Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1382
Cronica Vãii Jiului Vineri, 21 Iulie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
10% din salariaþii CEH s-au îmbolnãvit
ai bine de 10% din salariaþii M Complexului Ener-
getic Hunedoara s-au îmbolnãvit. Pe lângã concediile de odihnã care sunt efectuate în aceastã perioadã, se constatã ºi creºterea numãrului de concedii medicale. Astfel, numãrul persoanelor care lucreazã la CEH este relativ scãzut, în raport cu cerinþele de pe piaþa de energie. “Nu vin la lucru. În loc sã vinã la lucru sã câºtige o platã dublã... Sunt concedii, concedii medicale. Acolo unde avem problemele nerezolvate sunt concediile
medicale care nu sunt programate. Undeva peste 10% sunt în concediu medical”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. La Complexul Energetic Hunedoara se lucreazã, în aceastã perioadã, atât sâmbãtã cât ºi duminicã, datã fiind cererea mare pe piaþa de energie. Companiile miniere au fost de-a lungul timpului implicate în mai multe anchete în ceea ce priveºte numãrul mare de concedii medicale. S-a constatat cã mulþi dintre beneficiarii foilor de boalã sufereau de „boli imaginare”. Monika BACIU
Mina Livezeni, petrecere de jumãtate de veac
M
inerii de la mina Livezeni, împreunã cu familiile lor, sunt aºteptaþi sã petreacã cu muzicã, bere, mici ºi grãtare, de Ziua Minerului, în 6 august, la cabana de pe Jieþ. Este o premierã, dupã ani de zile, spun sindicatele din minerit, ca aceastã zi sã fie sãrbãtoritã cu atât de mult fast, însã, decizia sindicaliºtilor vine la momentul la care exploatarea de huilã din Petroºani împlineºte o jumãtate de veac. >>> PAGINA A 3-A
Miner accidentat la mina Lupeni U
n bãrbat de 42 de ani, brigadier, a fost accidentat miercuri noaptea în mina Lupeni.
Potrivit celor de la minã, Gabriel Vãtãºelu lucra la recuperarea utilajelor ºi a fierului din mina respectivã în
momentul în care a fost surprins de o rocã ce s-a desprins din tavanul exploatãrii miniere. Imediat dupã, bãrbatul a rãmas inconºtient minute bune ºi a fost transportat, la schimbul IV, la spitalul din Lupeni. În urma investigaþiilor, pentru
cã omul nu îºi mai putea miºca picioarele ºi exista suspiciunea cã ar avea fracturã de coloanã vertebralã, a fost transferat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Cei de la minã spun cã, în urma investigaþiilor amãnunþite, Gabriel Vãtãºelu are
doar contuzii multiple, iar de joi a început recuperarea, fiind internat pe secþia de neurochirurgie, fãrã suspiciuni de rupturã de coloanã, aºa cum se credea iniþial. Brigadierul coordona o echipã de mineri de la mina Livezeni, care au fost detaºaþi pentru a
recupera piese ºi utilaje din mina Lupeni, pentru cã
abatajul se va închide. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 21 Iulie 2017
Zeci de credincioºi, la slujba de Sfântul Ilie
eci de enoriaºi s-au rugat în liniºte ºi au Z luat parte la slujba oficiatã de un sobor de preoþi la Paraclisul Catedralei Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul din Petroºani.
A fost lume multã, pentru cã aici au fost aduse ºi douã racle cu moaºtele unor sfinþi despre care oamenii ºtiu cã fac minuni. .Credincioºii ortodocºi au fost aºteptaþi încã de miercuri searã în curtea bisericuþei, aflatã lângã Parcul Central Carol Schreter, ca sã se închine la racla cu moaºtele Sfântului Nectarie,
vindecãtorul de cancer. A fost hramul bisericii pe care credincioºii încã o construiesc ca viitoare catedralã a Vãii Jiului, iar enoriaºii au
Îngropaþi la 2 metri sub pãmânt ºi deasupra încã doi metri de vegetaþie
C
ei care îºi duc somnul de veci în cimitirul din municipiul Vulcan nu sunt îngropaþi numai la doi metri sub pãmânt, ci sunt îngropaþi ºi de vegetaþie. Buruienile au crescut precum ciupercile dupã ploaie, însã lucrul acesta pare a nu-i deranja pe cei care au rudele îngropate în cimitirul din localitate. Cu greu se mai pot zãri mormintele, iar reprezentanþii administraþiei locale iau atitudine. “S-a discutat în spaþiul public ºi personal am primit sesizãri privind iarba din cimitir. Conform programului ºi promisiunilor fãcute cetãþenilor, de câteva zile s-a început cositul ºi curãþenia”, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. În plus, edilii spun cã ºi cei care au rude decedate pot curãþa împrejurul mormintelor.
