Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1376
Cronica Vãii Jiului Joi, 13 Iulie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Toate sindicatele din CEH, chemate la negocierea CCM entru prima datã dupã mulþi P ani, sindicatele,
indiferent cã sunt sau nu reprezentative la nivel de CEH, sunt chemate de administraþie ºi se agreazã reciproc la negocierile noului Contract Colectiv de Muncã. Asta o spune acum preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ, din care alte sindicate s-au desprins, iar unele au revenit. Lupta sindicalã a fost mereu datã pentru reprezentativitate, însã, acum toþi se pun la masa negocierilor. „Am fost convocaþi de cãtre conducerea CEH pentru vineri, 14 iulie, de la ora 10,00, într-o primã ºedinþã de negociere. Aceasta are rolul de a stabili reprezentativitãþile, de a stabili cine va negocia CCM. Noi avem ºi aici o abordare, ca ºi anul trecut, pentru cã am vorbit cu colegii de la Muntele ºi ei sunt acord
ca ºi celelalte sindicate sã poatã participa la negocieri. Cei care au contestat reprezentativitatea, ambele sindicate de la Mintia, au fãcut cereri de retragere a contestaþiei ºi, în momentul de faþã nu mai sunt probleme”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara sunt împãrþiþi în cel puþin 6 sindicate, care vin la negocieri. „Alãturi de Sindicatul Muntele sunt încã douã de la Lupeni, douã de la Mintia ºi unul de la Paroºeni”, a mai precizat sindicalistul Darius Câmpean. Sindicatele se pun la masa negocierilor, pentru cã vor sã aibã un contract colectiv care sã le apere interesele ºi accentul se va pune, dupã cum susþin acum sindicaliºtii aºteaptã bugetul ºi sperã sã nu piardã niciun drept abþinut pânã acum. Diana MITRACHE
Dãnuþ Buhãescu compenseazã mina cu „gubelele” ºi douã gatere
M
ina Uricani se închide ºi este ultima din oraºul Uricani, iar luând exemplul oraºului Aninoasa, care a cunoscut un declin fulgerãtor, dupã închiderea minei, l-am întrebat ºi pe Dãnuþ Buhãescu ce se face. Nici nu va simþi efectul, a spus primarul din Uricani, care afirmã cã deja s-a compensat efectul închiderii, cu douã firme care taie pãdurea ºi o altã care sorteazã haine! >>> PAGINA A 3-A
Trimiºi în judecatã pentru tulburarea ordinii ºi liniºtii publice
I
ndivizii sunt acuzaþi de tulburarea ordinii ºi liniºtii publice, dosarul fiind înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. În vara anului trecut, mai mulþi indivizi din douã grupãri rivale s-au rãzboit timp de aproape o lunã de zile
pe strãzile cartierului Colonie Petroºani. Aproape un an de zile a durat cercetarea procurorilor în acest dosar iar cinci tineri sunt judecaþi pentru trei infracþiuni de tulburarea liniºtii publice. Totul a pornit de la o serie de ameninþãri între cele douã gãºti ºi s-a ajuns pânã la bãtãi în toatã regula, cu bâte
ºi arme albe. Unul dintre combatanþi, aflat în arest la domiciliu la acea datã, ar fi fost prins singur pe stradã de rivali ºi bãtut. Acesta susþinea cã se îndrepta cãtre Staþia CFR, pentru cã ar fi trebuit sã meargã la un proces, a fost înconjurat de rivali ºi atacat cu o sabie, iar în încercarea de a se apãra a
fost tãiat la mânã. Imediat ºi-a chemat amicii în ajutor ºi ar fi plecat spre locuinþa celui care l-a atacat cu sabia pentru a-ºi face dreptate. Timp de o lunã de zile, cele douã grupãri s-au rãfuit în cartierul petroºãnean ºi a fost nevoie de mobilizare maximã la Poliþia Petroºani, iar zona a fost patrulatã
împreunã cu jandarmii pânã când spiritele s-au calmat. Totuºi, conflictul deschis dintre cele douã grupãri s-a stins abia dupã ce unul
dintre interlopi a fost încarcerat, acesta fiind condamnat într-un dosar de tâlhãrie. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
S-au stricat camerele de supraveghere ai multe M camere de supraveghere din municipiul Petroºani vor fi reparate, din cauzã cã acestea s-au stricat, costul reparaþiilor fiind de aproape 4000 de lei. Sistemul de supraveghere video din municipiul Petroºani a devenit funcþional în anul anul 2012, iar proiectul finanþat din fonduri europene a constat în montarea a 12 camere video, douã
fixe ºi 10 mobile, împreunã cu Centrul de Monitorizare amplasat la sediul Poliþiei Locale Petroºani, de pe strada Constructorul. Principalele obiective monitorizate sunt cele din Piaþa Victoriei, lanþul de locaþii publice, magazine ºi instituþii din centrul civic, zonele verzi ºi parcurile situate în vecinãtatea bulevardului principal 1 Decembrie 1918 (este vorba de Parcul Comunitatea Europeanã, Parcul Pensionarilor, Parcul Romtelecom ºi Parcul
I.L. Caragiale), tot ce þine de la Piaþa Victoriei ºi pânã la strada Nicolae Bãlcescu în zona pieþei, inclusiv intersecþiile. În decursul anilor, cu ajutorul camerelor de supraveghere au fost
depistate mai multe persoane care s-au abãtut de la normele civice. Totodatã, imaginile înregistrate de camerele de supraveghere au fost predate poliþiei, în cazurile în care s-au
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Iulie 2017 constatat infracþiuni. Numai pe parcursul anului trecut reprezentanþii Poliþiei Locale trimis organelor de cercetare filmãrile înregistrate de sistemul de supraveghere. “Prin intermediul compartimentului Monitorizare, au fost furnizate date ºi informaþii stocate în interiorul sistemului, activitãþile specifice compartimentului efectuându-se cu respectarea strictã a prevederilor legale ºi anume Legea 677/2001 pentru protecþia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a
Proiectele municipiului Petroºani aºteaptã finanþare
M
unicipalitatea de la Petroºani are douã proiecte în Planul Naþional de Investiþii pentru care aºteaptã finanþare. Unul dintre proiecte a fost început cu aproape 10 ani în urmã, însã din cauza constructorilor nu a fost finalizat nici pânã în prezent. Este vorba de grãdiniþa de la ºcoala generalã IG Duca, pentru care de-a lungul anilor contractele au fost reziliate. Tot în PNLD este inclus ºi proiectul care vizeazã modernizarea drumului spre Dâlja. “Pe PNDL mai avem grãdiniþa de la ºcoala IG Duca, dar acolo suntem într-o fazã cu constructorul care a dat faliment ºi avem în lucru, sã depunem drumul de la Dâlja, Dâlja
Mare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Programul Naþional de Dezvoltare Localã, coordonat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, stabileºte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanþã naþionalã, care susþin dezvoltarea regionalã prin realizarea unor lucrãri de infrastructurã rutierã, tehnico-edilitarã ºi socio-educativã. Programul se finanþeazã din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul MDRAP, din fonduri aprobate anual cu aceastã destinaþie în bugetele locale ale unitãþilor administrativ-teritoriale beneficiare ºi din alte surse legal constituite. În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, în
Iluminat public modern
R
eþeaua stradalã de iluminat public din oraºul Petrila ar putea fi modernizatã. Edilii au demarat o procedurã prin care sã modernizeze sistemul de iluminat public de pe
raza localitãþii. “Studiu de fezabilitate + DALI + audit energetic + audit luminotehnic pentru extinderea ºi modernizarea SIP Oraº Petrila”, aratã anunþul
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
de achiziþie cãruia i-a fost alocatã suma de 45.000 de lei. Încã de anul trecut s-a dorit accesarea de fonduri pentru modernizarea sistemului de iluminat public din oraºul Petrila. Doar undeva la 85 la sutã din oraºul Petrila este acoperit cu reþea de iluminat public. Autoritãþile locale pot accesa fonduri europene ºi pentru modernizarea ºi extinderea reþelei de iluminat public. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
baza analizei interne de specialitate a propunerilor de finanþare ale autoritãþilor locale, MDRAP întocmeºte ºi aprobã prin ordin al ministrului dezvoltãrii regionale ºi administraþiei publice, lista finalã cu obiectivele de investiþii care se finanþeazã, listã care se publicã pe site-ul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice.
