Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1373
Cronica Vãii Jiului Luni, 10 Iulie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Vaci carbonizate, pericol în câmp! D ouã vaci s-au carbonizat, dupã ce au fost electrocutate de fire de curent lãsate pe câmp, sub tensiune.
A fost la un pas de o adevãratã tragedie, în situaþia în care prin zonã ar fi trecut oameni, spun pompierii, care au fost chemaþi la 112, sã asigure perimetrul în care s-a produs grozãvia. Martorii au observat animalele ºi au auzit, cel mai probabil, bubuitura produsã de arcul electric, în momentul în care animalele s-au încurcat în firele lãsate sub tensiune, direct pe câmp. „Incidentul, unul deosebit de periculos, a avut loc, pe un teren proprietate privatã, în localitatea Ohaba Ponor, iar noi am fost chemaþi prin 112. Am balizat zona ºi am asigurat perimetrul, pânã ce echipele de intervenþie au decuplat energia
electricã ºi au luat animalele moarte. Putea fi mult mai rãu, dacã prin zona respectivã treceau oameni, copii”, spune Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani. Firele au fost lãsate pe jos de cãtre cei care lucreazã la sistemul de alimentare, însã, aceasta putea produce o adevãratã tragedie. Poliþia a demarat o anchetã pentru a stabili cum a fost posibil ca firele sub tensiune sã ajungã pe pãmânt, iar nimeni sã nu semnalizeze acest fapt. Diana MITRACHE
Simultan de ºah cu campioana SUA SABINA FOIªOR, LA VULCAN
A
câºtigat turneul Statelor Unite ale Americii, cu gândul la mama sa care s-a stins la începutul acestui an, marea maestrã de ºah Cristina Foiºor. Vorbim despre fiica sa, Sabina, care a venit din nou în România, dupã performanþa care a consacrat-o peste Ocean ºi a participat la un simultan de ºah, cu copiii din Vulcan. >>> PAGINA A 5-A
Accidente grave pe ºoselele Vãii Jiului
M
ai multe persoane au fost rãnite în urma unor accidente de circulaþie produse pe DN 66 ºi DN 66A. Cel mai grav dintre ele a fost provocat de un ºofer care circula cu vitezã extrem de mare pe un segment de drum extrem de periculos.
Atât poliþiºtii cât ºi martorii au fost uluiþi cã bãrbatul aflat la volan trãieºte dupã ce maºina pe care o conducea s-a fãcut zob. Zicala ”Dumnezeul beþivilor existã” s-a adeverit în cazul unui ºofer din Valea Jiului, pentru cã a scãpat aproape nevãtãmat dintr-un accident produs sâmbãtã pe DN 66A, la intrarea în municipiul Lupeni. Martorii spun cã indi-
vidul pãrea a fi sub influenþa alcoolului ºi circula cu vitezã extrem de mare pe o porþiune de drum plinã de curbe periculoase, iar la un moment dat a pierdut controlul maºinii ºi s-a izbit frontal de un parapet. În urma impactului extrem de puternic autoturismul s-a fãcut zob (foto) ºi a luat foc, însã incendiul a fost stins de ºoferii aflaþii în trafic. Atât poliþiºtilor
cât ºi martorilor nu le-a venit sã creadã cã individul a scãpat cu rãni uºoare. Acesta nu ºi-ar fi legat centura de siguranþã ºi în momentul impactului a fost pur ºi simplu aruncat din maºinã, altfel n-ar fi avut nicio ºansã de a scãpa cu viaþã. Un alt accident în urma cãruia trei persoane au ajuns la spital a avut loc pe DN 66, pe raza comunei Bãniþa. ªi de aceastã datã viteza
prea mare a stat la baza producerii accidentului. ªoferul unei Dacia Logan a încercat o depãºire într-o curbã periculoasã, a lovit o altã maºinã ºi
apoi a rãmas suspendat pe parapetul de protecþie de pe marginea drumului. Maximilian GÂNJU Foto Facebook
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Iulie 2017
Noul pachet energetic, îngrijorãtor pentru România E uropa dezbate noul pachet energetic. Ministrul Energiei, Toma Petcu, susþine cã noile reglementãri nu sunt în favoarea României.
Vizat este sectorul minier ºi termocentralele care produc energie pe bazã de cãrbune. În acest sens, ministrul susþine cã România ar trebui sã aibã o voce care sã se facã auzitã la nivel european. „Politicile pe care le promovãm urmãresc urmãtorul scop: sã avem o energie sigurã, durabilã, competitivã ºi la preþuri corecte, dictate de „jocul” între cerere ºi ofertã, într-un cadru de securitate, solidaritate ºi încredere. Trebuie sã privim lucrurile aºa cum sunt, pentru cã responsabilitatea noastrã este
uriaºã. Avem un sistem energetic îmbãtrânit, poluant ºi ineficient. Din 100 de unitãþi energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Dar, acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate! De aceea am solicitat tuturor companiilor, inclusiv acelora în care statul nu este acþionar majoritar, dar are reprezentanþi în Consiliile de Administraþie, ca minim
20% din bugetele pentru anul 2017 sã fie orientate spre investiþii! În prezent, România are un avantaj puternic: un mix energetic echilibrat ºi diversificat, o producþie care poate asigura consumul intern, dar care constituie un factor de stabilitate ºi în regiune, prin exporturile zilnice pe care le poate realiza”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu, în cadrul conferinþei organizate de Focus Energetic. Tehnologiile învechite ºi depãºite moral sunt doar câteva din problemele cu care se confruntã sectorul energetic românesc. Complexul Energetic Hunedoara nu face excepþie, ba din contrã confirmã cele spuse de ministru. “Totuºi, având în vedere cã în unele zone lucrãm cu tehnologii
Mircea Bobora despre deºeuri: “Avem ceva probleme” P reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, a recunoscut, public, cã existã probleme în ceea ce priveºte gestionarea deºeurilor din judeþ.