“Consider însã cã ºi noi, cei care am avut oameni dragi care acum se odihnesc în cimitir, avem datoria sã facem puþinã curãþenie, sã pãstrãm ceea ce muncitorii fac astãzi. Am pus câteva fotografii în care se vede faptul cã se lucreazã, dar ºi câteva morminte pe care iarbã este de peste 1 metru. Eu cred cã nu este un efort mare sã ne curãþãm fiecare 2 metri lungime/ 2 metri lãþime, acolo unde este cazul. Speram ca sãptãmâna viitoare sã finalizãm curãþenia în cimitir. Dumnezeu sã ne ajute!”, mai spune viceprimarul. Monika BACIU
z SOCIETATE PRODUCÃTOARE DE ÎNCÃLÞÃMINTE DIN TIMIªOARA, ANGAJEAZÃ muncitori calificaþi ºi necalificaþi pentru producþie în Timiºoara. Se oferã salariu atractiv, bonuri de masã ºi se asigurã cazarea. Informaþii în Timiºoara, str. Circumvalaþiunii, nr. 1, sau telefonic la nr. 0256/220973, 0723603858
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
ANGAJARE
Diana MITRACHE
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
venit în numãr mare, s-au închinat ºi au ascultat cu smerenie slujba din ziua hramului. Tot aici a ajuns ºi racla
cu moaºtele Sfântului Andrei ªaguna, unul dintre cei mai noi sfinþi mitropolit al Transilvaniei ºi unul dintre ocrotitorii Eparhiei Devei ºi Hunedoarei. Toþi credincioºii au primit de pomanã, iar slujba s-a întins pânã dupã miezul zilei. Racla cu moaºtele sfântului Nectarie au stat la Petroºani pânã în jurul orei 17,00, în aceastã zi de sãrbãtoare, când credincioºii ortodocºi îl prãznuiesc pe Sfântul Ilie Tesviteanul. La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxã Românã sãrbãtoreºte ridicarea la cer
a Sfântului Mare Prooroc Ilie. Unul dintre cei mai importanþi prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare fãcãtor de minuni ºi aducãtor de ploi în vreme de secetã. Sfântul ºi marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide ºi închide cerurile, este considerat ocrotitorul recoltelor ºi a rãmas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinþã ºi curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxã îi aduce multã cinstire, pentru cã este pomenit ca mare bãrbat ºi erou al credinþei.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 21 Iulie 2017
MINA LIVEZENI, petrecere de jumãtate de veac
M
inerii de la mina Livezeni, împreunã cu familiile lor, sunt aºteptaþi sã petreacã cu muzicã, bere, mici ºi grãtare, de Ziua Minerului, în 6 august, la cabana de pe Jieþ. Este o premierã, dupã ani de zile, spun sindicatele din minerit, ca aceastã zi sã fie sãrbãtoritã cu atât de mult fast, însã, decizia sindicaliºtilor vine la momentul la care exploatarea de huilã din Petroºani împlineºte o jumãtate de veac. Potrivit celor de la mina Livezeni, aceasta ar urma sã rãmânã ºi singura unitate minierã care sã funcþioneze pânã ce se va întrerupe activitatea de extracþie a cãrbunilor din Valea Jiului, iar la momentul jubiliar, sindicatele i-au chemat pe toþi la o agapã. „Anul acesta împlinim 50 de ani de activitate la Exploatarea Minierã Livezeni. Cu aceastã ocazie o sã organizãm ºi Ziua minerului, aºa cã facem o sãrbãtoare dublã din acest eveniment. Organizãm, pentru membrii de sindicat ºi familiile acestora, la Cabana Jieþ, un eveniment legat de cele douã aniversãri. Va fi un spectacol de muzicã popularã, membrii de sindicat vor primi mici, bere, tradiþional, aºa cum se întâmpla acum peste 15 ani”, a spus Lucian Enculescu, lider sindical la Mina
Livezeni, departamentul Libertatea 2008. Exploatarea Minierã Livezeni a fost deschisã în 1967, când aici a fost sãpat primul puþ, denumit atunci Puþul Est, iar prima capacitate de producþie a dat cãrbuni în august 1972. De atunci s-au scurs ani, cu bune, cu rele, dar mina a rãmas una productivã, dovadã fiind faptul cã aceasta va rãmâne ultima în funcþie. Cum vãd cei de la minã asta? Ne spun chiar ei. „Cred cã e ºi mult ºi puþin, mai ales în condiþiile în care lucrãm acum. Dacã analizãm acum condiþiile în care lucrãm, eu zic cã e mult. La EM Livezeni, la aceastã orã, mai avem cam 800 de angajaþi, plus cei care
vor veni în august, dar mineritul nu mai este deloc uºor”, a mai adãugat Lucian Enculescu. Minerii de la Livezeni sunt cei care, conform unei tradiþionale zicale, sting lumina sub pãmânt. „Uniunea Europeanã a agreat,
împreunã cu Ministerul ºi cu Guvernul României, închiderea minelor Lupeni ºi Lonea. Noi suntem ultimii dintre mineri care mai dãm cãrbuni. Nu ºtim exact cât, dar noi cred cã vom închide mineritul de huilã din Valea Jiului”, a conchis sindicalistul. Spectacolul în aer liber de la Jieþ va avea loc de 6 august, când se sãrbãtoreºte Ziua Minerului, pe Jieþ. Programul va începe de la ora 12,00, dupã ceremoniile de depuneri de coroane ce vor avea loc ºi acolo vro fi premiaþi mai mulþi angajaþi ºi foºti angajaþi care au trecut pe la Mina Livezeni de-a lungul timpului. Diana MITRACHE
Renotificarea pentru închiderea minelor urmeazã sã fie transmisã Comisiei Europene
R
enotificarea privind modificarea termenului de închidere a minei Lupeni urmeazã a fi transmis Comisiei Europene. Mai sunt de îndeplinit câteva formalitãþi pentru ca documentaþia sã ajungã la Bruxelles. “E renotificarea. Ne-am încadrat în termenele stabilite cu ea. Este transmisã spre CA, se avizeazã în CA, urmeazã sã o aprobe AGA. Ne-am încadrat în termenele stabilite”, a declarat Viorel Stancu, directorul
general al CEH. În ceea ce priveºte SIEG-ul, ajutorul de stat pentru cele douã termocentrale, încã se poartã discuþii cu cei de la Comisia Europeanã. Problema stringentã a celor de la CEH este însã cea legatã de renotificarea Comisiei privind termenul de
închidere a minei Lupeni. “La SIEG urmeazã sã se poarte discuþii cu Comisia lãmuritoare pe ajutoarele de stat. Cea mai stringentã este aceastã renotificare cu prelungirea perioadei de închidere la mina Lupeni, pe partea de producþie pânã în 2018. Avem toate promisiunile cã vom fi ajutaþi de Consiliul Concurenþei ºi în relaþia cu Comisia Europeanã sã trimitem mai repede aceastã renotificare”, a mai spus sursa citatã. Programul de închidere pentru minele Lupeni ºi Lonea
urmeazã sã fie prelungit de la limita anului 2024 pentru sfârºitul anului 2027, pe fondul condiþiilor tehnice, de mediu ºi sociale ale celor douã exploatãri. Monika BACIU
Lucrãrile continuã, dar se poartã negocieri
L
ucrãrile de la termocentrala Paroºeni vor fi finalizate pânã la sfârºitul acestui an, dã asigurãri Viorel Stancu, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.
