CVJ NR. 1366 JOI 29 IUNIE 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1366

Cronica Vãii Jiului Joi, 29 Iunie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

30 iunie, termen în dosarul de validare al lui Lucian Resmeriþã nstanþa de la Petroºani a fixat Itermenul în dosarul

privind validarea primarului de la Lupeni. În data de 30 iunie va avea loc ºedinþa în cadrul cãreia Lucian Resmeriþã, primarul ales a municipiului Lupeni, va fi confirmat ºi de instanþã. Lucian Resmeriþã a fost ales cu 2.912 voturi, un procent de 38,25%, din totalul voturilor liber exprimate. Alegerile parþiale au avut loc în data de 11 iunie.

Acestea s-au desfãºurat în douã localitãþi ale judeþului, în municipiul Lupeni ºi comunã Sãlaºul de Sus. În ambele localitãþi, câºtigãtorii alegerilor au fost candidaþii PSD. Lucian Resmeritã a câºtigat mandatul de primar la Lupeni, iar în comunã Sãlaºul de Sus primar va fi Ioan Vlad. Dupã ce instanþa valideazã mandatele celor doi, aceºtia vor fi învestiþi, oficial, în funcþie. Procedura de învestiturã va avea loc, cel mai probabil, sãptãmâna viitoare. Monika BACIU

Pepeni timpurii, crescuþi pe vrej de dovleac

CE REÞETÃ AU PEPENII DE DÃBULENI?

u toþii ne întrebãm acum dacã pepenii de Dãbuleni au avut timp sã C se coacã ºi dacã nu cumva ne înºelãm la piaþã ºi cumpãrãm soiuri din Grecia ori Turcia. Ei bine, doi tineri din sudul þãrii ne-au explicat

cum stau lucrurile. Laurenþiu ºi Alina Vãncicã locuiesc în comuna ªtefan Cel Mare din Olt ºi, în zona Dãbuleni, au cultivat acest soi, pe care l-au gãsit din import, dar de care s-au convins cã este extrem de rezistent, pepenii devin mai dulci ºi se coc mai repede... >>> PAGINA A 5-A

Cum previn Apele Române inundaþiile? loile din ultimii ani P i-au pus în gardã pe cei de la Apele Române, care, an de an, amenajeazã albiile apelor din Valea Jiului.

Acum a venit rândul Jiului de Est, iar responsabilii sistemului hidrotehnic spun cã se fac lucrãri ce eliminã pericolul colmatãrii albiilor ºi, implicit, pe

cel al inundaþiilor. Asta, pentru cã precipitaþiile au devenit tot mai abundente cu fiecare an ºi au fost perioade de cod roºu, când, dacã albiile ar fi fost colmatate, apele ar fi inundat oraºul. „La Petrila am avut în planul tehnic o lucrare de decolmatare ºi recalibrare a cursului apelor Jiul de Est. Lucrarea constã în mãrirea capacitãþii de transport a albiei, ca, în

caz de inundaþie, sã poatã se preia debitul, ca sã nu avem blocaje, ori distrugeri ale amenajãrii hidrotehnice, cum sunt zidurile de sprijin, sau în amonte, digurile de apãrare ale oraºului Petrila ”, a spus Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Lucrãrile fac parte din planul general de întreþinere ºi, la Petrila sunt aproape de finalizare.

„Urmeazã sã decolmatãm în amonte. Mai avem douã sãptãmâni de lucru ºi totul a costat aproximativ 60.000 de lei”, a mai adãugat Corici. În plus, responsabilii de la Apele Române amenajeazã, la Petroºani, alte douã albii ale pâraielor de munte, care adunã afluenþii de pe versanþi, pânã la locul în care acestea se varsã în Jiu. În jur de 2 milioane de

lei au fost alocaþi de la bugetul statului, pentru începutul acestei lucrãri, iar ea va fi realizatã în 3 ani, timp în care este valabilã autorizaþia, de construcþie. Suma

totalã este în jur de 8 milioane de lei, iar cu ea va fi amenajat în întregime pârâul Staicului. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Iunie 2017

Premierã! Municipalitatea de la Vulcan invitã la creºterea gradului de civilizaþie europeanã

P

rimele reglementãri privind deþinerea câinilor de companie ºi accesul persoanelor însoþite de câini în spaþii special amenajate din municipiul Vulcan. Consiliul Local de la Vulcan bifeazã o premierã. Deranjaþi de cei care deþin animale de companie ºi nu respectã nicio regulã a bunului simþ, mai mulþi cetãþeni au solicitat autoritãþilor locale de la Vulcan instituirea unui regulament. Acest lucru s-a ºi materializat printr-o hotãrâre de consiliu local care prevede „aprobarea unor reglementãri privind deþinerea câinilor de companie ºi accesul acestora pe domeniul public ºi privat al municipiului Vulcan”.

