CVJ NR. 1352 VINERI 9 IUNIE 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1352

Cronica Vãii Jiului Vineri, 9 Iunie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

IARBA. CINE SÃ O TAIE?

Încã un an pânã la divizarea CEH

R

ãmân 4 unitãþi miniere ºi, în anul urmãtor, activitatea nu se va separa, deºi singura soluþie viabilã pentru Complexul Energetic Hunedoara este divizarea.

Sindicatele din minerit susþin un astfel de program, mai ales cã asta înseamnã accesarea unui ajutor de stat ºi activitate prelungitã la minele Lonea ºi Lupeni. „În momentul de faþã, ca ºi în perioada urmãtoare, vom desfãºura activitatea în cadrul aceleiaºi structuri, aproape un an”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Minele vor rãmâne ºi mai apoi în cadrul aceleiaºi structuri ºi doar partea energeticã ar putea sã se divizeze, dar

peste un an de zile. Atât va dura separarea. „Toate cele 4 mine vor funcþiona într-o structurã singularã.

Regulamentul 787, în baza cãruia se acordã ajutorul de stat impune doar contabilitãþi separate. În ceea ce priveºte despãrþirea activitãþii de minerit, de cea de energie, calendarul este unul mai lung. Ar fi undeva la peste 200 de zile”, a mai adãugat Câmpean.

Complexul Energetic Hunedoara a luat fiinþã în septembrie 2012 ºi include douã centrale, cea de la Mintia ºi cea de la Paroºeni (cu o capacitate de 133 MW) precum ºi 4 exploatãri miniere de huilã.

Diana MITRACHE

A

u vãzut ºerpi, vorbesc despre cãpuºe ºi insecte de tot felul, dar prea puþini iau atitudine. Vorbim despre oamenii din Valea Jiului, care, din cauza ploilor din ultimul timp, s-au trezit între bãlãrii uriaºe. Unii stau la bloc ºi acolo ar fi obligaþi oarecum sã îºi tundã iarba, iar alþii doar se plâng cã e prea multã vegetaþie ºi prea mari bãlãriile. >>> PAGINA A 5-A

CEH ºi Ministerul Energiei, pârâþi de un fost membru al CA

U

n fost membru al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a acþionat în instanþã societatea, dar ºi Ministerul Energiei.

Este vorba de Ringo Dãmureanu, preºedintele Sindicatului Forþa Ligii, cel care a avut, pentru circa o

lunã, calitatea de membru în cadrul Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Ringo Dãmureanu a fost înlocuit din CA în urma unei decizii a AGA, cu Alexandru Prepeliþã.

Ringo Dãmureanu a fost demis din CA, la scurt timp dupã demiterea lui Mihael Melczer din funcþia de director general al

CEH, chiar de cãtre Consiliul de Administraþie.

Potrivit actului constitutiv al Complexului Energetic Hunedoara, AGA poate revocat oricând CA-ul sau un membru. „Reprezentanþii în Adunarea Generalã a Acþionarilor CE Hunedoara sunt numiþi ºi revocaþi prin ordin al ministrului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii

ºi Mediului de Afaceri”, aratã articolul 13 din Actul constitutiv al CEH. Ringo Dãmureanu a fost demis din CA-ul de la CEH în data de 2 mai.

Acesta s-a adresat instanþei de judecatã.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curþii de Apel Craiova.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Iunie 2017

Integrare pe piaþa muncii pentru studenþi

S

tudenþii Universitãþii din Petroºani îºi pot gãsi locuri de muncã dupã finalizarea studiilor.

Dacã în ultimii ani, s-a vorbit la nivel naþional de faptul cã unele universitãþi din þarã sunt doar fabrici de diplome, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului.

Statisticile celor de la Universitatea Petroºani aratã cu majoritatea absolvenþilor reuºesc sã se integreze pe piaþa

muncii dupã terminarea studiilor. “În fiecare an facem o statisticã.

Deocamdatã statistica noastrã nu este la nivelul absolvenþilor din anul 2016. Noi actualizãm aceastã statisticã an de an, dar avem datele exacte atunci când absolvenþii noºtri vin dupã diplome.

Atunci le cerem date despre unde sunt angajaþi ºi cu aceastã ocazie vedem procentul de angajare. Din fericire în ultimii ani este din ce în ce mai bun pentru cã se cautã absolvenþii de inginerie, datoritã exploziei

Petrila n-a mai avut nevoie de ajutorul sãu A

condus timp de zece ani serviciul pompierilor voluntari din estul Vãii Jiului, a fost apreciat chiar ºi de pompierii militari pentru profesionalism iar colegii sãi voluntari au ieºit primii ani la rând la aplicaþiile ºi concursurile derulate de ISU. Imediat dupã alegerile locale de anul trecut, Neculai Alexandrescu a demisionat din funcþie iar actuala administraþie nu s-a impacientat cã pierde un om valoros.

A acceptat plecare lui Alexandrescu cu uºurinþã, mai ales cã pompierul a fost un susþinãtor al

firmelor IT ºi a producþiei, dar din pãcate mulþi absolvenþi de liceu cautã sã plece la universitãþi din strãinãtate”, a declarat rectorul UPET, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai.

Instituþiile de învãþãmânt superior din România trebuie sã îºi popularizeze ofertele ºi în contextul internaþional.

“Pe lângã atacurile teroriste din multe þãri, România este mult mai sigurã, plus recentul atac cibernetic la sistemele IT, iar românii au fãcut faþã cu bine ºi sunt printre cei care

fostului edil, acesta fiind ºi motivul demisiei sale.

Fostul ºeful pompierilor petrileni a considerat cã onoarea sa este mai presus de orice compromis. Petrila a pierdut un salvator însã l-a câºtigat Anglia, acolo unde Neculai Alexandrescu, datoritã pregãtirii sale la dezastre ºi a profesionalismului, a fost imediat cooptat într-un serviciu medical de urgenþã.

Astfel, de aproape un an de zile, Alexandrescu le vine în ajutor englezilor la EMC Medical Services, serviciul de urgenþã din regiunea Blewbury.

Maximilian GÂNJU

ANUNÞ Primãria municipiului Vulcan anunþã cã în data de 10 iunie 2017 activitatea instituþiei se desfãºoarã în regim de program normal, respectiv de la ora 7.30 la ora 13.30. În cadrul compartimentului Evidenþa persoanei programul de lucru cu publicul este între orele 8.30 - 13.00.

PRIMAR, Ing. ILE GHEORGHE

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

pot contracara astfel de atacuri”, a mai spus sursa citatã.

Statisticile UPET aratã cu 7 din 10 absolvenþi reuºesc sã se angajeze dupã finalizarea studiilor.

Monika BACIU

Conflict de interese la Primãria Deva

F

ostul consilier local al municipiului Deva, în cãrþi pentru funcþia de viceprimar la un moment dat, este acuzat de procurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie de conflict de interese.

