Skip to main content

CVJ NR. 1381 JOI 20 IULIE 2017

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1381

Cronica Vãii Jiului Joi, 20 Iulie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

E OFICIAL. Biroul inaugurat

Cãprioarã, gãsitã în campusul de la Petroºani

de Dacian Cioloº la Universitatea din Petroºani a fost desfiinþat

O

ciutã rãtãcitã, bolnavã ºi rãnitã a fost gãsitã de muncitorii din campusul Universitãþii din Petroºani, foarte aproape de locul în care sunt acum studenþii.

Unul dintre aceºtia povesteºte cã lucra, marþi pe dupã amiazã. într-o zonã în care avea mai multe materiale de construcþii, când a zãrit cãprioara prinsã într-un gard ºi imediat a sãrit sã o scoatã de acolo. Animalul pãrea epuizat, bolnav ºi rãnit. „Era lângã gard ºi cu un corn prins în sârmele acestuia. Cãzuse jos ºi pãrea aºa bolnavã, leºinatã chiar. L-am anunþat pe ºeful meu ºi apoi cei din campus au anunþat pe cineva ºi au dus-o. Nu ºtiu dacã era rãnitã, dar era bolnavã, nu se putea ridica de jos. Mi s-a pãrut cã e o minune. Nu am mai vãzut aºa aproape niciodatã”, a spus Aurel Zãpârþan,

muncitor care marþi dupã amiazã lucra la amenajarea campusului universitar de la Petroºani. Cãprioara a fost luatã de responsabilii de la Ocolul Silvic ºi au dus-o la un adãpost, unde un medic veterinar urma sã îi analizeze starea de sãnãtate. Este pentru prima datã când un astfel de animal ajunge atât de aproape de oraº ºi nu este exclusã posibilitatea ca ciuta sã fi fost hãituitã de câinii vagabonzi. Avea urme de sânge ºi zgârieturi, din câte povestesc cei care au gãsit-o, însã, nimeni nu ºi-a explicat cum a putut sã fugã spre oraº. Diana MITRACHE

G

uvernul PSD a desfiinþat biroul de asistenþã tehnicã, din cadrul Universitãþii din Petroºani, inaugurat de cabinetul condus de Dacian Cioloº, care avea ca scop consilierea ºi îndrumarea reprezentanþilor administraþiilor locale în vederea accesãrii fondurilor europene. Guvernul îi cheamã la Bucureºti pe cei care vor consiliere. >>> PAGINA A 3-A

Douã racle sunt la Catedrala din Petroºani

D

e miercuri searã ºi pânã joi la ora 17,00, în curtea Catedralei ortodoxe din Petroºani, credincioºii se pot închina la moaºtele a doi sfinþi.

Slujba religioasã va fi oficiatã de un sobor de preoþi, conduºi de protopopul Petrache Creþu. Totul, pentru cã joi este sãrbãtoarea

Sfântului Ilie, hram al viitoarei Catedrale ce se construieºte aici. „Ca în fiecare an, ne pregãtim sã întâmpinãm credincioºii ce vor veni la noi la Sfânta bisericã. Anul

acesta, avem douã racle cu sfinte moaºte, ale Sfântului Ierarh Nectarie, tãmãduitor ºi doctor fãrã de argint ºi Sfântul Ierarh Andrei ªaguna, mitropolit al

Transilvaniei ºi unul dintre ocrotitorii Eparhiei Devei ºi Hunedoarei”, a spus Gabriel Bulf, preot ortodox, care aºteaptã credincioºii de miercuri de lam ora 18,00,

pânã joi la ora 17,00, în curtea bisericii. Credincioºii care vin la slujbe sunt întâmpinaþi cu obiecte bisericeºti, dar va fi ºi o pomanã pentru cei care vor asista la slujba de joi, la hramul Sfântului Ilie. „Ne-am pregãtit cu cãrþi de rugãciuni, cu acatiste, cu iconiþe pentru pelerinii care vor veni sã se închine la raclele cu sfintele moaºte, urmând ca joi sã se împartã ºi 500 de pachete cu un fel

principal de mâncare, apã platã, colaci , cozonac ºi toate celelalte ce le-am pregãtit”, a mai spus preotul Bulf. Nu este pentru prima datã când aceste douã racle ajung la paraclisul viitoarei Catedrale ce poartã hramul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, iar an de an, credincioºii s-au obiºnuit sã vinã aici, cu ocazia acestei sãrbãtori. Diana MITRACHE


2 Actualitate

Gunoaiele au fost tranºate în instanþã oarta gunoaielor din S judeþul Hunedoara a fost tranºatã la Curtea de Apel

Alba Iulia. Licitaþia organizatã de Consiliul Judeþean Hunedoara a fost contestatã de mai multe societãþi, iar Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a anulat procedura. Astfel, dosarul a ajuns pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, unde CJH încerca sã menþinã contractul încheiat cu Supercom. “Respinge plângerea formulatã de petenta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALÃ JUDEÞUL HUNEDOARA, în dosarul conex nr. 481/57/2017, în contradictoriu cu intimatele SC GIREXIM UNIVERSAL SA ºi SC SUPERCOM SA, împotriva deciziei Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor nr. 1358/C3/1473/ 08.06.2017. Obligã petentele sã plãteascã intimatei SC GIREXIM UNIVERSAL SA suma de 1190 lei reprezentând cheltuieli de judecatã. Definitivã. Pronunþatã în ºedinþa publicã din 17.07.2017”, aratã soluþia instanþei de la Curtea de Apel

Alba Iulia. În al doilea dosar, cele douã societãþi au acþionat în instanþã Consiliul Judeþean Hunedoara. “Respinge plângerea formulatã de petenta SC SUPERCOM SA în contradictoriu cu intimatele SC GIREXIM UNIVERSAL SA, UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALà JUDEÞUL HUNEDOARA, împotriva deciziei Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor nr. 1358/C3/1473/08.06. 2017”, aratã aceeaºi sentinþã. Blocaþi de contestaþii, la începutul lunii aprilie, oficialii Consiliul Judeþean Hunedoara au decis sã atribuie, pe o perioadã de timp limitatã contractul privind „Servicii de operare ºi administrare a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor Bârcea Mare, judeþul Hunedoara”. Societatea bucureºteanã Supercom a fost desemnatã ca fiind câºtigãtoare, iar aceasta ºi-a adjudecat contractul în sumã de 23.485.046,05. Girexim a “solicitat Consiliului anularea actului prin care oferta societãþii Supercom SA a fost declaratã câºtigãtoare ºi refacerea rezultatului procedurii”. La acel moment, CNSC a admis contestaþia