I

nvitã la civilizaþie

Municipalitatea de la Vulcan îi invitã pe deþinãtorii de animale de companie sã sporeascã gradul

de civilizaþie. Prevederile O.G.21/2002 privind gospodãrirea localitãþilor urbane ºi rurale stabilesc în sarcina consiliilor locale obligaþia privind întreþinerea spaþiilor verzi, a parcurilor, grãdinilor publice, a terenurilor de sport ºi de joacã pentru copii, a celorlalte locuri publice de agrement, iar în sarcina cetãþenilor respectarea mãsurilor stabilite de consiliile locale pentru asigurarea igienei publice ºi a curãþeniei în localitãþi. “ Cetãþenii sunt obligaþi sã asigure ºi sã menþinã un mediu de viaþã sãnãtos pentru toþi semenii lor, inclusiv prin abþinerea de la polua-

Judecãtorii Tribunalului Hunedoara intrã în vacanþã udecãtorii din cadrul Tribunalului J Hunedoara intrã în

vacanþã de la 1 iulie ºi se vor întoarce la serviciu în data de 31 august, potrivit art.178 din Regulamentul de ordine interioarã al instanþelor judecãtoreºti. Potrivit preºedintelui Tribunalului Hunedoara, Mihaela Timiºan, în aceastã perioadã programul de relaþii cu publicul în cadrul birourilor este urmãtorul: 1.1.ARHIVA- zilnic, de luni pânã joi, între orele 9.00-11.00; 1.2.REGISTRATURA-

publice locale republicatã ,,Consiliul Local are iniþiativã ºi hotãrãºte, în condiþiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepþia celor care sunt date prin lege în componenþa altor autoritãþi ale TRADUCÃTOR administraþiei publice AUTORIZAT locale sau centrale”, Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ aratã expunerea de motive. Petroºani, Telefon 0728890014 Consiliul local exercitã atribuþii privind gestionarea serviciilor furnizate cãtre cetãþeni. “Prin acest proiect de hotãrâre propuNOU ÎN PETROªANI! nem stabilirea unor norme generale ºi VIDEO-ENDOSCOPIE obligatorii privind NAS, GÂT, URECHI întreþinerea ºi circulaþia animalelor de z Consultaþii ORL z Audiometrie companie în municitonalã & vocalã z Protezãri auditive piu. Menþionãm fap- Dr. PREDA MIHAI tul cã reglementarea z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E situaþiei acestor aniProgramãri consultaþii: male de companie, 0723-814806; 0254-540574 implicã necesitatea înfiinþãrii unui spaþiu public pentru câini special destinat plimbãrii ºi recreerii aces-

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

zilnic, de luni pânã joi, între orele 9.00-12.00; 1.3.ARHIVA DE FALIMENTE – zilnic, de luni pânã joi, între orele 11.00-13.00; 1.4.APOSTILE - zilnic, de luni pânã joi, între orele 9.00-11.00; 1.5.BIROUL DE EXPERTIZE JUDICIARE TEHNICE ªI CONTABILE- zilnic, de luni pânã joi, între orele 9.0012.00;

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

rea fonicã ºi prin pãstrarea curãþeniei în parcurile publice din municipiul nostru. Întrucât numeroºi cetãþeni au semnalat faptul cã adesea în parcurile publice diverºi cetãþeni pãtrund împreunã cu animalele de companie, care produc mizerie creând disconfort psihic, este necesarã adoptarea unei hotãrâri în acest sens. Dacã stãpânii lor ar avea asupra lor câteva obiecte necesare curãþãrii dejecþiilor produse de propriul câine, am putea sã ne aliniem standardelor de civilizaþie europeanã spre care tindem. Conform art.36 alin.1 din Legea 215/2001 a administraþiei

tor animale de cãtre deþinãtori, într-un cadru natural adecvat, ºi aici ne referim în special la câinii de companie”, mai aratã proiectul de hotãrâre. Mai multe acte normative naþionale, dar ºi europene stau la baza proiectului de hotãrâre de la Vulcan. Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Iunie 2017