Sãptãmâna aceasta, la Curtea de Apel Alba Iulia se judecã o contestaþie depusã de una dintre firmele respinse la licitaþie. “Mult discutata problemã a deºeurilor, problemã care vã pot spune cu mâna de suflet cã e în spiritul legii, cã noi toþi abia aºteptãm sã fie finalizatã licitaþia mare cu operatorul final. Sunt ridicate pe SEAP ºi caietele de sarcini pentru cei patru operatori care
vor opera colectare deºeurilor pe cele patru zone ale judeþului. Avem ceva probleme ºi în data de 12 iulie avem o întâlnire în instanþã la Curtea de Apel din Alba Iulia pentru o contestaþie, contestaþie care nu anuleazã contractul ºi nu va opri derularea proceselor de colectare a deºeurilor pe deponeul de la Bîrcea, derulare care se va face efectiv în sprijinul ºi în favoarea cetãþenilor judeþului Hunedoara, pentru a evita orice problemã care poate sã aparã datoritã inclusiv a situaþiei de urgenþã pe care noi am solicitat-o ºi am generat-o pentru a rezolva aceastã problemã. Pentru cã, nu vã ascund, sunt societãþi specializate în contestaþii, sunt societãþi
învechite ºi depãºite moral, cu consumuri ºi costuri de exploatare mari, oricât de robust poate pãrea astãzi sistemul energetic naþional, pe atât de vulnerabil poate deveni în viitor. Mai ales cã perspectiva noului pachet energetic, pe care Uniunea Europeanã îl dezbate, este cel puþin îngrijorãtoare pentru România. Dacã va fi adoptat în forma actualã, impactul acestuia se va resimþi în mod special asupra sectorului de producþie pe cãrbune, cel care s-a dovedit, de fiecare datã, indispensabil pentru România, în perioadele
cu consumuri mari, de iarnã sau de secetã. ªi astãzi, acum, când vorbim, cãrbunele asigurã circa o treime din consumul intern de energie! Cred cã, în perioada urmãtoare, þara noastrã trebuie sã pledeze, cu o voce ºi mai puternicã în forurile europene, pentru libertatea fiecãrui stat în a-ºi decide mixul energetic, în funcþie de resursele naþionale. Pe de altã parte, trebuie analizatã cu mult mai multã aplecare oportunitatea creãrii unei pieþe de capacitãþi pentru acest sector. De altfel, personal nu consider cã
care au la momentul acest în portofoliu 17 contestaþii care blocheazã 17 investiþii”, a spus Mircea Bobora, în cadrul ºedinþei de Consiliu Judeþean. Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a anulat procedura prin care CJH a atribuit contractul pentru gestionarea serviciului. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
sursele clasice de energie ºi în special cãrbunele se aflã în competiþie cu sursele „neconvenþionale”, regenerabile. Din punctul meu de vedere sunt complementare ºi aºa ar trebui sã fie! Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental ºi este necesar sã fie bazat pe concurenþã ºi pe utilizarea optimã a resurselor. Eu cred cã România are potenþialul sã ofere mãcar o parte din rãspunsurile la actualele provocãri legate de securitatea energeticã europeanã. La orizontul anului 2020, România are ºanse reale sã fie un furnizor de securitate energeticã în regiune ºi sã contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii Europene în acest domeniu”, a mai subliniat ministrul. Viitorul Complexului Energetic Hunedoara este incert. Fãrã investiþii masive societatea nu poate fi viabilã pe piaþa de energie. Monika BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Iulie 2017
Valea Jiului pierde importante fonduri pentru cã nu are statut de zonã montanã
alea Jiului, aflatã în V cea mai muntoasã zonã a judeþului Hunedoara, nu are statut de zonã montanã. Culmea este cã acest statut permite accesarea unor fonduri ºi subvenþii pentru dezvoltare. Dupã statutul de zonã defavorizatã apare cea de zonã montanã. La sfârºitul sãptãmânii trecute, prefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely, a avut o întâlnire cu primarii unitãþilor administrativ-teritoriale din judeþ, iar tema de discuþie a fost cea legatã de zonele montane. Primãriile care vor primi acest statut vor
putea beneficia de fonduri ºi subvenþii prin diferite programe europene sau naþionale. Potrivit prefectului
judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely, Comitetul zonelor montane, care funcþioneazã pe lângã Prefecturã, va pregãti
un proiect de strategie ce va fi supus dezbaterii primarilor, documentul urmând sã includã mãsuri ce vor fi promovate prin viitorul Program Naþional de Dezvoltare Ruralã (PNDR) 2020-2027. “Comitetul zonelor montane pregãteºte un proiect de strategie, pe care o va dezbate la urmãtoarea întâlnire din Valea Jiului. Din acest proiect vor rezulta mãsuri ce pot fi promovate pentru urmãtorul Program Naþional de Dezvoltare Ruralã PNDR 2020-2027”, a declarat prefectul judeþului Hunedoara, la finalul unei ºedinþe cu membrii comitetului, potrivit Agerpres.
