Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1350
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 7 Iunie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Emil Floruþ se întoarce la Petroºani
F
ostul director al Complexului Energetic Hunedoara revine la Petroºani, dar nu la locul de muncã, ci la Judecãtorie. Acesta a contestat în instanþã decizia de concediere, iar dosarul a fost trimis spre soluþionare Judecãtoriei Petroºani. Judecãtoria Oradea ºi-a declinat competenþa în favoarea instanþei de la Petroºani. “Admite excepþia de necompetenþã teritorialã a instanþei, invocatã de pârâtã. Declinã competenþa de soluþionare a cererii formulate de
reclamantul FLORUÞ EMIL în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA ENERGETIC HUNEDOARA SA, în favoarea Judecãtoriei Petroºani. Fãrã cale de atac”, aratã soluþia Judecãtoriei Oradea. Emil Floruþ, cel care s-a aflat la conducerea Complexului Energetic Hunedoara timp de trei luni de zile a acþionat în instantã fostul angajator adicã societatea energeticã. Aºa cum a anunþat încã de la revocarea sa din funcþie, Floruþ a considerat concedierea sã o mãsurã abuzivã. Monika BACIU
Peste 250 de bãrbaþi s-au înghesuit
SÃ FIE MINERI
P
este 250 de bãrbaþi din Valea Jiului s-au aºezat marþi, de la prima orã, pe scãrile Complexului Energetic Hunedoara. Vor sã munceascã la minã. Sunt tineri, care nu prea au avut experienþã, dar care ar putea sã facã faþã, ori foºti mineri chiar, care vor sã revinã, ca sã nu mai fie sclavi prin Europa. >>> PAGINA A 7-A
Încã nu au fost reluate lucrãrile la Paroºeni. În joc sunt milioane de euro
L
ucrãrile la termocentrala Paroºeni încã nu au fost reluate. În joc sunt milioane de euro pe care Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã le plãteascã constructorului pentru relocarea echipamentelor, dar ºi pentru alte clauze stabilite în contract. “Se negociazã anumite clauze. Cãdem la înþelegere pe cererile noastre, nu ale
lor. Acolo este o negociere. Unul încearcã sã dea, unul încearcã sã nu dea. Noi nu vorbim de banii noºtri. Vorbim de banii statului ºi trebuie sã ne luãm mãsuri de precauþie sã nu ne caute peste ani “cineva” cã am plãtit cu un leu mai mult decât trebuia”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. În acelaºi timp, directorul general al CEH, Viorel Stancu, susþine cã discuþiile cu cei de la CNIM sunt
anevoioase. “Se poartã destul de greu aceste discuþii. Nu suntem la o masã ºI se fac pe loc. Noi ne facem socotelile, le transmitem lor, ei ne spun ce obiecþii au, apoi ne transmit ei înapoi. Se poartã o corespondenþã, dar se va ajunge la o înþelegere”, a mai subliniat sursa citatã. Un rãspuns al CEH aratã cã negocierile se poartã pe mai multe paliere. “La aceastã datã,
negocierile se aflã încã în derulare cu contractorul privind stabilirea costurilor adiþionale faþã de costul contractului generate de suspendarea lucrãrilor, remobilizarea ºi ajustarea preþului, nefiind convenitã între pãrþi o anumitã
sumã”, aratã rãspunsul CEH. Tot cei de la CEH mai spun cã “potrivit prevederilor contractuale, pãrþile contractante au obligaþia de a pãstra confidenþialitatea ºi de a nu divulga niciunei terþe pãrþi documente date sau informaþii referitoare la contract fãrã consimþãmântul scris al celeilalte pãrþi„, mai aratã rãspunsul primit de la Complexul Energetic Hunedoara. Potrivit informaþiilor noastre, costurile cu suspendarea ºi relocarea ar fi estimate în jurul a 8 milioane de euro. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Iunie 2017
Apa Serv face cadouri copiilor din Petrila
S
ocietatea de distribuþie a apei din Valea Jiului vrea sã arate cã voluntariatul este tot ce avem nevoie pentru a da înapoi ceva, atunci când primim. Aºa se face cã Parcul Copiilor din Petrila, cu ajutorul angajaþilor de la Apa Serv, a fost reabilitat ºi dotat cu o fântânã artezianã, iar trecãtorii se pot odihni pe bãncile ce au fost puse de cei de la Edil Prest. A fost o muncã de voluntariat ºi Costel Avram, cel care a avut iniþiativa, spune cã este doar un început. „Spuneam, de la începutul anului, cã noi, Apa Serv Valea Jiului vrem sã facem niºte parteneriate
cu voluntari. O parte din colectivul de la noi a arãtat, la Petrila, ce înseamnã voluntariatul. Vorbim despre un parteneriat între SC Apa Serv ºi Primãria Petrila. Am spus cã luãm împreunã acest parc în întreþinerea noastrã. Am pus iarbã, am montat fântâna ºi, cu partenerii locali, am pus bãnci. Important este cã secþia Apa Serv de la Petrila se va ocupa în continuare sã îngrijeascã acest spaþiu verde”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv. La momentul inaugurãrii parcului. Cei de la Apa Serv au demonstrat cã pot fi voluntari pentru o cauzã comunã ºi întreg colectivul a fost prezent la momentul la care a fost pornitã fântâna
artezianã ce face deliciul tuturor. Administraþia localã, însã, s-a arãtat extrem de încântatã de acest partener. „Aici vedeþi rezultatul muncii în echipã. Echipa Apa Serv, echipa Primãriei din Petrila ºi Edil Sal Prest, firma Consiliului Local Petrila. A venit aceastã propunere, la începutul anului de la Apa Serv, iar apoi ei au decis sã amenajeze ºi sã întreþinã o zonã verde a oraºului. Le-am propus aceastã parte din Parcul Copiilor ºi vreau sã le mulþumesc pentru sprijinul pe care ni l-au acordat ºi mã bucur cã Petrila este prima localitate din Valea Jiului, unde a pornit acest proiect”, a afirmat ºi Vasilicã Jurca, primarul oraºului din Petrila. Proiectul nu se opreºte aici ºi va continua în acelaºi gen de parteneriat. „În toate localitãþile Vãii Jiului vom face câte ceva pentru comunitate. Comunitatea ne dã nouã salarii ºi ne asigurã locurile de muncã, iar noi, prin voluntariat, vrem sã facem ceva. Lucru pe care azi l-am finalizat la Petroºani ºi continuãm cu Petroºani ºi mergem pânã la Uricani”, a conchis Costel Avram. Diana MITRACHE
Hoþi prinºi în flagrant de poliþiºtii din Petrila atru tineri care au dat o spargere în P Petrila au fost prinºi de
poliþiºti dupã o urmãrire ca în filme. Indivizii acþionau ”la sigur” ºi existã suspiciunea cã au mai operat în mod asemãnãtor pe raza Vãii Jiului. Cei patru indivizi sunt din municipiul Vulcan, au vârste cuprinse între 19 ºi 26 de ani, ºi formau o grupare care se ocupa cu spargeri la pont. Suspecþii erau foarte bine organizaþi ºi îºi studiau cu atenþie magazinele pe care le prãdau. Furau tot ce putea fi luat repede ºi valorificat uºor, însã în noaptea de luni spre marþi au cãzut în plasa poliþiºtilor petrileni, dupã ce au spart un magazin din zona Cimpa, iar un martor a dat alarma. Potrivit anchetatorilor, suspecþii au forþat un geam lateral al magazinului, iar din interior au sustras mai multe bunuri (þigãri, gumã de mestecat) ºi suma de 135 de lei. ”Poliþiºtii petrileni au desfãºurat o serie de verificãri pe raza oraºului, iar o patrulã
Comandament activat la Apa Serv Valea Jiului pa Serv Valea Jiului ºi-a A reactivat comandamentul de intervenþie în cazul în care
regiunea va fi lovitã de ploi torenþiale ori alte fenomene meteo ce ar putea crea probleme. Totodatã, mai ales pe perioada de varã, angajaþii operatorului sunt gata de intervenþie dacã situaþia o cere. Fenomenele meteo extreme de anul trecut, când Valea Jiului s-a confruntat cu inundaþii de proporþii, i-au determinat pe ºefii Apa Serv sã se mobilizeze din timp. Decizia a fost luatã mai ales cã ºi Consiliul Judeþean Hunedoara ºi-a prevãzut un fond pentru a putea interveni la înlãturarea efectelor inundaþiilor. Astfel, la operatorul de apã ºi canal din sudul judeþului sunt pregãtite echipe care sã intervinã în caz de necesitate ºi