Coºuri stradale pentru Petroºani

Existã cazuri în care coºurile de gunoi de pe raza localitãþii au fost smulse ºi incendiate. Înlocuirea lor costã, iar banii sunt din bugetul local. Acum, reprezentanþii Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat Petroºani achiziþioneazã 50 de coºuri stradale “de plastic, 50 litri, culoare verde deschis”. Spre exemplu, în anul 2014, 80 de mii de lei au fost alocaþi pentru înlocuirea coºurilor de gunoi ºi a bãncilor vandalizate

ANGAJARE z SOCIETATE PRODUCÃTOARE DE ÎNCÃLÞÃMINTE DIN TIMIªOARA, ANGAJEAZÃ muncitori calificaþi ºi necalificaþi pentru producþie în Timiºoara. Se oferã salariu atractiv, bonuri de masã ºi se asigurã cazarea. Informaþii în Timiºoara, str. Circumvalaþiunii, nr. 1, sau telefonic la nr. 0256/220973, 0723603858

procesului-verbal al ºedinþei de deschidere a ofertei ºi a procesului-verbal de negociere a ofertei SC SUPERCOM SA, ca nefondate. Respinge cererile pe cale de excepþie formulate de contestatoare în raport cu cererea de intervenþie a SC SUPERCOM SA, ca nefondate”. Monika BACIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

comercializeazã pentru dumneavoastrã

sau pentru înlocuirea jardinierelor furate. Aceasta este suma alocatã de municipalitatea de la Petroºani pentru lipsa simþului civic de care dau dovadã unii dintre cetãþeni. În fiecare zi, în diferite zone ale localitãþii pot fi vãzute coºuri de gunoi rupte sau alte obiecte de mobilier stradal vandalizate. Tot contribuabilii petroºãneni sunt cei care suportã, prin plata taxelor ºi a impozitelor, înlocuirea obiectelor distruse de vandali. De cele mai multe ori, cei care distrug aceste obiecte stradale nu sunt identificaþi pentru a fi traºi la rãspundere. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

21.04.2017 ºi în adresa nr. 5262/21.04.2017, precum ºi a rãspunsului la notificarea prealabilã (ca acte subsecvente primului). Obligã autoritatea contractantã la evaluarea completã a ofertei desemnate câºtigãtoare, aparþinând SC SUPERCOM SA, în maxim 15 zile de la primirea deciziei. Respinge cererile din contestaþie privind anularea

PETROªANI

Z

eci de coºuri stradale sunt achiziþionate de administraþia localã de la Petroºani. Multe dintre aceste obiecte s-au degradat, iar altele au fost pur ºi simplu vandalizate.

formulatã de societate. “Admite, în parte, contestaþia SC GIREXIM UNIVERSAL SA formulatã în contradictoriu cu UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALà JUDEÞUL HUNEDOARA, în procedura negociere fãrã publicarea unui anunþ de participare, organizatã în vederea atribuirii contractului de achiziþie publicã având ca obiect "Servicii de operare ºi administrare a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor Barcea Mare, judeþul Hunedoara", ºi dispune anularea rezultatului procedurii, privitor la desemnarea ofertei câºtigãtoare, aºa cum a fost consemnat în raportul procedurii nr. 5260 din

Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Iulie 2017

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Iulie 2017

E OFICIAL. Biroul inaugurat de Dacian Cioloº la Universitatea din Petroºani a fost desfiinþat

uvernul PSD a G desfiinþat biroul de asistenþã tehnicã,

din cadrul Universitãþii din Petroºani, inaugurat de cabinetul condus de Dacian Cioloº, care avea ca scop consilierea ºi îndrumarea reprezentanþilor administraþiilor locale în vederea accesãrii fondurilor europene. Guvernul îi cheamã la Bucureºti pe cei care vor consiliere. “În conformitate cu Acordul de Parteneriat semnat de România ºi Comisia Europeanã ºi potrivit prevederilor Strategiei de Comunicare pentru Instrumentele Structurale 2014-2020, elaboratã în conformitate cu prevederile art. 116 din Regulamentul CE 1303/2-13 ºi aprobatã în noiembrie 2015, Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene urmeazã sã înfiinþeze Centrul de Informare privind fondurile ESI. Acest centru va fi compus din Centrul Naþional ºi reþeaua

regionalã de puncte de informare. Scopul creãrii acestui centru de informare este sã asigure activitãþi de informare, help-desk, call-center cu privire la oportunitãþile de finanþare disponibile din fondurile ESI 20142020, precum ºi sã promoveze aceste fonduri în România, sã furnizeze servicii de informare/ consiliere de tip one-desk shop finanþãri pentru IMM-uri privind posibilitatea obþinerii de finanþãri complementare din alte programe/mecanisme/in strumente naþionale ºi europene”, aratã Ministerul Fondurilor Europene. Centrul Naþional de Informare va fi localizat în Bucureºti ºi va realiza informarea la nivel

naþional ºi va îndeplini funcþia de ghiºeu unic – one stop shop finanþãri pentru IMM-uri la nivelul regiunii Bucureºti – Ilfov. “Reþeaua regionalã va avea o funcþie de informare la nivel regional, teritorial, distribuind informaþii adaptate regiunii respective (materiale de informare suplimentare elaborate ºi produse de aceasta vor avea specificitate regionalã) ºi funcþia de ghiºeu unic la nivelul regiunii respective”, mai aratã acelaºi minister. În luna mai a acestui an, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, declara la Petroºani cã în cazul în care existã solicitãri din partea primarilor se va pune la dispoziþia acestora o caravanã.

”Ce pot sã vã spun este cã dacã existã aceastã nevoie de a exista un centru de formare ºi de consiliere, la solicitarea consiliului judeþean ºi a tuturor autoritãþilor locale din Valea Jiului putem sã facem acest lucru. Scopul caravanei este de altfel de a arãta, de a demonstra ºi de a explica modul în care fondurile europene pot fi accesate ºi de asemenea, de a culege de la potenþialii beneficiari propuneri ºi soluþii pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene, bineînþeles þinând cont de regulamentele europene. Ca o concluzie clarã, dacã se solicitã din partea autoritãþilor locale existenþa de un centru de consiliere, el se poate

face”, a mai spus Rovana Plumb. Potrivit programului iniþiat de Guvernul Ciolos, anul trecut, Unitatea Guvernamentalã de Asistentã Tehnicã avea trei birouri locale, “cu rol de punct unic de contact pentru beneficiarii din zonele de intervenþie, localizate în Petroºani,

Roºia Montanã ºi Vaslui. Pentru zonele pilot de intervenþie, instituþiile cu rol în gestiunea programelor cu finanþare de la Uniunea Europeanã ºi de la bugetul naþional, în coordonarea Unitãþii Guvernamentale de Asistentã Tehnicã”. Monika BACIU

Locurile la master, ocupate 70% la Universitatea din Petroºani

U

niversitatea din Petroºani încheie, miercuri 19 iulie, înscrierile pentru masterate. Sunt studenþi care deja au ocupat locurile bugetate ºi, la unele dintre specializãrile acestei universitãþi, chiar va fi concurenþã. „Suntem în parametri, iar la ora actualã avem peste 70% din locuri ocupate, având în vedere cã ºi vineri s-au derulat susþinerile de lucrãri. Locurile bugetate se vor ocupa în totalitate ºi, aºa cum estimam, va fi ºi concurenþã la unele dintre masterate”, a declarat prof. univ. ing. ec. dr, habil Eduard Edelhauser, prorector al Universitãþii din Petroºani. Mediul academic din Petroºani a ajuns cu ofertele educaþionale pânã peste hotare ºi acum, cei mai mulþi studenþi vin din Republica Moldova.

