. Este pentru prima datã când noi avem oaspeþi o grupã de cercetaºi ºi am fost extrem de plãcut surprinºi de ei, ca oameni, dar ºi de cum au interacþionat ºi cât de pregãtiþi au venit ºi au organizat aici activitãþile. A fost o experienþã nouã ºi plãcutã, iar copiii au întâmpinat-o cu entuziasm ºi cu bucurie ºi datoritã faptului cã i-au vãzut cu uniforme”, a
Servicii religioase/Culte; Servicii sportive cuprinse în programele de utilitate publicã; activitãþi sociale ºi activitãþi culturale. 5. Criterii de atribuire a contractelor: Pentru a fi declaratã eligibilã, o propunere de proiect pentru secþiunea Servicii religioase/Culte, trebuie sã acumuleze minim 55 de puncte din 100 (numãrul de persoane deservite: 10 puncte, valoarea cofinanþãrii din surse proprii ale solicitantului: 10 puncte, capacitatea de realizare: 10 puncte, încadrarea în timp: 15 puncte, consistenþa tehnicã ºi financiarã a propunerii: 10 puncte, rezultate aºteptate: 15 puncte, durabilitatea proiectului: 10 puncte, proiectul demonstreazã prin fundamentarea sa utilizarea eficientã a fondurilor: 10 puncte, oportunitatea proiectului: 10 puncte). Pentru a fi declaratã eligibilã, o propunere de proiect pentru secþiunea Servicii sportive cuprinse în programele de utilitate publicã, trebuie sã acumuleze minim 55 de puncte din 100 (numãrul de persoane deservite: 10 puncte, valoarea cofinanþãrii din surse proprii ale solicitantului: 10 puncte, capacitatea de realizare: 10 puncte, încadrarea în timp: 15 puncte, consistenþa tehnicã ºi financiarã a propunerii: 10 puncte, rezultate aºteptate: 15 puncte, durabilitatea proiectului: 5 puncte, proiectul demonstreazã prin fundamentarea sa utilizarea eficientã a fondurilor: 10 puncte, oportunitatea proiectului: 10 puncte ºi numãrul de competiþii sportive la care participã: 5 puncte). Pentru a fi declaratã eligibilã, o propunere de proiect pentru secþiunea activitãþi sociale, trebuie sã acumuleze minim 55 de puncte din 100 (numãrul beneficiarilor proiectului: 15 puncte, valoarea cofinanþãrii din surse proprii ale solicitantului: 20 puncte, numãrul voluntarilor implicaþi în proiect: 10 puncte, încadrarea în timp: 5 puncte,
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Iulie 2017
declarat ºi Florentina Presecan, director la Casa Pollicino Petroºani. Cercetaºii le-au arãtat copiilor lucruri noi, i-au antrenat, timp de o sãptãmânã în jocuri interactive ºi au fãcut ca totul sã fie mai frumos în vacanþa
consistenþa tehnicã ºi financiarã a propunerii: 10 puncte, rezultate aºteptate: 15 puncte, durabilitatea proiectului: 5 puncte, proiectul demonstreazã prin fundamentarea sa utilizarea eficientã a fondurilor: 10 puncte, oportunitatea proiectului: 10 puncte). Pentru a fi declaratã eligibilã, o propunere de proiect pentru secþiunea activitãþi culturale, trebuie sã acumuleze minim 55 de puncte din 100 (numãrul voluntarilor implicaþi în proiect: 10 puncte, valoarea cofinanþãrii din surse proprii ale solicitantului: 20 puncte, beneficiari: 10 puncte, încadrarea în timp: 5 puncte, consistenþa tehnicã ºi financiarã a propunerii: 10 puncte, rezultate aºteptate: 15 puncte, durabilitatea proiectului: 10 puncte, proiectul demonstreazã prin fundamentarea sa utilizarea eficientã a fondurilor: 10 puncte, oportunitatea proiectului: 10 puncte). 6. Data limitã pentru depunerea propunerilor de proiecte: 24 august 2017, ora 16,30. 7. Adresa la care trebuie transmise proiectele: Municipiul Petroºani, Judeþul Hunedoara, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, cod 332019, camera 5, parter, Registraturã. 8. Limba sau limbile în care trebuie redactate proiectele : Limba românã. 9. Ghidul de eligibilitate pentru elaborarea ºi prezentarea proiectului, pentru fiecare secþiune, se poate procura de la Primãria municipiului Petroºani, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, cod 332019, Biroul de management proiecte cu finanþare internaþionalã ºi achiziþii publice, camera 17, etajul I. Ghidurile de eligibilitate au fost aprobate prin H.C.L. nr. 146/28.06.2017. 10. Data sau perioada selecþiei ºi evaluãrii proiectelor: Evaluarea proiectelor se va face de Comisia de evaluare numitã prin dispoziþia
de varã. Voluntarii au devenit cei care aduc raza de speranþã la acest adãpost de zi, iar faptul cã mereu sunt mai talentaþi, mai dedicaþi, nu poate decât sã îi încânte în fiecare zi. Diana MITRACHE
primarului municipiului Petroºani, în perioada 25 august 2017 – 15 septembrie 2017. 11. Alte informaþii: Fiecare solicitant are dreptul de a participa cu un singur proiect pentru aceeaºi activitate. Durata proiectelor se va încadra în intervalul de timp cuprins între data contractului de finanþare ºi 20 decembrie 2017. 12. Anunþul de participare a fost publicat în Monitorul Oficial al României partea a VI-a nr. 135 din 20 iulie 2017.
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Iulie 2017
CEH pregãteºte achiziþie de cãrbune... de oriunde
C
omplexul Energetic Hunedoara pregãteºte un acord pentru a achiziþiona cãrbune. Cantitatea minimã ce urmeazã a fi achiziþionatã este de 20 de mii de tone, în timp ce cantitatea maximã este de 140.000 de tone.