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
mai ales pentru a menþine funcþionale toate capacitãþile regiei de apã. ”La fiecare secþie din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului suntem pregãtiþi sã intervenim în condiþiile în care vremea va fi aprigã. Totodatã, noi suntem pregãtiþi atât pentru a veni în sprijinul comunitãþii, la fel ca ºi la inundaþiile de anul trecut, dar ºi pentru a furniza populaþiei acest serviciu vital”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Conducerea tehnicã a societãþii ºi-a dislocat în fiecare oraº din Valea Jiului
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
echipamente, utilaje ºi oameni gata de a acþiona la nevoie. ”La ºedinþa de dimineaþã (n.r. ieri) am reunit comitetul pentru situaþii critice ºi am verificat toate autospecialele, pompele, buldoexcavatoarele ºi avem pregãtite pe fiecare oraº. Au fost verificate toate captãrile de apã ºi stocurile de reactivi sunt asigurate pentru funcþionarea staþiilor de tratare. Echipele din fiecare oraº ºtiu ce au de fãcut în cazul în care primim de la dispecerat avertizãri. Orice se întâmplã, la orice orã, echipele de intervenþie sunt mobilizate. (…) Chiar dacã nu avem avertizare, noi facem verificãri sã fim pregãtiþi”, a declarã Cristian Ionicã, director tehnic Apa Serv Valea Jiului. Departamentul pentru Situaþii de Urgenþã a transmis o avertizare potrivit cãreia existã riscul apariþiei unor averse torenþiale, vijelii ºi cãderi de grindinã ºi pe raza Vãii. Maximilian GÂNJU
de ordine publicã a depistat, la scurt timp de la primirea sesizãrii, autoturismul suspect pe strada Republicii (în zona Cãprioara). Cei patru ocupanþi au autoturismului au fost blocaþi pe strada Republicii ºi conduºi la sediul Poliþiei, pentru audieri”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. În timpul urmãririi, indivizii au încercat sã scape de pradã, însã poliþiºtii au gãsit plasa în care au îndesat o parte din bunurile furate, adicã 91 de pachete de þigãri. Cei patru tineri sunt cercetaþi pentru furt calificat iar anchetatorii au indicii cã nu sunt la prima spargere de acest fel. Maximilian GÂNJU
DECESE O viaþã de om alãturi de noi ºi de copii, dãruind crâmpeie de suflet ºi muguri de cunoºtinþe. O corolã de bucurii ºi de tristeþi trãite împreunã cu cei care þi-au înfrumuseþat o parte din viaþã. Aºa vei rãmâne în amintirea noastrã,
Prof. Dr. STÃNOI CAMELIA Dumnezeu sã-þi odihneascã sufletul! Colegii ºi tot personalul ªcolii Gimnaziale “I.G. Duca” Petroºani
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Iunie 2017
Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a r e b u g e t
uvernul a aprobat în G ºedinþa de
sãptãmâna trecutã, bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. 250.000 de lei s-au alocat pentru reconversia profesionalã a celor care îºi vor pierde locurile de muncã la SNIM. “Elaborarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului - S.A., operator economic ce desfãºoarã în principal activitãþi în domeniul energetic, s-a efectuat avându-se în vedere urmãtoarele: nivelul preliminar al realizãrilor pentru anul 2016; avizul C.A. nr. 3/04.03.2017 privind proiectul de buget de venituri ºi cheltuieli pe anul 2017; nivelul prevãzut al veniturilor în sumã de 121.353 mii lei este corelat cu cel al cheltuielilor în sumã de 121.160 mii lei, rezultatul brut fiind pozitiv, respectiv 193 mii lei; volumul producþiei fizice luat în calculul veniturilor
din producþia vândutã este de 236 mii tone huilã extrasã, cu o putere calorificã medie de 3.462 kcal/kg, corespunzãtoare unei cantitãþi totale de 816.980 gcal care valorificate dau o producþie marfã de 44.117 mii lei”, aratã proiectul aprobat de Executiv. Veniturile totale care au în vedere ºi ajutorul de stat pentru închiderea minelor neviabile acordat conform Deciziei 2010/787/UE, Deciziei CE C (2012) 1020 final, Deciziei CE C (2015) 8066 final în sumã de 84.557 mii lei, conform prevederilor Legii nr. 6/2017 a bugetului de stat pe anul 2017, capitolul 8101, titlul 40 „Titlul IV Subvenþii”, care a fost diminuat cu suma de 8.456 mii lei, reprezentând reþinerea de 10% reglementatã de art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanþele publice, rãmânând în cuantum de 76.101 mii lei, defalcat
astfel: 44.646 mii lei reprezentând ajutor de stat pentru acoperirea costurilor de producþie; 31.455 mii lei reprezentând ajutor de stat pentru acoperirea costurilor excepþionale, cu urmãtoarea structurã: plãþi compensatorii 14.062 mii lei; lucrãri de închideri mine 14.345 mii lei, din care: - lucrãri pentru asigurarea securitãþii în subteran: 7.368 mii lei; lucrãri legate de reabilitatea exploatãrilor miniere: 4.547 mii lei; lucrãri de ecologizare: 2.430 mii lei; facilitãþi pensionari: 2.798 mii lei; reconversie profesionalã: 250 mii lei. “Deoarece activitatea societãþii are drept þintã închiderea definitivã pânã în anul 2019 a minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani, mine considerate necompetitive, pentru înfãptuirea acestui program a fost aprobat un ajutor de stat destinat acoperirii diferenþei între costul de producþie ºi
preþul de livrare ori a unor cheltuieli excepþionale aºa cum au fost definite în planul de închidere, bugetul propus este în condiþii de eficienþã economicã, rezultatul brut fiind pozitiv”, mai aratã documentul. Nivelul cheltuielilor de naturã salarialã ce a fost fundamentat având în vedere prevederile art. 59 din Legea nr. 6/2017 a bugetului de stat pe anul 2017 ºi care prezintã o reducere cu 15,47%, faþã de nivelul aprobat al anului 2016, ca urmare a: diminuãrii numãrului mediu de salariaþi pentru anul 2017, de la 1.106 persoane la 855 persoane, respectiv cu 22,69%; creºterea câºtigului mediu brut pe salariat cu 5% cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 26/2013 privind întãrirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitãþile administrativteritoriale sunt acþionari
unici ori majoritari sau deþin direct ori indirect o participaþie majoritarã ºi ale art. 59, alin. 6 din Legea nr. 6/2017 a bugetului de stat pe anul 2017; numãrul de personal preliminat la finele anului 2016 este de 880 persoane, cu 114 de persoane mai mic decât numãrul de 994 persoane aprobat în bugetul pe anul 2016. “Numãrul de personal prognozat pentru finele anului 2017 va fi de 502 persoane rezultând din: - aplicarea mãsurii de concediere colectivã suplimentarã a 105 persoane ºi din încetarea rapoartelor de muncã a unui numãr de 9 salariaþi
Municipiul Petroºani, mai bogat spiritual
M
unicipiul Petroºani este mai bogat din punct de vedere spiritual, cultural ºi profesional. Mai multor persoane care ºi-au adus contribuþia la dezvoltarea municipiului le-au fost conferite cele mai înalte distincþii ale urbei, adicã titlurile de cetãþean de onoare. ”Am fost onorat sã înmânez titlurile de ”Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani” unor persoane marcante, ale cãror nume au o rezonanþã naþionalã ºi chiar internaþionalã. Le-am mulþumit pentru tot ceea ce au dãruit pânã acum comunitãþii, toþi având
meritul de a fi fãcut cunoscut numele municipiului Petroºani, atât în þarã cât ºi peste hotare. Voi fi de fiecare datã onorat sã pot felicita ºi recompensa oamenii remarcabili ai urbei noastre pentru meritele lor excepþionale”, a declarat cu acest prilej Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Astfel, le-au fost decernate titlurile de cetãþean de onoare reputatului medic prof.dr. George Litarczek – considerat drept pãrintele anesteziei moderne din România, retras dupã vârsta pensionãrii în municipiul Petroºani. Medicul ortoped Mihail Banacu, cel care, mai bine de douã decenii, între anii 1963 ºi 1985, s-a regãsit în cadrul
