CVJ Nr 1375, miercuri 12 iulie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1375

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 Iulie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Ce facem cu zemurile ºi duhoarea lãsate de gunoieri?

F

iecare dimineaþã are iz de stricãciune, în zonele în care existã containerele din cartierele Petroºaniului ºi nu numai, pentru cã situaþia este similarã în fiecare oraº.

Temperaturile crescute fac ca ghenele sã fie adevãrate focare de mirosuri greu de suportat. Mai mult, acolo unde acestea sunt amplasate între blocuri, pe zone în pantã, atunci când maºina de gunoi descarcã ghena, toate zemurile ajung direct pe trotuar. Mai mulþi oameni au fãcut plângere la Primãrie ºi cei mai mulþi sunt oripilaþi de ceea ce îndurã zilnic, iar autoritãþile spun cã vor cãuta sã afle unde este problema. Asta, mai ales cã o maºinã cu apã trece, cel puþin la Petroºani, zilnic prin zonele respective ºi spalã strada. „O sã iau legãtura cu cei de la Direcþia de

Administrare a Domeniului Public ºi Privat sã vãd de ce curg maºinile de gunoi, ca sã vãd ce putem face apoi”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mizeria se întinde pe trotuare ºi rãmâne sã duhneascã cât e ziua de lungã, în cãlduri insuportabile, spre disperarea celor ce locuiesc în apropierea ghenelor. Problema deºeurilor menajere a devenit un calvar la Petroºani ºi din cauza gropii provizorii de la Dâlja, care nu doar cã emanã mirosuri insuportabile, ci atrage mii de ciori, ºobolani ºi insecte.

Mina Petrila, ultimul rând de acte

S

chimbarea Guvernului s-a simþit pânã în Valea Jiului, pentru cã lucrãrile de demolare de la mina Petrila încã nu au fost definitivate. S-a amânat cu aproape o jumãtate de an, dupã ce în decembrie anul trecut ar fi trebuit sã fie finalizat procesul, dar acum ºi lipsa unor oficiali la Diana MITRACHE ministerul de resort a mai împins o vreme deciziile. >>> PAGINA A 3-A

Minerii de la SNIM vor la CEH P entru cã nu au destui ani munciþi în subteran, iar la pensie nu pot ieºi acum, mai mulþi angajaþi ai minei Uricani sau chiar de la Paroºeni ºi-au exprimat dorinþa de a pleca la Complexul Energetic Hunedoara. Cele douã unitãþi miniere aparþin de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine din

Valea Jiului (n.r. SNIM), iar transferul s-ar putea face, doar cã trebuiesc îndeplinite niºte condiþii. „Au fost ºi încã mai sunt discuþii în ceea ce priveºte o parte a salariaþilor SNIM, care mai au mult pânã sã întruneascã cei 20 de ani de subteran, sau încã nu au împlinit 45 de ani. Având în vedere cã, în acest an, la noi se sisteazã activitatea de exploatare, urmând ca în perioada ce vine,

activitatea pe subteran sã fie cea de recuperare a utilajelor ºi echipamentelor, scoaterea lor la suprafaþã ºi punerea în siguranþã a subteranului, cei care mai au 5, 6 sau 7 ani pânã la pensie, gãsesc o opþiune în a pleca de la noi cu lichidarea la zi ºi a se angaja în cadrul CEH”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic SNIMVJ. Cei care vor sã plece la CEH, ca sã mai

lucreze în minã, o pot face. Cum? Ne spun cei care le fac lichidarea. „Printr-o simplã cerere, pe care o înainteazã directorului sucursalei, în care spune cã vrea sã înceteze raporturile de muncã ºi urmeazã sã îºi facã apoi procedura de angajare în partea cealaltã. Nu mai existã noþiunea de transfer”, a punctat Drãgoescu. Societatea de Închideri de Mine Valea

Jiului mai are 878 de angajaþi, iar pânã la finele acestui an vor fi disponibilizaþi 378 de angajaþi. Dintre cei care rãmân, dupã data de 31 decembrie 2017,

cei mai mulþi sunt de la suprafaþã ºi ei sunt cei care ar vrea sã se mute la una dintre minele de la CEH, care nu se închid atât de repede. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Iulie 2017

CEH obligat de Ministerul Energiei sã-ºi îmbunãtãþeascã indicatorii de performanþã M inisterul Energiei a solicitat îmbunãtãþirea indicatorilor de performanþã ai Complexului Energetic Hunedoara. Existã rezerve în ceea ce priveºte continuarea activitãþii la CEH, în forma actualã.