Anchetatorii susþin cã Muntean a obþinut foloase patrimoniale de pe urma calitãþii sale de consilier. ”La data de 29 martie 2013, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al municipiului Deva, inculpatul MUNTEAN MARIAN a participat la ºedinþa de consiliu din acea datã ºi ºi-a exercitat dreptul de vot cu privire la majorarea numãrului de cãlãtorii gratuite dus — întors pe lunã în favoarea mai multor categorii de persoane din municipiul Deva de la 7 la 10, în condiþiile în care operatorul de transport era o societate în cadrul cãreia Muntean Marian deþinuse calitatea de administrator pânã în data de 5 iulie 2012, iar ulterior pe cea de administrator de fapt. În consecinþã, societatea respectivã urma sã fie

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

retribuitã cu contravaloarea biletelor eliberate de cãtre Consiliul Local, hotãrârea adoptatã conducând la producerea de foloase patrimoniale în favoarea inculpatului.

Precizãm cã inculpatul a deþinut calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Deva din data de 25 iunie 2012 pânã pe 10 noiembrie 2015”, se aratã în rechizitoriul procurorilor. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Deva. (M. GÂNJU) GÂNJU)

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

- Dr. PREDA MIHAI -

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SORTIMENTE DIVERSE

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Iunie 2017

Aproape de a fi opritã

Zeci de angajaþi de la Termocentrala Mintia au protestat

Z

eci de angajaþi ai termocentralei de la Mintia au întrerupt lucrul. Circa 100 de energeticieni solicitã pãstrarea locurilor de muncã, prezenþa ministrului Toma Petcu, dar ºi alte revendicãri care încã nu le-au fost luate în seamã.

Ultimul protest de la Mintia a avut loc în urmã cu o lunã de zile.

Din lipsa echipamentului de protecþie, neacordat începând cu anul 2014, oamenii au refuzat preluarea serviciului de turã. „Oamenii solicitã prezenþa ministrului Energiei pentru discuþii legate de viitorul termocentralei, implicit a locurilor de muncã, niºte corecþii salariale

promise de domnul Stancu la celãlalt protest ºi neonorate. A înfiinþat o comisie care pânã în data de 31 mai trebuia sã aibã niºte rezultate, dar s-au amânat. Între timp domnul Stancu ºi CA-ul au o majorare substanþialã a salariului”, a declarat Cristian Iºtoc, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoreanã.

Totodatã, cei de la Mintia cer ºi renegocierea plãþilor compensatorii, acordate în

caz de disponibilizare.

La momentul de faþã, potrivit CCM-ului în vigoare, în cazul concedierilor colective se vor acorda salarii compensatorii astfel angajaþii care mai au un an pânã la pensie vor beneficia de un salariu mediu brut (3400 lei brut), salariaþii care mai au între unu ºi trei ani pânã la pensie – trei salarii medii brute pe unitate, salariaþii care au mai mult de trei ani pânã la pensionare vor

Evaziune fiscalã cu tone de fier vechi

Astfel, potrivit poliþiºtilor Serviciului Judeþean de Transporturi Hunedoara, în primul caz, au început cercetãrile faþã de un bãrbat în vârstã de 55 de ani, din municipiul Hunedoara, cu privire la care au stabilit cã, în cursul anului 2009, a valorificat 2.753 kg. de deºeuri metalice la o societate comercialã din Hunedoara. Bãrbatul nu a depus în termen declaraþia de venit la Administraþia Financiarã Hunedoara pentru a se calcula ºi reþine impozitul pe venit în formã de cotã unicã de 16% din venitul realizat cu ocazia predãrii materialelor ºi a declarat în fals cã acestea provin din gospodãria proprie, pentru a nu se reþine impozitul

Termocentralei Mintia este asiguratã la aceastã orã, de schimbul 3.

Conducerea nu are soluþii legale pentru asigurarea schimbului de turã. În patru ore, trebuia asigurat personalul pentru preluarea schimbului. În caz contrar, se trece la oprirea în siguranþã instalaþiei. La ora 11 trebuia datã dispoziþia de oprire. Încã nu au hotãrât acest lucru,

deci se funcþioneazã în continuare cu risc mare pentru securitatea lucrãtorilor ºi a instalaþiilor”, a mai declarat Iºtoc Celor 50 de angajaþi care protestau, la primele ore ale dimineþii, la termocentrala Mintia li s-au alãturat ºi cei de la secþia PRAM – AMC. Existã riscul ca termocentrala sã fie opritã.

Monika BACIU

Banii au ºters traumele prin care a trecut adolescenta sechestratã?

A

buzatorul ºi-a þinut victima captivã, fãrã apã ºi hranã, a bãtut-o ºi umilit-o ºi a violat-o repetat.

D

oi hunedoreni au intrat în vizorul organelor de cercetare penalã dupã ce au valorificat importante cantitãþi de fier vechi, dar au uitat ca sã îºi declare venitul la fisc.

beneficia de ºase salarii medii brute.

“Oamenii cer ºi majorarea plãþilor compensatorii în CCM. Vrem renegocierea în baza programului de închidere, sumele sã fie similare cu cei de la Închideri, 37.000 – 40.000”, a mai spus sursa citatã.

Salariaþii de la Mintia vor continua protestul pânã când ministrul Energiei, Toma Petcu va discuta cu ei.

“Funcþionarea

direct de la sursã. În cel de-al doilea caz, în urma activitãþilor desfãºurate, poliþiºtii au mai identificat un bãrbat, în vârstã de 32 de ani, din municipiul Hunedoara, cu privire la care au stabilit cã, în cursul anului 2009, a valorificat 1.480 kg. de deºeuri metalice la o societate de profil, din municipiul Hunedoara. ªi de aceastã datã, cel în cauzã nu a depus în termen declaraþia de venit la Administraþia Financiarã Hunedoara pentru a se calcula ºi reþine impozitul pe venit, cu ocazia predãrii materialelor ºi a declarat în fals cã acestea provin din gospodãria proprie, pentru a nu se reþine impozitul direct de la sursã. În ambele cauze, poliþiºtii au întocmit dosare de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de evaziune fiscalã.

Acestea sunt faptele consemnate de poliþiºti ºi procurori în urma anchetei penale.

Agresorul a fost trimis în judecatã pentru mai multe capete de acuzare, însã victima l-a iertat.

Tânãrul de 27 de ani, din Petrila, acuzat cã ºi-a bãtut, sechestrat ºi abuzat iubita a scãpat ºi de acuzaþia de viol.