Basarabenii sunt cei care ar putea chiar sã se batã pe locurile oferite lor la aceastã ºcoalã superioarã din Petroºani. „Pe partea de Basarabia, pentru cã anul acesta este o noutate, datã fiind prezenþa noastrã la târgurile educaþionale, primim dosare on-line ºi suntem ºi aici la 70% din numãrul de locuri ocupate cu dosare. Mai

sunt, însã, vreo 10 zile, pânã la finalul înscrierilor ºi atunci poate chiar va fi concurenþã pentru studenþii basarabeni”, a mai precizat prorectorul Universitãþii. Pentru specializãrile de licenþã, înscrierile se terminã la Petroºani în 25 iulie, însã, vor mai rãmâne locuri, aºa cum afirmã responsabilii de la Universitatea din Petroºani.

„Avem undeva, în jur de 40% dosare depuse pe locurile oferite, dar aici nu suntem temãtori, dar nu ne temem deocamdatã, pentru cã, de prin 2011 nu am mai reuºit sã ocupãm din varã locurile, ci din toamnã, însã, suntem în parametrii”, a conchis profesorul universitar Eduard Edelhauser. Diana MITRACHE


4 Actualitate

Anchetã în cazul accidentului suferit de tânãrul care a cãzut din tirolianã N icolae Opriº, consilier al primarului localitãþii Uricani, a suferit un accident grav în zona barajului Valea de Peºti, dupã ce a cãzut din tirolianã de la o înãlþime de circa cinci metri ºi s-a lovit de stânci. Instalaþia era amplasatã în zona barajului ºi nu era destinatã publicului, astfel cã nu se cunoaºte dacã respecta toate condiþiile de siguranþã. Totodatã, tiroliana era folositã pentru distracþie de un grup restrâns, inclusiv de tânãrul de 33 de ani. Opriº s-ar fi zdrobit de stânci în urma unei curse ºi apoi a cãzut inconºtient în lacul de acumulare. A fost scos

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Iulie 2017

de cãtre prieteni ºi preluat de cãtre un echipaj SMURD în stare de comã. Iniþial a fost dus la UPU Lupeni ca mai apoi sã fie transferat cãtre Petroºani unde se aflã internat pe secþia de ATI. Medicii Spitalului de Urgenþã Petroºani au precizat ieri cã starea consilierului primarului este în continuare extrem de gravã. Familia tânãrului fãcuse demersurile pentru a-l putea transfera cu o ambulanþã aerianã cãtre o clinicã de specialitate din Bucureºti. ”Starea lui este un pic mai bunã însã în continuare este în situaþie criticã. Rudele vor sã-l ducã la un spital din Bucureºti, sã aibã ºanse mai mari, dar se pune

330 de programe în Start-up Nation

330

de afaceri din judeþul Hunedoara au fost înregistrate în programul Start-up Nation. Dintre acestea 123 sunt afaceri finanþabile în limita bugetului, 207 sunt afaceri în aºteptare de finanþare. Potrivit reprezentanþilor Ministerului Economiei, rata potenþialã de succes a afacerilor hunedorene este de 37.27%. Un numãr de 13.500 de firme s-au înscris pânã vineri dimineaþa (14 iulie a.c.) în programul Start-Up Nation,

problema dacã poate fi transportabil. Accidentul s-a întâmplat din cauzã cã s-a dat cu o tirolianã. El era cu Sanda Sorin (n.r. salvamontist) ºi încã doi, au improvizat o tirolianã ºi-ºi dãdeau drumul în apã, acolo în barajul de la Valea de Peºti. N-ar fi trebuit sã se dea el, fãrã cascã ºi fãrã siguranþã. Ei sunt salvamontiºti, ºtiau riscurile, dar adevãrul adevãrat îl ºtiu ei ºi bunul Dumnezeu. ªi dacã nu era hamul acela de siguranþã, mãcar o cascã de-i puneau, pentru cã la cap este cel mai rãu. O mânã se reparã, un picior, dar la cap e mai greu. Suntem îngrijoraþi, încercãm sã ajutãm ºi noi cum putem”, ne-a declarat, ieri, primarul localitãþii Uricani, Dãnuþ Buhãescu.

peste numãrul maxim de 10.000 de societãþi care pot beneficia în acest an de finanþare, iar ritmul înscrierilor este de patru proiecte pe minut, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat, Ilan Laufer. El a arãtat cã urmeazã o evaluare foarte strictã a proiectelor, urmând sã fie organizatã o sesiune suplimentarã în cazul în care o parte dintre firme nu sunt eligibile sau vor renunþa. Programul Start-Up Nation a devenit activ pe data de 15 iunie, la ora 10:00, iar potenþialii beneficiari puteau înscrie online planurile de afaceri timp de 30 de zile. Programul are un buget de 1,7 miliarde de lei, din surse bugetare naþionale ºi fonduri europene, iar suma maximã pe care un beneficiar o poate obþine este de maximum 200.000 de lei. Monika BACIU

Schimb de copii Varpalota – Petroºani e 19 ani, copiii din Varpalota, D Ungaria, vin la

Accidentul este investigat de poliþiºti ºi procurori ºi a fost deschis un dosar de cercetare penalã pentru vãtãmare din culpã.

Petroºani ºi cei de aici pleacã în oraºul din Ungaria.