“Având în vedere raportul auditorului independent BDO Audit SRL din data de 23. 05.2017 asupra situaþiilor financiare încheiate de Complexul Energetic Hunedoara la data de 31.12.2016 ºi asupra raportului anual al administratorilor din data de 26.05.2016, prin Ordinul nr. 116/30.05.2017 emis de ministrul Energiei s-a solicitat Consiliului de Administraþie sã prezinte în termen de 30 de zile, un program de mãsuri privind poziþia faþã de rezervele exprimate de auditorul financiar în raportul auditorului independent, cu precãdere la faptul cã existã o incertitudine semnificativã asupra capacitãþii societãþii de a-ºi continua activitatea. De asemenea s-a solicitat în termen de 30 de zile, un program de restructurare ºi reorganizare a societãþii în vederea eficientizãrii acesteia, inclusiv pentru îmbunãtãþirea semnificativã a indicatorilor de performanþã”, aratã un raport

al Ministerului Energiei. Auditorul independent aratã cã existã incertitudini în ceea ce priveºte continuarea activitãþii Complexului Energetic Hunedoara. “La 31 decembrie 2016 situaþiile financiare prezintã o pierdere curentã în suma de 858.352.166 lei (…), pierdere raportatã în sumã de 2.590.274.517 lei (…), obligaþii curente ce depãºesc activele curente cu suma de 1.095.092.290 lei (…), iar rata lichiditãþii curente de 0,09. Previziunile referitoare la exerciþiul 2017 prezintã de asemenea un rezultat anual negativ. Aceste aspecte indicã faptul cã existã o incertitudine semnificativã care ar putea sã punã în mod semnificativ la îndoialã capacitatea societãþii de a-ºi

Copil lãsat fãrã telefonul mobil utorul este un tânãr de 22 de A ani, din Petroºani, care l-a lãsat pe copil fãrã telefonul mobil. Incidentul a avut loc în scara unui bloc din municipiul Petroºani, iar poliþiºtii spun cã autorul furtului a profitat de neatenþia bãiatul de ºapte ani ºi i-a furat telefonul mobil din buzunarul hainei. Copilul a constatat cã nu mai are aparatul ºi dupã ce le-a spus pãrinþilor, aceºtia au cerut ajutor poliþiºtilor. ”Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani au identificat ºi efectueazã cercetãri faþã de un tânãr de 22 de ani, din municipiul Petroºani, care în data de 9 iulie 2017, în jurul orei 18.00, a sustras din buzunarul unui minor de 7 ani, care se afla în scara unui bloc de pe raza municipiului Petroºani, un telefon mobil”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara. Autorul furtului a fost prins repede de poliþiºti ºi reþinut pentru 24 de ore, iar procurorul de caz a decis cã poate fi cercetat penal sub controlul judiciar. Poliþiºtii au reuºit sã recupereze ºi mobilul minorului, un aparat în valoare de circa 400 de lei. Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Sprijinul de stat va servi, în special, la finanþarea salariilor compensatorii pentru personalul disponibilizat, a programelor de reconversie profesionalã destinate foºtilor angajaþi ºi a altori prestaþii sociale pentru respectivii lucrãtori. Acest sprijin va fi utilizat pentru întreprinderea mãsurilor necesare de siguranþã în subteran care au legãturã cu închiderea minelor Lonea ºi Lupeni, pentru acoperirea pierderilor de producþie ale minelor pânã la închidere, pentru reabilitarea arealelor miniere ºi pentru recultivarea terenurilor dupã închiderea minelor”, mai aratã acelaºi raport. Tot în contextul, restructurãrii CEH s-au fãcut ºi peste 800 de disponibilizãri în cursul anului trecut.