Deºi lucrãrile au fost reluate de ceva timp, conducerea societãþii energetice nu a ajuns încã la un numitor comun cu firma constructoare în ceea ce priveºte plãþile restante. “Constructorul de la Paroºeni lucreazã într-un ritm frecvent, iar noi continuãm negocierile pe anumite segmente, unde existã puncte de vedere diferite. Ei promit cã se încadreazã în grafic ºi la 31 decembrie anul acesta va fi gata instalaþia”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. CEH are de plãtit constructorului taxele privind suspendarea, dar ºi alte ajustãri de ordin economic. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 21 Iulie 2017
Proiecte pentru reducerea emisiilor de carbon M
Sindicatele vin cu promisiuni de la Toma Petcu, ministrul Energiei M inistrul Toma Petcu s-a întâlnit cu sindicatele din mineritul de huilã ºi discuþiile s-au desfãºurat pe mai multe teme.
S-a vorbit despre bani ºi încadrarea în cheltuieli, despre subvenþii pentru minele ce rãmân, dar ºi despre
cât vor mai funcþiona minele din Valea Jiului. Unele puncte ale discuþiei au primit aprobarea ministrului, spun sindicatele, care încã mai continuã negocierile. „Am discutat despre renotificarea ce trebuie fãcutã pentru prelungirea activitãþii la EM Lupeni, cu încã un an pe producþie ºi prelungirea lucrãrilor de
Ministrul Transporturilor dezamãgit de starea drumurilor din Hunedoara
M
inistrul Transporturilor, Rãzvan Cuc, se declarã dezamãgit de modul în care se desfãºoarã lucrãrile pe autostrada Lugoj-Deva. Ministrul a efectuat o vizitã inopinatã pe ºantierul autostrãzii ºi a constatat cã sunt “cârpeli interminabile”.
“Am promis cã merg pe teren ºi mã þin de cuvânt! Astãzi am inspectat inopinat lucrãrile Autostrãzii LugojDeva ºi am constatat, cu mare dezamãgire, ca antreprenorii Tronsoanelor 2 ºi 3 se pot "lãuda" doar cu o proastã mobilizare ºi cu o metodologie deficitarã, cauzatã de cârpeli interminabile. Nu voi accepta asemenea situaþii ºi nu vreau fac niciun fel de concesii. Dacã cei doi antreprenori, italian ºi spaniol, nu au cum sã respecte termenele de finalizare ale lucrãrilor, voi rezilia contractele cu aceºtia ºi voi cãuta firme serioase în domeniu. Situaþia, de pe Lotul 4 al Autostrãzii, se prezintã în parametrii normali, iar antreprenorul roman a reasumat termenul de finalizare a lucrãrii pentru finele lui 2017. Avem nevoie de autostrãzi ºi de respectarea termenilor din contractele încheiate. Vremea amânãrilor s-a
încheiat!”, a spus ministrul Transporturilor Rãzvan Cuc. Oficialul de la Ministerul TRansporturilor a avut o întâlnire ºi cu preºedintele CJH, Mircea Bobora, dar ºi cu prefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely. “Discuþiile au vizat stadiul lucrãrilor la autostrada A1 ºi deficienþele apãrute în derularea proiectului (loturile 3 ºi 4). De asemenea, au fost discuþii ºi pe marginea problemelor apãrute la descãrcarea traficului rutier din DN 76 pe DN 7”, aratã o informare a CJH. Ministrul Transporturilor, Rãzvan Cuc, s-a declarat nemulþumit de lucrãrile de pe tronsoanele doi ºi trei, el spunând cã, dacã nu se respectã termenele, contractele vor fi reziliate. Monika BACIU
închidere, pentru Lupeni ºi Lonea. Apar o serie de probleme, materialul ºi programul fiind gata, dar apar probleme legate de încadrarea în parametrii financiari. Sunt o serie de depãºiri, ministrul ne-a promis cã o sã ne sprijine”, a precizat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, care a participat la discuþiile de la Bucureºti Consiliul de Administraþie de la CEH s-a întâlnit joi la prânz, iar pe ordinea de zi s-a vorbit ºi despre aceste aspecte. Acum va trebui sã fie fãcute din nou demersuri la Consiliul Concurenþei, pentru a putea fi susþinut financiar întregul plan. Ministrul Toma Petcu, însã, le-a zis minerilor din Valea Jiului cã îi va sprijini, mai ales cã acum
inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice anunþã cã a fost lansatã versiunea finalã a ghidului solicitantului – Condiþii specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte “Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazatã pe planurile de mobilitate urbanã durabilã în cadrul Programului Operaþional Regional (POR) 2014-2020”.
minerii negociazã noul Contract Colectiv de Muncã ºi trebuie gãsitã varianta optimã de buget. „Ne-a spus cã ne va sprijini pentru ca acest buget sã fie lucrativ în cel mai scurt timp, pentru a finaliza ºi negocierile ”, a adãugat Darius Câmpean. Doru Viºan, secretar de stat în ministerul Energiei a discutat, la rândul sãu cu sindicatele la Bucureºti, iar despre SIEG (Serviciu de Interes Economic General, care presupune subvenþii pentru minele ce rãmân funcþionale) încã se poartã discuþii dure.
„În ceea ce priveºte SIEG-ul sunt câteva probleme, în sensul cã domnul director Niculescu de la Mintia are o altã abordare. Vedem cu va decurge totul în perioada urmãtoare”, a conchis Câmpean. Membrii C.A. din CEH au luat în discuþie ºi programul de concedieri colective, joi, la Bucureºti, iar deciziile vor fi fãcute publice în perioada urmãtoare. Disponibilizãrile vor avea loc de la minele ce se închid Lupeni ºi Lonea, pânã la finele acestui an. Diana MITRACHE
Centrul Petroºaniului transformat în târg auto P
rincipalul bulevard din Petroºani este plin de maºini scoase la vânzare ºi ocupã puþinele locuri de parcare. Cei care au treabã la instituþiile publice sunt nevoiþi sã-ºi lase autoturismele pe unde pot.
O perioadã bunã cei care se ocupã cu comerþul de autoturisme ºi-au luat maºinile de pe bulevard de teama amenzilor, însã cum apele s-au mai liniºtit, au revenit în forþã. Aºa se face cã în tot centrul municipiului Petroºani, puþinele locuri de parcare sunt ocupate de o mulþime de maºini aduse de samsari din strãinãtate. Aceºtia e câºtigã bani buni de pe urma comerþului cu autoturisme secondhand, dar nu plãtesc nimic la bugetul local.