45 din cele 69 de unitãþi administrativ-teritoriale din judeþul Hunedoarta beneficiazã de statutul de zonã montanã. Culmea, cele din Valea Jiului încã nu au acest statut. “Avantajul este cã ei concureazã doar cu cei care sunt în zona montanã ºi nu cu cei din restul României. Automat nu apare o concurenþã mare, comparativ cu cea de la nivel naþional”, a explicat directorul Direcþiei Agricole Hunedoara, Cãlin Marian. Conform acestuia, pentru evitarea depopulãrii zonelor montane ar fi necesare facilitãþi fiscale suplimentare, menþinerea ºcolilor, chiar cu un numãr de 2-3 copii, precum ºi sprijinirea meºteºugarilor locali care doresc sã acceseze fonduri pentru dezvoltare. Monika BACIU
Ar fi putut accesa bani pentru reþelele de termoficare, dar nu au fãcut-o C ãldura din casele petroºãnenilor stã la mâna ministerului Energiei. Abia dupã ce ministerul de resort spune care sunt soluþiile pentru furnizarea agentului termic în perioada de iarnã, se va ºti dacã abonaþii vor beneficia sau nu de cãldurã. Senatorul PNL, Carmen Harau, a cerut explicatii ministrilor Dezvoltarii si Energiei privind viitorul sistemului de termoficare din Valea Jiului, iar, pânã acum, rãspuns a venit doar de la Ministerul Dezvoltãrii, care însã paseazã soluþia în curtea Ministerului Energiei. “Precizãm cã sistemul de alimentare centralizatã cu energie termicã a localitãþilor din Valea Jiului a fost înfiinþat ºi a funcþionat pentru asigurarea încãlzirii în sezonul
rece ºi prepaparea apei calde de consum pentru populaþie, instituþii publice ºi operatori economici. Sursa de producere a energiei termic este Sucursala Electrocentrale Paroºeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, societate aflatã în coordonarea Ministerului Energiei. Electrocentrale Paroºeni deþine ºi conductele de transport agent termic. Punctele termice ºi conductele de distribuþie agent termic aparþin unitãþilor administrativ-teritoriale”, aratã rãspunsul Ministerului Dezvoltãrii. În sezonul de iarnã trecut, doar abonaþii de la Petroºani au mai beneficiat de agent termic, mai exact aproximat 2000 de apartamente, din totalul de 12.2340 branºate iniþial. “În municipiile Lupeni ºi Vulcan operatorii de
distribuþie Societatea Unievrsal Edil Lupeni ºi Termoficare SA Vulcan au intrat în faliment, iar serviciul nu a fost delegate altui operator”, mai aratã rãspunsul. Acelaºi minister identificã o problemã deja cunoscutã la nivelul Vãii Jiului, ºi anume cea a strãrii de degradare accentuate a reþelei. “Cauzele funcþionãrii necorespunzãtoare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termicã a localitãþilor din Valea Jiului ºi a sistãrii furnizãrii serviciului cãtre populaþie: starea tehnicã a instalaþiilor ºi echipamentelor, în marea majoritate cu durata de viaþã depãºitã, supradimensionate raportat la necesarul actual de energie termicã, care nu oferã siguranþã în exploatare ºi funcþioneazã cu randamente scãzute, costuri
mari pentru producerea , transportul ºi distribuþia energiei termice generate de starea instalaþiilor, pierderile înregistrate pe reþelele termice ºi eficienþã energeticã redusã, datorii mari înregistrate de operatorii de distribuþie cãtre producãtorul de energie termicã (Sucursala Electrocentrale Paroºeni) datoritã neîncasãrii de la populaþie a contravalorii energiei termice livrate (în situaþia municipiului Petroºani – societatea Termoficare SA – în reorganizare – peste 58 milioane lei), lipsa lucrãrilor de investiþii promovate de Sucursala Electrocentrale Paroºeni pentru reabilitarea
reþelelor de transport, dar ºi de autoritãþile administraþiei publice locale pentru modernizarea infrastructurii de distribuþie energie termicã (puncte termice, reþele termice). De asemenea, precizãm cã nicio localitate din Valea Jiului nu a solicitat fonduri de la bugetul de stat prin programul “Termoficarea 20062020 cãldurã ºi confort”, aprobat prin Hotãrârea
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI titular al proiectului „EXTINDERE REÞEA APÃ/APÃ UZATÃ PETRILA -PETROªANI OBIECT 1 – COLECTOR MENAJER DÃRÃNEªTI, PETROªANI- PARC INDUSTRIAL PETRILA”, anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, în cadrul
Guvernului nr. 426/2006, republicatã”, mai aratã rãspunsul oferit de Ministerul Dezvoltãrii, senatorului PNL, Carmen Hãrãu. Abia dupã ce ministerul primeºte un rãspuns de la Ministerul Energiei se va cunoaºte dacã abonaþii vor beneficia de agent termic în perioada de iarnã. Monika BACIU
procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul menþionat mai sus, propus a fi amplasat în oraºul Petrila, str. Minei – incintã E.M. Petrila, municipiul Petroºani, str. Peºtera, judeþul Hunedoara. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, în zilele de luni pânã joi, între orele 800-1600 ºi vineri între orele 800-1400, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet http://apmhd.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicarii prezentului anunþ.
4 Actualitate
De ce sã alegi Universitatea din Petroºani? N u mai puþin de 600 de locuri sunt scoase la Universitatea din Petroºani, pentru peste 20 de specializãri ºi 18 domenii de master. Studenþii care ar urma sã înveþe aici sunt încurajaþi sã o facã pentru ceea ce oferã Universitatea din Petroºani, pentru viaþa din campus, dar ºi pentru contractele pe care ºcoala superioarã din Valea Jiului le are destinate studenþilor absolvenþi. „Avem contracte cu aproape toate firmele din Valea Jiului, unde studenþii merg în practicã, dar ºi cu mari firme din þarã, precum: Philips, Bosch, Continental, DHS. Avem burse Erasmus
Plus, prin care studenþii noºtri, anual, pleacã ºi în alte þãri ale Europei, atât la Universitãþi, cât ºi la firme, unde îºi petrec minim 3 luni, practica, sau pot urma cursuri acolo, noi echivalându-le examenele pro-
movate în aceste universitãþi europene”, a spus prof.univ.dr.ing Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Admiterea la instituþia de învãþãmânt superior de la noi
Granturi de cercetare pentru elevii ºi studenþii olimpici
P
ânã la 3.500 de euro pot primi elevii care participã la olimpiadele naþionale sau internaþionale, potrivit unui act normativ aprobat luna trecutã. Sunt eligibili pentru acordarea grantului candidaþii care sunt absolvenþi de liceu care au obþinut cel puþin o datã, pe perioada studiilor liceale, locurile 1, 2 sau 3 la olimpiadele internaþionale sau naþionale de ºtiinþe ºi care sunt înmatriculaþi într-o instituþie de învãþãmânt superior din România, începând cu anul universitar 2017-2018.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Iulie 2017
Pentru laureaþii la olimpiade internaþionale se acordã suma de 3500 de euro pe an pentru locul 1, 3.000 de euro pe an pentru locul 2, 2.500 de euro pe an pentru locul 3; Pentru laureaþii la olimpiade naþionale se acorda suma de 2500 de euro pe an pentru locul 1, 2000 de euro pe an pentru locul 2 ºi 1500 de euro pe an pentru locul 3; Suplimentar faþã de aceste sume, se mai pot acorda: - 500 euro/an, pentru fiecare student, pentru participarea la evenimente ºtiinþifice internaþionale ºi/sau pentru protecþia drepturilor de proprietate intelectualã; - max. 3500
euro/an/echipã formatã din cel puþin 5 studenþi, provenind din una sau mai multe universitãþi, pentru materiale, subansamble ºi subcontractãri pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate în echipã, cu care aceasta se prezintã ºi clasificã la concursuri internaþionale de prestigiu. Sumele se asigura de cãtre Ministerul Cercetãrii ºi Inovãrii în lei, la cursul stabilit de Banca Naþionalã a României în data începerii anului universitar din anul respectiv, ºi se plãtesc cãtre instituþia de învãþãmânt superior la care este înmatriculat studentul.
a început de astãzi. „Din 10 pânã în 25 iulie am demarat programul de înscrieri, atât la licenþã, cât ºi la masterat. Eu cred cã paleta de 24 de specializãri la licenþã ºi 18 domenii la master sunt suficiente pentru ca sã acopere, atât cerinþele candidaþilor, cât ºi cerinþele angajatorilor din zonã”, a mai adãugat prof. univ. dr. ing Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. La aceastã ºcoalã sunt ºi studenþi basarabeni, iar lor le sunt destinate sesiuni speciale de înscriere ºi admitere. „De vineri a demarat un târg al universitãþilor la Chiºinãu, care este organizat de Asociaþia studenþilor basarabeni din România.