Achiziþia ce urmeazã a fi efectuatã, “în funcþie de necesitãþi” vine în contextul în care la sfârºitul acestui an Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului îºi înceteazã producþia. “Facem un acord cadru pentru cumpãrare de cãrbune, nu specificãm de unde. Poate sã fie din producþie internã sau din import. Nu specificãm provenienþa cãrbunelui. Specificãm o cantitate minimã ºi o cantitate maximã. Cantitatea minimã e de 20 de mii de tone, nu este o cantitate exageratã ºi considerãm cã de acolo în sus, pânã la cantitatea maximã, sã luãm în funcþie de necesitãþi, când avem nevoie ca sã nu mai pierdem timpul cu negocieri, contracte, licitaþii. De aceea vom face acest acord cadru”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara susþine cã acest contract permite
achiziþia de cãrbune în perioada sezonului rece, iar cantitãþile cumpãrate vor fi în funcþie de necesitãþi. “Achiziþia este pentru perioada urmãtoare, pentru cã din decembrie SNIM îºi înceteazã activitatea pe partea de producþie, iar programul de iarnã prevede constituirea unor stocuri care se dau prin hotãrâre de Guvern înainte de data de 15 noiembrie. Noi începem ºi facem stocurile, dar nu o sã fim la cantitatea specificatã în hotãrârea de Guvern, nu am respectat în niciun an, dar având acordul cadru avem o scuzã ºi cumpãrãm pe parcurs în funcþie de evoluþia preþului la energie. Nu ºtim dacã plouã sau nu, dacã bate vântul, dacã nu bate vântul, cum o fi de frig la iarnã ºi atunci comandãm ºi aducem pe bazã de comandã numai ce este necesar în momentul respectiv”, a mai subliniat sursa citatã.
12,5 milioane de lei vin la Petrila pentru grãdiniþe noi ºi strãzi asfaltate grãdiniþe noi vor fi D ouã construite la Petrila ºi mai multe strãzi asfaltate, urmând ca întreaga arterã principalã a oraºului Petrila sã fie reabilitatã total.
Sunt 12,5 milioane de lei, bani care vin pe proiecte pe care administraþia le-a depus la Ministerul Dezvoltãrii, prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL). „Am depus la Ministerul Dezvoltãrii 8 proiecte pentru care am obþinut finanþarea în totalitate. Este vorba despre construirea a douã grãdiniþe noi, una la Lonea, la ªcoala
D
ouã mine se închid
Douã mine din cadrul Complexului Energetic Hunedoara îºi vor înceta activitatea în anul 2018. Producþia de cãrbune este ºi în momentul de faþã, când CEH funcþioneazã cu 4 mine, iar alte douã la SNIM, sub necesar. Dupã ce se vor închide unitãþile miniere situaþia va deveni dramaticã, însã directorul general al CEH susþine cã termocentralele nu vor mai funcþiona continuu, ci vor intra în sistem doar atunci când va fi nevoie. “Programul de funcþionare a termocentralelor, dupã ce se închid douã mine ºi de la noi, din 2018, nu mai este de funcþionare continuã. Intrã în sistem numai când este nevoie ºi atunci cãrbunele din cele douã mine se constituie stoc la termocentrale, iar ele vor funcþiona în momente de crizã, cum a fost astãiarnã. Nu vor avea o
Ana Colda, cu 5 sãli ºi una la I. D. Sîrbu. În acelaºi timp, pentru mai multe strãzi, respectiv: strada Cãrbunelui, Dacilor, Parângului, Prundului, cu Florilor ºi lângã cimitir va fi asfaltat. În plus, avem ºi proiectul mare de modernizare a strãzilor ºi parcãrilor, care este cuprins între strada Minei ºi Cap de linie Petrila, de 4 milioane de lei, iar proiectul costã 5,7 milioane de lei, dar restul îl punem noi de la bugetul local. Eu zic cã e o realizare mare ºi proiectul se va derula între 2017 – 2020, timp de trei ani în care vom face aceste investiþii în oraº”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Diana MITRACHE
funcþionare continuã. Ele vor rãmâne ca o rezervã de capacitate, o sã fie pornite numai când va fi nevoie”, a mai spus Viorel Stancu. Mai mult, în perioadele în care termocentralele nu vor funcþiona, oamenii vor fi plãtiþi, dar pentru mentenanþã. “Pe perioada în care termocentralele nu funcþioneazã sunt prevãzute costurile pe un an de zile. SIEG-ul acoperã aceste costuri, iar pe perioadele când nu funcþioneazã nu mai angajãm firme care sã ne facã reparaþii, specializãm oamenii noºtri ºi facem mentenanþa termocentralelor, nu mai facem cu alte firme. Mai angajãm eventual 1-2 specialiºti pe care nu-i avem noi, dar pe perioada în care nu funcþioneazã vom face mentenanþa cu oamenii noºtri”, a mai precizat directorul general al CEH. De-a lungul anilor, Complexul Energetic Hunedoara a fost implicat în mai multe achiziþii de cãrbune din import, care au ridicat mari semne de întrebare. Monika BACIU
Acþiune de salvare a trei turiºti francezi din masivul Vâlcan alvamontiºtii S hunedoreni au intervenit în masivul Vâlcan pentru salvarea a trei turiºti francezi. Cei trei au fost surprinºi de o furtunã într-o zonã accidentatã ºi au solicitat ajutorul salvatorilor montani. ªi în masivul Parâng salvamontiºtii au intervenit pentru salvarea unui turist care a cãzut de pe stânci, iar dupã ce a fost preluat de echipa Salvamont din zonã, a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din
Petroºani. De asemenea, echipa de permanenþã de la Bucura a acordat asistenþã unei turiste de naþionalitate maghiarã, în vârstã de 62 de ani, care a cãzut de pe o stâncã pe creasta ce face legãtura
între Vârful Bucura ºi ªaua Retezat. Dupã mai multe ore în care nu au putut lua legãtura cu victima, din cauza lipsei semnalului GSM în zonã, salvamontiºtii au ajuns la femeie, care prezenta un traumatism craniocerebral cu plagã în zona frontalã ºi multiple escoriaþii la nivelul membrelor superioare ºi inferioare. Dupã acordarea primului ajutor, turista a fost coborâtã la Refugiul Bucura iar apoi la Poiana Pelegii, de unde a fost preluatã de un echipaj SMURD.