Spitalului de Urgenþã din Petroºani, unde a îndeplinit ºi calitatea de director al acestei instituþii medicale, în primii ani de dupã inaugurarea noului sediu al SUP a fost ºi el desemnat cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Titlul de cetãþean de onoare i s-a conferit ºi
artistului plastic Cristian Sergiu Ianza – despre care primarul municipiului Petroºani apreciazã cã este cel mai cunoscut artist plastic din zona Vãii Jiului, care în peste 30 de ani de activitate a fãcut cunoscut în toatã lumea municipiul Petroºani ºi frumuseþea Vãii Jiului. De asemenea, alte douã
la finele anului 2016, la cererea acestora, conform art. 55 din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii, fãrã a beneficia de plãþi compensatorii; - disponibilizarea colectivã a unui numãr de 378 persoane în anul 2017, rezultând un numãr de persoane disponibilizate faþã de nivelul aprobat în anul 2016 de 483 persoane, conform nivelului aprobat în Decizia CE C(2015) 8066 final, modificatã prin Adresa Comisiei Europene nr. COMP/CD/MD/jbl*201 6/125983 din 20.12.2016”, mai aratã documentul. Monika BACIU
titluri de ”Cetãþean de onoare al municipiului Petroºani” au fost conferite în cadrul seminarului cultural cu tema ”Cultura Vãii Jiului în context naþional”, organizat în premierã în programul Zilelor Municipiului, eveniment care a adus la Petroºani o seamã de personalitãþi ale literaturii române contemporane. Distincþiile de ”Cetãþean de onoare” au fost acordate scriitorilor Gabriel Chifu ºi Liviu Ioan Stoiciu. Anul acesta s-a acordat un titlu de cetãþean de onoare Post Mortem fostului Rector al Universitãþii din Petroºani, prof.univ.dr.ing. Aron Poantã, drept omagiu al carierei didactice ºi personaltãþi de excepþie a celui care a fost apreciatul cadru universitar. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Iunie 2017
Ecologiºti ºi energeticieni, în polemicã pentru Defileul Jiului Planeta Petrila s-a lansat oficial acasã
M
ai multe ONG-uri care protejeazã mediul, dar ºi autoritãþi locale din Hunedoara ºi Gorj au venit la sediul Parcului Naþional Defileul Jiului pentru a dezbate, alãturi de executanþii lucrãrilor, respectiv, Hidroelectrica SA Bucureºti, problemele ce apar în cele douã microhidrocentrale din Defileul Jiului.
Amenajarea hidrotehnicã se aflã în Parcul Naþional Defileul Jiului ºi cei care au reuºit crearea acestui sit spun acum cã este o crimã împotriva naturii, chiar dacã lucrãrile sunt finalizate în proporþie de 85%. „Ecosistemul este afectat puternic, întrucât aceastã tehnocraþie nu înþelege încã cã viitorul care þi-l aduce aceastã zonã, nu costã nimic. Dezvoltând turismul aici, aceasta va aduce bani. Populaþia trãieºte o dramã acum, de a i se distruge unul dintre cele mai pitoreºti locuri ale þãrii, pentru niºte lucrãri de care nu are nevoie în viitor þara. Noi mai putem gãsi energie ºi deja exportãm energie, deja producem mai mult decât e nevoie, cu preþul unor distrugeri nemaipomenite”, a declarat Cristian Stoiculescu, Directorul Consiliului ªtiinþific al Parcului Naþional Defileu Jiului. Cele douã baraje din Defileul Jiului ar distruge ecosistemul ºi asta susþin toþi ecologiºtii, inclusiv cei care au acþionat ºi în instanþã firma constructoare, dar
deocamdatã, se cautã o soluþie. „Impactul este puternic. S-a discutat destul de mult pe acest subiect. Studiul de impact este fãcut în 2002. Nu s-a þinut cont atunci de speciile ºi habitatele din parc, care vor fi afectate. E adevãrat cã atunci nu era parcul (n.r Parcul Naþional Defileul Jiului), dar s-ar fi putut acum schimba lucrurile prin reevaluarea procedurilor de evaluarea adecvatã ºi efectuarea unui nou studiu de impact. Acum este dupã al XII-lea ceas, dar faptul cã râul nu este încã captat, se mai pot lua decizii strategice, cã trebuie sã se þinã cont de directivele pe care România le încalcã ºi de costurile încãlcãrii lor, pentru statul român, naturã ºi chiar pentru investitori”, a adãugat ºi Diana Cosmoiu, WWF, specialist în politici publice. Ecologiºtii sunt de pãrere cã proiectul nu va trebui pur ºi simplu oprit, dar trebuie cãutatã soluþia optimã de câºtig pentru ambele pãrþi, dacã autoritãþile implicate vor veni cu o idee de aplicat. Asta, în timp ce autoritãþile din Hunedoara cred cã ar trebui sã se þinã cont de oportunitatea unei astfel de construcþii. „Judeþul Hunedoara are 28% arii protejate. Din pãcate, aceste zone sunt lipsite de
investiþii, pentru cã doar în condiþii cu totul ºi cu totul speciale se poate investi ºi sunt zone care au fost sãrãcite din acest punct de vedere. Trebuie sã gãsim o îmbinare între a proteja natura, cât ºi a dezvolta zonele respective. Energia hidro este o energie verde, este mult mai bine decât termo, nuclearã sau altele poluante. Cred cã este un proiect economic util, care sã aducã energie ieftinã, aºa încât sã fie competitiv, iar populaþia sã aibã energia un preþ corespunzãtor dar sã nu sãrim în extreme, ca sã împiedicãm orice investiþie, numai de dragul de a avea un aer nepoluat”, a mai spus ºi Sorin Vasilescu, vicepreºedintele C J Hunedoara. Dezvoltarea economicã a zonei este vãzutã diferit. Ecologiºtii ºi cei din Parcul Naþional Defileul Jiului spun cã asta înseamnã arii curate ºi turism, pe când administraþiile zonale, ca ºi cei de la Hidroelectrica sunt de pãrere cã asta înseamnã energie hidro ºi locuri de muncã. Iar impactul asupra mediului a fost evaluat la vremea respectivã. „Noi susþinem, în continuare finalizarea investiþiei, deoarece este un obiectiv strategic de interes naþional, conform
HG, are un impact socio-economic net pozitiv ºi cred cã pentru aceastã zonã s-a simþit prin crearea locurilor de muncã, impactul produs asupra mediului a fost evaluat, atât de în faza de construcþie, cât ºi în faza de exploatare
ºi, nu în ultimul rând, gradul de realizare al investiþiei este de 85% , ceea ce ne duce în imposibilitatea de a opri activitatea. Este absurd”, a susþinut Daniela Crâsnic, reprezentanta Hidroelectrica, prezentã la
întâlnirea din sediul rangerilor din parcul Naþional Defileul Jiului. Pânã acum au fost investite sume uriaºe în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Pânã în data de 31.12. 2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de 619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro. Diana MITRACHE
Avionul din sensul giratoriu va fi revopsit A
mplasatã în anul 2007, aeronava din sensul giratoriu de pe ºoseaua de centurã a Petroºaniului a fost afectatã de intemperii iar municipalitatea Petroºani are în plan sã-i redea strãlucirea. Astfel, în aceastã varã avionul va fi primenit încât sã arate ca un punct de atracþie ºi nu un morman de fier vechi. ”Ne-am propus sã-l reabilitãm, sã-l revopsim în aceastã varã. Lucrarea va fi fãcutã de angajaþii din subordinea noastrã pentru a reduce din costuri”, a explicat Daniel Viºan, director
DADPP din cadrul Primãriei Petroºani. Avionul utilitar a ajuns în centrul sensului giratoriu în urmã cu zece ani de zile, edilii considerând cã atrage mai mult decât o fântânã artezianã. Un alt motiv ar fi numele cartierului unde se aflã sensul giratoriu-cartierul Aeroport, loc pe care a fost un aerodrom în perioada interbelicã. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Joc de lasere, foc de artificii ºi multã voie bunã
M
unicipiul Petroºani a fost, la sfârºitul sãptãmânii trecute, polul distracþiei. Aici a avut loc cea de-a XVI-a ediþie a Zilelor municipiului Petroºani, eveniment la care au luat parte mii de cetãþeni din întreaga Vale a Jiului.