Avem ºi noi asociaþia noastrã, care participã la târgurile de la Chiºinãu, Bãlþi ºi Cahul ºi noi avem alocate de la Minister circa 80 de locuri, dintre care 50 cu bursã. Sperãm ca acestea sã fie ocupate integral de studenþii basarabeni. De altfel, noi anual, cel puþin 50 de basarabeni vin la noi sã studieze”, a spus ºi prof. univ.dr ing.habil. Eduard Edelhauser, prorector al Universitãþii. Universitatea din Petroºani a deschis, de luni, centre de înscriere la Deva, Hunedoara ºi Târgu Jiu, dar ºi la Petroºani ºi on-line pentru cei de peste hotare. Universitatea pregãteºte studenþi în domeniul minier, tehnic, inginerie, informaticã, ºtiinþe socio-umane ºi economie. Diana MITRACHE
Programul reprezintã o componentã a unui program mai amplu, denumit Brain Return, care va urmãri problematica dezvoltãrii carierei ºtiinþifice în ansamblu, ca ºi cea a colaborãrii cu cercetãtorii din diaspora ºtiinþificã, inclusiv posibilitãþile de întoarcere în þarã a acestora. Diana MITRACHE
Trãiesc în mizerie ºi nu-i deranjeazã C
ampaniile de deratizare ºi dezinsecþie derulate de edilii din Petroºani la blocul social din cartierul Colonie, dupã îmbolnãvirile de hepatitã ori alte maladii contagioase înregistrate printre chiriaºi, au avut efect pentru scurt timp. Blocul social este iarãºi focar de infecþie care pune în pericol sãnãtatea populaþiei. Riscul cel mai mare este de apariþie a unui focar de hepatitã însã acest lucru nu-i sperie pe chiriaºi. Nici mirosul insuportabil al gunoiului aruncat chiar de la geamul locuinþelor în faþa imobilului nu-i deranjeazã. Îi sperie însã pe edili, pentru cã zona este focar de infecþie ºi ar putea pune sãnãtatea petroºãnenilor în pericol. „Acolo era un focar de infecþie, într-adevãr am fãcut de trei ori
dezinsecþie la blocul social. Probabil cã vom mai face ºi altele”, au spus reprezentanþii Primãriei Petroºani. Imobilul cu peste 100 de apartamente aparþine municipalitãþii ºi este închiriat familiilor sãrace, însã indolenþa chiriaºilor l-a transformat într-o bombã pentru sãnãtatea publicã. În blocul social au fost înregistrate mai multe cazuri de hepatitã ori alte afecþiuni contagioase provocate de igiena precarã, iar edilii au cãutat nenumãrate soluþii de a-i face pe chiriaºi sã pãstreze curãþenia. Aceºtia le-au stabilit zile de muncã la curãþenia imobilului pentru hrana primitã de la cantina socialã, iar mulþi dintre beneficiari au renunþat la mâncare în loc sã-ºi facã curat în case. Maximilian GÂNJU
Simultan de ºah cu campioana SUA Sabina Foiºor, la Vulcan
A
câºtigat turneul Statelor Unite ale Americii, cu gândul la mama sa care s-a stins la începutul acestui an, marea maestrã de ºah Cristina Foiºor. Vorbim despre fiica sa, Sabina, care a venit din nou în România, dupã performanþa care a consacrat-o peste Ocean ºi a participat la un simultan de ºah, cu copiii din Vulcan.
Micuþii s-au arãtat extrem de încântaþi de asta ºi unii chiar au recunoscut cã este o onoare pentru ei sã fie bãtuþi de o asemenea campioanã. „Joc ºah de aproape 5 ani ºi, de când joc ºah, am învãþat sã învãþ sã pierd. Abia aºtept sã joc cu o mare campioanã. Zic cã o bat, dar ºi dacã iau bãtaie, o adaug în palmares”, a spus Diana, o fetiþã ce s-a înscris sâmbãtã la acest simultan. „Eu joc de 3 ni ºah ºi mã bucur cã azi joc cu campioana Statelor Unite ale Americii, Sabina Foiºor”, a spus o altã fetiþã. Sala de consiliu a primãriei din Vulcan a fost plinã de tineri veniþi sã ia parte la acest simultan, iar Sabina, cu lacrimi în ochi ºi emoþii în glas, le-a spus tuturor cã abia acum, când ºi-a pierdut definitiv mama, a înþeles cât de important
este sã îþi asculþi pãrinþii ºi sã îi faci mândri de performanþele tale. „Mama s-a nãscut în Petroºani, iar pãrinþii ei erau profesori. Mama a fost mare maestrã internaþionalã, a jucat de foarte multe ori pentru echipa României, dar, din pãcate, la începutul acestui an, am pierdut-o ºi a fost foarte greu ºi am încercat sã fiu puternicã ºi sã joc cât mai bine la Campionatul Americii, pentru cã ºtiu cã asta ºi-ar fi dorit. Mereu am avut de gând sã ies în primele trei, dar chiar am
ajuns prima. E un vis devenit realitate, e ceva la care nu m-am aºteptat, mai ales dupã suferinþa prin care am trecut. Cred cã faptul cã m-am gândit cã trebuie sã fac ceva bun pentru mama, m-a ajutat”, a spus Sabina Foiºor, înainte de a muta fiecare piesã de pe tablele de ºah ale celor mici. Sabina este un copil al cãrui pãrinþi i-au cultivat plãcerea pentru sportul minþii, mama fiind mare maestrã a ºahului, iar tatãl sãu maestru internaþional ºi acum ea a devenit un ade-
Servicii de informare ºi publicitate pentru Muzeul Mineritului
M
uzeul Mineritului din municipiul Petroºani va fi reabilitat. În acest sens, autoritãþile locale de la Petroºani achiziþioneazã servicii Informare si publicitate – proiect Muzeul Mineritului. “Obiectivul general al proiectului “Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã” îl reprezintã conservarea patrimoniului cultural ºi dezvoltarea economicã, socialã, educaþionalã ºi culturalã a Municipiului Petroºani prin promovarea obiectivului de patrimoniu Muzeul Mineritului, care se adreseazã atât locuitorilor zonei cât ºi turiºtilor de toate vârstele. Scopul implementãrii acestui proiect este de a proteja ºi promova patrimoniul cultural al zonei crescând astfel atractivitatea acestuia, calitatea serviciilor ºi informaþiilor oferite ºi contribuind la dezvoltarea zonei.