4 Actualitate
Banii au culoare politicã?
A
ceasta a fost întrebarea care a stat pe buzele tuturor dupã de Ministerul Dezvoltãrii a publicat lista cu obiectivele de investiþii ce urmeazã a fi finanþate în cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Localã.
PETROªANI – un singur proiect Un singur proiect al municipalitãþii de la Petroºani va fi finanþat prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã. Singurul proiect al municipalitãþii petroºãnene este “Modernizare drum comunal DC 66A: Petroºani-Dâlja MicãDâlja Mare, L=5245 m, Municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara – 6.467.828,5 lei”. “Ne-au aprobat un proiect. Grãdiniþa IG Duca are banii alocaþi, dar nu are constructor. În momentul acesta, noi avem trei proiecte pe PNDL finanþate. Ne-au aprobat peste 6 milioane de lei pentru drum. Proiectul nostru are o valoare mare. Noi suntem în lucru pentru niºte studii de fezabilitate pentru celelalte drumuri care duc cãtre comunitãþile momârlanilor. Vreau sã le facem pe PNDL, cu asfalt ºi plus diferenþa de drumuri din Colonie. Mai avem de asfaltat, în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Iulie 2017
Colonie, 11 strãzi din 35 ºi vreau sã asfaltãm ºi drumul de deasupra Geromului, tot pe PNDL. În condiþiile acestea, în 2-3 ani putem sã terminãm cu asfaltul în tot oraºul. În Petroºani sunt circa 120 de km de drum, iar cu asfalt sunt peste 70 de km”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul muncipiului Petroºani O altã investiþie care se leagã tangenþial de municipiul Petroºani este cea care vizeazã modernizarea drumului spre Parâng. Carosabilul se aflã în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, astfel cã banii au fost alocaþi pentru UAT judeþul Hunedoara. “Modernizare DJ709F: DN 7A-Cabana RusuMasivul Parâng, km 6+600-10+325, judeþul Hunedoara” are o valoare de 17.987.524,5 lei.
PETRILA – fruntaºã în Valea Jiului Oraºul Petrila este cea mai favorizatã localitate din Valea Jiului. Nu mai puþin de opt proiecte ale primãriei au fost aprobate spre finanþare în cadrul PNDL. Nu mai puþin de 8.422.269,8 lei sunt proiectele aprobate pentru oraºul Petrila. - Construire Grãdiniþã cu program normal 5 grupe LONEA-ANA COLDA în oraºul Petrila, judeþul Hunedoara – 2.087.948 lei - Construire Grãdiniþã cu program normal 6 grupe - ID Sârbu în Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 2.302.745 lei - Asfaltare strada Cãrbunelui, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 275.830,1 lei - Asfaltare strada
Dacilor, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 364.470 lei - Asfaltare strada Lunca, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 658.840 lei - Asfaltare strada Parângului, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 834.106,7 lei - Modernizare strada Prundului, str. Florilor ºi Aleea de la Bl.1 str. Republicii, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 1.898.330 lei - Reparaþii ºi modernizare strãzi, trotuare ºi parcãri în cartierele 8 Martie, 22 Decembrie, Tudor Vladimirescu, Minei ºi Alexandru Sahia, Oraºul Petrila, judeþul Hunedoara – 4.132.348,95 lei În urma Petrilei se aflã oraºul Uricani. Pentru cea mai vesticã localitate a Vãii Jiului au fost aprobate un numãr de ºase proiecte, cu o valoare însumatã de 29.395.011,33. Dacã la nivelul municipiului Petroºani nu a fost aprobat proiectul care prevede continuarea lucrãrilor la grãdiniþã,
LA URICANI, douã astfel de proiecte sunt incluse spre finanþare. - Construire grãdiniþã cu 4 sãli de clase, oraº Uricani, judeþul Hunedoara – 1.897.498,25 lei
- Reabilitare grãdiniþa nr. 1 Uricani oraº Uricani, judeþ Hunedoara – 1.795.138,08 lei - Modernizare drumuri vicinale din oraºul Uricani ºi localitãþile componente – 13.818.830 lei - Modernizare strãzi ºi alei pietonale în oraºul Uricani, judeþ Hunedoara – 5.049.545 lei - Reabilitare poduri ºi punti pietonale, oraº Uricani, judeþ Hunedoara – 5.034.000 lei - Modernizare sistem de iluminat public stradal în orasul Uricani – 1.800.000 lei
LA VULCAN, trei proiecte depuse de administraþia localã au primit finanþare. Toate cele trei proiecte prevãd modernizarea unor drumuri ºi alei, iar valoarea investiþiilor este de 5.614.678,75 lei. - Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Cartier Traian , municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara 2.196.620,86 lei - Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Liceu-Centru Vechi, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara – 1.820.662,37 lei - Reabilitare Strada Traian, Municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara – 1.597.395,52 lei
LA ANINOASA, a fost aprobat spre finanþare un singur
proiect. Acesta prevede “Modernizare strãzi de interes local pe raza oraºului Aninoasa” ºi are o valoare de 5.795.016 lei.