Victima sa, minorã la momentul producerii faptelor, l-a iertat ºi astfel magistraþii Judecãtoriei Petroºani s-au vãzut nevoiþi sã schimbe încadrarea juridicã a faptelor pentru care individul este judecat. Duma

Ioan Daniel a fost acuzat ºi judecat pentru infracþiunile de viol, lipsire de libertate în mod ilegal ºi lovire sau alte violenþe, dar cum a intervenit împãcarea pãrþilor, tânãrul va rãspunde pentru infracþiunea de lipsire de libertate în mod ilegal. Procurorii ºi poliþiºtii au muncit fãrã oprire la acest dosar pentru a proba infracþiunile, dar efortul lor ar putea fi în zadar. Potrivit datelor din anchetã, Duma Ioan Daniel ºi-a sechestrat iubita, o adolescentã din

Rovinari, cu care avea o relaþie de aproape un an de zile ºi o þinea într-o locuinþã în Petrila.

Anchetatorii au aflat cã o ducea într-o zonã izolatã unde o batjocorea ºi a recurs la asemenea fapte din gelozie. A fost salvatã dupã douã zile de chin de un echipaj de poliþie din Petrila. Când a ajuns în braþele poliþiºtilor le-a cerut apã ºi ceva de mâncare, înainte de a ajunge la spital.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Î

Cabinetele medicale ºcolare, în sarcina primãriilor

nfiinþarea de cabinete medicale ºcolare cade în sarcina administraþiilor locale. Cel puþin asta susþin reprezentanþii Ministerului Educaþiei. La Petroºani funcþioneazã douã cabinete medicale ºcolare. “Încã din anul 2000, autoritãþile locale, conform legii, sunt administratorii clãdirilor ºi terenurilor în care îºi desfãºoarã activitatea instituþiile de învãþãmânt preuniversitar de stat. în calitate de administratori, autoritãþile locale, pe raza cãrora sunt amplasate unitãþile de învãþãmânt au obligaþia

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Iunie 2017

sã ia toate mãsurile pentru ca activitatea instructiv-educativã sã se desfãºoare în bune condiþii, prin repararea, reabilitarea ºi dotarea imobilelor”, aratã oficialii Ministerului Educaþiei.

Existã un protocol semnat între Ministerul Dezvoltãrii ºi Ministerul

Se cautã voluntari pentru blocul din Petrila

A

proape 2.000 de euro vor fi investiþi la Petrila, în blocul ce a ars în Cartierul 8 Martie, iar cei care au iniþiat acest proiect sunt voluntarii de la Caritas.

Totul face parte dintr-un proiect mai amplu ºi pune în valoare ideea de voluntariat. Sunt aºteptaþi sã se alãture mai ales cei care au avut de suferit, dar ºi oamenii simpli, care cred cã pot ajuta pentru a le reface oamenilor locul în care stau. „Avem un proiect care se desfãºoarã pe doi ani de zile ºi care se numeºte „Centrul regional pentru dezvoltarea serviciilor

Educaþiei în ceea ce priveºte îmbunãtãþirea condiþiilor din unitãþile respective.

“Ministerul Educaþiei Naþionale, pentru realizarea lucrãrilor de investiþii de la unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat ºi în vederea îmbunãtãþirii condiþiilor

din aceste unitãþi, inclusive pentru înfiinþarea ºi/sau dotarea cabinetelor pentru medicinã ºcolarã ºi sportivã, a semnat un protocol de colaborare cu Ministerul Dezvoltãrii REgionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene, autoritatea desemnatã sã coordoneze Programul Naþional de Dezvoltare Localã (...). În conformi-

tate cu prevederile acestui protocol, ministerul acordã sprijin MDRAPFE în ceea ce priveºte identificarea problemelor de naturã investiþionalã cu care se confruntã unitãþile de învãþãmânt preuniversitar. În acest sens, Ministerul Educaþiei Naþionale colecteazã, cu ajutorul aplicaþiei informatice SIIIR, datele privind baza materialã a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar”, mai aratã oficialii ministerului de resort.

La începutul acestui an, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat încheierea unor contracte de servicii de asistenþã medicalã ºcolarã cu medicii de familie, pentru unitãþile de învãþãmânt în care nu

existã cabinete medicale ºcolare. Serviciile ºi activitãþile de asistenþã medicalã comunitarã sunt asigurate de cãtre asistentul medical comunitar ºi mediatorul sanitar.

Conform legilor în vigoare, asistenþa medicalã ºi de medicinã dentarã acordatã preºcolarilor ºi elevilor pe toatã perioada în care se aflã în unitãþile de învãþãmânt se asigurã în cabinetele medicale ºi de medicinã dentarã din ºcoli ºi grãdiniþe. La Petroºani niciuna din unitãþile de învãþãmânt nu are cabinet medical stomatologic.

Aceleaºi legi prevãd cã “acolo unde nu existã cabinete medicale ºi de medicinã dentarã în grãdiniþe ºi ºcoli, asistenþa medicalã se poate realiza de medicii de familie ºi medicii dentiºti”.

Monika BACIU

Infrastructura – prioritatea în absorbþia fondurilor UE pentru Valea Jiului sociale” ºi astfel, în cadrul acestuia, una dintre activitãþi se numeºte „Cetãþeni activi”. Vom începe, împreunã cu meºterii ºi cu voluntarii din comunitate, mãcar cei afectaþi direct, care sã se implice activ, sã refacem casa scãrii, sã putem sã le oferim condiþii mai bune. Banii pentru activitate vin din proiect ºi sunt 1.800 de euro, pe care îi investim, dar munca vrem sã fie un exerciþiu de implicare comunitarã”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani.

Aºadar, dacã vreþi, implicaþi-vã ºi ajutaþi. Înscrierile la munca de voluntariat se fac între 5 – 9 iunie, iar apoi puteþi participa la refacerea utilitãþilor distruse în incendiul devastator.

Diana MITRACHE

R

omânia este codaºã în ceea ce priveºte absorbþia fondurilor europene ºi asta o spune acum un europarlamentar, Norica Nicolai.

Din 800 de milioane de euro cât ar fi disponibili pentru þara noastrã, am scris proiecte de 50 de milioane de euro ºi asta este extrem de puþin.

Norica Nicolai a spus la Petroºani cã este inadmisibil acest lucru ºi a dat vina pe cei care pun piedici, însã, de acolo de la Bruxelles, Valea Jiului pare sã aibã nevoie de infrastructurã. Acolo trebuie canalizate toate fondurile. „În primul rând proiectele de infrastructurã, pentru cã nu îþi vine nimeni ca investitor, nu îþi poþi folosi potenþialul turistic, în mãsura în care drumurile sunt aºa cum sunt.

Pentru mine, Valea Jiului, ca proiect prioritar este infrastructura ºi credeþi-mã cã se poate. Este foarte posibil sã accesãm bani, dar îngrijorarea mea este cã nu e normal, în momentul de faþã, sã nu existe studii de fezabilitate la principalele autostrãzi”, a declarat Norica Nicolai, europarlamentar.