Pe termen lung, acest proiect îºi propune susþinerea dezvoltãrii Municipiului Petroºani ca destinaþie atractivã, conform standardelor Uniunii Europene, prin furnizarea de produse ºi servicii turistice atractive ºi calitative”, aratã caietul de sarcini. Proiectul a fost depus în luna
vãrat exemplu pentru fiecare dintre ei. „Pe aceºti copii îi sfãtuiesc sã þinã cont de sfaturile antrenorilor lor ºi le transmit cã important este sã îºi dedice câteva ore pe zi, acestui sport ºi sã nu renunþe niciodatã. Nu ºtii niciodatã când se întâmplã ceva bun. Toate se întâmplã cu un anumit scop ºi e important sã nu renunþe ºi asta caut sã le spun, mai ales când pierd. Ei au suportul pãrinþilor lor ºi al antrenorilor lor ºi atunci trebuie sã se motiveze pe mai departe”, a mai adãugat Sabina Foiºor. Simultanul de la finele sãptãmânii trecute a fost dedicat memoriei marii maestre de ºaf Cristina Foiºor, iar sufletul acestui eveniment a fost Dorel ªchiopu, cel care a ºi luptat mult sã înfiinþeze secþia de ºah de la Vulcan ºi care chiar a adus, de prin parcuri, jucãtorii de ºah, în salã
noiembrie 2016 ºi a parcurs toate etapele de evaluare, respectiv verificarea eligibilitãþii. Prin proiect, se urmãreºte reabilitarea clãdirii muzeului compusã din demisol, parter ºi pod prin executarea unor lucrãri de reparaþii, intervenþii de consolidare ºi intervenþii structurale; accesibilizarea clãdirii pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii prin realizarea unei platforme-ascensor automate în zona accesului principal ºi construirea unui lift în interiorul clãdirii care sã asigure accesul de la demisol pânã în pod; dotarea muzeului cu instalaþii, echipamente ºi dotãri pentru asigurarea utilitãþilor ºi a condiþiilor de climatizare, siguranþã la foc, antiefracþie; dotarea muzeului cu mobilier pentru expunerea ºi protecþia patrimoniului cultural; amenajarea suprafeþei exterioare de teren cu alei, trotuare, spaþii verzi, realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare ºi a unui spaþiu tip piaþetã în faþa clãdirii. Monika BACIU
ºi la concursuri. „Avem nevoie de modele ºi Sabina este un model. Societatea noastrã suferã de lipsa unor modele, iar eu cred cã aceasta este o experienþã pe care nu o vor uita aceºti copii toatã viaþa ºi se vor mândri cu bãtaia pe care au primit-o aici. Ce, le stricã o înfrângere de palmares cu campioana Americii?”, a spus Dorel ªchiopu. ªahiºtii din Valea Jiului vor sã reia tradiþia Cupei Cristian Foiºor, competiþie întreruptã nedrept de trecerea în nefiinþã a marii maestre de ºah. Prezenþa
tinere Sabina la Vulcan i-a adus, din partea autoritãþilor locale, o diplomã de onoare, iar primarul Gheorghe Ile a þinut sã îi mulþumeascã pentru prezenþa ei în mijlocul copiilor din Vulcan. „O sã vedem la finalul competiþiei câþi ºahiºti avem ºi noi, dupã ce fiecare îºi întrece minte cu aceastã campioanã. Eu nici nu m-am pus la masã, cã nu ºtiu dacã pot face douã mutãri pânã la ºahmat, dar ºi dacã îi bate pe toþi, ei tot în câºtig rãmân”, a spus Gheorghe Ile. Diana MITRACHE
4 Actualitate
De ce sã alegi Universitatea din Petroºani? N u mai puþin de 600 de locuri sunt scoase la Universitatea din Petroºani, pentru peste 20 de specializãri ºi 18 domenii de master. Studenþii care ar urma sã înveþe aici sunt încurajaþi sã o facã pentru ceea ce oferã Universitatea din Petroºani, pentru viaþa din campus, dar ºi pentru contractele pe care ºcoala superioarã din Valea Jiului le are destinate studenþilor absolvenþi. „Avem contracte cu aproape toate firmele din Valea Jiului, unde studenþii merg în practicã, dar ºi cu mari firme din þarã, precum: Philips, Bosch, Continental, DHS. Avem burse Erasmus
Plus, prin care studenþii noºtri, anual, pleacã ºi în alte þãri ale Europei, atât la Universitãþi, cât ºi la firme, unde îºi petrec minim 3 luni, practica, sau pot urma cursuri acolo, noi echivalându-le examenele pro-
movate în aceste universitãþi europene”, a spus prof.univ.dr.ing Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Admiterea la instituþia de învãþãmânt superior de la noi
Granturi de cercetare pentru elevii ºi studenþii olimpici
P
ânã la 3.500 de euro pot primi elevii care participã la olimpiadele naþionale sau internaþionale, potrivit unui act normativ aprobat luna trecutã. Sunt eligibili pentru acordarea grantului candidaþii care sunt absolvenþi de liceu care au obþinut cel puþin o datã, pe perioada studiilor liceale, locurile 1, 2 sau 3 la olimpiadele internaþionale sau naþionale de ºtiinþe ºi care sunt înmatriculaþi într-o instituþie de învãþãmânt superior din România, începând cu anul universitar 2017-2018.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Iulie 2017
Pentru laureaþii la olimpiade internaþionale se acordã suma de 3500 de euro pe an pentru locul 1, 3.000 de euro pe an pentru locul 2, 2.500 de euro pe an pentru locul 3; Pentru laureaþii la olimpiade naþionale se acorda suma de 2500 de euro pe an pentru locul 1, 2000 de euro pe an pentru locul 2 ºi 1500 de euro pe an pentru locul 3; Suplimentar faþã de aceste sume, se mai pot acorda: - 500 euro/an, pentru fiecare student, pentru participarea la evenimente ºtiinþifice internaþionale ºi/sau pentru protecþia drepturilor de proprietate intelectualã; - max. 3500
euro/an/echipã formatã din cel puþin 5 studenþi, provenind din una sau mai multe universitãþi, pentru materiale, subansamble ºi subcontractãri pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate în echipã, cu care aceasta se prezintã ºi clasificã la concursuri internaþionale de prestigiu. Sumele se asigura de cãtre Ministerul Cercetãrii ºi Inovãrii în lei, la cursul stabilit de Banca Naþionalã a României în data începerii anului universitar din anul respectiv, ºi se plãtesc cãtre instituþia de învãþãmânt superior la care este înmatriculat studentul.