ªI LA NIVELUL MUNICIPIULUI LUPENI, un singur proiect este inclus în Planul Naþional de Invetsiþii. Acesta vizeazã “Modernizare strãzi, drumuri ºi trotuare din Municipiul Lupeni” ºi are o valoare de 6.526.034,55 lei. PNDL reprezintã sursa principalã de finanþare pentru infrastructura localã ºi are la bazã principiul conform cãruia în fiecare localitate din þarã trebuie sã fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sãnãtate, educaþie, apã – canalizare, energie termicã ºi electricã, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, culturã, culte, locuire ºi sport. “În acest sens, Programul Naþional de Dezvoltare Localã stabileºte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanþã naþionalã, care susþin dezvoltarea echilibratã a þãrii, fiind structurat pe trei componente: modernizarea satului românesc, regenerarea urbanã a municipiilor ºi oraºelor, respectiv infrastructura la nivel judeþean. Cea de-a doua etapã a programului finanþeazã 9.500 de obiective de investiþii, dintre care 2.500 de creºe ºi grãdiniþe, 2.000 de ºcoli ºi 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiþii sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament”, aratã comunicatul Ministerul Dezvoltãrii. 667.779.162,30 lei este valoarea proiectelor din judeþul Hunedoara aprobate în Planul Naþional de Investiþii. Monika BACIU
Blãnoºi pe timp de caniculã
T
emperaturile ridicate le fac viaþa, un cuptor, patrupedelor, care, fie cã stau în casã, fie cã stau în curte, suferã cumplit. Stãpânii lor îi aduc la medicul veterinar ºi, un tratament în urma cãruia sã rãmânã fãrã kilogramele de
blanã, este un adevãrat rãsfãþ pentru bietele animale, stoarse de cãldura înãbuºitoare. La cabinetul medicului Amalia l-am gãsit pe Tim, un bãtrân patruped, stors de puteri, din cauza straturilor uriaºe de blanã cu care era acoperit. „Din cauza cãldurii, ei încep sã nãpârleascã ºi, aºa cum este ºi Tim, are un pãr care a rãmas pe pielea lui ºi care îi provoacã o cãldurã mult mai mare, decât dacã ar fi tuns. Este esenþial ºi pentru ei sã fie îngrijiþi, aºa cum ºi noi vara nu luãm hainele groase. ªi ei trebuie sã îºi dea blana jos ºi noi îi putem ajuta”, spune Amalia Iordache, medic veterinar. Tot la salon a venit ºi doamnã cu un patruped mai mic. Avea aceleaºi probleme,
însã, cãldura. „Cam de 2 sau 3 ori pe an îl tundem. E foarte important, cã pãrul rãmâne prin casã ºi acum vara e ºi el ca un om, care trebuie îngrijit. Dupã tuns, e ca un om, care se simte mai frezat, mai aranjat”, spune stãpânã unui cãþel de talie micã. Medicii îi sfãtuiesc pe cei care au animale sã le ofere confortul necesar. Canicula îi poate îmbolnãvi ºi animalele suferã enorm din cauza straturilor de blanã, aºa cã un rãsfãþ, fie el ºi unul lung, le vine numai bine. Asta, pentru cã la unele exemplare, tunsul dureazã ore bune. „În primul an, când m-am apucat de toaletat cãþei, acum vreo 12 ani, Tim a venit la noi ºi am stat împreunã 6 ore. Pe vremea aceea nu avea aºa maºini
Cabana Jieþ nu poate fi reabilitatã de mineri
A
r face profit din cazarea turiºtilor, care vin în numãr mare în Valea Jiului pe Jieþ, dar nu au posibilitatea sã investeascã.
Vorbim despre sindicatele din mineritul Vãii Jiului, care gestionau, cu ani în urmã, adevãrate reþele de turism, dar care acum nu o mai pot face. Asta, chiar dacã o astfel de activitate le-ar aduce un ban în plus. Cabana de pe Jieþ aparþine de mina Livezeni, dar la început era a celor de la Dâlja. Fiecare unitate a avut o astfel de bazã de agrement, acum lãsatã în paraginã, sau poate chiar demolatã. „Cabana Jieþ a fost practic, deschisã ºi construitã de cei de la Mina Dâlja. Apoi a trecut pe la alte subunitãþi, inclusiv la mina Lonea, apoi la Prest Serv. Acum o
avem noi în patrimoniul EM Livezeni, dar este doar la stadiul la care nu putem organiza acolo prea
multe. Nu am avut discuþii despre posibile investiþii la cabana de pe Jieþ. Acum, noi nu ne permitem sã facem investiþii acolo, pentru cã, practic, avem alt obiect de activitate”, a spus Lucian Enculescu, lider sindical la mina Livezeni. Cabana este situatã pe drumul ce duce din Petrila spre Voineasa, pe malul Jieþului, într-un loc extrem de bun pentru turism. Construcþia, însã, nu este una modernã ºi,
în ultimii ani a fost reparat doar acoperiºul ºi o parte din baza sportivã, iar curtea a fost amena-
jatã pentru diverse evenimente, la unele fiind angrenaþi ºi minerii. Locaþia este pãzitã, însã, din pãcate, turiºtii nu pot nici sã doarmã ºi nici sã mai mãnânce aici. Diana MITRACHE
profesionale. Acum dureazã cam douã ore. Avem programãri fãcute pânã aproape de 1 septembrie pentru câini. Toaletarea ne ia în jur de o orã ºi jumãtate – douã, pentru un cãþel, pentru cã la noi asta înseamnã tuns, tãiat unghii, toaletarea urechii ºi a zonei perianale ºi este mai lung. Cãþelul rãmâne cu noi proprietarul pleacã, pentru cã
ne înþelegem mai bine aºa ºi apoi vine ºi ºi-l recupereazã”, ne-a explicat dr. Amalia. Cei mai mulþi vin reticenþi cu animalul de companie, pentru cã ºtiu cã acesta se teme de tuns, însã, la un astfel de salon este inclusã ºi o micã anestezie, pentru a-i alunga cãþelului anxietatea. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Banii au culoare politicã?