acestor date ºi a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal ºi protecþia vieþii private în sectorul comunicaþiilor electronice, fiind furnizate un numãr de 21 D.V.D.- uri cu date video. Nu au fost înregistrate incidente de securitate”, spun cei de la Poliþia Localã a municipiului Petroºani. Valoarea finalã a proiectului a fost de 630.437,15 lei (cu TVA inclus), din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 535.655 lei. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Monika BACIU
< DECESE <
Cu adâncã durere ºi tristeþe în suflet, suntem alãturi de familia medicului Radu V. Radu, acum când a pierdut-o pe soþia sa
RADU STELUÞA.
Dumnezeu sã o odihneascã! Familia Ioan Opriº
* * *
Cuvintele sunt puþine pentru a cuprinde tristeþea lãsatã în urmã de dispariþia celei care a fost
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
ING. STELUÞA RADU
SORTIMENTE DIVERSE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Condoleanþe familiei! Fam. Adrian Opriº
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Iulie 2017
Dãnuþ Buhãescu compenseazã mina cu „gubelele” ºi douã gatere M
ina Uricani se închide ºi este ultima din oraºul Uricani, iar luând exemplul oraºului Aninoasa, care a cunoscut un declin fulgerãtor, dupã închiderea minei, l-am întrebat ºi pe Dãnuþ Buhãescu ce se face.
Nici nu va simþi efectul, a spus primarul din Uricani, care afirmã cã deja s-a compensat efectul închiderii, cu douã firme care taie pãdurea ºi o altã care sorteazã haine! „Oricum, foarte mulþi bani, de la mina Uricani, nu mai aveam. Maxim 5 miliarde de lei vechi intrau pe an, care, în parte, vor fi acoperite de afaceri în exploatarea lemnului. Cel puþin douã firme sunt acum active, care ºi-au mãrit numãrul de angajaþi ºi deja se ºi vãd veniturile la bugetul local, din impozitele pe care le plãtesc. Au mai venit din Occident câþiva tineri, la fosta casã de copii din Uricani, cu o gubelã (n.r second hand), unde proceseazã echipamente ºi haine vechi ºi acest investitor local a generat acolo 25 de locuri de
Actualitate 3
vinã la Uricani sã creeze locuri de muncã.
F
muncã. Dar se acoperã cu ce plãtea mina Uricani, de la ãºtia 3, care au investit. Ei acoperã tot ce plãtea mina Uricani”, susþine Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.
S
ãrãcie, din lipsa legii! Altã grozãvie
Dãnuþ Buhãescu spune cã abia aºteaptã Legea lobby-ului, cã altfel nu poate sã atragã investitori în zonã, cã se teme de DNÃ, care atât aºteaptã, în opinia sa. „Trebuie sã existe o lege a lobby-ului! Vrem o þarã cã afarã ºi atunci avem nevoie sã fim trataþi cã afarã. Dacã iese legea, mã înþep sã vãd dacã e adevãratã, ºi apoi voi studia cu mare atenþie ce prevede legea, sã vãd cât ne va permite. Primul lucru iau legãtura cu mediul de afaceri local, voi
cãuta sã îl sprijin pe acesta ºi acolo unde el nu poate, voi face un site de ofertare maximalã, prin care invit la discuþii pe toþi cei interesaþi de mediul de afaceri de peste graniþele þãrii. Cu oamenii de afaceri trebuie sã fim atât de atenþi ce vorbim, pentru cã se fac dosare de trafic de influenþã, ºtiþi foarte bine”, a încercat sã explice edilul de la Uricani, teoria pe care ºi-a mai susþinut-o ºi cu alte ocazii, ultima la învestirea în funcþie a primarului de la Lupeni, unde a gãsit de cuviinþã sã le-o spunã ºi parlamentarilor veniþi, poate-poate îi convinge. Dãnuþ Buhãescu crede cã doar aºa poate face ceva la Uricani ºi ar vedea un soi de trafic de influenþã gata legalizat, altfel decât poate acum el sã convingã un investitor sã
Elevii ºi studenþii, asiguraþi pânã la împlinirea vârstei de 26 de ani
A
bsolvenþii de liceu beneficiazã de asigurare socialã de sãnãtate pânã la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni de la terminarea studiilor. Conform legislaþiei în vigoare, toate persoanele pânã la vârsta de 18 ani beneficiazã de asigurare socialã de sãnãtate, fãrã plata contribuþiei. Totodatã, tinerii cu vârsta cuprinsã între 18 ani ºi 26 de ani sunt, de asemenea, scutiþi de la plata contribuþiei, dacã sunt elevi, inclusiv absolvenþii de liceu, pânã la începerea anului universitar. Cei care nu doresc sã îºi continue studiile, dacã nu realizeazã venituri din muncã sau din alte surse, vor fi asiguraþi pentru o perioadã de maximum trei luni de la absolvirea liceului. De asemenea, studenþii de pânã la 26 de ani beneficiazã de asigurare de sãnãtate, fãrã a plãti con-
ãrã minã, gunoiul e mai scump
Totuºi, primarul recunoaºte cã moartea minei o sã îl punã sã mãreascã preþul la gunoi, cã bani de la bugetul local nu va mai avea ºi pentru a susþine diferenþele dintre costuri ºi încasãri. „Doar la gunoi, vom fi nevoiþi sã mãrim preþul. Nu facem faþã, operatorul trebuie plãtit. Noi avem acum 3 miliarde de lei, ca sã acoperim diferenþa între încasãri ºi costuri, dar trebuie sã facem o analizã”, a mai spus primarul. Mina Uricani se închide pânã în 2018 ºi asta genereazã în economia localã o gaurã greu de acoperit.Totul, dupã ce oraºul Uricani a pierdut, pe rând, mina Câmpu lui Neag, sau pe cea de la Valea de Brazi, iar locul a rãmas aidoma clãdirilor din teatrele de rãzboi, fãrã sã poatã face ceva cu ele. Diana MITRACHE
Paºi pentru modernizarea cãminului cultural din Cimpa
A
utoritãþile locale de la Petrila fac primii paºi pentru modernizarea cãminului cultural din Cimpa. De ani de zile se vorbeºte de modernizarea edificiului, însã doar acum se realizeazã primele proceduri.