mentarea necesitãþii “Serviciilor de interes economic general”, modalitatea de asigurare a “discontinuitãþii economice”, cerinþa conformã cu normele UE în materie de ajutor de stat”, aratã raportul Ministerului Energiei. Restructurarea CEH vizeazã închiderea minelor Lupeni ºi Lonea. “Notificarea închiderii a douã mine din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara. În data de 08.09.2016 a fost prenotificatã Comisiei Europene intenþia de modificare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetiMonika BACIU tive din cadrul Societãþii NOU ÎN PETROªANI! Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, aprobatã prin Decizia CE C VIDEO-ENDOSCOPIE (2012) 1020 final – NAS, GÂT, URECHI ajutor de stat SA 33.33 România, Compania z Consultaþii ORL z Audiometrie NAþionalã a Huilei SA tonalã & vocalã z Protezãri auditive Petroºani. Solicitarea de - Dr. PREDA MIHAI modificare a Deciziei z Cabinet ORL: Petroºani, vizeazã introducerea în Str. Aviatorilor 19E programul de închidere Programãri consultaþii: a încã douã mine de 0723-814806; 0254-540574 huilã necompetitive, Lonea ºi Lupeni, din cadrul CEH ºi reactualizarea unor elemente din cadrul planului de închidere ºi a schemei de ajutor de stat de care beneficiazã SNIM. Ca urmare a notificãrii comercializeazã pentru înaintatã de autoritãþile dumneavoastrã române, prin Decizia nr. C (2016) 7719 final, CE a autorizat în data de 24.11.2016, modificarea planului de închidere ºi a ajutorului de stat pentru facilitarea Prin magazinul alimentar nr. 16 închiderii minelor de cãrbune necompetitive Piaþa Agroalimentarã Petroºani din România, prin includerea celor douã mine, Lonea ºi Lupeni, din cadrul CEH.

continua activitatea”, aratã raportul auditorului independent. Raportul Ministerului Energiei, aratã cã în ultimul an s-au realizat diferite demersuri pentru restructurarea societãþii. “În ºedinþa de Guvern din data de 16.06.2016 a fost aprobat memorandumul cu tema “Demersurile autoritãþilor române privind cazurile sensibile de ajutor de stat aflate în analiza Comisiei Europene ºi propunerile de mãsuri pentru soluþionarea acestora, în contextul parteneriatului bilateral propus României de Comisia Europeanã” unde, pentru CEH s-au propus urmãtoarele acþiuni. În cursul lunii iulie 2016 a fost constituit grupul de lucru interministerial. În cursul întâlnirilor ce au avut loc la sediul Ministerului Energiei, au fost supuse dezbaterii urmãtoarele subiecte: identificarea unor soluþii pentru continuarea activitãþii grupului 3 de la Mintia ºi a grupului 4 de la Paroºeni, modalitãþi de soluþionare a problemelor de mediu, modalitatea de extragere a activelor viabile – în acest sens, au avut loc mai multe discuþii detaliate cu reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice referitoare la modalitatea de transfer a activelor viabile ale CEH în patrimoniul MFP ºi al ANAF în cadrul procedurii insolvenþei, stabilirea modului TRADUCÃTOR în care ar urma sã se desfãºoare AUTORIZAT în continuare Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ activitatea de asigurare a Petroºani, Telefon 0728890014 aprovizionãrii cu energie termicã în sistem centralizat în oraºele Deva ºi Petroºani, funda-

PETROªANI

CRISTAL DE BOEMIA SORTIMENTE DIVERSE

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Iulie 2017

Mina Petrila, ultimul rând de acte

Actualitate 3

S

chimbarea Guvernului s-a simþit pânã în Valea Jiului, pentru cã lucrãrile de demolare de la mina Petrila încã nu au fost definitivate.