a început de astãzi. „Din 10 pânã în 25 iulie am demarat programul de înscrieri, atât la licenþã, cât ºi la masterat. Eu cred cã paleta de 24 de specializãri la licenþã ºi 18 domenii la master sunt suficiente pentru ca sã acopere, atât cerinþele candidaþilor, cât ºi cerinþele angajatorilor din zonã”, a mai adãugat prof. univ. dr. ing Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. La aceastã ºcoalã sunt ºi studenþi basarabeni, iar lor le sunt destinate sesiuni speciale de înscriere ºi admitere. „De vineri a demarat un târg al universitãþilor la Chiºinãu, care este organizat de Asociaþia studenþilor basarabeni din România.
Avem ºi noi asociaþia noastrã, care participã la târgurile de la Chiºinãu, Bãlþi ºi Cahul ºi noi avem alocate de la Minister circa 80 de locuri, dintre care 50 cu bursã. Sperãm ca acestea sã fie ocupate integral de studenþii basarabeni. De altfel, noi anual, cel puþin 50 de basarabeni vin la noi sã studieze”, a spus ºi prof. univ.dr ing.habil. Eduard Edelhauser, prorector al Universitãþii. Universitatea din Petroºani a deschis, de luni, centre de înscriere la Deva, Hunedoara ºi Târgu Jiu, dar ºi la Petroºani ºi on-line pentru cei de peste hotare. Universitatea pregãteºte studenþi în domeniul minier, tehnic, inginerie, informaticã, ºtiinþe socio-umane ºi economie. Diana MITRACHE
Programul reprezintã o componentã a unui program mai amplu, denumit Brain Return, care va urmãri problematica dezvoltãrii carierei ºtiinþifice în ansamblu, ca ºi cea a colaborãrii cu cercetãtorii din diaspora ºtiinþificã, inclusiv posibilitãþile de întoarcere în þarã a acestora. Diana MITRACHE
Trãiesc în mizerie ºi nu-i deranjeazã C
ampaniile de deratizare ºi dezinsecþie derulate de edilii din Petroºani la blocul social din cartierul Colonie, dupã îmbolnãvirile de hepatitã ori alte maladii contagioase înregistrate printre chiriaºi, au avut efect pentru scurt timp. Blocul social este iarãºi focar de infecþie care pune în pericol sãnãtatea populaþiei. Riscul cel mai mare este de apariþie a unui focar de hepatitã însã acest lucru nu-i sperie pe chiriaºi. Nici mirosul insuportabil al gunoiului aruncat chiar de la geamul locuinþelor în faþa imobilului nu-i deranjeazã. Îi sperie însã pe edili, pentru cã zona este focar de infecþie ºi ar putea pune sãnãtatea petroºãnenilor în pericol. „Acolo era un focar de infecþie, într-adevãr am fãcut de trei ori
dezinsecþie la blocul social. Probabil cã vom mai face ºi altele”, au spus reprezentanþii Primãriei Petroºani. Imobilul cu peste 100 de apartamente aparþine municipalitãþii ºi este închiriat familiilor sãrace, însã indolenþa chiriaºilor l-a transformat într-o bombã pentru sãnãtatea publicã. În blocul social au fost înregistrate mai multe cazuri de hepatitã ori alte afecþiuni contagioase provocate de igiena precarã, iar edilii au cãutat nenumãrate soluþii de a-i face pe chiriaºi sã pãstreze curãþenia. Aceºtia le-au stabilit zile de muncã la curãþenia imobilului pentru hrana primitã de la cantina socialã, iar mulþi dintre beneficiari au renunþat la mâncare în loc sã-ºi facã curat în case. Maximilian GÂNJU
Simultan de ºah cu campioana SUA Sabina Foiºor, la Vulcan
A
câºtigat turneul Statelor Unite ale Americii, cu gândul la mama sa care s-a stins la începutul acestui an, marea maestrã de ºah Cristina Foiºor. Vorbim despre fiica sa, Sabina, care a venit din nou în România, dupã performanþa care a consacrat-o peste Ocean ºi a participat la un simultan de ºah, cu copiii din Vulcan.