Norica Nicolai a mai spus la

Petroºani cã foarte multe proiecte pe fonduri europene au fost prost fãcute ºi apoi respinse, sau, o altã variantã pentru care nu avem proiecte este legatã de teama celor care le scriu. „Specialiºti sunt. Cine sã scrie proiecte existã. Sunt foarte multe companii, dar, din pãcate, acestea au fost afectate de maniera birocraticã în care se deruleazã relaþia cu UE. Nu neapãrat din cauza UE, ci ºi a statului român.

Mai vine un control care spune cã ceva nu a mers bine, sau nu ai o facturã, vã daþi seama cã oamenii pierd ºi foarte mulþi au preferat sã îºi abandoneze afacerile de consultanþã. Existã o teamã cã, dacã semnezi ºi îþi asumi o responsabilitate, existã riscul ca cineva sã te reclame ºi a doua zi, altcineva sã vinã ºi sã îþi punã cãtuºe”, a conchis europarlamentarul Norica Nicolai.

Domnia sa a mai precizat ºi cã, pânã luna viitoare, trebuie acreditate autoritãþile de management care sã scrie proiectele pentru accesarea fondurilor europene, pentru cã altfel, în luna septembrie va fi tardiv pentru astfel de proiecte.

Diana MITRACHE

Asistaþii social le fac IARBA. CINE SÃ O TAIE? curãþenie altor asistaþi A S tau cât e ziua de lungã, nu fac nimic, mãnâncã la cantina socialã ºi sportul lor preferat este aruncatul gunoiului direct de pe geam. La blocul social din Colonia Petroºaniului, straturi întregi de deºeuri zac în zona din dos ºi nimeni nu pare afectat de asta.

Nici în faþa blocului nu este mai curat, în timp ce din containerele aproape goale, se înfruptã caii localnicilor.

Totul pare desprins dintr-un film de prost gust, însã e purul adevãr, iar administraþia localã din Petroºani are de gând sã punã beneficiarii de venit minim garantat sã le facã acolo curat. „De sãptãmâna viitoare, am mobilizat douã echipe de la vmg, cât ºi muncitori din aparatul de specialitate al primãriei, pentru a interveni în zona respectivã. Din pãcate, se aruncã foarte mult gunoi menajer de pe gem, pe zona verde, deºi în imediata apropiere existã un punct de colectare gospodãresc ºi care se ridicã periodic”, a declarat Daniel Viºan, director DPADPP. Niciodatã, locatarii de aici nu au putut fi convinºi sã îºi facã ordine, ori sã nu mai arunce, dupã ce li s-a fãcut curat. Nici amenzile, nici ameninþarea cã rãmân fãrã hrana de la cantina socialã, sau epidemiile care au izbucnit în zonã, nu i-au convins sã renunþe la acest obicei nesãnãtos.

Blocul este locuit în principal de beneficiari ai ajutoarelor sociale, însã, chiar dacã au timp suficient la dispoziþie, nimeni nu ia atitudine ºi toþi aruncã deºeurile în preajma blocului.

Diana MITRACHE

u vãzut ºerpi, vorbesc despre cãpuºe ºi insecte de tot felul, dar prea puþini iau atitudine. Vorbim despre oamenii din Valea Jiului, care, din cauza ploilor din ultimul timp, s-au trezit între bãlãrii uriaºe.

Unii stau la bloc ºi acolo ar fi obligaþi oarecum sã îºi tundã iarba, iar alþii doar se plâng cã e prea multã vegetaþie ºi prea mari bãlãriile. „Ar trebui tãiatã, dar dacã gãsim pe cineva, cere bani.

Cred cã Primãria ar trebui sã facã asta. Mai fac ºi locatarii. Avem aici vecini care taie ei iarba, dar nu e suficient”, a spus o femeie care fãcea curat în faþa blocului, pe strada Independenþei din Petroºani. „Destul de rãu e acum.

De ce nu vin cei din primãrie, dacã oamenii nu au coasã, sã coseascã? Aici e dezordine, trebuie curãþat. Mai fac ºi oamenii, dar ce sã facem cã e multã iarbã.

Douã persoane au cosit aici, cã vin ºerpi”, a completat o altã locatarã din zonã.

Câteva blocuri mai jos, o echipã a primãriei cosea iarba ºi oamenii s-au declarat, în sfârºit, mulþumiþi. „E bine cã o tund, cã aici sunt toate vietãþile, chiar ºi ºerpi am vãzut aici. În primul rând locatarii din zonã cred cã

trebuiau sã se implice ºi nu sã tot DADPP. aºtepte. Acum bine cã au venit Cei din primãrie spun, însã, cã cei de la primãrie”, a conchis un existã o ordonanþã care prevede alt locuitor al Cartierului Aeroport. ca fiecare locatar sã îºi îngrijeascã Primãria din Petroºani are spaþiul din zona de locuit.

6 oameni care acþioneazã în „ªi cetãþenii au obligaþia, diverse zone, însã, totul pare potrivit Ordonanþei 21 sã îºi insuficient, din cauza ploilor care amenajeze zonele verzi favorizeazã creºterea vegetaþiei. aferente blocurilor de locuit. „Avem 6 cosaºi care Municipalitatea nu îi obligã, nu acþioneazã în permanenþã pe i-am amendat, dar au obligaþia raza municipiului Petroºani,. aceasta”, a conchis Viºan.

Dar sunt prioritãþi în ceea ce Zeci de oameni se plâng de înseamnã cositul ierbii. Începem faptul cã iarba depãºeºte statura cu parcurile, locurile de joacã, unui om în zonele blocurilor, iar pastilele aferente trotuarelor ºi locul poate fi oricând împânzit de cãilor de comunicaþie, grãdiniþele, ºerpi ºi alte vietãþi dãunãtoare.

Diana MITRACHE ºcolile, iar în ceea ce priveºte zonele verzi din imediata vecinãtate a blocurilor, noi putem sã intervenim, dar ulterior, pentru cã avem prioritãþi”, a spus Daniel Viºan, director n bãrbat de 43 de ani, aflat în

Norica Nicolai: „Prea mulþi primari au cãutat un loc cãlduþ în Parlament”

Z

eci de primãrii sunt acum în campanie electoralã, iar asta este, în opinia europarlamentarului Norica Nicolai, prea mult.