Acþiunile au fost susþinute de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani. Prima searã a fost dedicatã muzicii populare. Pe scenã au urcat Nicu Paleru, Emilia Ghinescu, Cornel Todea ºi Vlad Pãducel. a doua zi a fost dedicatã muzicii uºoare. Mii de oameni au venit sã se bucure de recitalurile excepþionale susþinute de Zdob ºi Zdub, Andreea Bãnicã, Tamy ºi Heavito. Nici artiºtii de la Casa de Culturã a Studenþilor nu au fost mai prejos.
”La modul în care am vãzut interesul ºi implicarea cetãþenilor din comunitatea Petroºaniului ºi a Vãii Jiului la toate activitãþile din cadrul ediþiei din acest a Zilelor Petroºaniului, cred cã pot trage concluzia, fãrã teama de a greºi, cã a fost o ediþie reuºitã, pe gustul oamenilor ºi spre mulþumirea noastrã, a organizatorilor. Mulþumiri tuturor!”, a concluzionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Totul a culminat cu un superb joc de lasere ºi cu un spectaculos foc de artificii. Monika BACIU
A
pornit de la lumea Petrilei, care este o altfel de lume, precum în descrierile lui Ion D. Sîrbu, a fãcut un film timp de 4 ani, iar acum l-a lansat în premierã la Petrila, în locul în care a ºi luat naºtere.
Este vorba despre tânãrul ºi talentatul regizor Andrei Dãscãlescu, pe care nu o datã, l-am gãsit în salopete, printre clãdirile minei, cândva activã. El a surprins ultima zi a minei, dar ºi ultimele zvâcniri ale acesteia, filmul documentar denumit generic „Planeta Petrila”, fiind poate prima radiografie a vieþii minerilor din Valea Jiului, în perioada de apus a mineritului. De ce Planeta Petrila? Ne spune chiar regizorul. „Eu fac fotografie un pic mai specializatã ºi anume, de noapte, panorame ºi existã un tip care aratã ca o planetã. Eu am fãcut asemenea fotografii din puþul centru ºi de pe dealul de vis-a-vis de minã ºi, prima oarã, acest nume a apãrut cu aceastã fotografie. Am numit-o Planeta Petrila. Explicaþia mai filozoficã este legatã de cele douã citate din I.D Sîrbu, cã „Europa e
un biet continent ºi Petrila e un nume” ºi cã „Petrila e un loc care nu seamãnã cu nicio aºezare posibilã, cu nimeni ºi nimic de nicãieri”. Petrila e un loc atât de special, încât e o planetã”, a spus Andrei Dãscãlescu, regizorul documentarului, care va fi difuzat în premierã pe HBO în 22 iunie, iar în cinematografe va fi din 23 iunie. Andrei Dãscãlescu a stat printre mineri, întâi timid, ca mai apoi sã se integreze perfect în peisaj, fãrã sã îi fie foarte uºor. S-a luptat cu birocraþia, care nu l-a lãsat în minã sã filmeze, dar a stat cu ortacii lui Cãtãlin Cenuºã la masã, pe ziar ºi a reuºit sã ia ultimul
puls al subteranului – lucru pe care îl considerã o adevãratã aventurã, pentru cã lui i-a fost extrem de greu în timpul închiderii abatajului în fund de sac. „A fost un moment, care mie mi s-a pãrut extrem, adicã nu mai era flux de aer n minã ºi nu pornise ventilaþia. O sã vedeþi momentul acesta în film. Pentru mine a fost un moment extrem. Nu ºtiu dacã am mai trãit un moment atât de înfricoºãtor, numai cã mi-am dat seama cã, pentru mineri, un asemenea moment este la ordinea zilei. Ceea ce pentru mine, om de rând, a fost o situaþie de viaþã ºi de moarte, pentru mineri, e ceva ce se poate întâm-
„ªcoala de varã de restaurare” M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã, în perioada 6 – 11 iunie 2017, acþiunea intitulatã „ªcoala de varã de restaurare”, ediþia a II-a. Evenimentul va debuta marþi, 6 iunie 2016, de la ora 11.00, în Sala ªemineului din Palatul Magna Curia, scopul principal al acestuia fiind promovarea activitãþii de restaurare în rândul tinerilor cu speranþa cã pe viitor vor îmbrãþiºa aceastã profesie, salvarea patrimoniului mobil ºi imobil constituind o prioritate în momentul de faþã. Acþiunea, la care va participa o grupã de clasa a X-a de la Liceul de Arte „Sigismund Toduþã” din
Deva, coordonatã de prof. Ana Iancu, se va desfãºura pe trei paliere: prezentare teoreticã a procesului de restaurare pe suport metal, ceramicã, sticlã ºi hârtie, realizatã de restauratori experþi în domeniu; demonstraþii practice a procesului de restaurare, acþiune interactivã unde participanþii vor putea realiza sub îndrumarea specialiºtilor diverse operaþiuni; expoziþie cu obiectele restaurate urmatã de oferirea de diplome ºi premii participanþilor. Trebuie precizat faptul cã toate intervenþiile vor fi efectuate pe materiale comune, nefiind afectat patrimoniul mobil al instituþiei.
„Restaurarea patrimoniului cultural naþional are ca scop restabilirea semnificaþiei istorice, artistice, tehnice, originare a bunului istoric, pierdutã parþial sau estompatã în timp ºi consolidarea structurii suport. În fiecare zi, datoritã acþiu-
pla în fiecare zi ”, ne-a mãrturisit regizorul, care la premierã a reiterat ideea cã mai greu i-a fost sã intre douã ºuturi în minã, decât sã înfrunte praful de cãrbune ºi lipsa aerului, iar asta chiar a fost o trãire extremã a sa. Filmul documentar, extrem de apreciat la Amsterdam, unde a avut 5 proiecþii în cadrul celui mai mare Festival de film documentar din lume ºi la un festival la Kiev, a avut lansarea oficialã în România, în locul în care s-a nãscut, la Petrila, duminicã de la ora 19.00, iar apoi va fi pe ecrane la Festivalul de film Transilvania. Eroul principal al filmului este Ion Barbu, artistul care a creat o
lume din Petrila ºi, în plan secundar, este brigadierul Cãtãlin Cenuºã, cel care a dat ultima tonã de huilã din mina Petrila. Asta, chiar dacã nu prea a vrut sã fie filmat iniþial. „Nici eu nu prea am vrut sã fiu filmat, ca mai toþi minerii. Dar, când am vãzut cã nu se mai poate face nimic, am decis sã fiu de partea lui. Eu am sprijinit demersurile lui, aºa cum am ºtiut eu. Chiar în ultimul ºut, când am fãcut închiderea în fund de sac, dimineaþã la ora 3,00, l-am trezit ºi i-am spus cã este chiar ultima ocazie prin care poate filma chiar ultima
tonã de cãrbune ºi închiderea ultimului abataj de la mina Petrila. A intrat cu noi în subteran ºi a surprins cum se închide mina Petrila”, a explicat Cãtãlin Cenuºã, miner brigadier, iar povestea lor se leagã perfect în filmul documentar. S-a nãscut greu ºi cu multe piedici acest film documentar, dar poate cã este primul ce cuprinde exact munca de 4 ani a minerilor din Petrila, pânã ce mina ºi-a dat ultima suflare. O suflare ce i-a impresionat pe toþi ºi care va schimba percepþia mondialã despre minerii din Valea Jiului, Diana MITRACHE
Consiliul Consultativ al Tinerilor a ajuns la final de mandat
P
rima generaþie de consilieri ai Consiliului Consultativ al Tinerilor ºi-a încheiat zilele trecute mandatul. Acordarea diplomelor care certificã activitatea lor în mandatul 2016 - 2017, fãcutã în cadrul Zilelor Municipiului Petroºani, s-a bucurat de aprecierea tuturor celor prezenþi.