Vidul legislativ încurcã ºi mai mult lucrurile, odatã cu decizia instanþei de a-i obliga pe poliþiºtii locali sã-i sancþioneze pe loc pe cei care încalcã legea. Unul dintre ºefii Poliþiei Locale Petroºani, Nicolae Stãncioi recunoaºte cã pânã la noi modificãri, cei care încalcã legea pot fi sancþionaþi doar dacã sunt prinºi în flagrant. În plus, în multe cazuri nici poliþiºtii de la circulaþie nu pot interveni pentru cã administratorul dru-
mului, în speþã Primãria Petroºani, nu a reglementat prin indicatoare staþionarea interzisã sau oprirea interzisã în zona de centru. În aceste condiþii „prinde orbul, scoate-i ochii”, explicã unul dintre oamenii legii, care mai precizeazã cã dacã ar amenda proprietarul unui autoturism staþionat într-un loc în care acest lucru nu este reglementat, ar comite un abuz în serviciu. Maximilian GÂNJU
Ghidul Solicitantului – Condiþii specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte cu numãrul POR/2017/3/3.2/1/7 REGIUNI, POR/2017/ 3/3.2/1/BI ºi POR/ 2017/3/3.2/1/ITI, Obiectivul specific 3.2 Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazatã pe planurile de mobilitate urbanã durabilã din cadrul Axei pri-
oritare - Sprijinirea tranziþiei cãtre o economie cu emisii scãzute de carbon, conþine informaþiile specifice necesare în vederea deschiderii apelurilor de proiecte POR/2017/3/3.2/1/7 REGIUNI, POR/2017 /3/3.2/1/BI ºi POR/ 2017/3/3.2/1/ITI referitoare la specificitatea proiectelor, modalitatea de completare ºi
Doi pe un loc la programele de masterat
P
este 300 de candidaþi ºi-au depus dosarele pentru a urma cursurile universitare de masterat din cadrul Universitãþii Petroºani.
de depunere a cererilor de finanþare, condiþii de eligibilitate, criterii de evaluare, o descriere a etapelor de verificare, evaluare, contractare a proiectelor. De asemenea, sunt incluse instrucþiuni de completare a Cererii de finanþare de cãtre solicitanþi. Depunerea cererilor de finanþare se face utilizând sistemul electronic - aplicaþia
Existã o concurenþã acerbã pentru cele 190 de locuri bugetate puse la dispoziþia viitorilor masteranzi. “S-au înscris 315 candidaþi pentru cele 190 de locuri bugetate disponibile. 19 specializãri - 2/3 candidaþi pe un loc bugetat”, spune prof.univ.dr.habil.ing.dr.ec. Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. În total, la studiile universitare de masterat din cadrul celor trei facultãþi ale
Unul dintre tâlharii de la EM Livezeni vrea în libertate MYSMIS”, aratã informarea Ministerului Dezvoltãrii. Pentru pregãtirea proiectelor este prevãzutã o perioadã de douã luni de la data publicãrii Ghidului specific, astfel încât depunerea proiectelor se va face începând cu data de 20 septembrie 2017, ora 12.00. Cererile de finanþare vor putea fi transmise pânã la data de 20 martie 2018, ora 12.00. Monika BACIU
Universitãþii Petroºani sunt disponibile 318 locuri. Cele mai multe locuri puse la dispoziþia viitorilor masteranzi sunt la Managementul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã (MSS) – 36 locuri. Alte 35 de locuri sunt disponibile la Managementul Resurselor Umane (MRU). În cursul zilei de ieri a avut loc ºi interviul de admitere pentru studiile universitare de masterat. Monika BACIU
Trei zile de spectacole la Festivalul Internaþional de Folclor pentru Copii ºi Tineret “Carpatica”
F
estivalul Internaþional de Folclor pentru Copii ºi Tineret “Carpatica”, ediþia a XVIII-a, a debutat la Deva. Cum altfel, decât printr-o paradã a costumului, dansului ºi cântecului popular, ºi a strãbãtut Piaþa Victoriei pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 - Bulevardul Iuliu Maniu Bulevardul Decebal – Bulevardul Mihail Kogãlniceanu - Bulevardul 22 Decembrie Piaþa Victoriei. Deschiderea oficialã a festivalului s-a fãcut cu un spectacol susþinut pe platoul din faþa Centrului Cultural “Drãgan Muntean. ”Evenimentul este organizat cu sprijinul Primãriei Municipiului Deva ºi Consiliului Local Deva”, spun reprezentanþii municipalitãþii. Ediþia din acest are loc la Deva, GeoagiuBãi, Orãºtie, Bãcia ºi Brad. Evenimentul reuneºte peste 350 de participanþi – ansambluri folclorice din Cehia, Cipru ºi Polonia, dar ºi ansambluri româneºti din judeþele Hunedoara, Arad, Argeº, Cãlãraºi, Dolj, Gorj, Mehedinþi ºi Timiº. Maximilian GÂNJU
U
nul dintre tâlharii de la EM Livezeni luptã pe toate fronturile pentru a scãpa de puºcãrie. Individul a primit cinci ani de închisoare la care i s-a adãugat ºi un rest de pedeapsã. Adalbert Feher, unul cei trei inculpaþi în dosarul jafului de pe platforma minierã, a fost condamnat de judecãtorii petroºãneni la o pedeapsa de 5 ani închisoare. Cum era liberat condiþionat, i-au fost adãugate la sentinþã ºi zilele pentru care a fost iertat. În final, Petru Adalbert Feher a primit aproape 6 ani ºi patru luni pentru cã l-a imobilizat pe un paznic astfel încât sã poatã fura cãrbune. Individul s-a considerat pedepsit pe nedrept ºi a fãcut
nenumãrate intervenþii în instanþe pentru a scãpa de temniþã. De la contestaþie ºi întreruperea pedepsei pânã la revizuirea procesului, Feher a marcat tot ce-i permite sistemul juridic însã fãrã succes. Prin urmare, individul a apelat la ultima soluþie, respectiv liberarea condiþionatã. A avut deja mai multe cereri, toate respinse ca inadmisibile de instanþele din Deva ori Severin, acolo unde se aflã închis. Ultima încercare a fãcut-o la Tribunalul Hunedoara iar magistraþii vor lua în discuþie cererea peste aproximativ douã sãptãmâni. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 21 Iulie 2017
Proiecte pentru reducerea emisiilor de carbon M
Sindicatele vin cu promisiuni de la Toma Petcu, ministrul Energiei M inistrul Toma Petcu s-a întâlnit cu sindicatele din mineritul de huilã ºi discuþiile s-au desfãºurat pe mai multe teme.