tribuþii la stat, dacã nu au venituri din muncã. Odatã cu încheierea studiilor universitare, absolvenþii de facultate, cu vârsta de pânã la 26 de ani, care se înscriu la masterat sau alte studii, nu mai figureazã asiguraþi în sistemul public de asigurãri sociale de sãnãtate din România, pânã la reluarea studiilor.Între Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate existã un protocol care vizeazã gestionarea calitãþii de asigurat pentru elevii ºi studenþii cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 26 de ani. Astfel, în baza acestui protocol, toþi elevii ºi studenþii care nu realizeazã venituri din muncã sau alte surse vor fi preluaþi automat în evidenþa Casei de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Biroul de presã al C.A.S. Hunedoara
În acest sens s-a scos la licitaþie contractul care prevede “Lucrãri neeligibile: lucrãri de amenajarea terenului, amenajãri pentru protecþia mediului, împrejmuire, filigorie, ºopron depozit, sistematizare verticalã, organizare de
ºantier”. În cadrul contractului vor fi efectuate lucrãri de modernizare a faþadei, cât ºi a interiorului. Totodatã, proiectul prevede dotarea edificiului. Mai mult, pentru a corespunde normelor ISU se vor monta instalaþii semnalizare incendiu ºi supraveghere video. Valoarea contractului scos la licitaþie este de 434.165 Ron, iar durata de execuþie a lucrãrilor este de 4 luni de la elaborarea ordinului de începere a lucrãrii, “mai exact pânã la data de 25 noiembrie 2017”. Monika BACIU
4 Actualitate
CEH încearcã sã anuleze amenzile în instanþã
C
omplexul Energetic Hunedoara încearcã sã obþinã anularea amenzilor de sute de milioane de lei, în instanþã. Dupã ce a primit a treia amendã pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon, societatea a acþionat în instanþã Administraþia Fondului pentru Mediu Direcþia Generalã de Administrare Fiscalã Direcþia Evidenta Colectare - Serviciul Colectare Creanþe. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani ºi are ca obiect “contestaþie la executare”. În paralel, la Curtea de Apel Alba Iulia, a fost
înregistrat un alt dosar în care CEH este reclamant, iar Administraþia Fondului pentru Mediu – pârât ºi are ca obiect “anulare act administrativ”. În urmã cu câteva sãptãmâni, Complexul Energetic Hunedoara a primit o amendã de 540 de milioane de lei pentru neachiziþionarea certificatelor de carbon. De trei
ani nu au fost cumpãrate toate certificatele de carbon necesare termocentralelor. Mihael Melczer, fostul directorul general al CEH a achiziþionat 150.000 de certificate, însã acestea au fost insuficiente. “La 31 decembrie 2016, societatea înregistreazã un deficit de 2.811.590 certificate de
Iubitorii muntelui vin în sprijinul salvatorilor montani C u banii lãsaþi benevol de turiºti în refugiile montane din Retezat, salvatorii primenesc traseele turistice ori achiziþioneazã cele necesare operaþiunilor de salvare. În timp ce unii turiºti distrug totul în urma lor ºi par a nu avea minimul de bun simþ, mai sunt ºi iubitori ai muntelui care apreciazã munca salvamontiºtilor ºi a celor care se gândesc ca ei sã aibã o vacanþã reuºitã. Aºa se face cã în refugiile montane din masiv, salvatorii au pus câte o cutie pentru donaþii iar cine doreºte poate lãsa o sumã de bani ce va fi folositã tot pentru ei. Contribuþiile sunt mici însã conteazã intenþia ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Iulie 2017
emisii de gaze cu efect de serã (1.674.596 certificate la 31.12.2015), din care Electrocentrale Deva are un deficit de 1.728.727 certificate (880.818 certificate la 31.12.2015), iar Electrocentrale Paroºeni are un deficit de 1.082.863 certificate (793.778 certificate la 31.12.2015)”, aratã un raport al CEH.
În anul 2015, CEH a primit o amendã de peste 550 de milioane de lei, iar în 2016 amendã a fost de 740 de milioane pentru neachiziþionarea la termen a certificatelor de CO2. La începutul acestui an, CEH a pierdut un proces cu Administraþia Fondului de Mediu. “Admite acþiunea formulatã de reclamanta Administraþia Fondului pentru Mediu, în contradictoriu cu pârâtul Complexul Energetic Hunedoara ºi în consecinþã: Obligã pârâtul sã plãteascã reclamantului suma de 14.130.424,06 lei reprezentând contravaloare certificate verzi neachiziþionate pentru anul 2015, precum ºi la plata dobânzii legale calcu-
Trei firme din judeþul Hunedoara primesc bani europeni
T
rei societãþi din judeþul Hunedoara vor beneficia de fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor. Suma pe care o vor primi cele trei firme hunedorene se ridicã la peste 300.000 de euro. acest lucru îi bucurã pe salvatori. Aceste donaþii se adunã cu precãdere în sezonul de iarnã când la refugiile din Retezat ajung în special cei cu adevãrat pasionaþi de munte ºi mai puþin turiºtii de ocazie. Vara, când masivul este plin de turiºti, þapinari ori culegãtori de fructe de pãdure, în cutii nu se adunã nimic. ”Pe perioada de iarnã vã pot spune cã este o cutie de donaþii ºi s-au strâns, nu foarte mulþi
bani, circa 350 de lei la vedere. Totuºi, este o chestie extraordinarã, omul care trece pe acolo în loc sã scoatã din cutie lasã ceva ºi vede cã sunt bani. Sunt oameni care iubesc muntele, este turist de altã calitate, pentru cã pe perioada de iarnã în zona înaltã ajung oameni de calitate”, a declarat George Resiga, vicepreºedintele Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România. Maximilian GÂNJU
Primele 17 contracte de finanþare cu microîntreprinderile din regiunea de vest au fost semnate, iar dintre acestea numai trei sunt din judeþul Hunedoara, majoritatea fiind din Timiº. Cele 17 microîntreprinderi activeazã în sectorul industriei prelucrãtoare (prelucrare de metal, plastic sau alte tipuri de materiale), în sectorul construcþiilor, în
latã de la data scadentã a facturii ºi pânã la data plãþii”, aratã o sentinþã a Tribunalului Hunedoara. Societatea nu a cumpãrat nici certificatele verzi ºi nici pe cele de carbon.
F
ondul de Mediu cere insolvenþa CEH
Administraþia Fondului de Mediu solicitã instanþei declararea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara, la sfârºitul lunii mai, însã deocamdatã nu a fost stabilit termenul de judecatã. De precizat este faptul cã dosarul insolvenþei CEH a ajuns la Curtea Supremã, dar nici aici nu a fost atribuit termen de judecatã, dosarul fiind în procedurã de filtru.