S-a amânat cu aproape o jumãtate de an, dupã ce în decembrie anul trecut ar fi trebuit sã fie finalizat procesul, dar acum ºi lipsa unor oficiali la ministerul de resort a mai împins o vreme deciziile. „Situaþia a fost mai delicatã, în ultima vreme, din cauza schimbãrii Guvernului, drept pentru care nu s-au putut rezolva aceste probleme. Dar, din discuþiile pe care le-am avut, dupã data de 10 iulie este posibil sã se întâlneascã ºi Comisia Tehnicã ºi atunci ºtim exact care ar fi finalitatea lucrãrilor de demolare a clãdirilor de la Petrila”, a

menþionat Petre Drãgoescu, director tehnic la S.N.Î.M.V.J. Cinci clãdiri mai trebuie demolate, dar deocamdatã totul depinde de întâlnirile ce vor avea loc, în aceste zile, la Bucureºti. „În momentul de faþã, suntem în grafic cu lucrãrile pentru care am primit avizul de la Ministerul Culturii. În zilele urmãtoare, va mai fi o întâlnire cu comisia de la Ministerul Culturii, în ceea ce priveºte cele 5 clãdiri pe care administraþia publicã localã nu mai doreºte sã le

pãstreze în amplasament. Dacã primim aviz favorabil, începem demolarea lor, dupã care trecem la ecologizarea în totalitate, punerea pãmântului fertil ºi însãmânþarea”, a conchis directorul tehnic al Societãþii Naþionale de închideri de Mine din Valea Jiului. Mina Petrila este prima dintre cele 3 care se închid pânã în anul 2018. Lucrãrile de ecologizare ºi demolare sunt, însã, întârziate de lipsa unui plan bine stabilit ºi Societatea de Închideri

de Mine plãteºte lunar 120.000 de lei, pentru paza obiectivelor ºi a utilitãþilor aferente. Cinci dintre obiective, însã, au o importanþã strategicã ºi, în eventualitatea în care acolo se va construi o minã-muzeu, ele vor servi ca atare. În plus, acolo va fi mutat, dupã cum susþin autoritãþile locale, sediul primãriei ºi al administraþiei localã, însã, abia la finalizarea procesului de ecologizare ºi demolare al incintei. Diana MITRACHE

Investiþii mici care fac SVSU Petrila diferenþa în municipiul Lupeni intrã în mici pot face o reorganizare mare diferenþã. Dupã asta L ucrurile

C

onsiliul Local a aprobat proiectul care vizeazã “reorganizarea Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã Petrila”, iar acesta prevede desfiinþarea unor posturi.

pare a se fi ghidat ºi primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã. ªi detaliile contribuie pentru ca un oraº sã arate demn de secolul XXI.

Primãria municipiului Lupeni a început, în cursul sãptãmânii trecute, montarea plãcutelor poºtale pe blocurile de locuinþe din municipiu. Acestea poartã însemnele heraldice ale Primãriei municipiului Lupeni, dar ºi diverse informaþii utile pentru cetãþeni. Primele blocuri care poartã deja însemne de identitate pe care sunt înscrise numele strãzii, numãrul blocului ºi al scãrii sunt cele de pe Bulevardul Pãcii ºi Bulevardul Tudor Vladimirescu. ”Am achiziþionat, în primã fazã, un numãr de 134 de plãcuþe de identitate pe care le vom utiliza pentru marcarea blocurilor de pe Bulevardul Bãcii ºi Bulevardul Tudor Vladimirescu. Ne dorim ca,

în perioada urmãtoare sã achiziþionãm astfel de plãcuþe informative stradale pentru toate celelalte blocuri de locuinþe din municipiul nostru. Consider cã, pe lângã rolul utilitar, informativ al acestor plãcuþe, ele au ºi un rol decorativ pentru intrãrile în scãrile de bloc”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Edilul municipiului Lupeni va continua proiectele de investiþii, pentru cã dupã cum chiar el a spus îºi doreºte un Lupeni european ºi modern. Monika BACIU

“Se aprobã reorganizarea Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã – Petrila de categoria I, aflat în subordinea Consiliului Local al oraºului Petrila, judeþul