Maximilian GÂNJU

Foto Facebook

Bãutura îl poate costa viaþa U

n bãrbat de 48 de ani se zbate între viaþã ºi moarte dupã ce a fost lovit în plin de un autoturism ºi proiectat câþiva metri în aer. Victima a traversat prin loc neregulamentar ºi a suferit rãni grave, iar pentru a-i salva viaþa mai mulþi medicii de la Spitalul de Urgenþã Petroºani au

fost chemaþi de acasã. Accidentul rutier a avut loc pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani, marþi searã, iar martorii spun cã victima a ieºit pur ºi simplu în drum cu intenþia de a traversa strada fãrã sã se asigure. În plus, la câteva zeci de metri se aflã ºi o trecere de pietoni dar bãrbatul accidentat nu ºi-a dat seama cã-ºi pune viaþa în pericol din cauzã cã era bãut. Poliþiºtii din Petroºani au deschis un dosar penal în acest caz. ”Un tânãr de 20 de ani, din oraºul Petrila, care conducea un autoturism pe strada 1 Decembrie 1918, din Petroºani, pe banda I de circulaþie, a surprins ºi accidentat un bãrbat de 48 de ani, din Petroºani, care se angajase în traversarea strãzii prin loc nepermis ºi fãrã sã se asigure corespunzãtor”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara. În zona respectivã au avut loc numeroase asemenea accidente, multe soldate cu morþi ori rãniþi grav, pentru cã pietonii care vor sã ajungã la halta CFR nu traverseazã pe trecerile special amenajate aflate în apropiere. Maximilian GÂNJU

Au primit bani pentru reabilitare termicã

O

singurã administraþie localã din Valea Jiului a primit, în luna iunie, bani de la Ministerul Dezvoltãrii. Este vorba de administraþia localã de la Petrila care a beneficiat de suma de 73 mii lei pentru reabilitare termicã.

Datele oficiale ale Ministerului Dezvoltãrii aratã cã în data de 19 iunie administraþia localã a primit suma de 73.366,64 ºi conform transfer OUG 18/2009 privind reabilitarea termicã. Autoritãþile locale de la Petrila au anunþat cã blocul 6 de pe strada Muncii va fi reabilitat. Acesta este doar unul

din imobilele care urmeazã a fi reabilitate, pentru cã edilii au în plan anveloparea ºi a altor blocuri din localitate. Valoarea contractului depãºeºte douã milioane de lei, iar acolo unde este cazul constructorii vor fi obligaþi sã monteze ºi geamuri noi. “În cazul în care, din vinã sã exclusivã, executantul nu reuºeºte sã-ºi îndeplineascã obligaþiile asumate prin contract, atunci achizitorul este îndreptãþit de a deduce din preþul contractului, ca penalitãþi, o sumã echivalentã cu 0,01 % din valoarea lucrãrilor aflate în întârziere pentru fiecare zi de întârziere, pânã la îndeplinirea efectivã a

obligaþiilor. În cazul în care achizitorul nu onoreazã facturile în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei convenite, atunci acesta are obligaþia de a plãti, ca penalitãþi, o sumã echivalentã cu 0,01% din plata neefectuatã pentru fiecare zi de întârziere, pânã la îndeplinirea efectivã a obligaþiilor”, aratã contractul. De precizat este faptul cã oraºul Petrila are cele mai multe blocuri reabilitate termic. Monika BACIU

Este un schimb reciproc între cele douã localitãþi, care, anul viitor, împlinesc douã decenii, timp în care s-au inspirat în administraþie ºi au luat pãrþile bune de fiecare parte. Acum, copiii din Varpalota sunt la Petroºani ºi noi i-am gãsit foarte entuziasmaþi. Sunt gata de aventuri în zona

noastrã, vor la munte, aºteaptã sã fie duºi prin împrejurimi, dar ºi la baie. „Sunt prima datã la Petroºani ºi mã simt foarte bine. Din ce am observat de marþi, de când am venit, este cã în acest oraº este o viaþã comunitarã intensã. Toatã lumea stã afarã ºi asta se întâmplã la noi mai puþin. Noi, neavând munþi în zona în care trãim, aºteptãm cu nerãbdare sã ajungem acolo. Apoi ne place ºi la hotel, am mâncat foarte bine, ne aºteaptã ºi o baie la Geoagiu ºi abia aºtep-

tãm”, a spus Holdosi Piroska, profesoarã, care însoþeºte grupul de copii. Sunt 19 copii ºi 4 profesori care au venit la Petroºani, iar copiii din Petroºani, însoþiþi de profesori sunt acum în Varpalota. Delegaþia a fost primitã la Petroºani de viceprimarul Florin Nicolae, care a vorbit despre colaborãrile din fiecare an. „Ai noºtri deja se aflã în Varpalota, se simt bine acolo ºi asta vrem sã facem ºi noi pentru elevii din Varpalota, care sunt aici. Este numai un punct

din programul pe care îl avem an de an. Sunt întâlniri între ºcoli, chiar culturale, dansatori, ei vin la noi ºi noi la ei. Nu este doar un schimb de elevi. Încercãm sã mergem, pe viitor, chiar ºi pe partea economicã, sã ajungem acolo cu grupuri de investitori, care sã plece în Ungaria ºi sã facã legãturi între cele douã oraºe”, a spus Florin Nicolae, viceprimarul municipiului Petroºani. Anul viitor, relaþiile se vor extinde ºi mai mult ºi asta pentru cã se împlinesc 20 de ani de

când cele douã comunitãþi s-au înfrãþit. „Încercãm sã facem chiar o ºedinþã de consiliu local comunã, la Varpalota ºi la Petroºani ºi vom aproba programul pe urmãtorii doi ani în ceea ce priveºte cele douã oraºe”, a conchis edilul. Schimburile dintre

Petroºani ºi Varpalota au vizat diverse servicii ºi fiecare comunitate a aflat cum merg treburile în oraºul înfrãþit. Maghiarii din Varpalota vin la toate manifestãrile culturale din Petroºani ºi, la rândul lor, lanseazã invitaþii celor din Petroºani la acþiunile lor. Diana MITRACHE

Masterplanul în turism – cu domeniul schiabil ªureanu – Petrila

M

asterplanul pe turism a fost pus în dezbatere publicã. Proiectul cuprinde ºi staþiunea montanã ªureanu – Petrila. În cadrul proiectelor de interes local sunt incluse mai muolte obiective “amenajare zonã de agrement, oraºul Geoagiu”, „Schi în România, staþiunea Straja, municipiul Lupeni” ºi „Dezvoltarea ºi extinderea "Domeniul Schiabil ªureanu" oraºul Petrila”. Acelaºi proiect masterplan noteazã ºi faptul cã existã un proiect cu contract de finanþare aflat în derulare al Consiliului Local Petroºani, judeþul Hunedoara ºi prevede dezvoltarea domeniului schiabil Parâng. Dezvoltarea infrastructurii de turism ºi promovarea mai eficientã a patrimoniului au

fãcut ca peste 2,4 milioane de turiºti strãini sã fie cazaþi în unitãþile turistice autohtone, în anul 2016. În aceeaºi perioadã, peste 8,4 milioane de turiºti români au fost cazaþi în unitãþi de primire româneºti. Astfel, în anul 2016 se înregistreazã maximul istoric din perioada postdecembristã, în ceea ce priveºte numãrul de