Monika BACIU
domeniul producþiei cinematografice, precum ºi în sectorul de transport, iar prin implementarea celor 17 proiecte se vor achiziþiona echipamente ce vor contribui la creºterea competitivitãþii economice a acestora sau dezvoltarea de noi produse sau servicii, precum ºi la crearea de noi locuri de muncã. De asemenea, o parte dintre aceste proiecte vizeazã construirea/modernizarea spaþiilor de producþie, inclusiv dotarea cu sisteme informatice (programe software). Proiectele contractate, la nivelul regiunii vest cumuleazã o valoare totalã de 3,85 milioane euro, finanþarea nerambursabilã fiind de 2,56 milioane euro. Monika BACIU
Icoana – meºteºug, artã ºi har uzeul Civilizaþiei M Dacice ºi Romane Deva, prin intermediul Muzeului de Istorie Localã ºi Etnografie Brad ºi cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, vã invitã în perioada 13 – 15 iulie 2017 sã participaþi la o nouã acþiune desfãºuratã sub titulatura „Atelierul de picturã pe sticlã”. Practic este vorba despre o întâlnire cu meºteºugul artiºtilor populari iconari prin intermediul cursurilor intitulate în acest an „Icoana – meºteºug, artã ºi har”, practic o continuare a activitãþilor de iniþiere
Israelieni, doctoranzi la Petroºani
Au ales universitatea de aici din alte sute din întreaga lume
N
u mai puþin de 6 israelieni au ajuns la Universitatea din Petroºani ºi, din aceastã sãptãmânã, urmeazã sã studieze aici. Au ales Universitatea de la noi pentru cã, spun ei, au cãutat ºi în alte locuri din þarã, sau din lume, unul dintre ei fiind chiar absolvent al Universitãþii din Bucureºti, dar abia aici au gãsit ce doreau. „Am venit pentru lucrarea de doctorat, pentru cã este o facultate care am aflat cât este de apreciatã în lume. Mã bazez pe modelul de aici ºi vrem sã aplicãm ce vedem aici, în facultãþile din Israel. Defapt am încercat ºi în Israel, dar nu m-am pliat pe cercetarea mea de aici ºi am cãutat peste tot în România, dupã ce am învãþat limba românã în Bucureºti, la universitate ºi nici acolo nu am gãsit coordonator pentru lucrarea mea de cercetare. Aºa cã am venit aici”, a spus Yummis Hassar, doctorand din Israel.
„Fac parte din grupul celor 6 care au ales Universitatea din Petroºani ºi care venim din Israel. Cred cã am ales Universitatea din Petroºani pentru cã eu, personal, am fãcut cercetãri despre aceastã ºcoalã ºi am gãsit aici calitatea superioarã a predãrii ingineriei, economiei, managementului ºi pentru cã sunt absolvent de management era important pentru mine sã aleg aceastã universitate. Apoi vãd cã aici toþi sunt profesioniºti ºi e important pentru toþi studenþii sã aibã astfel de oportunitãþi”, a adãugat ºi Aslam Dar Diab, un alt doctorand. Doctoranzii vorbesc despre mii
de km parcurºi din þara lor pânã aici, iar profesorii ne spun ce studii de cercetare fac ei aici. „Cei doi doctoranzi, pe care îi coordonez, doresc sã abordeze niºte teme foarte interesante. De exemplu: Studiul comparativ în nivelul educaþional al populaþiilor arabe, cu populaþiile israeliene. Deci, ei sunt vorbitori de limbã arabã ºi israelianã, care este un dialect tot al limbii arabe ºi vor sã facã un studiu comparativ privind capabilitãþile intelectuale ale tinerilor, pentru cã ei lucreazã în domeniul educaþional. Un alt doctorand, din cei 6, se ocupã de o problemã interesantã ºi face tot un studiu comparativ pe probleme de tehnici manageriale între studenþii cu abilitãþi normale ºi cei cu autism. Am fost ºocat sã aflu, ºtiind cã autismul e o boalã foarte rarã, însã ei susþin cã autismul, în Israel ºi în mai multe þãri ale lumii, unul din 10 locuitori suferã o fazã redusã a acestei boli, autismul neînsemnând lipsa comunicãrii, ci abilitãþi reduse de comunicare. Nu ºtiu dacã tehnologia informaþiei este cea care cauzeazã aceastã
Pelerinii care ajung la Prislop þin în viaþã micile afaceri L
ocalnicii au de câºtigat de pe urma pelerinilor care merg la Prislop, astfel cã ºi-au întins tarabele cu flori pe toate drumurile din zonele ce duc cãtre mãnãstire. Încã de dimineaþã pe strãzile care duc cãtre mânãstirea de lângã Silvaº, din Þara Haþegului, florarii îºi aºteaptã clienþii. Sunt poziþionaþi strategic, pe toatã strada Mihai Eminescu din Haþeg, astfel
încât turiºtilor ºi pelerinilor le este imposibil sã-i rateze. Vând flori pentru cei care merg pentru a se ruga la Sfântul Ardealului, pãrintele Arsenie Boca, iar afacerea merge bine. „Sunt pelerini care cumpãrã, merge destul de bine. Nu aº putea sã mã plâng pentru cã mi-aº face pãcate. În timpul sãptãmânii sunt mai puþini, însã sâmbãtã ºi duminicã merge cel mai bine. Florile sunt la acelaºi preþ ca la piaþã ºi credincioºii sunt scutiþi de un drum în plus prin oraº”, spune Florin, unul dintre negustorii ambulanþi. Concurenþa este mare dupã ce s-a aflat cã afacerea merge, astfel cã pânã în satul Silvaº întâlneºti câte un florar dornic sã facã un ban.
P
ensiunile sunt pline
susþinute pânã acum la muzeul brãdean. Cursurile vor începe joi, 13 iulie 2017, ora 09.00 ºi se vor desfãºura la sediul Muzeului de Istorie Localã ºi Etnografie din Brad, situat pe strada Cloºca, numãrul 4. Înscrierile se fac la aceeaºi adresã pânã în data de 12 iulie 2017, la activitãþi putând
participa ºi adulþi. Cursurile sunt gratuite, însã este necesar ca participanþii sã-ºi procure singuri urmãtoarele materiale: marker „Permanent” negru de grosime medie, pensule precum ºi culori acrylice sau tempera. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
Nici cei care au pensiuni sau doar locuri de cazare în propriile gospodãrii nu se pot plânge. ”Cu închiriatul nu poþi spune cã faci bani ca sã trãieºti, dar e un venit. Plãteºti la impozite, cu curãþenia sau alte lucruri, dar e bine. Cu banii din închiriatul camerelor celor care vin la Prislop, mai pus ºi eu ceva ºi îmi þin copilul la facultate. Noi trãim din agriculturã, dacã n-ar fi pãmântul ºi animalele nu ne-am descurca”, spune un localnic din Silvaº. Mormântul pãrintelui Arsenie de la mãnãstirea Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din þarã, iar zeci de mii de pelerini au fost mãcar o datã în ultimii ani la cel supranumit Sfântul Ardealului. Maximilian GÂNJU