Hunedoara. serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã al oraºului Petrila, judeþul Hunedoara este condus de 1 (unu) ºef serviciu, profesionist în domeniu”, aratã proiectul de hotãrâre. Mai exact, numãrul pompierilor de la SVSU Petrila va fi redus, de la 22 la 16. Monika BACIU

4 Actualitate

Lucrãri pentru prevenirea inundaþiilor utoritãþile locale de la A Petroºani încearcã sã previnã producerea unor inundaþii în zonele vulnerabile ale localitãþii. Dupã incidentele de anul trecut, care au inundat cartierul Aeroport, dar ºi cele de anul acesta, evenimente care nu au fost la fel de grave, autoritãþile iau mãsuri. Se vor efectua lucrãri de decolmatare a pârâurilor din localitate. “Lucrãri de defriºare ºi decolmatare a pârâurilor din municipiul Petroºani sãpãtura manualã de pãmânt în spaþii întinse la deblee, în canale deschise, sãpãtura mecanicã cu

excavator pe pneuri, sãpãtura mecanicã cu excavator pe pneuri, desfundarea ºi curãþirea camerelor de cãdere ºi a albiei sub podete, de potmol, buºteni, decolmatarea canalelor de depuneri ºi vegetaþie cu excavator cu ºenile, transportul pãmântului cu roaba; încãrcarea pãmântului ºi molozului în autobasculantã, transport rutier cu autobasculanta”, aratã reprezentanþii Primãriei Petroºani. În paralel, ºi cei de la Apele Române au executat lucrãri de decolmatare a pârâurilor care au pus probleme. Monika BACIU

Licitaþia pentru centurã, în evaluare

Î

ncã nu se cunoaºte constructorul care va executa lucrãrile de modernizare a centurii municipiului Petroºani. Municipalitatea de la Petroºani are în vedere reabilitarea a aproape 3 km din cea de-a doua parte a ºoselei de centurã. Este vorba de tronsonul curpins între km 130+290 – km 131+750 (DN66). Proiectul are o valoare de 3.968.760 lei, fãrã TVA. Vor fi efectuate mai multe lucrãri de amenajare a ºoselei care includ ºi trotuarele aferente. Deocamdatã licitaþia se aflã la faza de evaluare a dosarelor. “Centura e în licitaþie. E în evaluare de cãtre comisie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

loc în acest weekend, în perioada 14 – 16 iulie 2017. Aceastã ediþie cuprinde evenimente ce vor avea loc pe tot teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO, administrat de Universitatea din Bucureºti. În premierã, în acest an, pe toatã durata celor trei zile de festival, Magyarosaurus dacus, reconstruit la dimensiunea realã de celebrul paleoartist canadian Brian Cooley, va cãlãtori în fiecare comunã de pe teritoriul Geoparcului, în cadrul evenimentului

DinoCARAVANA. El va fi însoþit de ambasadori ºi voluntari pentru Geoparc, astfel cã membrii comunitãþilor locale ºi turiºtii aflaþi în zonã vor putea afla o mulþime de informaþii interesante despre ce înseamnã un Geoparc UNESCO, dar ºi despre activitãþile derulate aici. Festivalul Dinozaurilor va debuta vineri 14 iulie, ora 10.00, în Parcul Copiilor din oraºul Haþeg, cu DinoATELIERE de creaþie pentru cei mici. Ambasadorii ºi Voluntarii pentru Geoparc au pregãtit deja o mulþime de activitãþi interesante, astfel cã cei care vor trece pe la standuri vor avea parte de surprize menite sã le stârneascã imaginaþia, curiozitatea ºi îndemânarea. Sâmbãtã 15 iulie, cea de a doua zi de Festival,

este dedicatã promovãrii tradiþiilor ºi culturii comunitãþilor locale. Membrele Asociaþiei Femeilor din Sântãmãria Orlea, alãturi de reprezentanþii Geoparcului, vor depãna Povestea firului de lânã, la Cãminul Cultural din satul Sânpetru, începând cu ora 15.00. Participanþii vor afla detalii despre tehnici ºi procedee de prelucrare a lânii ºi vor putea lua parte la un atelier de vopsit lânã utilizând plante tinctoriale din care vor rezulta culori naturale obþinute din flora specificã a Þãrii Haþegului. ªi tot în cadrul acestui eveniment, participanþii sunt invitaþi sã ia parte la un inedit concurs de croºetat. Cea de a treia zi de festival, duminicã 16 iulie, este dedicatã tot promovãrii comunitãþilor locale