Garda Cetãþii participã la MedievArtFest Ardud

S

trãjerii ºi domniþele din Garda Cetãþii Deva participã, în perioada 20-23 iulie 2017, la Festivalul Medieval de la Ardud. MedievArtFest Ardud se aflã la cea de-a VI-a ediþie ºi va reuni 15 ordine cavalereºti. Tema din acest an a evenimentului este ”Hronicarul pelerin ºi povestea cavalerilor templieri în Cetatea Ardud”. Festivalul are ca invitaþi, alãturi de Garda Cetãþii Deva, Ordinul Cavalerilor Lup, Ordinul Cavalerilor din Carpaþi, Scutierii de Muhlbach, Garda de Mureº, Strãjerii Cetãþii Nemþu, Lãncierii Cetãþii Ardud, Stegarii ArtGotica Sibiu, Stegarii de Mureº, Terra Alba, Nomen est Omen, Corbu ºi zburãtorii, Bucovina ºi Lupii de Foc. Maximilian GÂNJU

turiºti strãini ºi români cazaþi în unitãþile turistice. Lipsa investiþiilor, a infrastructurii de transport, a unui cadru legislativ clar ºi unitar afecteazã creºterea calitãþii ºi competitivitãþii turismului românesc, sens în care se impun mãsuri de corelare a cadrului legal cu nevoile investitorilor în industria turismului, dar ºi cu

trendul internaþional în domeniu, astfel încât sã fie asigurat un flux ascendent de turiºti. “În acest context, existenþa unui Master plan de investiþii în infrastructura de turism, în concordanþã cu patrimoniul ºi potenþialul destinaþiilor turistice constituie o condiþie esenþialã pentru crearea premiselor de dezvoltare superioarã a destinaþiilor turistice din România, dar ºi a României ca macrodestinaþie. În acest sens, în luna iulie 2017, la solicitarea Ministerului Turismului, Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Turism a

elaborat un studiu de cercetare privind dezvoltarea investiþiilor publice în infrastructura specificã din România pentru perioada 2007-2016 ºi direcþiile principale de dezvoltare a acestora, în baza cãruia s-au fundamentat direcþiile de acþiune în vederea dezvoltãrii investiþiilor în turism. Acest document a recomandat un set de obiective specifice, a cãror realizare va avea ca efect ridicarea nivelul calitativ ºi cantitativ al serviciilor turistice”, aratã masterplanul lansat în dezbatere publicã. Monika BACIU


4 Actualitate

Anchetã în cazul accidentului suferit de tânãrul care a cãzut din tirolianã N icolae Opriº, consilier al primarului localitãþii Uricani, a suferit un accident grav în zona barajului Valea de Peºti, dupã ce a cãzut din tirolianã de la o înãlþime de circa cinci metri ºi s-a lovit de stânci. Instalaþia era amplasatã în zona barajului ºi nu era destinatã publicului, astfel cã nu se cunoaºte dacã respecta toate condiþiile de siguranþã. Totodatã, tiroliana era folositã pentru distracþie de un grup restrâns, inclusiv de tânãrul de 33 de ani. Opriº s-ar fi zdrobit de stânci în urma unei curse ºi apoi a cãzut inconºtient în lacul de acumulare. A fost scos

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Iulie 2017

de cãtre prieteni ºi preluat de cãtre un echipaj SMURD în stare de comã. Iniþial a fost dus la UPU Lupeni ca mai apoi sã fie transferat cãtre Petroºani unde se aflã internat pe secþia de ATI. Medicii Spitalului de Urgenþã Petroºani au precizat ieri cã starea consilierului primarului este în continuare extrem de gravã. Familia tânãrului fãcuse demersurile pentru a-l putea transfera cu o ambulanþã aerianã cãtre o clinicã de specialitate din Bucureºti. ”Starea lui este un pic mai bunã însã în continuare este în situaþie criticã. Rudele vor sã-l ducã la un spital din Bucureºti, sã aibã ºanse mai mari, dar se pune

330 de programe în Start-up Nation

330

de afaceri din judeþul Hunedoara au fost înregistrate în programul Start-up Nation. Dintre acestea 123 sunt afaceri finanþabile în limita bugetului, 207 sunt afaceri în aºteptare de finanþare. Potrivit reprezentanþilor Ministerului Economiei, rata potenþialã de succes a afacerilor hunedorene este de 37.27%. Un numãr de 13.500 de firme s-au înscris pânã vineri dimineaþa (14 iulie a.c.) în programul Start-Up Nation,

problema dacã poate fi transportabil. Accidentul s-a întâmplat din cauzã cã s-a dat cu o tirolianã. El era cu Sanda Sorin (n.r. salvamontist) ºi încã doi, au improvizat o tirolianã ºi-ºi dãdeau drumul în apã, acolo în barajul de la Valea de Peºti. N-ar fi trebuit sã se dea el, fãrã cascã ºi fãrã siguranþã. Ei sunt salvamontiºti, ºtiau riscurile, dar adevãrul adevãrat îl ºtiu ei ºi bunul Dumnezeu. ªi dacã nu era hamul acela de siguranþã, mãcar o cascã de-i puneau, pentru cã la cap este cel mai rãu. O mânã se reparã, un picior, dar la cap e mai greu. Suntem îngrijoraþi, încercãm sã ajutãm ºi noi cum putem”, ne-a declarat, ieri, primarul localitãþii Uricani, Dãnuþ Buhãescu.

peste numãrul maxim de 10.000 de societãþi care pot beneficia în acest an de finanþare, iar ritmul înscrierilor este de patru proiecte pe minut, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat, Ilan Laufer. El a arãtat cã urmeazã o evaluare foarte strictã a proiectelor, urmând sã fie organizatã o sesiune suplimentarã în cazul în care o parte dintre firme nu sunt eligibile sau vor renunþa. Programul Start-Up Nation a devenit activ pe data de 15 iunie, la ora 10:00, iar potenþialii beneficiari puteau înscrie online planurile de afaceri timp de 30 de zile. Programul are un buget de 1,7 miliarde de lei, din surse bugetare naþionale ºi fonduri europene, iar suma maximã pe care un beneficiar o poate obþine este de maximum 200.000 de lei. Monika BACIU

Schimb de copii Varpalota – Petroºani e 19 ani, copiii din Varpalota, D Ungaria, vin la

Accidentul este investigat de poliþiºti ºi procurori ºi a fost deschis un dosar de cercetare penalã pentru vãtãmare din culpã.

Petroºani ºi cei de aici pleacã în oraºul din Ungaria.