lipsã de comunicare, dar ei spun cã în Israel existã metode de tratare a bolii, utilizând tehnologia informaþiei, aºa încât problemele de comunicare sã fie îndepãrtate folosind tehnologia informaþiei”, a menþionat prof. Univ. Dr. habil. Eduard Edelhauser, Prorector al Universitãþii din Petroºani. La Universitatea din Petroºani a avut loc joi sesiunea de deschidere a Simpozionului internaþional dedicat doctoranzilor, iar primirea oficialã a fost fãcutã de Rectorul Universitãþii. „Am gândit cã ºcoala doctoralã, ca entitate separatã, poate realiza conferinþe de sine stãtãtoare, iar ulterior, lucrãrile sã fie publicate în analele Universitãþii noastre. De asemenea, ºcoala doctoralã are capacitatea, prin doctoranzii sãi, de a disemina rezultatele cercetãrilor lor ºtiinþifice, în lucrãri valoroase ºi trebuie sã îi obiºnuim pe doctoranzi sã le prezinte, nu numai în faþa colegilor de la Petroºani, dar ºi sã fie pregãtiþi sã plece în þarã sau în strãinãtate”, a menþionat în deschiderea simpozionului de la Petroºani prof. univ. dr. ing. habil
Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. „Eu sper sã fie începutul pentru simpozionul care sã se transforme într-un naþional ºi chiar internaþional. Cred cã este un eveniment important, în primul rând pentru doctoranzi, care pot prezenta ideile lor de cercetare ºi sã interacþioneze cu alþi doctoranzi de pe alte domenii. Asta pentru cã acum cercetarea este orientatã pe situaþii multidisciplinare ºi atunci este bine sã fie cât mai mulþi specialiºti din domenii diferite, care sã vinã cu idei interesante pe domenii total diferite, faþã de cel în care este specialist”, a adãugat ºi prof. Univ, dr. Monica Leba, director al ªcolii Doctorale, conducãtor de doctorat în ingineria sistemelor În acest moment, la Universitatea din Petroºani sunt 8 doctoranzi din alte þãri ale lumii, 6 fiind din Israel, unul din Camerun ºi unul din Siria, ultimii doi studiind în limba românã, dar din acest an, ºcoala doctoralã de la Universitatea din Petroºani se face ºi în limba englezã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
CEH încearcã sã anuleze amenzile în instanþã
C
omplexul Energetic Hunedoara încearcã sã obþinã anularea amenzilor de sute de milioane de lei, în instanþã. Dupã ce a primit a treia amendã pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon, societatea a acþionat în instanþã Administraþia Fondului pentru Mediu Direcþia Generalã de Administrare Fiscalã Direcþia Evidenta Colectare - Serviciul Colectare Creanþe. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani ºi are ca obiect “contestaþie la executare”. În paralel, la Curtea de Apel Alba Iulia, a fost
înregistrat un alt dosar în care CEH este reclamant, iar Administraþia Fondului pentru Mediu – pârât ºi are ca obiect “anulare act administrativ”. În urmã cu câteva sãptãmâni, Complexul Energetic Hunedoara a primit o amendã de 540 de milioane de lei pentru neachiziþionarea certificatelor de carbon. De trei
ani nu au fost cumpãrate toate certificatele de carbon necesare termocentralelor. Mihael Melczer, fostul directorul general al CEH a achiziþionat 150.000 de certificate, însã acestea au fost insuficiente. “La 31 decembrie 2016, societatea înregistreazã un deficit de 2.811.590 certificate de
Iubitorii muntelui vin în sprijinul salvatorilor montani C u banii lãsaþi benevol de turiºti în refugiile montane din Retezat, salvatorii primenesc traseele turistice ori achiziþioneazã cele necesare operaþiunilor de salvare. În timp ce unii turiºti distrug totul în urma lor ºi par a nu avea minimul de bun simþ, mai sunt ºi iubitori ai muntelui care apreciazã munca salvamontiºtilor ºi a celor care se gândesc ca ei sã aibã o vacanþã reuºitã. Aºa se face cã în refugiile montane din masiv, salvatorii au pus câte o cutie pentru donaþii iar cine doreºte poate lãsa o sumã de bani ce va fi folositã tot pentru ei. Contribuþiile sunt mici însã conteazã intenþia ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Iulie 2017
emisii de gaze cu efect de serã (1.674.596 certificate la 31.12.2015), din care Electrocentrale Deva are un deficit de 1.728.727 certificate (880.818 certificate la 31.12.2015), iar Electrocentrale Paroºeni are un deficit de 1.082.863 certificate (793.778 certificate la 31.12.2015)”, aratã un raport al CEH.
În anul 2015, CEH a primit o amendã de peste 550 de milioane de lei, iar în 2016 amendã a fost de 740 de milioane pentru neachiziþionarea la termen a certificatelor de CO2. La începutul acestui an, CEH a pierdut un proces cu Administraþia Fondului de Mediu. “Admite acþiunea formulatã de reclamanta Administraþia Fondului pentru Mediu, în contradictoriu cu pârâtul Complexul Energetic Hunedoara ºi în consecinþã: Obligã pârâtul sã plãteascã reclamantului suma de 14.130.424,06 lei reprezentând contravaloare certificate verzi neachiziþionate pentru anul 2015, precum ºi la plata dobânzii legale calcu-
Trei firme din judeþul Hunedoara primesc bani europeni
T
rei societãþi din judeþul Hunedoara vor beneficia de fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor. Suma pe care o vor primi cele trei firme hunedorene se ridicã la peste 300.000 de euro. acest lucru îi bucurã pe salvatori. Aceste donaþii se adunã cu precãdere în sezonul de iarnã când la refugiile din Retezat ajung în special cei cu adevãrat pasionaþi de munte ºi mai puþin turiºtii de ocazie. Vara, când masivul este plin de turiºti, þapinari ori culegãtori de fructe de pãdure, în cutii nu se adunã nimic. ”Pe perioada de iarnã vã pot spune cã este o cutie de donaþii ºi s-au strâns, nu foarte mulþi
bani, circa 350 de lei la vedere. Totuºi, este o chestie extraordinarã, omul care trece pe acolo în loc sã scoatã din cutie lasã ceva ºi vede cã sunt bani. Sunt oameni care iubesc muntele, este turist de altã calitate, pentru cã pe perioada de iarnã în zona înaltã ajung oameni de calitate”, a declarat George Resiga, vicepreºedintele Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România. Maximilian GÂNJU
Primele 17 contracte de finanþare cu microîntreprinderile din regiunea de vest au fost semnate, iar dintre acestea numai trei sunt din judeþul Hunedoara, majoritatea fiind din Timiº. Cele 17 microîntreprinderi activeazã în sectorul industriei prelucrãtoare (prelucrare de metal, plastic sau alte tipuri de materiale), în sectorul construcþiilor, în
latã de la data scadentã a facturii ºi pânã la data plãþii”, aratã o sentinþã a Tribunalului Hunedoara. Societatea nu a cumpãrat nici certificatele verzi ºi nici pe cele de carbon.
F
ondul de Mediu cere insolvenþa CEH
Administraþia Fondului de Mediu solicitã instanþei declararea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara, la sfârºitul lunii mai, însã deocamdatã nu a fost stabilit termenul de judecatã. De precizat este faptul cã dosarul insolvenþei CEH a ajuns la Curtea Supremã, dar nici aici nu a fost atribuit termen de judecatã, dosarul fiind în procedurã de filtru.