Sositã în vizitã în Valea Jiului, pentru a-l susþine pe Constantin Brânduºe, candidatul ALDE la primãria din Lupeni, Norica Nicolai a subliniat cã astfel de situaþii, când un primar alege sã plece în Parlament, ar trebui limitate drastic în viitor. „De ce ajungem sã avem în România 45 de localitãþi în care trebuie sã organizãm alegeri de primar? Sigur, acestea se organizeazã în situaþii prevãzute de lege, dar foarte mulþi edili au ales sã îºi pãrãseascã primãriile în favoarea unor

fotolii calde de parlamentar. Asta înseamnã marea majoritate a localitãþilor”, a spus, la Petroºani, Norica Nicolai, europarlamentar ALDE. Norica Nicolai a venit pentru Constantin Brânduºe direct de la Bruxelles ºi spune cã acest acest traseism spre locuri mai bune nu a fost valabil în rândul primarilor de la ALDE. Diana MITRACHE

Misiune de salvare pe timp de noapte, în Retezat U vacanþã în Retezat, a avut nevoie de ajutorul salvatorilor montani dupã ce a suferit un accident.

Echipa Salvamont Hunedoara a fost nevoitã sã intervinã pe timp de noapte la salvarea turistului, misiunea fiind una dificilã. Salvatorii au reuºit sã-l gãseascã pe rãnit ºi dupã ce i-au acordat primul ajutor, l-au coborât din munte cu ajutorul akiei pe un traseu accidentat de circa o orã.

M. GÂNJU

4 Actualitate

Î

Cabinetele medicale ºcolare, în sarcina primãriilor

nfiinþarea de cabinete medicale ºcolare cade în sarcina administraþiilor locale. Cel puþin asta susþin reprezentanþii Ministerului Educaþiei. La Petroºani funcþioneazã douã cabinete medicale ºcolare. “Încã din anul 2000, autoritãþile locale, conform legii, sunt administratorii clãdirilor ºi terenurilor în care îºi desfãºoarã activitatea instituþiile de învãþãmânt preuniversitar de stat. în calitate de administratori, autoritãþile locale, pe raza cãrora sunt amplasate unitãþile de învãþãmânt au obligaþia

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Iunie 2017

sã ia toate mãsurile pentru ca activitatea instructiv-educativã sã se desfãºoare în bune condiþii, prin repararea, reabilitarea ºi dotarea imobilelor”, aratã oficialii Ministerului Educaþiei.

Existã un protocol semnat între Ministerul Dezvoltãrii ºi Ministerul

Se cautã voluntari pentru blocul din Petrila

A

proape 2.000 de euro vor fi investiþi la Petrila, în blocul ce a ars în Cartierul 8 Martie, iar cei care au iniþiat acest proiect sunt voluntarii de la Caritas.

Totul face parte dintr-un proiect mai amplu ºi pune în valoare ideea de voluntariat. Sunt aºteptaþi sã se alãture mai ales cei care au avut de suferit, dar ºi oamenii simpli, care cred cã pot ajuta pentru a le reface oamenilor locul în care stau. „Avem un proiect care se desfãºoarã pe doi ani de zile ºi care se numeºte „Centrul regional pentru dezvoltarea serviciilor

Educaþiei în ceea ce priveºte îmbunãtãþirea condiþiilor din unitãþile respective.

“Ministerul Educaþiei Naþionale, pentru realizarea lucrãrilor de investiþii de la unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat ºi în vederea îmbunãtãþirii condiþiilor

din aceste unitãþi, inclusive pentru înfiinþarea ºi/sau dotarea cabinetelor pentru medicinã ºcolarã ºi sportivã, a semnat un protocol de colaborare cu Ministerul Dezvoltãrii REgionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene, autoritatea desemnatã sã coordoneze Programul Naþional de Dezvoltare Localã (...). În conformi-

tate cu prevederile acestui protocol, ministerul acordã sprijin MDRAPFE în ceea ce priveºte identificarea problemelor de naturã investiþionalã cu care se confruntã unitãþile de învãþãmânt preuniversitar. În acest sens, Ministerul Educaþiei Naþionale colecteazã, cu ajutorul aplicaþiei informatice SIIIR, datele privind baza materialã a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar”, mai aratã oficialii ministerului de resort.

La începutul acestui an, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat încheierea unor contracte de servicii de asistenþã medicalã ºcolarã cu medicii de familie, pentru unitãþile de învãþãmânt în care nu

existã cabinete medicale ºcolare. Serviciile ºi activitãþile de asistenþã medicalã comunitarã sunt asigurate de cãtre asistentul medical comunitar ºi mediatorul sanitar.

Conform legilor în vigoare, asistenþa medicalã ºi de medicinã dentarã acordatã preºcolarilor ºi elevilor pe toatã perioada în care se aflã în unitãþile de învãþãmânt se asigurã în cabinetele medicale ºi de medicinã dentarã din ºcoli ºi grãdiniþe. La Petroºani niciuna din unitãþile de învãþãmânt nu are cabinet medical stomatologic.

Aceleaºi legi prevãd cã “acolo unde nu existã cabinete medicale ºi de medicinã dentarã în grãdiniþe ºi ºcoli, asistenþa medicalã se poate realiza de medicii de familie ºi medicii dentiºti”.

Monika BACIU

Infrastructura – prioritatea în absorbþia fondurilor UE pentru Valea Jiului sociale” ºi astfel, în cadrul acestuia, una dintre activitãþi se numeºte „Cetãþeni activi”. Vom începe, împreunã cu meºterii ºi cu voluntarii din comunitate, mãcar cei afectaþi direct, care sã se implice activ, sã refacem casa scãrii, sã putem sã le oferim condiþii mai bune. Banii pentru activitate vin din proiect ºi sunt 1.800 de euro, pe care îi investim, dar munca vrem sã fie un exerciþiu de implicare comunitarã”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani.

Aºadar, dacã vreþi, implicaþi-vã ºi ajutaþi. Înscrierile la munca de voluntariat se fac între 5 – 9 iunie, iar apoi puteþi participa la refacerea utilitãþilor distruse în incendiul devastator.

Diana MITRACHE

R

omânia este codaºã în ceea ce priveºte absorbþia fondurilor europene ºi asta o spune acum un europarlamentar, Norica Nicolai.

Din 800 de milioane de euro cât ar fi disponibili pentru þara noastrã, am scris proiecte de 50 de milioane de euro ºi asta este extrem de puþin.

Norica Nicolai a spus la Petroºani cã este inadmisibil acest lucru ºi a dat vina pe cei care pun piedici, însã, de acolo de la Bruxelles, Valea Jiului pare sã aibã nevoie de infrastructurã. Acolo trebuie canalizate toate fondurile. „În primul rând proiectele de infrastructurã, pentru cã nu îþi vine nimeni ca investitor, nu îþi poþi folosi potenþialul turistic, în mãsura în care drumurile sunt aºa cum sunt.

Pentru mine, Valea Jiului, ca proiect prioritar este infrastructura ºi credeþi-mã cã se poate. Este foarte posibil sã accesãm bani, dar îngrijorarea mea este cã nu e normal, în momentul de faþã, sã nu existe studii de fezabilitate la principalele autostrãzi”, a declarat Norica Nicolai, europarlamentar.