Maximilian GÂNJU

Foto Facebook

Bãutura îl poate costa viaþa U

n bãrbat de 48 de ani se zbate între viaþã ºi moarte dupã ce a fost lovit în plin de un autoturism ºi proiectat câþiva metri în aer. Victima a traversat prin loc neregulamentar ºi a suferit rãni grave, iar pentru a-i salva viaþa mai mulþi medicii de la Spitalul de Urgenþã Petroºani au

fost chemaþi de acasã. Accidentul rutier a avut loc pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani, marþi searã, iar martorii spun cã victima a ieºit pur ºi simplu în drum cu intenþia de a traversa strada fãrã sã se asigure. În plus, la câteva zeci de metri se aflã ºi o trecere de pietoni dar bãrbatul accidentat nu ºi-a dat seama cã-ºi pune viaþa în pericol din cauzã cã era bãut. Poliþiºtii din Petroºani au deschis un dosar penal în acest caz. ”Un tânãr de 20 de ani, din oraºul Petrila, care conducea un autoturism pe strada 1 Decembrie 1918, din Petroºani, pe banda I de circulaþie, a surprins ºi accidentat un bãrbat de 48 de ani, din Petroºani, care se angajase în traversarea strãzii prin loc nepermis ºi fãrã sã se asigure corespunzãtor”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara. În zona respectivã au avut loc numeroase asemenea accidente, multe soldate cu morþi ori rãniþi grav, pentru cã pietonii care vor sã ajungã la halta CFR nu traverseazã pe trecerile special amenajate aflate în apropiere. Maximilian GÂNJU

Au primit bani pentru reabilitare termicã

O

singurã administraþie localã din Valea Jiului a primit, în luna iunie, bani de la Ministerul Dezvoltãrii. Este vorba de administraþia localã de la Petrila care a beneficiat de suma de 73 mii lei pentru reabilitare termicã.

Datele oficiale ale Ministerului Dezvoltãrii aratã cã în data de 19 iunie administraþia localã a primit suma de 73.366,64 ºi conform transfer OUG 18/2009 privind reabilitarea termicã. Autoritãþile locale de la Petrila au anunþat cã blocul 6 de pe strada Muncii va fi reabilitat. Acesta este doar unul

din imobilele care urmeazã a fi reabilitate, pentru cã edilii au în plan anveloparea ºi a altor blocuri din localitate. Valoarea contractului depãºeºte douã milioane de lei, iar acolo unde este cazul constructorii vor fi obligaþi sã monteze ºi geamuri noi. “În cazul în care, din vinã sã exclusivã, executantul nu reuºeºte sã-ºi îndeplineascã obligaþiile asumate prin contract, atunci achizitorul este îndreptãþit de a deduce din preþul contractului, ca penalitãþi, o sumã echivalentã cu 0,01 % din valoarea lucrãrilor aflate în întârziere pentru fiecare zi de întârziere, pânã la îndeplinirea efectivã a

obligaþiilor. În cazul în care achizitorul nu onoreazã facturile în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei convenite, atunci acesta are obligaþia de a plãti, ca penalitãþi, o sumã echivalentã cu 0,01% din plata neefectuatã pentru fiecare zi de întârziere, pânã la îndeplinirea efectivã a obligaþiilor”, aratã contractul. De precizat este faptul cã oraºul Petrila are cele mai multe blocuri reabilitate termic. Monika BACIU

Este un schimb reciproc între cele douã localitãþi, care, anul viitor, împlinesc douã decenii, timp în care s-au inspirat în administraþie ºi au luat pãrþile bune de fiecare parte. Acum, copiii din Varpalota sunt la Petroºani ºi noi i-am gãsit foarte entuziasmaþi. Sunt gata de aventuri în zona

noastrã, vor la munte, aºteaptã sã fie duºi prin împrejurimi, dar ºi la baie. „Sunt prima datã la Petroºani ºi mã simt foarte bine. Din ce am observat de marþi, de când am venit, este cã în acest oraº este o viaþã comunitarã intensã. Toatã lumea stã afarã ºi asta se întâmplã la noi mai puþin. Noi, neavând munþi în zona în care trãim, aºteptãm cu nerãbdare sã ajungem acolo. Apoi ne place ºi la hotel, am mâncat foarte bine, ne aºteaptã ºi o baie la Geoagiu ºi abia aºtep-

tãm”, a spus Holdosi Piroska, profesoarã, care însoþeºte grupul de copii. Sunt 19 copii ºi 4 profesori care au venit la Petroºani, iar copiii din Petroºani, însoþiþi de profesori sunt acum în Varpalota. Delegaþia a fost primitã la Petroºani de viceprimarul Florin Nicolae, care a vorbit despre colaborãrile din fiecare an. „Ai noºtri deja se aflã în Varpalota, se simt bine acolo ºi asta vrem sã facem ºi noi pentru elevii din Varpalota, care sunt aici. Este numai un punct

din programul pe care îl avem an de an. Sunt întâlniri între ºcoli, chiar culturale, dansatori, ei vin la noi ºi noi la ei. Nu este doar un schimb de elevi. Încercãm sã mergem, pe viitor, chiar ºi pe partea economicã, sã ajungem acolo cu grupuri de investitori, care sã plece în Ungaria ºi sã facã legãturi între cele douã oraºe”, a spus Florin Nicolae, viceprimarul municipiului Petroºani. Anul viitor, relaþiile se vor extinde ºi mai mult ºi asta pentru cã se împlinesc 20 de ani de

când cele douã comunitãþi s-au înfrãþit. „Încercãm sã facem chiar o ºedinþã de consiliu local comunã, la Varpalota ºi la Petroºani ºi vom aproba programul pe urmãtorii doi ani în ceea ce priveºte cele douã oraºe”, a conchis edilul. Schimburile dintre

Petroºani ºi Varpalota au vizat diverse servicii ºi fiecare comunitate a aflat cum merg treburile în oraºul înfrãþit. Maghiarii din Varpalota vin la toate manifestãrile culturale din Petroºani ºi, la rândul lor, lanseazã invitaþii celor din Petroºani la acþiunile lor. Diana MITRACHE

Masterplanul în turism – cu domeniul schiabil ªureanu – Petrila

M

asterplanul pe turism a fost pus în dezbatere publicã. Proiectul cuprinde ºi staþiunea montanã ªureanu – Petrila. În cadrul proiectelor de interes local sunt incluse mai muolte obiective “amenajare zonã de agrement, oraºul Geoagiu”, „Schi în România, staþiunea Straja, municipiul Lupeni” ºi „Dezvoltarea ºi extinderea "Domeniul Schiabil ªureanu" oraºul Petrila”. Acelaºi proiect masterplan noteazã ºi faptul cã existã un proiect cu contract de finanþare aflat în derulare al Consiliului Local Petroºani, judeþul Hunedoara ºi prevede dezvoltarea domeniului schiabil Parâng. Dezvoltarea infrastructurii de turism ºi promovarea mai eficientã a patrimoniului au

fãcut ca peste 2,4 milioane de turiºti strãini sã fie cazaþi în unitãþile turistice autohtone, în anul 2016. În aceeaºi perioadã, peste 8,4 milioane de turiºti români au fost cazaþi în unitãþi de primire româneºti. Astfel, în anul 2016 se înregistreazã maximul istoric din perioada postdecembristã, în ceea ce priveºte numãrul de