Monika BACIU
domeniul producþiei cinematografice, precum ºi în sectorul de transport, iar prin implementarea celor 17 proiecte se vor achiziþiona echipamente ce vor contribui la creºterea competitivitãþii economice a acestora sau dezvoltarea de noi produse sau servicii, precum ºi la crearea de noi locuri de muncã. De asemenea, o parte dintre aceste proiecte vizeazã construirea/modernizarea spaþiilor de producþie, inclusiv dotarea cu sisteme informatice (programe software). Proiectele contractate, la nivelul regiunii vest cumuleazã o valoare totalã de 3,85 milioane euro, finanþarea nerambursabilã fiind de 2,56 milioane euro. Monika BACIU
Icoana – meºteºug, artã ºi har uzeul Civilizaþiei M Dacice ºi Romane Deva, prin intermediul Muzeului de Istorie Localã ºi Etnografie Brad ºi cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, vã invitã în perioada 13 – 15 iulie 2017 sã participaþi la o nouã acþiune desfãºuratã sub titulatura „Atelierul de picturã pe sticlã”. Practic este vorba despre o întâlnire cu meºteºugul artiºtilor populari iconari prin intermediul cursurilor intitulate în acest an „Icoana – meºteºug, artã ºi har”, practic o continuare a activitãþilor de iniþiere
Israelieni, doctoranzi la Petroºani
Au ales universitatea de aici din alte sute din întreaga lume
N
u mai puþin de 6 israelieni au ajuns la Universitatea din Petroºani ºi, din aceastã sãptãmânã, urmeazã sã studieze aici. Au ales Universitatea de la noi pentru cã, spun ei, au cãutat ºi în alte locuri din þarã, sau din lume, unul dintre ei fiind chiar absolvent al Universitãþii din Bucureºti, dar abia aici au gãsit ce doreau. „Am venit pentru lucrarea de doctorat, pentru cã este o facultate care am aflat cât este de apreciatã în lume. Mã bazez pe modelul de aici ºi vrem sã aplicãm ce vedem aici, în facultãþile din Israel. Defapt am încercat ºi în Israel, dar nu m-am pliat pe cercetarea mea de aici ºi am cãutat peste tot în România, dupã ce am învãþat limba românã în Bucureºti, la universitate ºi nici acolo nu am gãsit coordonator pentru lucrarea mea de cercetare. Aºa cã am venit aici”, a spus Yummis Hassar, doctorand din Israel.
„Fac parte din grupul celor 6 care au ales Universitatea din Petroºani ºi care venim din Israel. Cred cã am ales Universitatea din Petroºani pentru cã eu, personal, am fãcut cercetãri despre aceastã ºcoalã ºi am gãsit aici calitatea superioarã a predãrii ingineriei, economiei, managementului ºi pentru cã sunt absolvent de management era important pentru mine sã aleg aceastã universitate. Apoi vãd cã aici toþi sunt profesioniºti ºi e important pentru toþi studenþii sã aibã astfel de oportunitãþi”, a adãugat ºi Aslam Dar Diab, un alt doctorand. Doctoranzii vorbesc despre mii
de km parcurºi din þara lor pânã aici, iar profesorii ne spun ce studii de cercetare fac ei aici. „Cei doi doctoranzi, pe care îi coordonez, doresc sã abordeze niºte teme foarte interesante. De exemplu: Studiul comparativ în nivelul educaþional al populaþiilor arabe, cu populaþiile israeliene. Deci, ei sunt vorbitori de limbã arabã ºi israelianã, care este un dialect tot al limbii arabe ºi vor sã facã un studiu comparativ privind capabilitãþile intelectuale ale tinerilor, pentru cã ei lucreazã în domeniul educaþional. Un alt doctorand, din cei 6, se ocupã de o problemã interesantã ºi face tot un studiu comparativ pe probleme de tehnici manageriale între studenþii cu abilitãþi normale ºi cei cu autism. Am fost ºocat sã aflu, ºtiind cã autismul e o boalã foarte rarã, însã ei susþin cã autismul, în Israel ºi în mai multe þãri ale lumii, unul din 10 locuitori suferã o fazã redusã a acestei boli, autismul neînsemnând lipsa comunicãrii, ci abilitãþi reduse de comunicare. Nu ºtiu dacã tehnologia informaþiei este cea care cauzeazã aceastã
Pelerinii care ajung la Prislop þin în viaþã micile afaceri L
ocalnicii au de câºtigat de pe urma pelerinilor care merg la Prislop, astfel cã ºi-au întins tarabele cu flori pe toate drumurile din zonele ce duc cãtre mãnãstire. Încã de dimineaþã pe strãzile care duc cãtre mânãstirea de lângã Silvaº, din Þara Haþegului, florarii îºi aºteaptã clienþii. Sunt poziþionaþi strategic, pe toatã strada Mihai Eminescu din Haþeg, astfel
încât turiºtilor ºi pelerinilor le este imposibil sã-i rateze. Vând flori pentru cei care merg pentru a se ruga la Sfântul Ardealului, pãrintele Arsenie Boca, iar afacerea merge bine. „Sunt pelerini care cumpãrã, merge destul de bine. Nu aº putea sã mã plâng pentru cã mi-aº face pãcate. În timpul sãptãmânii sunt mai puþini, însã sâmbãtã ºi duminicã merge cel mai bine. Florile sunt la acelaºi preþ ca la piaþã ºi credincioºii sunt scutiþi de un drum în plus prin oraº”, spune Florin, unul dintre negustorii ambulanþi. Concurenþa este mare dupã ce s-a aflat cã afacerea merge, astfel cã pânã în satul Silvaº întâlneºti câte un florar dornic sã facã un ban.
P
ensiunile sunt pline
susþinute pânã acum la muzeul brãdean. Cursurile vor începe joi, 13 iulie 2017, ora 09.00 ºi se vor desfãºura la sediul Muzeului de Istorie Localã ºi Etnografie din Brad, situat pe strada Cloºca, numãrul 4. Înscrierile se fac la aceeaºi adresã pânã în data de 12 iulie 2017, la activitãþi putând
participa ºi adulþi. Cursurile sunt gratuite, însã este necesar ca participanþii sã-ºi procure singuri urmãtoarele materiale: marker „Permanent” negru de grosime medie, pensule precum ºi culori acrylice sau tempera. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
Nici cei care au pensiuni sau doar locuri de cazare în propriile gospodãrii nu se pot plânge. ”Cu închiriatul nu poþi spune cã faci bani ca sã trãieºti, dar e un venit. Plãteºti la impozite, cu curãþenia sau alte lucruri, dar e bine. Cu banii din închiriatul camerelor celor care vin la Prislop, mai pus ºi eu ceva ºi îmi þin copilul la facultate. Noi trãim din agriculturã, dacã n-ar fi pãmântul ºi animalele nu ne-am descurca”, spune un localnic din Silvaº. Mormântul pãrintelui Arsenie de la mãnãstirea Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din þarã, iar zeci de mii de pelerini au fost mãcar o datã în ultimii ani la cel supranumit Sfântul Ardealului. Maximilian GÂNJU
lipsã de comunicare, dar ei spun cã în Israel existã metode de tratare a bolii, utilizând tehnologia informaþiei, aºa încât problemele de comunicare sã fie îndepãrtate folosind tehnologia informaþiei”, a menþionat prof. Univ. Dr. habil. Eduard Edelhauser, Prorector al Universitãþii din Petroºani. La Universitatea din Petroºani a avut loc joi sesiunea de deschidere a Simpozionului internaþional dedicat doctoranzilor, iar primirea oficialã a fost fãcutã de Rectorul Universitãþii. „Am gândit cã ºcoala doctoralã, ca entitate separatã, poate realiza conferinþe de sine stãtãtoare, iar ulterior, lucrãrile sã fie publicate în analele Universitãþii noastre. De asemenea, ºcoala doctoralã are capacitatea, prin doctoranzii sãi, de a disemina rezultatele cercetãrilor lor ºtiinþifice, în lucrãri valoroase ºi trebuie sã îi obiºnuim pe doctoranzi sã le prezinte, nu numai în faþa colegilor de la Petroºani, dar ºi sã fie pregãtiþi sã plece în þarã sau în strãinãtate”, a menþionat în deschiderea simpozionului de la Petroºani prof. univ. dr. ing. habil
Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. „Eu sper sã fie începutul pentru simpozionul care sã se transforme într-un naþional ºi chiar internaþional. Cred cã este un eveniment important, în primul rând pentru doctoranzi, care pot prezenta ideile lor de cercetare ºi sã interacþioneze cu alþi doctoranzi de pe alte domenii. Asta pentru cã acum cercetarea este orientatã pe situaþii multidisciplinare ºi atunci este bine sã fie cât mai mulþi specialiºti din domenii diferite, care sã vinã cu idei interesante pe domenii total diferite, faþã de cel în care este specialist”, a adãugat ºi prof. Univ, dr. Monica Leba, director al ªcolii Doctorale, conducãtor de doctorat în ingineria sistemelor În acest moment, la Universitatea din Petroºani sunt 8 doctoranzi din alte þãri ale lumii, 6 fiind din Israel, unul din Camerun ºi unul din Siria, ultimii doi studiind în limba românã, dar din acest an, ºcoala doctoralã de la Universitatea din Petroºani se face ºi în limba englezã. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Iulie 2017
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Iulie 2017
Echipament de lucru personalizat pentru angajaþii de la gospodãrirea municipiului Lupeni
A
ctivitatea muncitorilor care efectueazã lucrãri edilitar-gospodoreºti pe raza municipiului Lupeni se va derula de acum înainte în condiþii mult mai bune, iar cetãþenii vor putea sã-i identifice mult mai simplu pe angajaþii de la salubritate.