Norica Nicolai a mai spus la

Petroºani cã foarte multe proiecte pe fonduri europene au fost prost fãcute ºi apoi respinse, sau, o altã variantã pentru care nu avem proiecte este legatã de teama celor care le scriu. „Specialiºti sunt. Cine sã scrie proiecte existã. Sunt foarte multe companii, dar, din pãcate, acestea au fost afectate de maniera birocraticã în care se deruleazã relaþia cu UE. Nu neapãrat din cauza UE, ci ºi a statului român.

Mai vine un control care spune cã ceva nu a mers bine, sau nu ai o facturã, vã daþi seama cã oamenii pierd ºi foarte mulþi au preferat sã îºi abandoneze afacerile de consultanþã. Existã o teamã cã, dacã semnezi ºi îþi asumi o responsabilitate, existã riscul ca cineva sã te reclame ºi a doua zi, altcineva sã vinã ºi sã îþi punã cãtuºe”, a conchis europarlamentarul Norica Nicolai.

Domnia sa a mai precizat ºi cã, pânã luna viitoare, trebuie acreditate autoritãþile de management care sã scrie proiectele pentru accesarea fondurilor europene, pentru cã altfel, în luna septembrie va fi tardiv pentru astfel de proiecte.

Diana MITRACHE

Asistaþii social le fac IARBA. CINE SÃ O TAIE? curãþenie altor asistaþi A S tau cât e ziua de lungã, nu fac nimic, mãnâncã la cantina socialã ºi sportul lor preferat este aruncatul gunoiului direct de pe geam. La blocul social din Colonia Petroºaniului, straturi întregi de deºeuri zac în zona din dos ºi nimeni nu pare afectat de asta.

Nici în faþa blocului nu este mai curat, în timp ce din containerele aproape goale, se înfruptã caii localnicilor.

Totul pare desprins dintr-un film de prost gust, însã e purul adevãr, iar administraþia localã din Petroºani are de gând sã punã beneficiarii de venit minim garantat sã le facã acolo curat. „De sãptãmâna viitoare, am mobilizat douã echipe de la vmg, cât ºi muncitori din aparatul de specialitate al primãriei, pentru a interveni în zona respectivã. Din pãcate, se aruncã foarte mult gunoi menajer de pe gem, pe zona verde, deºi în imediata apropiere existã un punct de colectare gospodãresc ºi care se ridicã periodic”, a declarat Daniel Viºan, director DPADPP. Niciodatã, locatarii de aici nu au putut fi convinºi sã îºi facã ordine, ori sã nu mai arunce, dupã ce li s-a fãcut curat. Nici amenzile, nici ameninþarea cã rãmân fãrã hrana de la cantina socialã, sau epidemiile care au izbucnit în zonã, nu i-au convins sã renunþe la acest obicei nesãnãtos.

Blocul este locuit în principal de beneficiari ai ajutoarelor sociale, însã, chiar dacã au timp suficient la dispoziþie, nimeni nu ia atitudine ºi toþi aruncã deºeurile în preajma blocului.

Diana MITRACHE

u vãzut ºerpi, vorbesc despre cãpuºe ºi insecte de tot felul, dar prea puþini iau atitudine. Vorbim despre oamenii din Valea Jiului, care, din cauza ploilor din ultimul timp, s-au trezit între bãlãrii uriaºe.

Unii stau la bloc ºi acolo ar fi obligaþi oarecum sã îºi tundã iarba, iar alþii doar se plâng cã e prea multã vegetaþie ºi prea mari bãlãriile. „Ar trebui tãiatã, dar dacã gãsim pe cineva, cere bani.

Cred cã Primãria ar trebui sã facã asta. Mai fac ºi locatarii. Avem aici vecini care taie ei iarba, dar nu e suficient”, a spus o femeie care fãcea curat în faþa blocului, pe strada Independenþei din Petroºani. „Destul de rãu e acum.

De ce nu vin cei din primãrie, dacã oamenii nu au coasã, sã coseascã? Aici e dezordine, trebuie curãþat. Mai fac ºi oamenii, dar ce sã facem cã e multã iarbã.

Douã persoane au cosit aici, cã vin ºerpi”, a completat o altã locatarã din zonã.

Câteva blocuri mai jos, o echipã a primãriei cosea iarba ºi oamenii s-au declarat, în sfârºit, mulþumiþi. „E bine cã o tund, cã aici sunt toate vietãþile, chiar ºi ºerpi am vãzut aici. În primul rând locatarii din zonã cred cã

trebuiau sã se implice ºi nu sã tot DADPP. aºtepte. Acum bine cã au venit Cei din primãrie spun, însã, cã cei de la primãrie”, a conchis un existã o ordonanþã care prevede alt locuitor al Cartierului Aeroport. ca fiecare locatar sã îºi îngrijeascã Primãria din Petroºani are spaþiul din zona de locuit.

6 oameni care acþioneazã în „ªi cetãþenii au obligaþia, diverse zone, însã, totul pare potrivit Ordonanþei 21 sã îºi insuficient, din cauza ploilor care amenajeze zonele verzi favorizeazã creºterea vegetaþiei. aferente blocurilor de locuit. „Avem 6 cosaºi care Municipalitatea nu îi obligã, nu acþioneazã în permanenþã pe i-am amendat, dar au obligaþia raza municipiului Petroºani,. aceasta”, a conchis Viºan.

Dar sunt prioritãþi în ceea ce Zeci de oameni se plâng de înseamnã cositul ierbii. Începem faptul cã iarba depãºeºte statura cu parcurile, locurile de joacã, unui om în zonele blocurilor, iar pastilele aferente trotuarelor ºi locul poate fi oricând împânzit de cãilor de comunicaþie, grãdiniþele, ºerpi ºi alte vietãþi dãunãtoare.

Diana MITRACHE ºcolile, iar în ceea ce priveºte zonele verzi din imediata vecinãtate a blocurilor, noi putem sã intervenim, dar ulterior, pentru cã avem prioritãþi”, a spus Daniel Viºan, director n bãrbat de 43 de ani, aflat în

Norica Nicolai: „Prea mulþi primari au cãutat un loc cãlduþ în Parlament”

Z

eci de primãrii sunt acum în campanie electoralã, iar asta este, în opinia europarlamentarului Norica Nicolai, prea mult.