Garda Cetãþii participã la MedievArtFest Ardud

S

trãjerii ºi domniþele din Garda Cetãþii Deva participã, în perioada 20-23 iulie 2017, la Festivalul Medieval de la Ardud. MedievArtFest Ardud se aflã la cea de-a VI-a ediþie ºi va reuni 15 ordine cavalereºti. Tema din acest an a evenimentului este ”Hronicarul pelerin ºi povestea cavalerilor templieri în Cetatea Ardud”. Festivalul are ca invitaþi, alãturi de Garda Cetãþii Deva, Ordinul Cavalerilor Lup, Ordinul Cavalerilor din Carpaþi, Scutierii de Muhlbach, Garda de Mureº, Strãjerii Cetãþii Nemþu, Lãncierii Cetãþii Ardud, Stegarii ArtGotica Sibiu, Stegarii de Mureº, Terra Alba, Nomen est Omen, Corbu ºi zburãtorii, Bucovina ºi Lupii de Foc. Maximilian GÂNJU

turiºti strãini ºi români cazaþi în unitãþile turistice. Lipsa investiþiilor, a infrastructurii de transport, a unui cadru legislativ clar ºi unitar afecteazã creºterea calitãþii ºi competitivitãþii turismului românesc, sens în care se impun mãsuri de corelare a cadrului legal cu nevoile investitorilor în industria turismului, dar ºi cu

trendul internaþional în domeniu, astfel încât sã fie asigurat un flux ascendent de turiºti. “În acest context, existenþa unui Master plan de investiþii în infrastructura de turism, în concordanþã cu patrimoniul ºi potenþialul destinaþiilor turistice constituie o condiþie esenþialã pentru crearea premiselor de dezvoltare superioarã a destinaþiilor turistice din România, dar ºi a României ca macrodestinaþie. În acest sens, în luna iulie 2017, la solicitarea Ministerului Turismului, Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Turism a

elaborat un studiu de cercetare privind dezvoltarea investiþiilor publice în infrastructura specificã din România pentru perioada 2007-2016 ºi direcþiile principale de dezvoltare a acestora, în baza cãruia s-au fundamentat direcþiile de acþiune în vederea dezvoltãrii investiþiilor în turism. Acest document a recomandat un set de obiective specifice, a cãror realizare va avea ca efect ridicarea nivelul calitativ ºi cantitativ al serviciilor turistice”, aratã masterplanul lansat în dezbatere publicã. Monika BACIU


6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Iulie 2017


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Iulie 2017

Ziua Lucrãtorului din Serviciile Publice de alimentare cu apã ºi de canalizare pa Sev A Valea Jiului sãrbãtoreºte astãzi, 20 iulie, asemeni tuturor operatorilor de servicii publice de acest tip din România, Ziua lucrãtorului din serviciile publice de alimentare cu apã ºi de canalizare. Prevãzutã prin Contractul Colectiv de Muncã pe ramurã, Ziua lucrãtorului din serviciile publice de alimentare cu apã ºi de canalizare aduce în atenþia opiniei publice rolul pe care oamenii care muncesc în cadrul societãþilor de distribuþie a apei potabile, îl au în viaþa comunitãþilor locale. Noi, la Apa Serv Valea Jiului, ne-am strãduit sã ne îndeplinim cât mai bine acest rol, aºa cum am cãutat sã informãm permanent cetãþenii asupra activitãþilor pe care le depunem în acest domeniu vital pentru viaþa fiecãruia dintre noi. Sãrbãtoarea de astãzi reprezintã un alt moment de bilanþ, în faþa cãruia avem toate motivele sã fim mândri. Activitatea operatorului regional de apã potabilã din Valea Jiului este una performantã ºi ridicatã

din punct de vedere al calitãþii serviciilor oferite. De asemenea, strãdaniile noastre de a perfoma în creºterea constantã a calitãþii serviciilor este concretizatã în accesarea unor sume importante de bani europeni, nerambursabili, pentru reabilitarea ºi modernizarea reþelelor ºi pentru extinderea zonelor de furnizare a apei potabile. La finalul acestui program de investiþii, Apa Serv Valea Jiului va putea asigura alimentarea cu apã potabilã pentru aproape 100% din gospodãriile din regiunea Vãii Jiului. Pentru a ajunge la o astfel de performanþã, operatorul serviciilor de alimentare cu apã potabilã din Valea Jiului a înþeles potenþialul major al utilizãrii fondurilor europene ºi, benefici-

ind tocmai de implicarea ºi profesionalismul angajaþilor sãi, a reuºit sã atragã aceste finanþãri. Astfel, dacã în urmã cu un deceniu, încã existau foarte multe zone, urbane sau rurale, din perimetrul acestei regiuni în care cetãþenii nu beneficiau de apã curentã – un serviciu necesar pentru siguranþa ºi confortul oamenilor ºi obligatoriu pentru statutul European al þãrii noastre – în prezent doar câteva zone izolate nu sunt încã racordate la reþeaua publicã de alimentare cu apã potabilã. ”Peste 40 de milioane de euro au fost utilizate, în acest scop, în prima etapã a proiectului European privind extinderea reþelelor de apã ºi canalizare din Valea Jiului, în cadrul unui proiect de succes nu

doar pentru noi, ci apreciat la nivelul întregii þãri ºi dat drept exemplu de bune practice în utilizarea fondurilor europene de cãtre oficialii europeni, iar alte 90 de milioane de euro ne sunt deja alocaþi pentru etapa a doua a acestui proiect, care se va derula în anii urmãtori”, spune Costel Avram, directorul operatorului de apã din Valea Jiului. Cu ocazia Ziulei lucrãtorului din serviciile publice de alimentare cu apã ºi de canalizare, conducerea Apa Serv Valea Jiului transmite întregului colectiv de salariaþi mulþumiri pentru activitatea depusã, cu responsabilitate, profesionalism ºi consecvenþã, repere care constituie parte importantã din succesul acestei