S-a vorbit despre bani ºi încadrarea în cheltuieli, despre subvenþii pentru minele ce rãmân, dar ºi despre
cât vor mai funcþiona minele din Valea Jiului. Unele puncte ale discuþiei au primit aprobarea ministrului, spun sindicatele, care încã mai continuã negocierile. „Am discutat despre renotificarea ce trebuie fãcutã pentru prelungirea activitãþii la EM Lupeni, cu încã un an pe producþie ºi prelungirea lucrãrilor de
Ministrul Transporturilor dezamãgit de starea drumurilor din Hunedoara
M
inistrul Transporturilor, Rãzvan Cuc, se declarã dezamãgit de modul în care se desfãºoarã lucrãrile pe autostrada Lugoj-Deva. Ministrul a efectuat o vizitã inopinatã pe ºantierul autostrãzii ºi a constatat cã sunt “cârpeli interminabile”.
“Am promis cã merg pe teren ºi mã þin de cuvânt! Astãzi am inspectat inopinat lucrãrile Autostrãzii LugojDeva ºi am constatat, cu mare dezamãgire, ca antreprenorii Tronsoanelor 2 ºi 3 se pot "lãuda" doar cu o proastã mobilizare ºi cu o metodologie deficitarã, cauzatã de cârpeli interminabile. Nu voi accepta asemenea situaþii ºi nu vreau fac niciun fel de concesii. Dacã cei doi antreprenori, italian ºi spaniol, nu au cum sã respecte termenele de finalizare ale lucrãrilor, voi rezilia contractele cu aceºtia ºi voi cãuta firme serioase în domeniu. Situaþia, de pe Lotul 4 al Autostrãzii, se prezintã în parametrii normali, iar antreprenorul roman a reasumat termenul de finalizare a lucrãrii pentru finele lui 2017. Avem nevoie de autostrãzi ºi de respectarea termenilor din contractele încheiate. Vremea amânãrilor s-a
încheiat!”, a spus ministrul Transporturilor Rãzvan Cuc. Oficialul de la Ministerul TRansporturilor a avut o întâlnire ºi cu preºedintele CJH, Mircea Bobora, dar ºi cu prefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely. “Discuþiile au vizat stadiul lucrãrilor la autostrada A1 ºi deficienþele apãrute în derularea proiectului (loturile 3 ºi 4). De asemenea, au fost discuþii ºi pe marginea problemelor apãrute la descãrcarea traficului rutier din DN 76 pe DN 7”, aratã o informare a CJH. Ministrul Transporturilor, Rãzvan Cuc, s-a declarat nemulþumit de lucrãrile de pe tronsoanele doi ºi trei, el spunând cã, dacã nu se respectã termenele, contractele vor fi reziliate. Monika BACIU
închidere, pentru Lupeni ºi Lonea. Apar o serie de probleme, materialul ºi programul fiind gata, dar apar probleme legate de încadrarea în parametrii financiari. Sunt o serie de depãºiri, ministrul ne-a promis cã o sã ne sprijine”, a precizat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, care a participat la discuþiile de la Bucureºti Consiliul de Administraþie de la CEH s-a întâlnit joi la prânz, iar pe ordinea de zi s-a vorbit ºi despre aceste aspecte. Acum va trebui sã fie fãcute din nou demersuri la Consiliul Concurenþei, pentru a putea fi susþinut financiar întregul plan. Ministrul Toma Petcu, însã, le-a zis minerilor din Valea Jiului cã îi va sprijini, mai ales cã acum
inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice anunþã cã a fost lansatã versiunea finalã a ghidului solicitantului – Condiþii specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte “Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazatã pe planurile de mobilitate urbanã durabilã în cadrul Programului Operaþional Regional (POR) 2014-2020”.
minerii negociazã noul Contract Colectiv de Muncã ºi trebuie gãsitã varianta optimã de buget. „Ne-a spus cã ne va sprijini pentru ca acest buget sã fie lucrativ în cel mai scurt timp, pentru a finaliza ºi negocierile ”, a adãugat Darius Câmpean. Doru Viºan, secretar de stat în ministerul Energiei a discutat, la rândul sãu cu sindicatele la Bucureºti, iar despre SIEG (Serviciu de Interes Economic General, care presupune subvenþii pentru minele ce rãmân funcþionale) încã se poartã discuþii dure.
„În ceea ce priveºte SIEG-ul sunt câteva probleme, în sensul cã domnul director Niculescu de la Mintia are o altã abordare. Vedem cu va decurge totul în perioada urmãtoare”, a conchis Câmpean. Membrii C.A. din CEH au luat în discuþie ºi programul de concedieri colective, joi, la Bucureºti, iar deciziile vor fi fãcute publice în perioada urmãtoare. Disponibilizãrile vor avea loc de la minele ce se închid Lupeni ºi Lonea, pânã la finele acestui an. Diana MITRACHE
Centrul Petroºaniului transformat în târg auto P
rincipalul bulevard din Petroºani este plin de maºini scoase la vânzare ºi ocupã puþinele locuri de parcare. Cei care au treabã la instituþiile publice sunt nevoiþi sã-ºi lase autoturismele pe unde pot.
O perioadã bunã cei care se ocupã cu comerþul de autoturisme ºi-au luat maºinile de pe bulevard de teama amenzilor, însã cum apele s-au mai liniºtit, au revenit în forþã. Aºa se face cã în tot centrul municipiului Petroºani, puþinele locuri de parcare sunt ocupate de o mulþime de maºini aduse de samsari din strãinãtate. Aceºtia e câºtigã bani buni de pe urma comerþului cu autoturisme secondhand, dar nu plãtesc nimic la bugetul local.