Micuþii s-au arãtat extrem de încântaþi de asta ºi unii chiar au recunoscut cã este o onoare pentru ei sã fie bãtuþi de o asemenea campioanã. „Joc ºah de aproape 5 ani ºi, de când joc ºah, am învãþat sã învãþ sã pierd. Abia aºtept sã joc cu o mare campioanã. Zic cã o bat, dar ºi dacã iau bãtaie, o adaug în palmares”, a spus Diana, o fetiþã ce s-a înscris sâmbãtã la acest simultan. „Eu joc de 3 ni ºah ºi mã bucur cã azi joc cu campioana Statelor Unite ale Americii, Sabina Foiºor”, a spus o altã fetiþã. Sala de consiliu a primãriei din Vulcan a fost plinã de tineri veniþi sã ia parte la acest simultan, iar Sabina, cu lacrimi în ochi ºi emoþii în glas, le-a spus tuturor cã abia acum, când ºi-a pierdut definitiv mama, a înþeles cât de important
este sã îþi asculþi pãrinþii ºi sã îi faci mândri de performanþele tale. „Mama s-a nãscut în Petroºani, iar pãrinþii ei erau profesori. Mama a fost mare maestrã internaþionalã, a jucat de foarte multe ori pentru echipa României, dar, din pãcate, la începutul acestui an, am pierdut-o ºi a fost foarte greu ºi am încercat sã fiu puternicã ºi sã joc cât mai bine la Campionatul Americii, pentru cã ºtiu cã asta ºi-ar fi dorit. Mereu am avut de gând sã ies în primele trei, dar chiar am
ajuns prima. E un vis devenit realitate, e ceva la care nu m-am aºteptat, mai ales dupã suferinþa prin care am trecut. Cred cã faptul cã m-am gândit cã trebuie sã fac ceva bun pentru mama, m-a ajutat”, a spus Sabina Foiºor, înainte de a muta fiecare piesã de pe tablele de ºah ale celor mici. Sabina este un copil al cãrui pãrinþi i-au cultivat plãcerea pentru sportul minþii, mama fiind mare maestrã a ºahului, iar tatãl sãu maestru internaþional ºi acum ea a devenit un ade-
Servicii de informare ºi publicitate pentru Muzeul Mineritului
M
uzeul Mineritului din municipiul Petroºani va fi reabilitat. În acest sens, autoritãþile locale de la Petroºani achiziþioneazã servicii Informare si publicitate – proiect Muzeul Mineritului. “Obiectivul general al proiectului “Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã” îl reprezintã conservarea patrimoniului cultural ºi dezvoltarea economicã, socialã, educaþionalã ºi culturalã a Municipiului Petroºani prin promovarea obiectivului de patrimoniu Muzeul Mineritului, care se adreseazã atât locuitorilor zonei cât ºi turiºtilor de toate vârstele. Scopul implementãrii acestui proiect este de a proteja ºi promova patrimoniul cultural al zonei crescând astfel atractivitatea acestuia, calitatea serviciilor ºi informaþiilor oferite ºi contribuind la dezvoltarea zonei.
Pe termen lung, acest proiect îºi propune susþinerea dezvoltãrii Municipiului Petroºani ca destinaþie atractivã, conform standardelor Uniunii Europene, prin furnizarea de produse ºi servicii turistice atractive ºi calitative”, aratã caietul de sarcini. Proiectul a fost depus în luna
vãrat exemplu pentru fiecare dintre ei. „Pe aceºti copii îi sfãtuiesc sã þinã cont de sfaturile antrenorilor lor ºi le transmit cã important este sã îºi dedice câteva ore pe zi, acestui sport ºi sã nu renunþe niciodatã. Nu ºtii niciodatã când se întâmplã ceva bun. Toate se întâmplã cu un anumit scop ºi e important sã nu renunþe ºi asta caut sã le spun, mai ales când pierd. Ei au suportul pãrinþilor lor ºi al antrenorilor lor ºi atunci trebuie sã se motiveze pe mai departe”, a mai adãugat Sabina Foiºor. Simultanul de la finele sãptãmânii trecute a fost dedicat memoriei marii maestre de ºaf Cristina Foiºor, iar sufletul acestui eveniment a fost Dorel ªchiopu, cel care a ºi luptat mult sã înfiinþeze secþia de ºah de la Vulcan ºi care chiar a adus, de prin parcuri, jucãtorii de ºah, în salã
noiembrie 2016 ºi a parcurs toate etapele de evaluare, respectiv verificarea eligibilitãþii. Prin proiect, se urmãreºte reabilitarea clãdirii muzeului compusã din demisol, parter ºi pod prin executarea unor lucrãri de reparaþii, intervenþii de consolidare ºi intervenþii structurale; accesibilizarea clãdirii pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii prin realizarea unei platforme-ascensor automate în zona accesului principal ºi construirea unui lift în interiorul clãdirii care sã asigure accesul de la demisol pânã în pod; dotarea muzeului cu instalaþii, echipamente ºi dotãri pentru asigurarea utilitãþilor ºi a condiþiilor de climatizare, siguranþã la foc, antiefracþie; dotarea muzeului cu mobilier pentru expunerea ºi protecþia patrimoniului cultural; amenajarea suprafeþei exterioare de teren cu alei, trotuare, spaþii verzi, realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare ºi a unui spaþiu tip piaþetã în faþa clãdirii. Monika BACIU
ºi la concursuri. „Avem nevoie de modele ºi Sabina este un model. Societatea noastrã suferã de lipsa unor modele, iar eu cred cã aceasta este o experienþã pe care nu o vor uita aceºti copii toatã viaþa ºi se vor mândri cu bãtaia pe care au primit-o aici. Ce, le stricã o înfrângere de palmares cu campioana Americii?”, a spus Dorel ªchiopu. ªahiºtii din Valea Jiului vor sã reia tradiþia Cupei Cristian Foiºor, competiþie întreruptã nedrept de trecerea în nefiinþã a marii maestre de ºah. Prezenþa
tinere Sabina la Vulcan i-a adus, din partea autoritãþilor locale, o diplomã de onoare, iar primarul Gheorghe Ile a þinut sã îi mulþumeascã pentru prezenþa ei în mijlocul copiilor din Vulcan. „O sã vedem la finalul competiþiei câþi ºahiºti avem ºi noi, dupã ce fiecare îºi întrece minte cu aceastã campioanã. Eu nici nu m-am pus la masã, cã nu ºtiu dacã pot face douã mutãri pânã la ºahmat, dar ºi dacã îi bate pe toþi, ei tot în câºtig rãmân”, a spus Gheorghe Ile. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Iulie 2017
Administratie 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Iulie 2017
* CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI * HOTÃRÂREA NR.88/2017
pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2017 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 37/ 03.04.2017 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 16 voturi “Pentru” ºi 1 “Abþinere” Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Þinând cont de prevederile Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 37/ 03.04.2017 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2017 ºi a estimãrilor pe anii 2018 – 2020;
Examinând Proiectul de hotãrâre nr. 103/ 28 iunie 2017 iniþiat prin Expunerea de motive nr. 7931/ 28 iunie 2017 întocmitã de domnul Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care propune rectificarea bugetului local pe anul 2017; Având în vedere Raportul nr. 7932/ 28.06.2017 ºi Raportul nr. 7933/28.06.2017 prezentate de Direcþia Economicã din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi socialculturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Având în vedere propunerea de rectificare bugetarã primitã din partea Spitalului Municipal Lupeni ºi necesitatea încadrãrii cheltuielilor în creditele bugetare aprobate, în urma analizei execuþiei bugetare, se impune rectificarea bugetului instituþiilor publice finanþate parþial din venituri proprii atât la venituri cât ºi la cheltuieli cu suma de 0,26 mii lei ºi a bugetului local; Þinând cont de prevederile art. 19 alin. (2) ºi 49 alin. (5) din Legea nr. 273 din 2006 privind finanþele publice locale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ; În temeiul art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “b” ºi alin. (4) lit. ”a” ºi art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare
HOTÃRêTE:
Art. 1 (1) Se aprobã rectificarea bugetului local al Municipiului Lupeni pe anul 2017 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 37/ 03.04.2017 conform anexei nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. (2) În urma rectificãrii bugetul local anual nu se majoreazã nici la venituri ºi nici la cheltuieli ºi este de 38.282,80 mii lei la venituri ºi 43.551,46 mii lei la cheltuieli. Art. 2 (1) Se aprobã rectificarea bugetului instituþiilor publice finanþate parþial din venituri proprii pe anul 2017 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 37/ 03.04.2017 conform anexei nr. 2 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. (2) În urma rectificãrii bugetul instituþiilor publice finanþate parþial din venituri proprii se majoreazã ºi la venituri ºi la cheltuieli ºi este de 26.997,30 mii lei la venituri ºi 27.075,77 mii lei la cheltuieli. Art. 3 – Se aprobã modificarea Programului de investiþii publice finanþate din venituri proprii pentru anul 2017 conform anexei nr. 3 ºi a Listei poziþiei “Alte cheltuieli de investiþii “ defalcatã pe categorii de bunuri repartizate cont 66.10 SÃNÃTATE pe anul 2017 conform anexei nr. 3a , anexe care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art. 4 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 5 - Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.