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

companii ºi din aprecierile primite din partea beneficiarilor. ”Cu satisfacþia lucrului bine fãcut, le mulþumesc tuturor celor care formeazã colectivul Apa Serv Valea Jiului. Împreunã, putem sã-i asigurãm pe cetãþenii Vãii Jiului cã ne propunem sã rãmânen acelaºi partener serios, preocupat de creºterea constantã a calitãþii serviciilor oferite populaþiei din Valea Jiului aºa cum ne dorim sã pãstrãm poziþia noastrã de seriozitate în relaþiile cu toþi partenerii ºi beneficiarii. Tuturor, de Ziua lucrãtorului din serviciile publice de alimentare cu apã ºi de canalizare, le transmitem ”La mulþi ani !”, spune Costel Avram, directorul Apa Serv Valea Jiului. În conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncã încheiat la nivel de ramurã a operatorilor de servicii

de apã ºi de canalizare, ziua de 20 iulie este zi liberã, fiind declaratã Ziua Lucrãtorului din Serviciile Publice de alimentare cu apã ºi de canalizare. Cu toate cã este o zi nelucrãtoare, Apa Serv Valea Jiului Petroºani va asigura în continuare o parte din activitãþile pe care le desfãºoarã în mod curent, respectiv intervenþiile la reþelele de apã ºi canalizare, prin echipele de permanenþã în toate localitãþile din Valea Jiului. Casieriile din toate localitãþile Vãii Jiului, vor fi deschise joi , între orele 9.0017.00 în timp ce vineri vor avea program normal, între orele 8.00- 17.00. Activitatea de relaþii cu publicul se va desfãºura prin intermediul Dispeceratului Apa Serv, numãr de telefon 0254/541861 ºi 0354/108203 . Biroul de presã al Apa Serv Valea Jiului


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Iulie 2017

Henþ cu mâna

PÂNÃ ªI LASZLO NE IUBEA... Citeam recent în Gazeta Sporturilor un amplu interviu acordat de patronul noii promovate în Liga I – Sepsi Sf. Gheorghe, un investitor în producþia de pâine din Covasna. Un interviu decent, fãrã aliurã de

fanfaron a lui Becali, ori fariseismul lui Negoiþã, un discurs sobru, modest. Un om care, la 46 de ani, spune cã iubeºte fotbalul de copil mic, fãrã a fi un fan al clasiei triplete pentru supremaþie din anii

’80, Steaua – Dinamo – Craiova (plus Rapid), „formaþii care puteau sã aducã pe cine voiau. Simpatizam mai degrabã Jiul din anii ’80, de exemplu”,

spune Laszlo Dioszegi. Omul recunoaºte desemenea cã fotbaliºtii sunt mai capricioºi decât oricare alt angajat ºi un salariu în România

la nivelul Ligii I nu ar trebui sã depãºeascã maximum 3.000 de euro, dacã e vorba de un salariu al unui jucãtor valoros. Sã vedem dacã nume precum Patrick Petre, Astafei sau Hadnay vor putea fi þinuþi în frâu la Sf. Gheorghe. În altã ordine de idei, nu putem decât sã-i mulþumim lui Laszlo Dioszegi pentru cã ºi-a amintit de Jiul

Petroºani, nume parcã din ce în ce mai dat la o parte în propria-i ogradã.

FOTBALUL, ÎNTRE COZMA ªI SIMOTA

Miron Cozma ºi Alin Simota au „þinut” rând pe rând, vreme de patru ani, Jiul în Divizia„A” Pânã la începutul anilor ’90, cei care se aflau în fruntea fotbalului (ºi) din Valea Jiului, erau figuri discrete, reprezentanþi ai întreprinderilor care patronau acest sport. Dupã acest moment, echipele au intrat sub conducerea unor „oameni ai zilei”. Aºa de pildã, Jiul Petroºani s-a aflat vreme de 15 ani (1995-2009) sub umbrela atotoputernicilor – vremelnic, totuºi... – zilei în Valea Jiului, Miron

Cozma, liderul minerilor ºi Alin Simota, om de afaceri. Alin Simota a plimbat echipa Jiul prin toate ligile, dupã cum i-au dictat interesele, sub el echipa fiind ultima oarã în Divizia „A” (Liga I), în perioada 2005-2007. Dupã acel moment, fotbalul la Petroºani s-a prãbuºit aproape complet. Aºa aratã el acum, când Liga I se aflã la ediþia nr. 100, iar peste doi ani, Jiul va împlini 100 de ani...

Fotbal. Statisticã / CU 42 DE PARTICIPÃRI ALE JIULUI ªI 4 ALE MINERULULUI LUPENI

CAMPIONATUL PRIMEI LIGI A AJUNS LA NUMÃRUL 100! otbalul a VALEA JIULUI, F supravieþuit LA UN PAS actualei Românii – din 1918, de la Unirea cu Transilvania în actuala formulã – din anul 1909. Atunci a debutat prima ediþie, ediþia 1909-1910 fiind câºtigatã de Olimpia Bucureºti. Un campionat ce pânã în sezonul 1920-1921 (campionat întrerupt în perioada 1916-1919 din

cauza Primului Rãzboi Mondial) s-a disputat cu 4-6 echipe, evident pe teritoriul vechiului Regat (Valahia), doar cu echipe din Bucureºti ºi Ploieºti. Apoi, numãrãtoarea continuã ºi în noua formulã, în campionatul României întregite vreme de 11 ani (1921-1932), prin turnee naþionale între campioanele de regiuni, urmând ca echipa câºtigãtoare în finalã sã fie numitã campioanã.

DE TITLU

În sezonul nr. 14, 19241925, în finala naþionalã (9 august 1925) disputatã la Arad, ajung Chinezul Timiºoara ºi Jiul Petroºani. Bãnãþenii triplu campioni pânã la acel moment, se impun categoric ºi înving echipa din Petroºani (se numea U.C.A.S.P. la ora aceea) cu categoricul scor de 5-1... Trei ani mai târziu, în ediþia a 17-a 1927-1928, sub numele Jiul Lupeni, o nouã finalã la Braºov, cu echipa localã Colþea.

ÎN SISTEMUL DIVIZIONAR Începând cu ediþia 19321933 (nr. 22), campionatul naþional se desfãºoarã sub o altã organizare, sistemul divizionar, acesta fiind socotit oficial primul campionat de fotbal din

Primul clasament cu Jiul Petroºani în sistemul divizionar 1937-1938 România. Pânã în 19371938 s-a disputat în douã serii, Jiul Petroºani apãrând prima oarã pe acest tablou în Seria 1 a acestei ediþii. Campionatul este întrerupt între anii 1941-1946, din cauza celui de-al Doilea rãzboi Mondial, urmând a se relua în sezonul 19461947, cu Jiul din nou pe tablou. Va fi una dintre perioadele faste ale fotbalului din Valea Jiului, echipa Jiul ocupând locuri fruntaºe

(locul 3 în 1949, locul 5 în 1958), iar din 1959, vreme de patru campionate va fi în prima ligã ºi echipa Minerul Lupeni. Meci extrem de echilibrat, braºovenii câºtigând în final cu 3-2 (1-1). Aºadar. Douã performanþe istorice pentru echipele din Valea Jiului, cu douã poziþii de vicecampioane naþionale!

Paginã realizatã de Genu TUÞU


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ NR. 1381 JOI 20 IULIE 2017 by Geza Szedlacsek - Issuu