Sositã în vizitã în Valea Jiului, pentru a-l susþine pe Constantin Brânduºe, candidatul ALDE la primãria din Lupeni, Norica Nicolai a subliniat cã astfel de situaþii, când un primar alege sã plece în Parlament, ar trebui limitate drastic în viitor. „De ce ajungem sã avem în România 45 de localitãþi în care trebuie sã organizãm alegeri de primar? Sigur, acestea se organizeazã în situaþii prevãzute de lege, dar foarte mulþi edili au ales sã îºi pãrãseascã primãriile în favoarea unor

fotolii calde de parlamentar. Asta înseamnã marea majoritate a localitãþilor”, a spus, la Petroºani, Norica Nicolai, europarlamentar ALDE. Norica Nicolai a venit pentru Constantin Brânduºe direct de la Bruxelles ºi spune cã acest acest traseism spre locuri mai bune nu a fost valabil în rândul primarilor de la ALDE. Diana MITRACHE

Misiune de salvare pe timp de noapte, în Retezat U vacanþã în Retezat, a avut nevoie de ajutorul salvatorilor montani dupã ce a suferit un accident.

Echipa Salvamont Hunedoara a fost nevoitã sã intervinã pe timp de noapte la salvarea turistului, misiunea fiind una dificilã. Salvatorii au reuºit sã-l gãseascã pe rãnit ºi dupã ce i-au acordat primul ajutor, l-au coborât din munte cu ajutorul akiei pe un traseu accidentat de circa o orã.

M. GÂNJU

6 Învãþãmânt

Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Iunie 2017

Administratie 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Iunie 2017

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI

HOTÃRÂREA NR.68/2017

privind aprobarea premierii familiilor care au sãrbãtorit sau vor sãrbãtori în anul 2017 „Nunta de Aur” hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Examinând Proiectul de hotãrâre nr. 67/ 20.04.2017 ºi Expunerea de motive nr. 4741/20.04.2017 a Viceprimarului Municipiului Lupeni, domnul Iacob Viorel Mesaroº prin care propune premierea familiilor care au sãrbãtorit sau vor sãrbãtori Nunta de Aur precum ºi alocarea pentru anul 2017 a sumei de 25.000 lei din bugetul local al Municipiului Lupeni; Având în vedere Raportul nr.

6305/ 19.05.2017 prezentat de Direcþia Economicã din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr.

3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În baza prevederilor Legii nr.

273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul art. 36, alin. (1), alin.

(2) lit. “b” alin. (4) lit.“a”, precum

ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

HOTÃRêTE: Art. 1 – Se aprobã premierea fiecãrei familii care a sãrbãtorit anterior sau va sãrbãtori în anul 2017 „Nunta de Aur” (50 ani de la cãsãtorie).

Art. 2 – Premierea familiilor se va face de cãtre Primarul Municipiului Lupeni, într-un cadru festiv, prin înmânarea unei diplome de fidelitate ºi a unui premiu de 500 lei/ familie.

Art. 3 – În vederea asigurãrii premierii, se aprobã alocarea, pentru anul 2017 a sumei de 25.000 lei, din bugetul local al Municipiului Lupeni, capitolul 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.50 – „Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei”, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – “Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii”.

Art. 4 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 5 – Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara, Viceprimarului Municipiului Lupeni, Direcþiei Economice ºi Serviciului Public de Asistenþã Socialã în vederea aducerii la îndeplinire.

Lupeni, 25 mai 2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ Ing. MIHAI BASARAB CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

HOTÃRÂREA NR.74/2017

privind aprobarea încetãrii contractului de închiriere nr. 12.261/ 42/ 9.11.2012 încheiat între Municipiul Lupeni ºi doamna Jitea Iulia Alexandra pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 62 ANL, sc. 1, parter, ap. 5, judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr. 79/ 19.05.2017 ºi Expunerea de motive nr. 6278/ 19.05.2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care propune Consiliului local al Municipiului Lupeni aprobarea încetãrii contractului de închiriere 12.261/ 42/ 9.11.2012 încheiat între Municipiul Lupeni ºi doamna Jitea Iulia Alexandra pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 62 -

HOTÃRÂREA NR.72/2017

privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al “Festivalului Berii” - 2017 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr.

89/ 19 mai 2017 ºi Expunerea de motive nr. 6288/ 19 mai 2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care propune aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al Festivalului Berii – 2017; Având în vedere Raportul nr.6435/ 23.05.2017 prezentat de Direcþia Economicã din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr.

2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr.

4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Þinând cont de prevederile art. 20 alin. (1) lit. „h” ºi „k” din Legea nr.

273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36 alin.

(1), alin. (2) lit. “d”, alin. (6) lit. “a” pct. 1, 4 ºi 19 precum ºi ale art. 45 din Legea Administraþiei publice locale

ANL, sc. 1, parter, ap. 5, judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale; Având în vedere Raportul nr. 6294/ 19.05.2017 prezentat de Compartimentul Asociaþii de Proprietari din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile anexei nr. 11 la Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998 – privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” ºi art.

45 alin. (1) ºi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE Art. 1 – Se aprobã participarea Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al „Festivalului Berii” – 2017 împreunã cu SC MEDIA PRESS EVENT SRL Petroºani.

Art. 2 – (1) Festivalul se va organiza în Parcul Bãrbãteni în perioada 16-18 iunie 2017 între orele ora 19302300.

(2) Contribuþia Consiliului local la organizarea festivalului aprobat constã în punerea Parcului Bãrbãteni la dispoziþia partenerului, asigurarea utilitãþilor necesare ºi implicarea în asigurarea mãsurilor de ordine publicã.

(3) În vederea asigurãrii contribuþiei se alocã din bugetul local, cap. 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie”, subcapitolul 67.02.05.02 “Tineret”, articolul 20.30, alin. 20.30.30 – „Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii” suma de 5.000 lei.

Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 4 – Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni, Direcþia Economicã, Direcþia Tehnicã ºi SC MEDIA PRESS EVENT SRL Petroºani iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 25 mai 2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ Ing. MIHAI BASARAB CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã încetarea contractului de închiriere nr. 12.261/ 42/ 9.11.2012 încheiat între Municipiul Lupeni ºi doamna Jitea Iulia Alexandra pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 62 - ANL, sc. 1, parter, ap. 5, judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale.

Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Primarului Municipiului Lupeni, doamnei Jitea Iulia Alexandra iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni.

Lupeni, 25 mai 2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ Ing. MIHAI BASARAB CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Iunie 2017

Niºte români adevãraþi ºi prietenia lor minunatã

Î

n zilele noastre, prietenia a devenit floare rarã. Treburile lumeºti contemporane fac din prieteni ºi prietenie noþiuni lipsite de sens.

Doar depãrtarea, disperarea sau durerea ne mai aduc aminte de nobleþea acestui cuvânt – PRIETENIA. Niºte români adevãraþi vor sã ne dovedeascã faptul „cã rupþi sunt ca din stâncã, parcã/românii oriºiunde cresc!”. Ba, chiar oriºiunde trãiesc! De la Barcelona, unde o duce bine – merci, alãturi de familie, Dan Cãprici convinge cã, pentru el, prietenia e un talisman de preþ. Împreunã cu Marin Petra, un fost coleg ºi coechipier în fotbalul Vãii Jiului „pune la cale” o mani-

festare cu dublu sens: o întâlnire ca un arc peste timp ºi un prilej de a-ºi comemora un PRIETEN comun, cel care a fost Romy Sãpânþan.