Vidul legislativ încurcã ºi mai mult lucrurile, odatã cu decizia instanþei de a-i obliga pe poliþiºtii locali sã-i sancþioneze pe loc pe cei care încalcã legea. Unul dintre ºefii Poliþiei Locale Petroºani, Nicolae Stãncioi recunoaºte cã pânã la noi modificãri, cei care încalcã legea pot fi sancþionaþi doar dacã sunt prinºi în flagrant. În plus, în multe cazuri nici poliþiºtii de la circulaþie nu pot interveni pentru cã administratorul dru-
mului, în speþã Primãria Petroºani, nu a reglementat prin indicatoare staþionarea interzisã sau oprirea interzisã în zona de centru. În aceste condiþii „prinde orbul, scoate-i ochii”, explicã unul dintre oamenii legii, care mai precizeazã cã dacã ar amenda proprietarul unui autoturism staþionat într-un loc în care acest lucru nu este reglementat, ar comite un abuz în serviciu. Maximilian GÂNJU
Ghidul Solicitantului – Condiþii specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte cu numãrul POR/2017/3/3.2/1/7 REGIUNI, POR/2017/ 3/3.2/1/BI ºi POR/ 2017/3/3.2/1/ITI, Obiectivul specific 3.2 Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazatã pe planurile de mobilitate urbanã durabilã din cadrul Axei pri-
oritare - Sprijinirea tranziþiei cãtre o economie cu emisii scãzute de carbon, conþine informaþiile specifice necesare în vederea deschiderii apelurilor de proiecte POR/2017/3/3.2/1/7 REGIUNI, POR/2017 /3/3.2/1/BI ºi POR/ 2017/3/3.2/1/ITI referitoare la specificitatea proiectelor, modalitatea de completare ºi
Doi pe un loc la programele de masterat
P
este 300 de candidaþi ºi-au depus dosarele pentru a urma cursurile universitare de masterat din cadrul Universitãþii Petroºani.
de depunere a cererilor de finanþare, condiþii de eligibilitate, criterii de evaluare, o descriere a etapelor de verificare, evaluare, contractare a proiectelor. De asemenea, sunt incluse instrucþiuni de completare a Cererii de finanþare de cãtre solicitanþi. Depunerea cererilor de finanþare se face utilizând sistemul electronic - aplicaþia
Existã o concurenþã acerbã pentru cele 190 de locuri bugetate puse la dispoziþia viitorilor masteranzi. “S-au înscris 315 candidaþi pentru cele 190 de locuri bugetate disponibile. 19 specializãri - 2/3 candidaþi pe un loc bugetat”, spune prof.univ.dr.habil.ing.dr.ec. Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. În total, la studiile universitare de masterat din cadrul celor trei facultãþi ale
Unul dintre tâlharii de la EM Livezeni vrea în libertate MYSMIS”, aratã informarea Ministerului Dezvoltãrii. Pentru pregãtirea proiectelor este prevãzutã o perioadã de douã luni de la data publicãrii Ghidului specific, astfel încât depunerea proiectelor se va face începând cu data de 20 septembrie 2017, ora 12.00. Cererile de finanþare vor putea fi transmise pânã la data de 20 martie 2018, ora 12.00. Monika BACIU
Universitãþii Petroºani sunt disponibile 318 locuri. Cele mai multe locuri puse la dispoziþia viitorilor masteranzi sunt la Managementul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã (MSS) – 36 locuri. Alte 35 de locuri sunt disponibile la Managementul Resurselor Umane (MRU). În cursul zilei de ieri a avut loc ºi interviul de admitere pentru studiile universitare de masterat. Monika BACIU
Trei zile de spectacole la Festivalul Internaþional de Folclor pentru Copii ºi Tineret “Carpatica”
F
estivalul Internaþional de Folclor pentru Copii ºi Tineret “Carpatica”, ediþia a XVIII-a, a debutat la Deva. Cum altfel, decât printr-o paradã a costumului, dansului ºi cântecului popular, ºi a strãbãtut Piaþa Victoriei pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 - Bulevardul Iuliu Maniu Bulevardul Decebal – Bulevardul Mihail Kogãlniceanu - Bulevardul 22 Decembrie Piaþa Victoriei. Deschiderea oficialã a festivalului s-a fãcut cu un spectacol susþinut pe platoul din faþa Centrului Cultural “Drãgan Muntean. ”Evenimentul este organizat cu sprijinul Primãriei Municipiului Deva ºi Consiliului Local Deva”, spun reprezentanþii municipalitãþii. Ediþia din acest are loc la Deva, GeoagiuBãi, Orãºtie, Bãcia ºi Brad. Evenimentul reuneºte peste 350 de participanþi – ansambluri folclorice din Cehia, Cipru ºi Polonia, dar ºi ansambluri româneºti din judeþele Hunedoara, Arad, Argeº, Cãlãraºi, Dolj, Gorj, Mehedinþi ºi Timiº. Maximilian GÂNJU
U
nul dintre tâlharii de la EM Livezeni luptã pe toate fronturile pentru a scãpa de puºcãrie. Individul a primit cinci ani de închisoare la care i s-a adãugat ºi un rest de pedeapsã. Adalbert Feher, unul cei trei inculpaþi în dosarul jafului de pe platforma minierã, a fost condamnat de judecãtorii petroºãneni la o pedeapsa de 5 ani închisoare. Cum era liberat condiþionat, i-au fost adãugate la sentinþã ºi zilele pentru care a fost iertat. În final, Petru Adalbert Feher a primit aproape 6 ani ºi patru luni pentru cã l-a imobilizat pe un paznic astfel încât sã poatã fura cãrbune. Individul s-a considerat pedepsit pe nedrept ºi a fãcut
nenumãrate intervenþii în instanþe pentru a scãpa de temniþã. De la contestaþie ºi întreruperea pedepsei pânã la revizuirea procesului, Feher a marcat tot ce-i permite sistemul juridic însã fãrã succes. Prin urmare, individul a apelat la ultima soluþie, respectiv liberarea condiþionatã. A avut deja mai multe cereri, toate respinse ca inadmisibile de instanþele din Deva ori Severin, acolo unde se aflã închis. Ultima încercare a fãcut-o la Tribunalul Hunedoara iar magistraþii vor lua în discuþie cererea peste aproximativ douã sãptãmâni. Maximilian GÂNJU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Vineri 21 Iulie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 21 Iulie 2017
Camarila social-democratã detoneazã deºeurile hunedorenilor
Social-democraþii hunedoreni se comportã ca o camarilã ºi demonstreazã cã pun interesele proprii mai presus de cele ale cetãþenilor acestui judeþ. Deºeurile, problema numãrul UNU, a judeþului Hunedoara au ajuns sursã de îmbogãþire pentru clientela politicã a pesediºtilor. Conducerea socialdemocratã a Consiliului Judeþean Hunedoara este incapabilã sã ges-
tioneze problema deºeurilor din judeþul Hunedoara. Curtea de Apel Alba Iulia a confirmat decizia Consiliului Naþional al Contestaþiilor, care a ANULAT procedura prin care Consiliul Judeþean Hunedoara, condus de Mircea Flavius Bobora, a atribuit contractul privind gestionarea deºeurilor. Decizia instanþei nu face altceva decât sã
dovedeascã faptul cã Mircea Flavius Bobora transformã judeþul într-unul al gunoaielor ºi al manevrelor politice, ce capãtã un miros urât. Este inadmisibil ca un contract atât de "sensibil" pentru sãnãtatea hunedorenilor sã fie "jucat" la ruleta politicã. Conducerea PSD a Consiliului Judeþean Hunedoara a atribuit contractul de 23 de milioane de lei unei societãþi care îi aparþine unui fost senator PSD.