“Experienþa tinerilor liceeni dobânditã în aceastã perioadã îi va ajuta în multe aspecte de viaþã civicã ºi socialã... ºi poate, pentru unii dintre ei, chiar profesionalã”, spun reprezentanþii Consiliului Consultativ al Tinerilor din Petroºani. Pe parcursul acestei perioade tinerii au fost susþinuþi de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, de membrii Consiliului Local ºi îndrumaþi de reprezentanþii Asociaþiei Casa Pro Urbis: Felicia Gabriela Portase ºi Eduard Wersanski. nii factorilor externi asupra Elevii au fost angrenaþi în diferite activitãþi menite a artefactelor în special a implica ºi membrii comunitãþii. În 2015 a luat fiinþã patrimoniului mobil, se primul consiliu consultativ al tinerilor de la nivel produc distrugeri impornaþional. Tinerii au avut tot felul de idei, care mai de tante, salvarea acestora care mai inovative care au fost puse în aplicare cu fiind prioritarã pentru speajutorul Consiliului Local al municipiului Petroºani. cialiºtii din domeniul Monika BACIU muzeal. Pentru cercetarea, conservarea ºi expunerea pieselor muzeale, restauratorii MCDR, depun eforturi intense în laboratoarele noastre de unde ies anual sute de obiecte pe suport anorganic ºi organic. Acþiunea pe care dorim sã o desfãºurãm pe o perioadã de ºase zile, se doreºte a fi o campanie de promovare a profesiei de restaurator ºi a rolului important pe care acesta îl deþine într-o instituþie muzealã, acela de salvare a patrimoniului cultural naþional.”, declarã responsabilul de proiect, Ioana Popiþiu, ºeful Secþiei Restaurare-InvestigaþiiConservare din cadrul MCDR. Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Iunie 2017
Ecologiºti ºi energeticieni, în polemicã pentru Defileul Jiului Planeta Petrila s-a lansat oficial acasã
M
ai multe ONG-uri care protejeazã mediul, dar ºi autoritãþi locale din Hunedoara ºi Gorj au venit la sediul Parcului Naþional Defileul Jiului pentru a dezbate, alãturi de executanþii lucrãrilor, respectiv, Hidroelectrica SA Bucureºti, problemele ce apar în cele douã microhidrocentrale din Defileul Jiului.
Amenajarea hidrotehnicã se aflã în Parcul Naþional Defileul Jiului ºi cei care au reuºit crearea acestui sit spun acum cã este o crimã împotriva naturii, chiar dacã lucrãrile sunt finalizate în proporþie de 85%. „Ecosistemul este afectat puternic, întrucât aceastã tehnocraþie nu înþelege încã cã viitorul care þi-l aduce aceastã zonã, nu costã nimic. Dezvoltând turismul aici, aceasta va aduce bani. Populaþia trãieºte o dramã acum, de a i se distruge unul dintre cele mai pitoreºti locuri ale þãrii, pentru niºte lucrãri de care nu are nevoie în viitor þara. Noi mai putem gãsi energie ºi deja exportãm energie, deja producem mai mult decât e nevoie, cu preþul unor distrugeri nemaipomenite”, a declarat Cristian Stoiculescu, Directorul Consiliului ªtiinþific al Parcului Naþional Defileu Jiului. Cele douã baraje din Defileul Jiului ar distruge ecosistemul ºi asta susþin toþi ecologiºtii, inclusiv cei care au acþionat ºi în instanþã firma constructoare, dar
deocamdatã, se cautã o soluþie. „Impactul este puternic. S-a discutat destul de mult pe acest subiect. Studiul de impact este fãcut în 2002. Nu s-a þinut cont atunci de speciile ºi habitatele din parc, care vor fi afectate. E adevãrat cã atunci nu era parcul (n.r Parcul Naþional Defileul Jiului), dar s-ar fi putut acum schimba lucrurile prin reevaluarea procedurilor de evaluarea adecvatã ºi efectuarea unui nou studiu de impact. Acum este dupã al XII-lea ceas, dar faptul cã râul nu este încã captat, se mai pot lua decizii strategice, cã trebuie sã se þinã cont de directivele pe care România le încalcã ºi de costurile încãlcãrii lor, pentru statul român, naturã ºi chiar pentru investitori”, a adãugat ºi Diana Cosmoiu, WWF, specialist în politici publice. Ecologiºtii sunt de pãrere cã proiectul nu va trebui pur ºi simplu oprit, dar trebuie cãutatã soluþia optimã de câºtig pentru ambele pãrþi, dacã autoritãþile implicate vor veni cu o idee de aplicat. Asta, în timp ce autoritãþile din Hunedoara cred cã ar trebui sã se þinã cont de oportunitatea unei astfel de construcþii. „Judeþul Hunedoara are 28% arii protejate. Din pãcate, aceste zone sunt lipsite de
investiþii, pentru cã doar în condiþii cu totul ºi cu totul speciale se poate investi ºi sunt zone care au fost sãrãcite din acest punct de vedere. Trebuie sã gãsim o îmbinare între a proteja natura, cât ºi a dezvolta zonele respective. Energia hidro este o energie verde, este mult mai bine decât termo, nuclearã sau altele poluante. Cred cã este un proiect economic util, care sã aducã energie ieftinã, aºa încât sã fie competitiv, iar populaþia sã aibã energia un preþ corespunzãtor dar sã nu sãrim în extreme, ca sã împiedicãm orice investiþie, numai de dragul de a avea un aer nepoluat”, a mai spus ºi Sorin Vasilescu, vicepreºedintele C J Hunedoara. Dezvoltarea economicã a zonei este vãzutã diferit. Ecologiºtii ºi cei din Parcul Naþional Defileul Jiului spun cã asta înseamnã arii curate ºi turism, pe când administraþiile zonale, ca ºi cei de la Hidroelectrica sunt de pãrere cã asta înseamnã energie hidro ºi locuri de muncã. Iar impactul asupra mediului a fost evaluat la vremea respectivã. „Noi susþinem, în continuare finalizarea investiþiei, deoarece este un obiectiv strategic de interes naþional, conform
HG, are un impact socio-economic net pozitiv ºi cred cã pentru aceastã zonã s-a simþit prin crearea locurilor de muncã, impactul produs asupra mediului a fost evaluat, atât de în faza de construcþie, cât ºi în faza de exploatare
ºi, nu în ultimul rând, gradul de realizare al investiþiei este de 85% , ceea ce ne duce în imposibilitatea de a opri activitatea. Este absurd”, a susþinut Daniela Crâsnic, reprezentanta Hidroelectrica, prezentã la
întâlnirea din sediul rangerilor din parcul Naþional Defileul Jiului. Pânã acum au fost investite sume uriaºe în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Pânã în data de 31.12. 2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de 619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro. Diana MITRACHE
Avionul din sensul giratoriu va fi revopsit A
mplasatã în anul 2007, aeronava din sensul giratoriu de pe ºoseaua de centurã a Petroºaniului a fost afectatã de intemperii iar municipalitatea Petroºani are în plan sã-i redea strãlucirea. Astfel, în aceastã varã avionul va fi primenit încât sã arate ca un punct de atracþie ºi nu un morman de fier vechi. ”Ne-am propus sã-l reabilitãm, sã-l revopsim în aceastã varã. Lucrarea va fi fãcutã de angajaþii din subordinea noastrã pentru a reduce din costuri”, a explicat Daniel Viºan, director
DADPP din cadrul Primãriei Petroºani. Avionul utilitar a ajuns în centrul sensului giratoriu în urmã cu zece ani de zile, edilii considerând cã atrage mai mult decât o fântânã artezianã. Un alt motiv ar fi numele cartierului unde se aflã sensul giratoriu-cartierul Aeroport, loc pe care a fost un aerodrom în perioada interbelicã. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Joc de lasere, foc de artificii ºi multã voie bunã
M
unicipiul Petroºani a fost, la sfârºitul sãptãmânii trecute, polul distracþiei. Aici a avut loc cea de-a XVI-a ediþie a Zilelor municipiului Petroºani, eveniment la care au luat parte mii de cetãþeni din întreaga Vale a Jiului.