Lupeni 29 iunie 2017 Preºedinte de ºedinþã, Ing. DAVID BENEDEKFI Contrasemneazã- Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Iulie 2017
Henþ cu mâna
Tot mai puþini... Au trecut zece ani de când Jiul Petroºani a ieºit de pe tabloul general al primei ligi. Chiar dacã a retrogradat, atunci în
2007, nu avea o echipã tocmai rea. Numeroºi jucãtori au plecat la alte echipe, fãcând faþã cu brio. Anii însã au trecut,
au rãmas tot mai puþini, abia de-i mai gãsim cu lupa, ici-colo, pierduþi printre anonimii unor generaþii din ce în ce mai slabe. În materie de antrenori, îl gãsim pe Ionuþ Popa de la ACS Poli Timiºoara, iar printre secunzii lui Edi
Iordãnescu la Astra Giurgiu, pe Ionuþ Stelescu. Mai e Pintilii la FCSB ºi Ciprian Petre la Juventus Bucureºti, în rest s-a cam încheiat povestea foºtilor jiuliºti. Majoritatea s-au lãsat, unii mai joacã prin ligile inferioare, îl
regãsim pe fostul junior Mãþan la Viitorul Constanþa, un jucãtor de mare perspectivã, inclus recent de Gicã Hagi în lotul mare. Se stinge încet, dar sigur, izvorul de fotbal de la Jiul. Nimic de valoare de zece ani încoace.
Fotbal. Liga a V-a Hunedora. Ediþia 2016-2017. Analizã.
CU VULCANUL PE TABLOU S
-a încheiat un sezon de Liga a V-a Hunedoara cu o luptã pentru promovare dusã pânã spre final, în care lupta s-a dat între douã echipe, Dacia Orãºtie ºi Mãgura Pui.
Meciul decisiv a fost în penultima etapã, când cele douã echipe s-au întâlnit în meciul direct, câºtigat de Dacia Orãºtie cu 2-1. O promovare meritatã a unei echipe de tradiþie în fotbalul românesc, o echipã pe care anii ’80 o gãseam pe tabloul divizionar „B”! Dacã pe Mãgura Pui am gãsit-o
Albesc în partida C.S.M. Vulcan Mãgura Pui
Doru Mârºava a reuºit cu Vulcanul un campionat bun
Fazã de meci C.S.M. Vulcan - Mãgura Pui mereu în ultimii zece ani printre primele clasate, mereu în lupta pentru locul 1, în schimb o revelaþie a fost echipa A.S. Sântãmãria Orlea, cãreia i-a priit noul stadion, clasându-se în final pe locul 3. Reprezentanta Vãii Jiului la acest nivel, C.S.M. Vulcan, a alternat între rezultate bune ºi o poziþie bunã în vârful clasamentului. Pentru o echipã cu mulþi jucãtori tineri, nu putem spune cã e chiar rãu, dar þinând cont de renumele echipei, se putea ºi mai bine... La polul opus, echipele C.S. Ghelari ºi Mureºul Pricaz s-au retras din retur, iar Santos Boz ºi Agrocompany Bãcia au fãcut figu-
raþie, fiind ciuca bãtãilor celorlalte competitoare. Gogeteri C.S.M. Vulcan 23 goluri – Pârvulesc 18 goluri – ªilip 8 goluri – Fl. Palade 6 goluri – Mândreci 4 goluri – Budurui, Fl.Rus 2 goluri – Andrici, Hiriciov, Bãrcãceanu 1 gol – L. Drãghici, Vãduva, Licoiu, Vas, Bãdãrãu, Krafft, Cârc. Golgeteri 33 goluri – S. Nicolescu – Dacia Orãºtie 30 goluri – I. Lupulescu – Mãgura Pui 27 goluri – D. Sãlãºan – Cerna Lunca Cernii, Apati – Mureºul Pricaz + Mãgura Pui 23 goluri – Pârvulesc – C.S.M. Vulcan 22 goluri – Vaºarhealean – Dacia Orãºtie
Fotbal. Jiul – Dinamo old boys. AMR 28 zile
„SÃ NU MAI AUD DE FOTBAL!” U
nul dintre jucãtorii emblematici ai Jiului, Sorin Henzel (50 ani), cu numai puþin de 8 campionate la Petroºani (1984-85, 1986-87, 1988-90, 1991-93, 1997-98), întrebat fiind dacã va veni la acel joc old-boys Jiul- Dinamo, a declarat:
„În jurul echipei Jiul au mai rãmas acum doar lingãii. Sã nu mai aud de fotbal! Mi s-a acrit, am vãzut o serie de aspecte care mã dezgustã. Nu vreau sã intru în detalii, sã nu cadã niºte statui. Sã fie sãnãtoºi, sã-ºi facã ei treburile aºa cum s-au obiºnuit”. Fãrã comentarii...
Paginã realizatã de Genu TUÞU