Chiar ºi în condiþiile în care o instanþã de judecatã menþine soluþia Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor, anume aceea de ANULARE a procedurii, conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara ignorã o sentinþã ºi menþine, la "pompa" banilor publici o
Vaccinarea îþi poate proteja copilul pentru ÎNTREAGA VIAÞÃ z Protejeazã viaþa copilului tãu! z Mergi la medicul de familie pentru a-þi vaccina gratuit copilul!
D
irecþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara a primit în datã de 14.07.2017, un numãr de 7340 doze vaccin ROR, care a început sã fie distribuit medicilor de familie. Vaccinarea este una dintre cele mai sigure intervenþii medicale disponibile în acest moment. În unele cazuri pot apãrea reacþii adverse uºoare cum ar fi febrã sau înroºirea ºi umflarea uºoarã a locului unde s-a fãcut vaccinul. Acestea sunt doar mici inconveniente în comparaþie cu riscurile ºi complicaþiile asociate bolii. Rujeola (pojarul ) este o boalã infecþioasã cu contagiozitate crescutã ( cu cale de transmitere
aerianã), ce duce deseori la complicaþii precum: encefalita, pneumonia sau otitã. Diareea severã ºi deshidratarea secundarã, orbirea sunt alte complicaþii ºi respectiv sechele ale rujeolei. Vaccinul te protejeazã ºi elimina riscul de a face forme severe ale bolii, complicaþii sau deces care pot apãrea o datã ce eºti infectat. Ministerul Sãnãtãþii prin Institutul Naþional de Sãnãtate Publicã Bucureºti, ne atenþioneazã din 22.09.2016 ca pe teritoriul României au apãrut focare de rujeola, mai ales în comunitãþi cu acoperiri vaccinale suboptimale. Vaccinarea ROR se realizeazã la medicii de familie ºi este importantã pentru cã protejeazã împotriva bolilor: Rujeola, Rubeola ºi Oreion. Un rol important în
mobilizarea ºi informarea populaþiei îl au SPLAS-urile de la nivelul Primãriilor prin asistenþii comunitari ºi mediatorii rromi. Vaccinarea este un drept al fiecãrui copil, importanta atât pentru sãnãtatea actualã cât ºi viitoare. În situaþie epidemicã se face o vaccinare suplimentarã la 9 – 11 luni ºi se continua cu schema normalã de vaccinare, la 12 luni ºi 5 ani. Recuperarea se realizeazã tot la medicul de familie. Vaccinarea este singura metodã prin care putem preveni. De ce sã lãsãm un copil sã sufere? E suficient ca un copil nevaccinat sã capete boala ºi s-o transmitã la nevaccinaþi Director Executiv, SSP, Jr. Delia Marinela Bada
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
societate care nu mai are acest drept. Mircea Bobora a bãgat deºeurile, din afacerea pesedistã, sub preºul hunedorenilor, invocând starea de urgenþã. La un an de la preluarea conducerii Consiliului Judeþean Hunedoara de echipa social-democratã, deponeul ecologic de la Bârcea Mare este folosit pe post de unealtã politicã care îmbogãþeºte camarila pesedistã. Partidul Naþional Liberal a mai atras atenþia cã situaþia deºeurilor din judeþul Hunedoara este una sensibilã, care poate avea consecinþe extrem de nefaste. Incapacitatea
administraþiei socialdemocrate de a gestiona aceastã chestiune poate atrage sancþiuni din partea instituþiilor naþionale, dar ºi europene care gestioneazã proiectul. Mai mult decât atât, riscãm importante corecþii financiare din partea Uniunii Europene pentru nerespectarea graficului de derulare a proiectului. Echipa social-democratã care guverneazã judeþul, dupã bunul plac ºi dupã interesele politice, dinamiteazã depunerea deºeurilor la deponeul ecologic de la Bârcea Mare. Preºedinte PNL Hunedoara, Lucian Heiuº
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 21 Iulie 2017
Henþ cu mâna
ULTIMII MOHICANI... Am avut în aceste zile tot felul de discuþii cu cei din anturajul Jiului – câþi au mai rãmas... – legat de viitorul echipei, care
aºteaptã (!) împlinirea a 100 de ani de existenþã în 2019. Faþã de sezonul trecut, doi s-au predat, dupã cum spun ei,
Cosmin Kanduth ºi Sorin Ghiþan pãrãsind gruparea în alb-negru. Doar Marin Tudorache ºi Damian Militaru mai þin steagul sus, însã la rândul lor, nici ei nu mai au „material”. Deºi a ieºit de trei ori campioanã judeþeanã în ultimii trei ani cu juniorii A1,
nici unul dintre aceºtia nu mai vor sã rãmânã la seniori, pentru cã este o pierdere de timp. Nimeni nu le dã vreun ban, toatã lumea joacã pe nasturi. La stadion nu existã o echipã de întreþinere a spaþiilor, totul este o mizerie, o jale.
Aºadar cu aceste perspective sumbre, Jiul Petroºani îºi declarã abandonul pentru sezonul urmãtor, dacã nu apare vreo minune pânã la data de 11 august a.c., ultima zi de înscriere în Liga a IV-a. Se pare cã s-a cam terminat povestea.
DE COLECÞIE. SERIAL. 35 DE POVEªTI PENTRU UN STADION LA 35 DE ANI (1982-2017) / EPISODUL 15/16
C
DIN NOU ÎN “B”
ampionatul 1990–1991 începe în linii mari cu lotul din campionatul precedent. Mai puþin Negrilã, o piesã de bazã, care dupã douã sezoane la Jiul se reîntoarce în Oltenia.