A
ceasta a fost întrebarea care a stat pe buzele tuturor dupã de Ministerul Dezvoltãrii a publicat lista cu obiectivele de investiþii ce urmeazã a fi finanþate în cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Localã.
PETROªANI – un singur proiect Un singur proiect al municipalitãþii de la Petroºani va fi finanþat prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã. Singurul proiect al municipalitãþii petroºãnene este “Modernizare drum comunal DC 66A: Petroºani-Dâlja MicãDâlja Mare, L=5245 m, Municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara – 6.467.828,5 lei”. “Ne-au aprobat un proiect. Grãdiniþa IG Duca are banii alocaþi, dar nu are constructor. În momentul acesta, noi avem trei proiecte pe PNDL finanþate. Ne-au aprobat peste 6 milioane de lei pentru drum. Proiectul nostru are o valoare mare. Noi suntem în lucru pentru niºte studii de fezabilitate pentru celelalte drumuri care duc cãtre comunitãþile momârlanilor. Vreau sã le facem pe PNDL, cu asfalt ºi plus diferenþa de drumuri din Colonie. Mai avem de asfaltat, în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Iulie 2017
Colonie, 11 strãzi din 35 ºi vreau sã asfaltãm ºi drumul de deasupra Geromului, tot pe PNDL. În condiþiile acestea, în 2-3 ani putem sã terminãm cu asfaltul în tot oraºul. În Petroºani sunt circa 120 de km de drum, iar cu asfalt sunt peste 70 de km”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul muncipiului Petroºani O altã investiþie care se leagã tangenþial de municipiul Petroºani este cea care vizeazã modernizarea drumului spre Parâng. Carosabilul se aflã în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, astfel cã banii au fost alocaþi pentru UAT judeþul Hunedoara. “Modernizare DJ709F: DN 7A-Cabana RusuMasivul Parâng, km 6+600-10+325, judeþul Hunedoara” are o valoare de 17.987.524,5 lei.
PETRILA – fruntaºã în Valea Jiului Oraºul Petrila este cea mai favorizatã localitate din Valea Jiului. Nu mai puþin de opt proiecte ale primãriei au fost aprobate spre finanþare în cadrul PNDL. Nu mai puþin de 8.422.269,8 lei sunt proiectele aprobate pentru oraºul Petrila. - Construire Grãdiniþã cu program normal 5 grupe LONEA-ANA COLDA în oraºul Petrila, judeþul Hunedoara – 2.087.948 lei - Construire Grãdiniþã cu program normal 6 grupe - ID Sârbu în Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 2.302.745 lei - Asfaltare strada Cãrbunelui, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 275.830,1 lei - Asfaltare strada
Dacilor, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 364.470 lei - Asfaltare strada Lunca, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 658.840 lei - Asfaltare strada Parângului, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 834.106,7 lei - Modernizare strada Prundului, str. Florilor ºi Aleea de la Bl.1 str. Republicii, Oraºul Petrila, Judeþul Hunedoara – 1.898.330 lei - Reparaþii ºi modernizare strãzi, trotuare ºi parcãri în cartierele 8 Martie, 22 Decembrie, Tudor Vladimirescu, Minei ºi Alexandru Sahia, Oraºul Petrila, judeþul Hunedoara – 4.132.348,95 lei În urma Petrilei se aflã oraºul Uricani. Pentru cea mai vesticã localitate a Vãii Jiului au fost aprobate un numãr de ºase proiecte, cu o valoare însumatã de 29.395.011,33. Dacã la nivelul municipiului Petroºani nu a fost aprobat proiectul care prevede continuarea lucrãrilor la grãdiniþã,
LA URICANI, douã astfel de proiecte sunt incluse spre finanþare. - Construire grãdiniþã cu 4 sãli de clase, oraº Uricani, judeþul Hunedoara – 1.897.498,25 lei
- Reabilitare grãdiniþa nr. 1 Uricani oraº Uricani, judeþ Hunedoara – 1.795.138,08 lei - Modernizare drumuri vicinale din oraºul Uricani ºi localitãþile componente – 13.818.830 lei - Modernizare strãzi ºi alei pietonale în oraºul Uricani, judeþ Hunedoara – 5.049.545 lei - Reabilitare poduri ºi punti pietonale, oraº Uricani, judeþ Hunedoara – 5.034.000 lei - Modernizare sistem de iluminat public stradal în orasul Uricani – 1.800.000 lei
LA VULCAN, trei proiecte depuse de administraþia localã au primit finanþare. Toate cele trei proiecte prevãd modernizarea unor drumuri ºi alei, iar valoarea investiþiilor este de 5.614.678,75 lei. - Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Cartier Traian , municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara 2.196.620,86 lei - Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Liceu-Centru Vechi, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara – 1.820.662,37 lei - Reabilitare Strada Traian, Municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara – 1.597.395,52 lei
LA ANINOASA, a fost aprobat spre finanþare un singur
proiect. Acesta prevede “Modernizare strãzi de interes local pe raza oraºului Aninoasa” ºi are o valoare de 5.795.016 lei.