Sunt grãsuþ, dar mã tratez. În tabãrã la Straja

N

Centura municipiului Petroºani, cuprinsã între sensul giratoriu cu avion ºi sensul giratoriu cu biserica catolicã, va fi asfaltatã. Edilii din localitate au stabilit cã proiectul de reabilitare se va întinde pe o perioadã de doi ani, sursa de finanþare fiind, deocamdatã, doar bugetul local. În acest sens au fost aprobaþi indicatorii tehnico-economici pentru obiectul de investiþii

“Reabilitare strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)”. Micile reparaþii de întreþinere a carosabilului costã prea mult ºi nu au efectul scontat. Autoritãþile petroºãnene au solicitat ºi sprijin financiar de la Consiliul Judeþean Hunedoara, însã, deocamdatã, în zadar. Monika BACIU

Festivalul Dinozaurilor 2017, trei zile de evenimente pentru toate vârstele ea de a treia ediþie C a Festivalului Dinozaurilor va avea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Iulie 2017

în cadrul unui DinoTÂRG. Centrul de Agrement al comunei General Berthelot va gãzdui, începând cu ora 14.00, o expoziþie cu vânzare de produse tradiþionale, ateliere de creaþie pentru copii, ateliere de înfrumuseþare tradiþionalã, dar ºi jocuri ºi concursuri bazate pe îndemânare, forþã ºi imaginaþie. Începând din acest an, evenimentul este realizat ºi susþinut integral de membri ai comunitãþilor locale de pe teritoriul Geoparcului interesaþi în promovarea ºi dezvoltarea Þãrii Haþegului. Totodatã, Festivalul Dinozaurilor se înscrie în linia evenimentelor derulate cu scopul de a marca Anul Internaþional al Dezvoltãrii prin Turism Sustenabil, declarat de Naþiunile Unite ºi la care Reþeaua Globalã a Geoparcurilor UNESCO este Silver Partner. Festivalul este organizat de Geoparcul Dinozaurilor

Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti ºi Asociaþia Drag de Haþeg, în parteneriat cu Asociaþia Intercomunalã Þara

Haþegului, Asociaþia Femeilor din Sântãmãria Orlea, Destinaþia Ecoturisticã Þara Haþegului – Retezat, Asociaþia Tios ºi Primãria comunei General Berthelot. Evenimentele verii în Geoparc nu se încheie însã aici. Pe 24 august va fi celebratã Ziua Vulcanilor, în cadrul proiectului ”Cãlãtoria lui Andi Andezit”, iniþiat de Asociaþia Drag de Haþeg, iar la Ohaba Sibiºel, turiºtii ºi voluntarii sunt aºteptaþi la activitãþile dedicate realizãrii unui nou punct de vizitare ºi interpretare intitulat ”Casa Pietrelor”, în cadrul unui proiect al Asociaþiei Wild Roots. Adina POPA POPA

u e uºor sã treci peste bariere, peste prejudecãþi ºi rãutãþi ºi sã nu mai mãnânci compulsiv, sã þii regim ºi sã faci sport. Toate se învaþã ºi se educã, în tabãrã la Straja, unde mai mulþi antrenori, special calificaþi, vin în ajutorul copiilor supraponderali. I-am gãsit în jurul unui coº cu mere, în timp ce vorbeau despre nevoia de a mânca, dupã un antrenament istovitor. Au kilograme în plus ºi o recunosc deschis, iar acesta a fost primul pas spre rezolvarea ºi înþelegerea problemelor lor. Copiii care vin la Straja în tabãrã s-au lovit de prejudecãþile ºi rãutãþile colegilor lor, dar aici, alãturi de alþii ca ei, învaþã sã se accepte. De ce vin? Ne spun chiar ei. „Îmi place sã fac sport ºi îmi place adrenalina de a slãbi ºi de face sport ºi de a mânca sãnãtos. Am câteva kilograme în plus, dar sunt sigur cã o sã le dau jos, pentru cã am voinþã. Este al treilea an