Primul ºoc în etapa a 3-a (25 septembrie 1990) 1–2 cu Dinamo dupã ce Jiul conducea cu 1-0 (gol Bâcu în minutul 3) va pierde în minutul 86: Mihãescu trimite cu capul în barã, mingea revine, trage Rednic, respinge portarul A. Dumitru dar Damaschin I, pe fazã, reia în gol. La meciul nr. 100 a lui Dan Petrescu în Divizia „A” (4 noiembrie 1990) Steaua–Jiul 5–1, în etapa a 12-a. La Steaua juca ºi fostul jiulist Toni Sedecaru. Deziluzie în etapa urmãtoare 0-1 la Petroºani cu Universitatea Craiova, la prima victorie olteneascã în Valea Jiului… Jiul este la pãmânt, dupã etapa a 14-a, 1–4 la Progresul Bucureºti, trecând pe locul retrogradabil 16… Returul începe pe 3 martie 1991, Jiul–„U” Cluj 3–0, dãtãtor de speranþe, cu trei debutanþi în teren, Cãmãrãºan, Stãncic, Rãducu. În etapa a 20-a (17 martie 1991), Jiul–Rapid 1–2, Jiul are doar satisfacþia meciului cu numãrul 100 în Divizia „A”. În etapa a 32-a (12 iunie 1991), Jiul câºtigã cu cântec la Oradea, 3–1 cu FC Bihor, ceea ce îi atrage critici vehemente în presã, de unde, în ultima etapã, Jiul practic este spulberatã cu 5–0 la Gloria Bistriþa, luând drumul Diviziei „B”. A fost un campionat în care marele câºtig a fost promovarea unor necunoscuþi, inclusiv Damian Militaru, care va deveni în urmãtorii ani simbolul echipei Jiul. Din pãcate, inconstanþa unor jucãtori, precum Buruntia, I. Varga, Florescu sau Ben. Popescu au tras echipa mult în jos, ajungându-se în aceastã situaþie.
CU POPOVICIU ÎN PRIM-PLAN
Retrogradarea Jiului în Divizia „B” duce la plecarea unor jucãtori – Bâcu, I. Varga, Sburlea, Cristi Florescu – ce va lãsa un imens gol în angrenajul Jiului. Sunt aduºi Gaºpar („duºmanul de clasã” de la Pandurii Tg. Jiu), M. Cristescu, Viorel Stancu. Jiul îºi aratã „muºchii” în etapa a 6-a, într-un 6–0 cu Gaz Metan Mediaº, dar în continuare nu rupe gura târgului nedepãºind locul 4. Câteva rezultate spectaculoase în retur 3–0 cu Astra Arad, 6–0 cu Metalul Bocºa, 4–0 cu UM Timiºoara, 2–2 la Gloria Reºiþa, 4–0 cu UTA, nu înseamnã totuºi, la final de campionat, decât un neîntrecut loc 3. ªi cum s-ar fi putut mai mult cu 14 înfrângeri în campionat!? A fost o experienþã tristã, dupã douã campionate în Divizia „A”, Jiul necontând deloc în lupta pentru promovare. Marele câºtig rãmâne evoluþia în creºtere a lui Damian Militaru ºi apetitul ofensivului Silviu Popoviciu, cu 17 goluri marcate,
JIUL PETROªANI 1990-1991 SUS: antr. Dumitru Marcu, Blaga, Sburlea, Cãlugãriþa, I. Botezatu, Ghiþan, Stãncic, Florin Stoica, M. Cristea, D. Militaru, Ov. Dodu, antr. secund Puiu Benea JOS: dr. Mircea Ureche - medic, Cioabã, I. Radu, B. Popescu, Lasconi, D. Timofte, Rãducu, Buruntia, Cãmãrãºan, Radu Drãguºanu - maseur precum ºi câºtigarea unor jucãtori (M. Cristescu, V. Stancu, Ov. Dodu, Cioabã, Fl. Stoica) ce vor forma viitorul nucleu al echipei. A fost un sezon în care antrenorul Dumitru Marcu a reuºit sã consolideze o echipã competitivã, fãrã nume rãsunãtoare. Fundaºul stânga Ovidiu Dodu s-a dovedit un „bombardier” de temut, marcând 12 goluri, noii veniþi Viorel Stancu ºi Mircea Cristescu s-au încadrat rapid în cerinþele de joc. Gaºpar a acoperit bine zona sa în centrul apãrãrii iar peste toþi, Silviu
Popoviciu, cu 17 goluri marcate a fãcut ca plecarea fostului golgheter Mircea Bâcu sã fie trecutã mai uºor cu vederea. Pãreau a fi senine bune… Antrenori: Dumitru Marcu Echipa standard: Fl. Dumitru – Cãrãmãºan, Cãlugãriþa (Gaºpar), Cioabã, OV. Dodu – M. Cristea, D. Militaru, Fl. Stoica (Rãducu), M. Cristescu (Stãncic) – V. Stancu (Henzel) Popoviciu. Au mai jucat: Ghiþan (portar) – S. Oprea, Dicuþ, Buruntia, I. Radu, B. Popescu, Repede, Huza. Golgeteri: Popoviciu – 17 goluri, Ov. Dodu – 12 goluri, D. Militaru – 8 goluri, Rãducu – 4 goluri, Henzel, V. Stancu, M. Cristescu – 3 goluri, Stãncic, I. Radu – 2 goluri, Gaºpar – 1 gol, Sigmirean (pentru C. Drobeta T.J) – autogol.
JIUL PETROªANI 1991 - 1992 SUS: Ionel Grecu (antr. secund), Fl. Stoica, Aristicã Cioabã, D-tru Gaºpar, Daniel Huza, Sorin Ghiþan, Bogdan Ciobanu, Fl. Cãlugãriþa, Dorinel Stãncic, Silviu Popoviciu, Ben. Popescu, M. Cristea, D-tru Marcu (antr. principal) JOS: Fl. Buruntia, M. Cristescu, Emil Rãducu, Damian Militaru, I. Radu, S. Henzel, Ovidiu Dodu, Viorel Stancu, Fl. Cãmãrãºan, Radu Drãguºanu (maseur)
Paginã realizatã de Genu TUÞU