ªI LA NIVELUL MUNICIPIULUI LUPENI, un singur proiect este inclus în Planul Naþional de Invetsiþii. Acesta vizeazã “Modernizare strãzi, drumuri ºi trotuare din Municipiul Lupeni” ºi are o valoare de 6.526.034,55 lei. PNDL reprezintã sursa principalã de finanþare pentru infrastructura localã ºi are la bazã principiul conform cãruia în fiecare localitate din þarã trebuie sã fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sãnãtate, educaþie, apã – canalizare, energie termicã ºi electricã, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, culturã, culte, locuire ºi sport. “În acest sens, Programul Naþional de Dezvoltare Localã stabileºte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanþã naþionalã, care susþin dezvoltarea echilibratã a þãrii, fiind structurat pe trei componente: modernizarea satului românesc, regenerarea urbanã a municipiilor ºi oraºelor, respectiv infrastructura la nivel judeþean. Cea de-a doua etapã a programului finanþeazã 9.500 de obiective de investiþii, dintre care 2.500 de creºe ºi grãdiniþe, 2.000 de ºcoli ºi 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiþii sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament”, aratã comunicatul Ministerul Dezvoltãrii. 667.779.162,30 lei este valoarea proiectelor din judeþul Hunedoara aprobate în Planul Naþional de Investiþii. Monika BACIU
Blãnoºi pe timp de caniculã
T
emperaturile ridicate le fac viaþa, un cuptor, patrupedelor, care, fie cã stau în casã, fie cã stau în curte, suferã cumplit. Stãpânii lor îi aduc la medicul veterinar ºi, un tratament în urma cãruia sã rãmânã fãrã kilogramele de
blanã, este un adevãrat rãsfãþ pentru bietele animale, stoarse de cãldura înãbuºitoare. La cabinetul medicului Amalia l-am gãsit pe Tim, un bãtrân patruped, stors de puteri, din cauza straturilor uriaºe de blanã cu care era acoperit. „Din cauza cãldurii, ei încep sã nãpârleascã ºi, aºa cum este ºi Tim, are un pãr care a rãmas pe pielea lui ºi care îi provoacã o cãldurã mult mai mare, decât dacã ar fi tuns. Este esenþial ºi pentru ei sã fie îngrijiþi, aºa cum ºi noi vara nu luãm hainele groase. ªi ei trebuie sã îºi dea blana jos ºi noi îi putem ajuta”, spune Amalia Iordache, medic veterinar. Tot la salon a venit ºi doamnã cu un patruped mai mic. Avea aceleaºi probleme,
însã, cãldura. „Cam de 2 sau 3 ori pe an îl tundem. E foarte important, cã pãrul rãmâne prin casã ºi acum vara e ºi el ca un om, care trebuie îngrijit. Dupã tuns, e ca un om, care se simte mai frezat, mai aranjat”, spune stãpânã unui cãþel de talie micã. Medicii îi sfãtuiesc pe cei care au animale sã le ofere confortul necesar. Canicula îi poate îmbolnãvi ºi animalele suferã enorm din cauza straturilor de blanã, aºa cã un rãsfãþ, fie el ºi unul lung, le vine numai bine. Asta, pentru cã la unele exemplare, tunsul dureazã ore bune. „În primul an, când m-am apucat de toaletat cãþei, acum vreo 12 ani, Tim a venit la noi ºi am stat împreunã 6 ore. Pe vremea aceea nu avea aºa maºini
Cabana Jieþ nu poate fi reabilitatã de mineri
A
r face profit din cazarea turiºtilor, care vin în numãr mare în Valea Jiului pe Jieþ, dar nu au posibilitatea sã investeascã.
Vorbim despre sindicatele din mineritul Vãii Jiului, care gestionau, cu ani în urmã, adevãrate reþele de turism, dar care acum nu o mai pot face. Asta, chiar dacã o astfel de activitate le-ar aduce un ban în plus. Cabana de pe Jieþ aparþine de mina Livezeni, dar la început era a celor de la Dâlja. Fiecare unitate a avut o astfel de bazã de agrement, acum lãsatã în paraginã, sau poate chiar demolatã. „Cabana Jieþ a fost practic, deschisã ºi construitã de cei de la Mina Dâlja. Apoi a trecut pe la alte subunitãþi, inclusiv la mina Lonea, apoi la Prest Serv. Acum o
avem noi în patrimoniul EM Livezeni, dar este doar la stadiul la care nu putem organiza acolo prea
multe. Nu am avut discuþii despre posibile investiþii la cabana de pe Jieþ. Acum, noi nu ne permitem sã facem investiþii acolo, pentru cã, practic, avem alt obiect de activitate”, a spus Lucian Enculescu, lider sindical la mina Livezeni. Cabana este situatã pe drumul ce duce din Petrila spre Voineasa, pe malul Jieþului, într-un loc extrem de bun pentru turism. Construcþia, însã, nu este una modernã ºi,
în ultimii ani a fost reparat doar acoperiºul ºi o parte din baza sportivã, iar curtea a fost amena-
jatã pentru diverse evenimente, la unele fiind angrenaþi ºi minerii. Locaþia este pãzitã, însã, din pãcate, turiºtii nu pot nici sã doarmã ºi nici sã mai mãnânce aici. Diana MITRACHE
profesionale. Acum dureazã cam douã ore. Avem programãri fãcute pânã aproape de 1 septembrie pentru câini. Toaletarea ne ia în jur de o orã ºi jumãtate – douã, pentru un cãþel, pentru cã la noi asta înseamnã tuns, tãiat unghii, toaletarea urechii ºi a zonei perianale ºi este mai lung. Cãþelul rãmâne cu noi proprietarul pleacã, pentru cã
ne înþelegem mai bine aºa ºi apoi vine ºi ºi-l recupereazã”, ne-a explicat dr. Amalia. Cei mai mulþi vin reticenþi cu animalul de companie, pentru cã ºtiu cã acesta se teme de tuns, însã, la un astfel de salon este inclusã ºi o micã anestezie, pentru a-i alunga cãþelului anxietatea. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Iulie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Iulie 2017
Despãgubiri de sute de mii de euro într-un accident produs de un hunedorean agistraþii au obligat societatea de asiguM rãri sã achite despãgubiri
morale ºi materiale de circa 200 de mii de euro cãtre urmaºii a douã victime ale unui accident rutier produs de un tânãr din Hunedoara. ªoferul vinovat de producerea tragedie, Alin Ciurcui (26 de ani) din Hunedoara a provocat un accident rutier în apropiere de Oþelu Roºu, în urma cãruia douã persoane au murit iar o a treia a fost grav
rãnitã. Individul a fost condamnat în prima instanþã la trei ani de închisoare cu suspendare, sentinþã rãmasã definitivã. Urmaºii victimelor accidentului s-au îndreptat împotriva vinovatului ºi a societãþii la care avea poliþa RCA, iar instanþa de fond a hotãrât în urma acþiunii civile cã asigurãrile trebuie sã achite daunele morale ºi materiale. Astfel, Judecãtoria Caransebeº a admits în parte acþiunea ºi a dispus cãtre partea civilã Bãilã Mariana
Simona achitarea sumei de 42914,65 lei daune materiale, 40.000 euro daune morale. O altã parte civilã va primi suma de 40.000 euro daune morale ºi 700 lei lunar prestaþie periodicã pânã la terminarea studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. Judecãtorii au mai acordat cãtre alte patru pãrþi daune cuprinse între 20 de mii ºi 30 de mii de euro, în total fiind vorba de despãgubiri de peste 200 de mii de euro.