când vin în tabãrã aici vara ºi e foarte distractiv”, mi-a zis Rareº Nicolae, un tânãr care avea un picior bandajat, dupã ce, din cauza efortului, s-a lovit la genunchi. Din grup se remarcã un alt tânãr, Alex, care recunoaºte singur cã e un gurmand. A participat la Masterchef, îi plac dulciurile ºi se viseazã cofetar. El face prãjituri ºi le ºi degustã, dar lupta cu kilogramele o dã la Straja. „ Cum se împacã plãcerea de gãti cu kilogramele în plus? Se împacã bine. Ideea e cã, în timpul anului, mãnânc prostii, ca

orice alt copil ºi încalc regulile unei alimentaþii sãnãtoase, dar când ajung aici, reglementez dieta ºi sã zic cã mã pun pe calea cea bunã. De la Masterchef am tot ajuns la concursuri de gãtit. Îmi place sã gãtesc la nebunie. Îmi plac deserturile ºi vreau sã am o cofetãrie, când cresc mare. Îmi place sã le pregãtesc, mã satur cu miros. De obicei nu prea mãnânc când fac prãjituri, doar gust, sã nu zicã oamenii cã îi otrãvesc, dar cu dieta sunt obiºnuit, cã þin dietã de când mã ºtiu. Vin, însã, în tabãra asta cã am nevoie de ea. ªi ºtiþi cum e? Iniþial, eºti speriat de bombe, þi se pare cã eºti în armatã, dar e destul de amuzant ºi facem miºcare prin jocuri ºi antrenamente. Tot timpul se râde de mine, dar eu sunt cine sunt eu, iar dacã ei aleg sã râdã de mine...e alegerea lor”, ne mãrturiseºte ºi Alex Rotaru, un grãsuþ, pasionat de bucãtãrie, care a reuºit sã se împace cu gândul cã e o persoanã importantã, în ciuda kilogramelor în plus. Cel mai greu e sã vrei, sã lupþi pentru a slãbi, sã alergi, sã dai tot ce ai mai bun, dar conteazã ºi psihicul. Pentru asta, copiii din tabãra de nutriþie de la Straja au cu ei psihologul ºi nutriþionistul.

„Mesele sunt preparate în aºa fel încât ei sã îºi atingã targetul energetic, care, cu siguranþã, pentru vârsta lor, o sã promoveze un stil de viaþã ºi o creºtere optimã. Mâncarea e pe gustul lor, le place, dar noi nu le interzicem, ci chiar mâncãm ºi dulciuri, dar prãjituri fãcute în casã, fãrã jeleuri, bombonele, napolitane, ci dulciuri nutritive. Noi nu le interzicem lucruri, iar asta le spunem mereu, cã, pentru o greutate optimã, existã echilibru, dar conteazã proporþia în care le consumãm”, spune Ioana Popa, nutriþionist dietetician, care vine an de an în aceastã tabãrã. Nu li se cere sã renunþe la ceea ce le place, iar cei de aici, îi îndrumã sã se accepte aºa cum sunt, ca mai apoi sã poatã lua decizia de a slãbi. „Toatã lumea are dificultãþi ºi încercãm sã tratãm cauza ºi nu efectul ºi, mergând la cauzã, cãutãm sã vedem de ce mâncãm pe fond emoþional. Atunci rezolvãm partea emoþionalã. Mâncarea este doar combustibil ºi asta e o idee foarte importantã pe care le-o transmitem. Mãnânc pentru cã sunt