Primãria municipiului Lupeni a achiziþionat echipament de lucru personalizat pentru angajaþii Biroului administrativ-gospodãresc din cadrul primãriei municipiului Lupeni, dar ºi pentru cetãþenii care trebuie sã presteze ore de lucru în folosul comunitãþii în baza legii privind Venitul Minim Garantat. ”Începând de luni, angajaþii Biroului administrativgospodãresc al Primãriei
municipiului Lupeni, precum ºi beneficiarii de venit minim garantat ºi care, prin lege,
presteazã ore de muncã în folosul comunitãþii au fost dotaþi cu echipamente de lucru
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI domiciliul în România; - ANUNÞ b) cunoaºte limba românã, scris ºi vorbit;
Primãria Municipiului Lupeni organizeazã, conform H.G 286/2011, în perioada 27 iulie – 09 august 2017, concurs pentru ocuparea urmãtoarelor posturi vacante contractuale: Consilier, debutant, studii superioare – Compartimentul Informare ºi Relaþii Publice; - probele ºi calendarul concursului: - selecþie dosare – termen depunere dosare - 27.07.2017, ora 15.00 - proba scrisã - 04.08.2017, ora 10.00 - interviu - 09.08.2017, ora 10.00 Cerinþele de ocupare a funcþiilor publice de execuþie vacante ºi condiþiile de participare la concurs sunt urmãtoarele: Cerinþe generale: - sã îndeplineascã condiþiile prevãzute la art. 3 din Hotãrârea Guvernului României nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice ºi anume : a) are cetãþenia românã, cetãþenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparþinând Spaþiului Economic European ºi
c) are vârsta minimã reglementatã de prevederile legale; d) are capacitate deplinã de exerciþiu; e) are o stare de sãnãtate corespunzãtoare postului pentru care candideazã, atestatã pe baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie sau de unitãþile sanitare abilitate; f) îndeplineºte condiþiile de studii ºi, dupã caz, de vechime sau alte condiþii specifice potrivit cerinþelor postului scos la concurs; g) nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârºirea unei infracþiuni contra umanitãþii, contra statului ori contra autoritãþii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, care împiedicã înfãptuirea justiþiei, de fals ori a unor fapte de corupþie sau a unei infracþiuni sãvârºite cu intenþie, care ar face-o incompatibilã cu exercitarea funcþiei, cu excepþia situaþiei în care a intervenit reabilitarea. Cerinþe specifice: - studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã în unul din domeniile : - ºtiinþe economice – specializarea economia comerþului, turismului ºi serviciilor sau specializarea marketing sau specializarea management / administrarea afacerilor; - marketing; - geografia turismului;
Violatorul a fãcut ªi-au ucis fetiþa în bãtaie ºi apel la sentinþã riscã ani grei de temniþã
I
ndividul a primit ºapte ani de închisoare pentru cã a violat o minorã ºi pe mama acesteia, însã considerã cã pedeapsa e prea mare. Mihail Ludovic a fãcut apel la decizia Judecãtoriei Petroºani, în dosarul în care a fost condamnat la ºapte ani de închisoare pentru dublul viol. Petrileanul sperã ca la Curtea de Apel Alba Iulia sã întoarcã sentinþa în favoarea sa ºi, totodatã, sã scape atât de închisoare cât ºi de plata daunelor morale la care a fost condamnat. Ludovic a fost acuzat ºi gãsit vinovat de judecãtori pentru cã ºi-a violat concubina ºi pe fata acesteia, o minorã de 12 ani. Faptele s-au petrecut chiar la începutul anului în locuinþa bãrbatului, iar individul a încercat sã scape de rãspundere dând vina pe alcool. M. GÂNJU
P
rocurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au finalizat cercetarea în dosarul celor doi concubini din Lupeni, acuzaþi cã ºi-au ucis fetiþa în bãtaie. Vãduva Vijai Silvian ºi iubita acestuia, Halasz Lucia Eugenia, mama fetiþei ucise, sunt acuzaþi de procurori de lovituri cauzatoare de moarte ºi au fost trimiºi în judecatã, dosarul fiind pe rolul Tribunalului Hunedoara. Cei doi se aflã în arest preventiv ºi încercãrile lor de a scãpa de gratii au fost sortite eºecului, magistraþii þinând cont de faptul cã au încercat sã-ºi ascundã faptele.
Concubinii ºi-au bãtut fetiþa de numai trei ani pânã a intrat în comã ºi apoi a decedat, însã atât copila cât ºi fraþii ei au avut parte de un chin îndelungat. Micuþa a fost bãtutã repetat pentru cã plângea de foame. De altfel, minorii erau neglijaþi constant de cãtre cei doi, înfometaþi ºi lãsaþi aproape sã degere în casã. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7 personalizate, astfel încât cetãþenii sã-i poatã identifica pe salariaþii noºtri de la gospodãrie ºi sã le dea concursul necesar în executarea lucrãrilor edilitare programate”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Astfel, administraþia localã din Lupeni informeazã cã angajaþii primãriei care executã lucrãri edilitar-gospodãreºti prin oraº sunt cei care poartã deasupra echipamentului de protecþie veste reflectorizante de culoare verde, inscipþionate pe spate cu înscrisul ”Primãria Lupeni”. Monika BACIU
- administraþie publicã; - ºtiinþe ale comunicãrii, comunicare ºi relaþii publice, jurnalism/media; - vechime în specialitatea studiilor absolvite/ experienþã în domeniu: nu este necesarã Concursul va avea loc la sediul Primãriei Municipiului Lupeni, din Lupeni, str. Revoluþiei nr. 2, jud. Hunedoara. Dosarele de înscriere la concurs se pot depune la Biroul Resurse Umane din cadrul Primãriei Lupeni. Persoanã de contact: Corina Pascal – ªef Birou Resurse Umane, tel. 0254/560725, interior 208, fax. 0254/560515; e-mail: achiziþii1.plm@gmail.com. PRIMAR, LUCIAN MARIUS RESMERIÞÃ ªef Birou Reurse umane, Jr. Anemarie Corina Pascal
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Iulie 2017
Henþ cu mâna
13 CU NOROC Deºi este un sport care nu beneficiazã de o mediatizare pe mãsurã, fotbal-tenisul are o structurã solidã la nivel naþional. Cu federaþie, cu o serie de competiþii de nivel naþional ºi internaþional. Valea Jiului are pe tabloul acestui
sport douã echipe, Inter Petrila ºi Comexim Lupeni. Echipa din Lupeni are un... depozit de trofee obþinute în ultimul an ºi de fiecare datã când are ocazia, câºtigã un mare procent din medaliile puse în joc.