Romy Sãpânþan a fost un polisportiv de excepþie.

La lupte, a fost campion naþional la copii, apoi a cucerit nenumãrate medalii la campionatele naþionale de juniori. În 1986 a cucerit titlul de vicecampioanã naþionalã pentru echipa din Petrila, apoi, cu „Jiul” Petroºani a câºtigat 13 medalii la Campionatele naþionale de seniori. În 1991 obþine o medalie de bronz la un important concurs internaþional în China.

Apoi a practicat fotbal – tenis, cu rezultate foarte bune, culminând ca antrenor – jucãtor al echipei care a

câºtigat de patru ori Cupa Franþei. Dupã anul 2000, „vremurile” l-au determinat sã plece pe alte meleaguri, în final stabilindu-se la Barcelona, în Spania. Cum Dumnezeu îi cheamã la EL pe cei buni, la numai 48 de ani Romy Sãpânþan s-a înãlþat la ceruri. Dumnezeu

Parcul Naþional Defileul Jiului – istorie, naturã ºi turism

„P

ãrintele” Parcului Naþional Defileul Jiului, cel care a luptat ani la rând sã obþinã aceastã titulaturã pentru aria din zona noastrã, spune azi cã avem un loc, lângã noi, pe care ar trebui sã îl folosim la maxim.

Ne îndrumã sã facem turism, pentru cã aici sunt vestigii istorice ºi dã ca exemplu monumentul ridicat în memoria generalului Dragalina, ne invitã sã admirãm natura cu toate speciile ei de faunã ºi florã, dar ºi sã trecem prin cea mai impozantã structurã pe care o reprezintã tunelurile de cale feratã ºi însusºi defileul sãpat de Jiu în munþi.

„Parcul Naþional Defileul Jiului este situat într-una dintre cele mai reprezentative zone ale þãrii ºi cuprinde parte din identitatea naþionalã la cel mai înalt nivel de reprezentare. Existã o naturã sãlbaticã, pe care omul nu a reuºit sã o influenþeze puternic.

Existã Jiul, care ºerpuieºte la 2.000 m sub vârful Parâng. Pe lângã, este una dintre cele mai fabuloase construcþii umane, calea feratã. 30 KM o strãbate ºerpuit prin parc, cu 900 m de tuneluri ºi 30 de poduri ºi viaducte.

Acest complex se întregeºte, însã, cu vestigiile din Primul Rãzboi Mondial, pentru cã acest defileu a fost martorul unor lupte care au însufleþit armata noastrã ºi întreg poporul, pentru

întregirea naþionalã”, a spus Cristian Stoiculescu, Directorul Consiliului ªtiinþific al Parcului Naþional Defileu Jiului, fondatorul Parcului Naþional Defileul Jiului.

Specialiºtii spun cã, aproape douã decenii, s-au adunat documente ºi s-au fãcut studii, pentru ca acum, zona din Defileul Jiului sã fie unul dintre cele mai privilegiate parcuri naturale ale lumii. „În acest loc, pe vreo 7-8 mii de hectare, din cele 11 de hectare cât are parcul, ele fiind un punct de atracþie turistic. S-a creat acest parc ca o excepþie printre parcurile europene, pentru cã aceastã dotare naturalã nu o are niciunul dintre cele din Europa. Prin suprafaþa de 85% care

sã-l odihneascã! În amintirea prietenului lor, Dan Cãprici ºi Marin Petra vor organiza o întâlnire la Barcelona. Românii din Catalunya (Mihaela Sãpânþan, Romy Sãpânþan jr., Adrian Farcaº, Alin Cazan, Andrei Angyus, Aron Cândea, Claudiu Basarabã,

este protejatã, se încadreazã perfect în condiþiile europene, care prevãd ca un parc naþional sã aibã minim 80% suprafaþã protejatã.

Ori, aici noi depãºim ºi ne situãm printre parcurile privilegiate ale lumii”, a mai adãugat Cristian Stoiculescu.

Parcul Naþional Defileul Jiului a fost declarat arie protejatã în anul 2005, prin Hotãrârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 462/2001) ºi are o suprafaþã totalã de 11.127 ha.

Aria naturalã dispune de mai multe tipuri de habitate (Pãduri dacice de fag, Pãduri aluviale, Pãduri de stejar cu carpen, Pãduri de fag, Izvoare petrifiante cu formare de travertin, dar ºi o serie de animale, pãsãri ºi insecte, ori nevertebrate.

De toate acestea se ocupa rangerii, iar aria ar putea fi un punct de atracþie turisticã, aºa cum au sperat cei care au declarat-o astfel Diana MITRACHE

Dan Cãprici, Cristian Cãprici, Gabriel Ungheanu, Rãzvan Cândea, ªtefan Geantã, Tiberiu Cutean, poate ºi alþii) se vor întâlni cu românii din Valea Jiului (Bogdan Zaharia, Constantin Zaharia, Cristian Barna, Cristian Opriº, Marin Petra, Traian Câmpean, Victor Sandu, Viorel Mihãilescu, poate ºi alþii). Întâlnirea va avea un caracter simbolic, „un fel de” F.C. Barcelona – Jiul Petroºani, chiar în zona celebrului Stadion al Catalunyei, de unde, cum se vede în imagine, Romy Sãpânþan trimitea un salut plin de semnificaþii pentru cei care l-au cunoscut, l-au iubit ºi l-au apreciat.

Bujor MIRCESCU P.S. Rândurile de faþã se vor o modestã pledoarie pentru noþiunea de prietenie.

Care, din pãcate, devine, cu timpul, doar o noþiune...

SKIRTBIKE – manifestarea hunedorencelor pasionate de ciclism

E

venimentul aflat la ediþia cu numãrul cinci are loc pe 11 iunie a.c., startul fiind în Piaþa Unirii din Deva.

Manifestarea organizatã de comunitatea femeilor “SkirtBike Deva” este un marº biciclistic urban, destinat cu precãdere femeilor. ”Anul asta vom readuce în actualitate perioada hippie: atitudine nonconformistã, piese cu influenþe boeme, flori, þinute boho-chic cu imprimeuri tie-dye, spirit liber, muzicã bunã”, anunþã organizatorii.

La Deva, evenimentul din acesta an va avea ºi numeroase premii (3 biciclete, accesorii pentru biciclete, concursuri pentru copii, tombola pentru doamne ºi domniºoare ºi multe alte surprize.

Organizatorii evenimentului sunt SkirtBike Deva ºi Clubul Sportiv Corvinia.

M. GÂNJU