Alin Ciurcui lucra ca distribuitor de pâine pentru o firmã din Hunedoara ºi conducea o autotutilitarã pe D.N. 68, dinspre Oþelu Roºu spre Caransebeº iar la intrarea în localitatea Iaz, într-o curbã la stânga, a pierdut controlul
volanului din cauza vitezei foarte mari, dubiþa a intrat în derapaj ºi a lovit douã persoane ºi un autoturism care se aflau într-o parcare amenajatã pe marginea DN 68. Dupã impact, autoutilitara a revenit pe drum ºi s-a rãsturnat peste un autoturism care circula regulamentar din sens opus ºi care era condus de un bãrbat de 52 de ani, tot din Hunedoara. Doi nevinovaþi ºi-au pierdut viaþa, respectiv hunedoreanul de 52 de ani, dar ºi pietonul de 51 de ani, acroºat de dubiþa de pâine. Un al treilea pieton de 75 de ani, din Oþelu Roºu, a fost grav rãnit. Maximilian GÂNJU
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ
În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 27 iulie 2017, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
O R D I N E D E Z I: 1 – Proiect de hotãrâre nr. 108/ 2017 privind validarea mandatului de consilier local al domnului Dan Marcu supleant ales pe listele Partidului Social Democrat, Organizaþia Municipalã Lupeni, în cadrul alegerilor locale de la 5 iunie 2016. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 109/ 2017 privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 67/ 2016 privind organizarea comisiilor de specialitate. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 95/ 2017 privind aprobarea finanþãrii nerambursabile din fondurile publice ale Municipiului Lupeni a unor proiecte, programe, acþiuni ºi activitãþi nonprofit de interes general în anul 2017. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 110/ 2017 privind aprobarea Regulamentului serviciului de alimentare cu apã ºi de canalizare pentru Valea Jiului. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre nr. 111/ 2017 pentru îndreptarea erorii materiale din Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 90/ 2017 privind aprobarea modificãrii organigramei ºi statului de funcþii al Spitalului Municipiului Lupeni. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 113/ 2017 privind îndreptarea erorii materiale din Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 117/ 2016 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 72/ 2006 privind constituirea unei comisii de analizã ºi renegociere a clauzelor cuprinse în contractul de concesiune încheiate pentru concesionarea de parcele de teren în Masivul “Straja” Lupeni (Staþiunea Turisticã “Straja” Lupeni). Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
7 – Proiect de hotãrâre nr. 114/ 2017 privind modificarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 47/ 2017 privind aprobarea procedurii de acordare a scutirilor la plata impozitului/ taxei pe clãdiri ºi a impozitului/ taxei pe teren. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 8 – Proiect de hotãrâre nr. 115/ 2017 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al evenimentului „EFORT, ENERGIE, EUFORIE” - acþiune de promovare ºi susþinere a miºcãrii în masã, în aer liber împreunã cu Fundaþia Noi Orizonturi. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 9 – Proiect de hotãrâre nr. 116/ 2017 privind aprobarea Studiului de fezabilitate „Sectorizarea reþelelor de apã potabilã în cartierul Barbãteni ºi înlocuirea hidranþilor defecþi din Municipiul Lupeni”, a devizului general ºi a indicatorilor tehnico-economici ai investiþiei. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 10 – Proiect de hotãrâre nr. 117/ 2017 pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2017 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 37/ 03.04.2017. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 11 – Proiect de hotãrâre nr. 118/ 2017 privind participarea Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al unui spectacolul de teatru pentru copii „CÃLÃTORIE ÎN LUMEA DESENELOR ANIMATE” împreunã cu SC DIVERTILAND EVENT SRL-D Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 12 – Proiect de hotãrâre nr. 119/ 2017 privind aprobarea participãrii în calitate de coorganizator al manifestãrilor cultural-sportive ºi de omagierecomemorare dedicate Zilei Minerului 2017 împreunã cu Sindicatul Muntele, Sindicatul Liber ºi Independent E.M.Lupeni ºi Sindicatul Muncitorilor ºi Tesa E.M. Lupeni. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 13 – Proiect de hotãrâre nr. 120/ 2017 privind aprobarea încetãrii contractului de închiriere nr. 12.261/ 28/ 9.11.2012 încheiat între Municipiul Lupeni ºi doamna Riti Larisa Irina pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 62 - ANL, sc. 1, etaj 1, ap.17, judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale. Iniþiator: Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
14 – Proiect de hotãrâre nr. 121/ 2017 privind alegerea preºedintelui de ºedinþã pentru lunile august - septembrie 2017. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 15 – Diverse. Art. 2 – Dispoziþia poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 3 – Prezenta dispoziþie se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii ºi Secretarului Municipiului Lupeni în vederea convocãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã. Lupeni, 21 iulie 2017 PRIMAR, Prof. LUCIAN MARIUS RESMERIÞÃ
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 24 Iulie 2017
Henþ cu mâna
ªI TU, CARMEN? Continuã epopeea renaºterii legendelor în fotbalul românesc (asta în timp ce Jiul se prãbuºeºte de la o zi la alta...). Iatã cã dupã ce Farul, Rapidul, Oþelul Galaþi, Petrolul Ploieºti au fost repere
pe linia de plutire, deasemenea legendara Ripensia Timiºoara, iatã cã ºi Carmen Bucureºti, echipa anilor 1930, renaºte, venind sã dea o loviturã de baros Stelei. Respectând un
adevãr istoric, echipa fabricantului de pantofi Mociorniþa, înfiinþatã în 1937, a avut în componenþa sa jucãtori de mare valoare, precum Licã Panait, Costicã Marinescu, Farkas I., Simatoc (care au ajuns ºi pe la Jiul), F. Fabian, Toth III, V. Stãnescu, echipa fiind vicecampioanã în
ediþia 1946-47. Din motive politice, este însã desfiinþatã în vara lui 1947, locul sãu fiind luat de Steaua, echipã înfiinþatã peste noapte de generalii comuniºti. Echipa a rãmas prin ligile inferioare pânã prin anii ’70 sub numele de Flacãra Roºie. Iatã ca la 80 de ani
de la înfiinþare ºi 70 de ani de la… desfiinþare, Carmen Bucureºti revine ºi ea, undeva prin Liga a IV-a bucureºteanã. Lucru interesant, echipa va fi antrenatã de Adrian Matei, iar sponsor va fi un nepot al inventatorului echipei, Mociorniþa.