Dezvãluiri / PETE
Iatã recent, la Cupa României, competiþie care a avut loc la Mamaia, lupenenii ºi-au adjudecat cinci din cele ºase Cupe ale României puse în joc, la senioare, mixt seniori, mixt tineret, juniori mari ºi juniori mici, pierzând doar o finalã la seniori. Graþie acestor reuºite, F.R.F.T. a selecþionat nu mai
puþin de 13 jucãtori de la Comexim Lupeni pentru Campionatul european care va avea loc la Szeged (Ungaria) la sfârºitul lunii octombrie a.c. Adicã jumãtate din lotul de 26 sportivi ai României! Iatã care sunt cei 13 norocoºi de la Lupeni care vor reprezenta România la europenele din
toamnã: Lucian Purice, Marius Stoenicã (seniori) Anamaria Gergel, Ana Maria Rizescu, Maria Licã, Letiþia Bivolaru (senioare), Darius Pufu, Daniel Popovici, David Licã (juniori I), Vlãduþ Hanga, Roberto Hoca, Denis Pobirici (juniori II). Alãturi de ei, inimosul antrenor Didi Druncea.
NEGRE ÎN FOTBALUL ROMÂNESC
CÃMÃTARU, „DESCÃLÞAT” DE „GHEATÔ F
otbalul românesc nu a fost niciodatã o „fatã mare”. Au existat dintotdeauna pete negre: blaturi, meciuri trucate, bani negri, ºmecherii ºi corupþie. Vom încerca, episodic, sã aducem în atenþia celor care au fost mereu în preajma fenomenului, suporteri sau simpli cititori, câteva din poveºtile din fotbalul românesc, despre care putem spune cã au fost petele negre în acest sport, conºtient fiind cã multe dintre aceste dezvãluiri nu vor conveni multora, care ar fi vrut ca ele sã rãmânã închise ºi neºtiute, undeva într-o ladã a istoriei... Dupã isprãvile cu Dudu Georgescu din 1975 ºi 1977 vãzând cã treaba merge, mai marii fotbalului românesc tolereazã în continuare aceste manevre în anul 1987 urmând episodul 3: Rodion Cãmãtaru. Venit la Dinamo din „echipa de aur” a Craiovei, în campionatul 1986-1987, la zece ani upã ultima farsã cu Dudu Georgescu, Rodion Cãmãtaru este ºi el împins în faþã pentru „Gheata de Aur”, pe care o va încãlþa în aceeaºi manierã abuzivã precum predecesorul sãu Dudu Georgescu. El va avea 44 de goluri marcate, amintindu-le aici pe cele mai ciudate: Dinamo – Gloria Buzãu 10-2, (Cãmãtaru 3), Dinamo – S.C. Bacãu 4-1 (Cãmãtaru 2), Dinamo – Chimia Rm . Vâlcea 7-0 (Cãmãtaru 2), Victoria – Dinamo 1-1 (Cãmãtaru), Corvinul – Dinamo 3-5 (Cãmãtaru 2), Flacãra Moreni – Dinamo 1-3
(Cãmãtaru 4), F.C. Argeº - Dinamo 0-2 (Cãmãtaru din 11 m), Dinamo – Corvinul 3-3 (Cãmãtaru 3), Dinamo – Flacãra Moreni 2-3 (Cãmãtaru 2 goluri, Moreniul ia 3 puncte ºi scapã de retrogradare!), Sportul Stdenþesc – Dinamo 5-4 (Cãmãtaru 4), Dinamo – Jiul 6-2
(Cãmãtaru 5), Rapid – Dinamo 4-3 (Cãmãtaru 3)!!! Faceþi un calcul, sã vedeþi nenorocirea: în ultimele 8 meciuri, Cãmãtaru a marcat 25 de goluri!? Record mondial de hoþie în fotbal. Povesteºte unul dintre jucãtorii Jiului prezenþi în teren la
acel Dinamo – Jiul (62) din 21 iunie 1987: „Am fost atenþionaþi de la cabine, înainte cu o orã de începerea partidei de pe stadionul Dinamo. Oricum, cu toþii ºtiam cã Rodion Cãmãtaru trebuie sã ia Gheata de Aur, era un fel de înþelegere tacitã. A fost un circ total. Prin minutul 73, - era 5-0 –
Andone dã cu Bãluþã de pãmânt, penalty, trage Bojtor ºi Moraru apãrã! Apoi marcheazã pentru noi Daniel Timofte, sã fie primit, 5-1, alt penalty pentru Dinamo, trage Cãmãtaru dar apãrã Bojtor! A fost o caterincã” spune fostul jucãtor al Jiului. Valoarea de mare marcator a lui
Cãmãtaru va fi demonstratã în cupele europene, unde a jucat pentru Universitatea Craiova ºi Dinamo: în 47 de partide a marcta 7 goluri. Asta era „Gheata de Aur”? S-au prins organizatorii din Europa ºi i-au retras-o constatând complicitatea fundaºilor adverºi, pentru a i-o oferi austriacului Polster. Oricine ce-ar spune, cifrele din acest material nu pot fi contestate. Mai lecturaþi odatã scorurile, sã vedeþi cã numai echipa Ministerului de Interne poate realiza aºa ceva.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
STEAUA ªI DINAMO... ... au apãrut în peisajul fotbalului românesc direct în prima ligã. Echipa Steaua ca reprezentantã a Ministerului Apãrãrii în 1947, luând locul lui Carmen Bucureºti, desfiinþatã abuziv în acelaºi an. Dupã numai un an, în 1948, a fost înfiinþatã sub oblãduirea Ministerului de Interne, Dinamo, prin fuziunea obligat – forþatã a echipelor Unirea Tricolor ºi Ciocanul (fostã Maccabi), echipa negustorilor ºi meseriaºilor din Capitalã. Ele vor domina fotbalul românesc în urmãtoarele decenii, sub tricoul lor fiind aduºi, sub pretextul satisfacerii stagiului militar obligatoriu, mulþi jucãtori de valoare din þarã. Pe de altã parte, e drept cã ambele au furnizat sute de componenþi echipei Naþionale, reuºind în multe rânduri performanþe bune în competiþiile interclubului. Însã au încurajat crearea unor pete negre, aºa cum a fost afacerea „Ghetelor”, dobândite pe nedrept.