Acþiunile au fost susþinute de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani. Prima searã a fost dedicatã muzicii populare. Pe scenã au urcat Nicu Paleru, Emilia Ghinescu, Cornel Todea ºi Vlad Pãducel. a doua zi a fost dedicatã muzicii uºoare. Mii de oameni au venit sã se bucure de recitalurile excepþionale susþinute de Zdob ºi Zdub, Andreea Bãnicã, Tamy ºi Heavito. Nici artiºtii de la Casa de Culturã a Studenþilor nu au fost mai prejos.
”La modul în care am vãzut interesul ºi implicarea cetãþenilor din comunitatea Petroºaniului ºi a Vãii Jiului la toate activitãþile din cadrul ediþiei din acest a Zilelor Petroºaniului, cred cã pot trage concluzia, fãrã teama de a greºi, cã a fost o ediþie reuºitã, pe gustul oamenilor ºi spre mulþumirea noastrã, a organizatorilor. Mulþumiri tuturor!”, a concluzionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Totul a culminat cu un superb joc de lasere ºi cu un spectaculos foc de artificii. Monika BACIU
A
pornit de la lumea Petrilei, care este o altfel de lume, precum în descrierile lui Ion D. Sîrbu, a fãcut un film timp de 4 ani, iar acum l-a lansat în premierã la Petrila, în locul în care a ºi luat naºtere.
Este vorba despre tânãrul ºi talentatul regizor Andrei Dãscãlescu, pe care nu o datã, l-am gãsit în salopete, printre clãdirile minei, cândva activã. El a surprins ultima zi a minei, dar ºi ultimele zvâcniri ale acesteia, filmul documentar denumit generic „Planeta Petrila”, fiind poate prima radiografie a vieþii minerilor din Valea Jiului, în perioada de apus a mineritului. De ce Planeta Petrila? Ne spune chiar regizorul. „Eu fac fotografie un pic mai specializatã ºi anume, de noapte, panorame ºi existã un tip care aratã ca o planetã. Eu am fãcut asemenea fotografii din puþul centru ºi de pe dealul de vis-a-vis de minã ºi, prima oarã, acest nume a apãrut cu aceastã fotografie. Am numit-o Planeta Petrila. Explicaþia mai filozoficã este legatã de cele douã citate din I.D Sîrbu, cã „Europa e
un biet continent ºi Petrila e un nume” ºi cã „Petrila e un loc care nu seamãnã cu nicio aºezare posibilã, cu nimeni ºi nimic de nicãieri”. Petrila e un loc atât de special, încât e o planetã”, a spus Andrei Dãscãlescu, regizorul documentarului, care va fi difuzat în premierã pe HBO în 22 iunie, iar în cinematografe va fi din 23 iunie. Andrei Dãscãlescu a stat printre mineri, întâi timid, ca mai apoi sã se integreze perfect în peisaj, fãrã sã îi fie foarte uºor. S-a luptat cu birocraþia, care nu l-a lãsat în minã sã filmeze, dar a stat cu ortacii lui Cãtãlin Cenuºã la masã, pe ziar ºi a reuºit sã ia ultimul
puls al subteranului – lucru pe care îl considerã o adevãratã aventurã, pentru cã lui i-a fost extrem de greu în timpul închiderii abatajului în fund de sac. „A fost un moment, care mie mi s-a pãrut extrem, adicã nu mai era flux de aer n minã ºi nu pornise ventilaþia. O sã vedeþi momentul acesta în film. Pentru mine a fost un moment extrem. Nu ºtiu dacã am mai trãit un moment atât de înfricoºãtor, numai cã mi-am dat seama cã, pentru mineri, un asemenea moment este la ordinea zilei. Ceea ce pentru mine, om de rând, a fost o situaþie de viaþã ºi de moarte, pentru mineri, e ceva ce se poate întâm-
„ªcoala de varã de restaurare” M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã, în perioada 6 – 11 iunie 2017, acþiunea intitulatã „ªcoala de varã de restaurare”, ediþia a II-a. Evenimentul va debuta marþi, 6 iunie 2016, de la ora 11.00, în Sala ªemineului din Palatul Magna Curia, scopul principal al acestuia fiind promovarea activitãþii de restaurare în rândul tinerilor cu speranþa cã pe viitor vor îmbrãþiºa aceastã profesie, salvarea patrimoniului mobil ºi imobil constituind o prioritate în momentul de faþã. Acþiunea, la care va participa o grupã de clasa a X-a de la Liceul de Arte „Sigismund Toduþã” din
Deva, coordonatã de prof. Ana Iancu, se va desfãºura pe trei paliere: prezentare teoreticã a procesului de restaurare pe suport metal, ceramicã, sticlã ºi hârtie, realizatã de restauratori experþi în domeniu; demonstraþii practice a procesului de restaurare, acþiune interactivã unde participanþii vor putea realiza sub îndrumarea specialiºtilor diverse operaþiuni; expoziþie cu obiectele restaurate urmatã de oferirea de diplome ºi premii participanþilor. Trebuie precizat faptul cã toate intervenþiile vor fi efectuate pe materiale comune, nefiind afectat patrimoniul mobil al instituþiei.
„Restaurarea patrimoniului cultural naþional are ca scop restabilirea semnificaþiei istorice, artistice, tehnice, originare a bunului istoric, pierdutã parþial sau estompatã în timp ºi consolidarea structurii suport. În fiecare zi, datoritã acþiu-
pla în fiecare zi ”, ne-a mãrturisit regizorul, care la premierã a reiterat ideea cã mai greu i-a fost sã intre douã ºuturi în minã, decât sã înfrunte praful de cãrbune ºi lipsa aerului, iar asta chiar a fost o trãire extremã a sa. Filmul documentar, extrem de apreciat la Amsterdam, unde a avut 5 proiecþii în cadrul celui mai mare Festival de film documentar din lume ºi la un festival la Kiev, a avut lansarea oficialã în România, în locul în care s-a nãscut, la Petrila, duminicã de la ora 19.00, iar apoi va fi pe ecrane la Festivalul de film Transilvania. Eroul principal al filmului este Ion Barbu, artistul care a creat o
lume din Petrila ºi, în plan secundar, este brigadierul Cãtãlin Cenuºã, cel care a dat ultima tonã de huilã din mina Petrila. Asta, chiar dacã nu prea a vrut sã fie filmat iniþial. „Nici eu nu prea am vrut sã fiu filmat, ca mai toþi minerii. Dar, când am vãzut cã nu se mai poate face nimic, am decis sã fiu de partea lui. Eu am sprijinit demersurile lui, aºa cum am ºtiut eu. Chiar în ultimul ºut, când am fãcut închiderea în fund de sac, dimineaþã la ora 3,00, l-am trezit ºi i-am spus cã este chiar ultima ocazie prin care poate filma chiar ultima
tonã de cãrbune ºi închiderea ultimului abataj de la mina Petrila. A intrat cu noi în subteran ºi a surprins cum se închide mina Petrila”, a explicat Cãtãlin Cenuºã, miner brigadier, iar povestea lor se leagã perfect în filmul documentar. S-a nãscut greu ºi cu multe piedici acest film documentar, dar poate cã este primul ce cuprinde exact munca de 4 ani a minerilor din Petrila, pânã ce mina ºi-a dat ultima suflare. O suflare ce i-a impresionat pe toþi ºi care va schimba percepþia mondialã despre minerii din Valea Jiului, Diana MITRACHE
Consiliul Consultativ al Tinerilor a ajuns la final de mandat
P
rima generaþie de consilieri ai Consiliului Consultativ al Tinerilor ºi-a încheiat zilele trecute mandatul. Acordarea diplomelor care certificã activitatea lor în mandatul 2016 - 2017, fãcutã în cadrul Zilelor Municipiului Petroºani, s-a bucurat de aprecierea tuturor celor prezenþi.