Interviu
„JIUL NU VA MAI EXISTA!”
S
orin Ghiþan (nãscut la Petroºani pe 13 oct. 1968) a fost o viaþã dedicat echipei Jiul (cu douã mici halte la Minerul Lupeni ºi Inter Petrila), pe care a iubit-o necondiþionat. Acum, el se mai ocupã cu antrenamentul unor copii la stadionul din Luncã. Reporter: Sorine, cum a început pasiunea pentru poarta de fotbal? Sorin Ghiþan: M-a descoperit Lulu Homan, printre blocurile din cartierul „Aeroport”. M-a îndreptat spre stadionul vechi „Jiul”, aveam 6-7 ani. Pot spune cã Homan este mentorul meu, la 8 ani eram legitimat la Jiul, în echipa de juniori a lui Marcel Golgoþiu. Reporter: Cum te-ai apropiat de marii portari ai Jiului de atunci? Sorin Ghiþan: Erau Cavai ºi Moise. Þin minte cã-i dãdeam o sticlã de vin lui nea Mihai Cocârlã, magazionerul stadionului, sã prind un loc de copil de mingi la meciuri, în Divizia „A”!
Reporter: Cum a venit debutul în fotbal? Sorin Ghiþan: Am debutat în Divizia „B”, în 1986, sub comanda lui Gigi Mulþescu. În primul eºalon am debutat pe 4 octombrie 1989, într-un meci la Petroºani, Jiul – Dinamo 0-2, au marcat Mateuþ ºi Klein. A fost o parodie de meci, aºa trebuia sã se termine... Reporter: Au urmat ani buni, cu
a mers bine ºi chiar în „B” am avut ani frumoºi. Reporter: Cum era atmosfera în anii ’90? Sorin Ghiþan: Superbã! Chiar dacã la început cãram genþile unor jucãtori, pentru mine asta nu a fost ceva înjositor. A venit acel moment în anii 1995-1997, cu Liþã Dumitru antrenor, cu Toader, Baicea, Þârã, Matincã, Mircea Cristescu, niºte bãieþi de mare caracter. Din pãcate o operaþie de menisc prin 2000 mi-a stopat cariera de
Sorin Ghiþan pe vremea când apãra poarta Jiului ºi Borbei, au ajuns de perspectivã. Primul este în lotul Naþional Under 17, iar cel de-al doilea a semnat cu Borusia Dortmund.
Sorin Ghiþan (în medalion) într-o echipã a Jiului din anii `90 multe meciuri în „B” ºi „A”. Ai avut modele în viaþã ca portari? Sorin Ghiþan: Da, am avut trei portari pe care i-am admirat mereu: Cavai, jiulistul, apoi Vasile Iordache ºi Þeþe Moraru. Da, cariera mea
jucãtor activ. Reporter: Dar nu ai stat departe de fotbal... Sorin Ghiþan: Aºa este. M-am ocupat de pregãtirea portarilor la diferite nivele de copii ºi juniori, am fost ºi antrenor la seniori. Am satisfacþia cã acum, doi portari crescuþi de mine, Sãvescu
Practic, nu mai vine nimeni, nici mãcar cantitativ nu ai cu cine sã faci un lot de 15-16 jucãtori, sã poþi ataca noul campionat. Toþi preferã sã meargã la Petrila, Lupeni sau Haþeg, unde de bine-de rãu, bãieþii îþi iau niºte bani. Aici nimeni nu le dã nimic, totul e o vrãjealã ºi o pãcãlealã. Doi-trei oameni se ocupã de antrenamente, de gazon, de echipament, nu se mai poate. Se va pune lacãtul. E mare pãcat, o echipã cu zeci de ani în Divizia „A” a ajuns o bãtaie de joc, pe nimeni nu interseazã serios. Mãcar dacã ar veni cineva din afarã, dar am înþeles cã se lovesc mereu de inerþia unora, care, vorba aia, nici nu mã lasã, nici nu mã omoarã. Pãcat, cã într-o vreme în care alþii resusciteazã brand-urile în fotbal, la noi Jiul este îngropatã...
Reporter: Despre starea actualã a Jiului, ce îmi poþi spune? Sorin Ghiþan: Eu m-am cam detaºat în ultima vreme... Nu mã mai intereseazã decât portarii, indiferent cã sunt de la ªcoala Jiul sau C.S.M. Jiul. În curând, Jiul Paginã realizatã de nu va mai Genu TUÞU exista!