supãrat, de stres, dintr-o cauzã, de fricã, de fericire, de orice, de plictisealã, dar nu de foame. Mergem la baza lucrurilor ºi vedem de ce ne consolãm cu mâncarea, sau sã rezolvãm problemele emoþionale. Copiii ºtiu sã fie foarte rãi ºi aici e un mediu în care toþi sunt la fel de graºi ºi ideea pe care mergem este cã felul în care arãt nu mã defineºte. Eu, ca om, sunt aºa din multe lucruri ºi felul în care aratã corpul meu nu zice foarte multe despre mine”, susþine Dana Pop, psihologul echipei. Toþi aceºti copii fac sport, aleargã, înoatã, fac cãlãrie ºi lucrurile par sã se aºeze sub forma unor jocuri. Astfel, ei uitã cã sunt graºi ºi, la final, pe cântar chiar se observã. Tocmai de aceea, instructorii au ajuns în cel de al VIII-lea an de tabãrã. „Avem cãlãrie, parc de aventurã, piscinã, traseu tematic, avem tubing cu colace ºi multe activitãþi pentru copii. Sunt foarte distractive ºi noi încercãm sã îi recompensãm dupã antrenamentele grele pe care le facem, sau dupã drumeþiile lungi. Venim la piscinã, sau la tubing, cãlãrie, râdem, povestim.

Pe lângã miºcare, avem ºi lecþii de nutriþie, gãtim împreunã, iar acum chiar facem un burger sãnãtos la grãtar. Punem noi carnea pe grãtar, legumele, iar asta îi ajutã mult”, susþine Marius Fodoran, instructor coordonator al taberei. Copiii pleacã de aici, din tabãrã, cu obiceiuri deprinse. ªi unde mai pui cã, în ultimele zile, pãrinþii vin ºi ei la Straja ºi au posibilitatea sã schimbe între ei pãreri ºi sã înveþe sã îºi ajute proprii copii. „Pãrinþii sunt invitaþi în ultimele 4 zile în tabãra de sãnãtate ºi ei participã la toate activitãþile noastre, inclusiv la miºcare, la consilierea psihologicã ºi la lecþiile de nutriþie. Plus cã ei vorbesc între ei ºi au o problemã comunã ºi înþeleg mult mai bine ce sã facã pe viitor”, a mai spus Marius Fodoran. Nu mai puþin de 23 de copii sunt acum în tabãra de nutriþie ºi sãnãtate de la Straja ºi ei se mutã în mai multe locaþii, în funcþie de tematica fiecãrei sãptãmâni de tabãrã. Nimeni nu pleacã fãrã sã câºtige ceva, dar ºi cu câteva kilograme mai puþin, ceea ce este cel mai mare câºtig. Diana MITRACHE

Student muºcat de viperã în Retezat E

ste al doilea caz în mai puþin de o sãptãmânã în care o persoanã este muºcatã de viperã în Retezat, dupã ce un cioban a fost muºcat zilele trecute ºi a ajuns la spital cu un elicopter SMURD. Studentul, în vârstã de 27 ani, desfãºura activitãþi de cercetare în Rezervaþia ªtiiþificã Gemenele din masivul Retezat. Acesta a cerut ajutor la 112 dupã atac. ”La faþa locului s-a deplasat un echipaj din cadrul Serviciul Judeþean Salvamont Hunedoara format din 5 salvatori montani. De asemenea, la faþa locului a fost direcþionat ºi un echipaj SMURD – Terapie Intensivã Mobilã. Datoritã accesului foarte dificil, echipajele s-au deplasat pedestru, neputându-se face accesul cu

autoturisme, astfel salvatorii au ajuns la victimã dupã ce au mers aproximativ 3 ore. La momentul sosirii echipajelor la faþa locului, victima era conºtientã ºi prezenta muºcãturi la nivelul gleznei. Victima a fost transportatã cu targa de echipajul din cadrul Serviciul Judeþean Salvamont Hunedoara ºi predatã echipajului SMURD. I-a fost administrat serul antiviperin, a fost stabilizatã hemodinamic ºi transportatã la Spitalul Judeþean Deva”, au declarat reprezentanþii ISU Hunedoara. Maximilian GÂNJU