“Experienþa tinerilor liceeni dobânditã în aceastã perioadã îi va ajuta în multe aspecte de viaþã civicã ºi socialã... ºi poate, pentru unii dintre ei, chiar profesionalã”, spun reprezentanþii Consiliului Consultativ al Tinerilor din Petroºani. Pe parcursul acestei perioade tinerii au fost susþinuþi de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, de membrii Consiliului Local ºi îndrumaþi de reprezentanþii Asociaþiei Casa Pro Urbis: Felicia Gabriela Portase ºi Eduard Wersanski. nii factorilor externi asupra Elevii au fost angrenaþi în diferite activitãþi menite a artefactelor în special a implica ºi membrii comunitãþii. În 2015 a luat fiinþã patrimoniului mobil, se primul consiliu consultativ al tinerilor de la nivel produc distrugeri impornaþional. Tinerii au avut tot felul de idei, care mai de tante, salvarea acestora care mai inovative care au fost puse în aplicare cu fiind prioritarã pentru speajutorul Consiliului Local al municipiului Petroºani. cialiºtii din domeniul Monika BACIU muzeal. Pentru cercetarea, conservarea ºi expunerea pieselor muzeale, restauratorii MCDR, depun eforturi intense în laboratoarele noastre de unde ies anual sute de obiecte pe suport anorganic ºi organic. Acþiunea pe care dorim sã o desfãºurãm pe o perioadã de ºase zile, se doreºte a fi o campanie de promovare a profesiei de restaurator ºi a rolului important pe care acesta îl deþine într-o instituþie muzealã, acela de salvare a patrimoniului cultural naþional.”, declarã responsabilul de proiect, Ioana Popiþiu, ºeful Secþiei Restaurare-InvestigaþiiConservare din cadrul MCDR. Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Iunie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Iunie 2017
Peste 250 de bãrbaþi s-au înghesuit sã fie mineri P
este 250 de bãrbaþi din Valea Jiului s-au aºezat marþi, de la prima orã, pe scãrile Complexului Energetic Hunedoara. Vor sã munceascã la minã. Sunt tineri, care nu prea au avut experienþã, dar care ar putea sã facã faþã, ori foºti mineri chiar, care vor sã revinã, ca sã nu mai fie sclavi prin Europa. Oamenii s-au înghesuit, imediat ce au fost schimbate condiþiile de concurs ºi nu li s-a mai cerut calificarea pe
fiecare post. Deocamdatã, însã, se fac angajãri pe posturile rãmase vacante la mina Vulcan, iar oamenii spun cã sunt interesaþi. „Am mai lucrat la cablaje, dar cred cã minerii câºtigã mai bine. Sunt tânãr ºi cred cã pot mai mult. ªtiu cã e greu în minã, pentru cã ºi tatãl meu a lucrat acolo, dar vreau sã muncesc”, a spus un tânãr care ºi-a depus marþi dosarul. „Am trei copii ºi sunt toþi la facultate. Am lucrat, în ultimii ani, în strãinãtate, dar m-am sãturat. Sunt mereu la negru, iar
acum mã pregãtesc de pensie. Am mai lucrat la minã ºi m-am disponibilizat cu prima tranºã. Acum chiar vreau sã revin”, spunea, la rândul de depunere al dosarelor, un alt mâner, în timp ce un altul le explica celor de la coadã cã munca de miner nu e deloc uºoarã. „Eu lucrez acolo. Mai am un pic ºi ies la pensie. E greu, dar nu ai ce sã faci aici, dacã nu lucrezi la minã”, a explicat omul, venit cu un prieten sã-ºi depunã dosarul. Complexul Energetic Hunedoara a scos la concurs, la
Vosganian vine în sprijinul lui Constantin Brânduºe, în pofida alianþei PSD - ALDE
„T
ocmai pentru cã suntem parteneri loiali în coaliþie, pentru binele PSD, PSD nu mai trebuie sã câºtige”. A spus la Petroºani Varujan Vosganian, deputat ALDE ºi purtãtorul de cuvânt al partidului. A venit în Valea Jiului sã îl susþinã, alãturi de Ioan Mircea Moloþ ºi Marius Surgent pe candidatul la funcþia de primar la Lupeni, Constantin Brânduºe. A mai fost între mineri ºi nu s-a temut, mai ales cã a semnat una dintre cele mai mari investiþii din minerit, de 10 milioane de euro, pentru mina Lupeni, pe vremea în care era ministrul de resort, iar acum spune cã acest loc trebuie sã vadã schimbarea. „Vin mereu cu prietenie, chiar dacã acum lucrurile, sã zicem, sunt mai complicate decât acum un deceniu, atunci când noi încercam sã investim în Valea Jiului. Dar, poate cã împreunã
cu domnul Brânduºe, ori cu alþi colegi din judeþ, o sã deschidem Valea cãtre alte oportunitãþi, aºa încât noua generaþie sã poatã sã îºi gãseascã un loc de muncã aici”, a spus Varujan Vosganian, deputat ALDE. Constantin Brânduºe candideazã din nou la fotoliul de primar al Lupeniului, din partea Alãturi i-a fost ºi deputatul Marius Surgent, cel care a spus cã alternativa la primãrie nu poate fi decât un candidat ALDE. Asta ºi pentru cã Varujan Vosganian a spus cã un astfel de primar ar fi în atenþia alianþei, mai mult decât unul PSD, pentru cã sunt foarte multe primãrii câºtigate de PSD în þarã. „În ultima vreme, de
mina Vulcan 100 de posturi, însã, nu toate au fost ocupate. Acum se fac înscrierile pentru cele rãmase neocupate. Mai apoi, însã, vor fi scoase la concurs ºi locurile la mina Livezeni, unde sindicatele spun cã este nevoie de aproximativ 128 de persoane În oferta angajãrilor
de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara se regãsesc 20 posturi de muncitor necalificat subteran pentru Sucursala E.M. Vulcan; 8 posturi de lãcãtuº subteran pentru Sucursala E.M. Vulcan; 1 post de mecanic locomotivã pentru Sucursala PRESTSERV Petroºani; 2 posturi de ºef manevrã
pentru Sucursala PRESTSERV Petroºani. Cei interesaþi au posibilitatea ca, în perioada 6 – 8 iunie 2017, între orele 9.00 – 12.00, sã depunã dosarele cu documentele necesare, la sediul S.CEH-S.A. din Petroºani. Diana MITRACHE
„Excelenþa tinereþii” premii la Petroºani V
oluntarii Crucii Roºii, ajutaþi de mediul academic al Petroºaniului ºi administraþia localã au premiat copii cu talent, cu performanþe ºi care au dat dovadã cã vârsta este doar un numãr, atunci când rezultatele sunt uluitoare.
Asta pentru cã mai toþi sunt excepþii la ºcoalã ºi au ajuns când a început campania cunoscuþi în þarã ºi nu numai. Zeci de plachete, premii ºi electoralã, în Lupeni diplome au fost împãrþite, chiar circulã un zvon, indus de dacã excelenþa ºi tinereþea par cã anumiþi candidaþi, cã, dacã nu câºtigã candidatul nu se împacã exact. „Existã tineri complecºi ºi comunui anumit partid, pleþi, dincolo de vârfurile ce mereu Lupeniul nu va avea ºi mereu sunt premiate. Sunt copii sprijin la nivel guvernacare, pe mine m-au uimit, din fiºele mental, sau de judeþ. de prezentare. Exceleazã la Dar vreau sã vã spun cã olimpiade ºi vã dau un exemplu: un actuala guvernare e a tânãr foarte bun la matematicã ºi unei alianþe, în care se regãseºte ºi ALDE ºi, aºa fizicã este un foarte bun poet ºi cum la nivelul întregii þãri, actor. Sau, altul, cum se prezintã acolo unde candidaþii singur, spune cã e PSD sunt sprijiniþi de reprezentanþii ALDE din frumos, mândru ºi administraþie, localã sau deºtept, iar la final, centralã, acolo unde sunt spune, atunci când oameni din ALDE vorbeºte despre el, sprijiniþi de PSD, la fel va cã a hotãrât sã se fi ºi la Lupeni, pentru cã opreascã”, a spus va fi un primar al alianþei Ileana Firþulescu, ce se aflã la guvernare”, a voluntar la conchis Marius Surgent, Crucea Roºie. deputat ALDE. A fost o galã Diana MITRACHE reuºitã, cu voluntari
care s-au implicat, pentru cã sunt în Petroºani copii ce meritã sã fie evidenþiaþi public, pentru toate performanþele lor. Scopul este unul care sã îi facã sã îºi iubeascã locurile natale, spun organizatorii galei. „Vrem sã premiem aceºti copii, care ne aduc rezultate pentru Petroºani ºi, în acelaºi timp, poate reuºim sã îi mobilizãm sã rãmânã la noi în zonã, sã îºi dezvolte afaceri în zonã, aduc rezultate la olimpiade ºi concursuri ºi, în acelaºi timp, sã rãmânã aici, ac sã avem cu toþii un viitor mai bun” , a adãugat ºi Cristina Sârbu, preºedinta Organizaþiei Crucea Roºie din Petroºani. Fie cã e bun la sport, la poezie, ori la învãþãturã, fiecare copil a primit câte o plachetã, o diplomã ºi cãrþi, pentru cã ei sunt primii care apreciazã ce înseamnã lectura de calitate. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Iunie 2017
Henþ cu mâna
TOCMAI ÎI VÃZURÃM! Am trãit s-o vedem ºi pe asta : marele meci Jiul – Craiova. De fapt, un simbol, un remem-
ber, un mod de viaþã, cândva. Un moment care ne-a adus aminte de ... momentele de
glorie petrecute în timp. O confruntare simbolicã, fãrã ofsaiduri sau cotonogeli. Dar cu spiritul spre fotbal. Chiar dacã unii au trecut peste idolii de altãdatã, spiritul a rãmas. E bine cã c-a întâmplat un astfel de moment ºi ar fi bine ca
el sã fie gândit mai amplu peste doi ani, când Jiul împlineºte vârsta de 100 de ani de existenþã! Tocmai de aceea în cinstea acestui moment întâmplat în weekend-ul trecut cu oltenii, am ales sã amintesc azi despre Aurel Guga, cel
care acum 90 de ani, pe 7 iunie 1922, a fost primul cãpitan, la primul meci de fotbal al echipei Naþionale a României. Dupã acel meci, pe Aurel Guga îl vom mai gãsi la Jiul, acesta fiind unul din fotbaliºtii de top care au jucat la Petroºani.
ACUM 90 DE ANI, PE 7 IUNIE 1922, ECHIPA DE FOTBAL A ROMÂNIEI DEBUTA PE SCENA INTERNAÞIONALÃ, CÃPITAN FIIND
Toma Coconea a plecat sã AUREL GUGA, cucereascã Alpii VIITOR JUCÃTOR LA JIUL M
arþi dimineaþã, Toma Coconea a plecat în Alpi, acolo de unde sperã sã vinã cu un premiu. Începe, în scurt timp, competiþia Red Bull X-Alps, competiþie la care petroºeneanul Toma Coconea este veteranul ºi gândurile lui sunt acum îndreptate spre o victorie bine- meritatã.
N
aþionala României a fãcut primul pas în arena meciurilor inter-þãri exact în urmã cu 90 de ani, pe 7 iunie 1922. A fost un moment oportun, o partidã împotriva echipei Iugoslaviei, contând pentru Cupa Prieteniei RomânoIugoslave, competiþie finanþatã de familiile regale din cele douã þãri. Cu jucãtorii adunaþi de la Timiºoarã, Cluj, Oradea, Arad sau Tg. Mureº, selecþionerul Teofil Moraru a reuºit sã alcãtuiascã un unsprezece cu care sã se prezinte în faþa acestui prim examen internaþional de la Belgrad. 5.000 de spectatori au fost prezenþi la meciul de pe 7 iunie 1922, România
aliniind urmãtoarea formulã de echipã: Ritter – Szilaghy, Dr. Hirsch – Jakobi, Honihsberg, Zimmermann – Guga (cpt.), Frech, Schiller, Ronnay, Auer. O echipã cosmopolitã, alcãtuitã în majoritate de maghiari, germani ºi evrei. Aurel Guga, în vârstã de 22 de ani, un tânãr licenþiat în drept ºi ºtiinþe economice la Cluj, dar la meciul nr. 8 al Naþionalei României, în 1926, România – Bulgaria 6-1, Guga va fi component al Jiului (CAMP la ora aceea) Petroºani, totalizând 12 meciuri sub culorile tricolore. El a jucat la Jiul Petroºani în perioada 1926-1928, în anul 1924 luând parte ºi la Jocurile Olimpice de la Paris. Fotbalist dotat cu o mare vitezã ºi ºut extraordinar, Aurel Guga a evoluat ºi la „Poli” Timiºoara în 1925. A decedat prematur la 39 de ani într-un tragic accident de maºinã la Timiºoara. Aºadar , Aurel Guga, în calitate de cãpitan al Naþionalei, a fãcut parte din acea primã garniturã care a fãcut primii paºi în fotbalul internaþional, un drum deschis cu o primã victorie, în deplasare, în faþa echipei Iugoslaviei.
M
oment aniversar
Meciul Iugoslavia – România din 7 iunie 1922 a avut loc într-un anumit context istoric. La acea datã se împlinea un an de la semnarea Convenþiei Regatului Sârbilor, Croaþilor ºi Slovenilor (precursorul Iugoslaviei), motiv pentru care au fost organizate ample manifestãri sportive, cuprinzând o serie de competiþii sportive, printre care ºi acest meci de fotbal Iugoslavia – România. Oficial, partida s-a disputat în cadrul Cupei Regelui Alexandru I. România a învins cu 2-1, dupã ce iugoslavii au deschis scorul în min. 35 prin Schiffer din 11 m, a egalat Ronay în min. 41 tot din 11 m, Aurel Guga marcând în min 61 golul victoriei României.
U
ltimul meci...
... a lui Aurel Guga în echipa a României a fost tot ca ºi fotbalist în Valea Jiului, ca ºi component al echipei Jiul Lupeni. Se întâmplã pe 15 aprilie 1928, la Arad, în meciul România – Turcia 4-2 (în poartã fiind un alt jiulist, Ioan Kiss), în prezenþa a 3.000 de spectatori.
Are curaj sã spere, are o echipã cu tot ce e necesar, echipament competitiv ºi deja a fãcut o primã parte a traseului. Urmeazã cea de a doua ºi apoi concursul propriu-zis. „Sper ca planurile mele sã meargã aºa cum mi-am stabilit, cã va fi o cursã tehnicã, frumoasã ºi relaxantã ºi atunci, cu siguranþã, rezultatul va apãrea. Eu am fost acum douã sãptãmâni în Alpi ºi am fãcut jumãtate din traseu, mai am o jumãtate. O sã plec, înainte de cursã cu douã sãptãmâni sã fac prima jumãtate, sã mã duc cu moralul încrezãtor ºi, faptul cã am vizualizat traseul, mã va ajuta foarte mult”, a declarat, la plecare Toma Coconea, parapantistul ce va reprezenta România la Red Bull X- Alps. Mereu a fost primul ºi a bãtut record dupã record la alergat. Chiar a fost impusã, din cauza lui, cã nu prea se odihnea, pauza de relaxare, iar acum vine sã ne uimeascã din nou. „Anul acesta voi bate recordul la zbor, cã asta a fost ºi motivaþia mea. În 2013 ºi 2011 am arãtat cã pot ºi în zbor sã vin cu surprize, iar anul acesta sper sã zbor cât mai mult, iar dacã vremea nu va fi prielnicã, sã am de rezervã alergatul”, a mai adãugat Tomi. Toma pleacã cu echipamente care sã nu îi mai punã probleme, aºa cum s-a întâmplat ultima datã când s-a accidentat cumplit, cu meteorolog ºi tot cea are nevoie, în douã maºini, ca sã se lupte de la egal la aegal cu restul competitorilor. Diana MITRACHE