Speriaþi de un pui de urs A

nimalul a fost zãrit de un localnic de la marginea satului în noaptea de marþi spre miercuri. Omul s-a speriat ºi a dat alarma, mai ales cã nu a mai întâlnit ca un urs sã vinã la o distanþã aºa de mare de pãdure. Incidentul a avut loc marþi seara în jurul orei 23, iar cel care a vãzut ursul are gospodãria la ieºire din sat, în apropierea DN 66. Omul are în gospodãrie trei câini ciobãneºti ºi a auzit larmã mare iar când a ieºit în curte a vãzut animalul. Acesta a sunat imediat pe 112 pentru a

cere ajutor, mai ales cã în acea zonã nu s-a mai întâlnit vreodatã sã coboare urºii ori alte animale sãlbatice. În primul rând este foarte departe de zona de pãdure iar agitaþia de pe drumul naþional sperie sãlbãticiunile. La faþa locului a ajuns

Europarlamentarul Siegfried Mureºan, atac la noul prim-ministru

H

unedoreanul a fost propunerea PMP pentru funcþia de premier. Siegfried Mureºan (PMP / PPE), vicepreºedinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, considerã cã, prin numirea lui Mihai Tudose în funcþia de ºef al Guvernului, România va avea cel mai slab prim-ministru din Uniunea Europeanã, care va duce mai departe politicile falimentare ale PSD - ALDE de creºtere a deficitului ºi de reducere a investiþiilor în economie. „Nominalizarea lui Mihai Tudose pentru funcþia de prim-ministru al României se va dovedi dezastruoasã pentru þara noastrã. În calitate de purtãtor de cuvânt al Partidului Popular European, dar ºi de vicepreºedinte al Comisiei pentru bugete ºi de negociator-ºef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene (UE) din 2018, particip constant la reuniuni ale ºefilor de state ºi de guverne, ale liderilor politici din Uniunea Europeanã, mã întâlnesc cu comisari europeni ºi pot spune cu toatã rãspunderea cã, dacã Mihai Tudose va fi votat de Parlamentul României, vom avea cel mai slab prim-ministru din Uniunea Europeanã, iar acest lucru se va vedea în modul în care Guvernul României va fi tratat de partenerii europeni ºi internaþionali”, a declarat Siegfried Mureºan. Maximilian GÂNJU

imediat un echipaj al jandarmilor din Petroºani, însã ursul fugise de teama câinilor. Dupã ce au stat de vorbã cu gospodarul, militarii au aflat cã era vorba de un ursuleþ care ar fi putut sã se rãtãceascã de mama

lui ºi a ajuns în zona locuitã. Câinii l-au speriat ºi mai tare ºi din acest motiv animalul, dezorientat, ar fi încercat sã ajungã spre gospodãrie în loc sã se ducã cãtre zona de pãdure. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IJJ Hunedoara, Nicolae Rãducu, jandarmii i-au explicat gospodarului primele mãsuri pe care trebuie sã le ia în eventualitatea cã un animal sãlbatic se apropie de gospodãrie, pânã la sosirea echipelor specializate din cadrul IJJ Hunedoara. La nivelul IJJ Hunedoara existã o echipã specializatã în intervenþii în care este vorba de animale sãlbatice, grupã care are în responsabilitate nu mai puþin de opt

judeþe. De precizat ar fi ºi faptul cã teama a fost atât de mare printre sãteni încât la autoritãþi au ajuns iniþial informãri contradictorii. Astfel,

oamenii au spus cã ar fi vorba de patru urºi care au atacat animalele dintr-o gospodãrie dar ºi oameni. Maximilian Gânju

Program prelungit pentru depunerea dosarelor pentru dispozitive medicale la C.A.S. Hunedoara

Î

ncepând de luni, 3 iulie 2017, asiguraþii hunedoreni se pot adresa Casei de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara pentru depunerea dosarelor pentru procurarea/ închirierea de dispozitive medicale destinate recuperãrii unor deficienþe organice sau funcþionale. 1. În cazul dispozitivelor pentru protezare stomii, incontinenþã urinarã, oxigenoterapie ºi ventilaþie non-invazivã, terapia cu aerosoli, încadrate în lista de prioritate avizatã de Consiliul de administraþie, deciziile de aprobare, împreunã cu Lista furnizorilor de dispozitive medicale aflaþi în contract cu C.A.S. Hunedoara se elibereazã de luni pânã joi, în intervalul orar 14.00 – 16.00, de la ghiºeul nr. 1 – Dispozitive medicale (parter), beneficiarului, unui membru de familie (pãrinte, soþ/soþie,

fiu/fiicã), unei persoane împuternicite legal în acest sens de acesta prin act notarial/act de reprezentare prin avocat sau reprezentantului legal al asiguratului, sau se expediazã prin poºtã, cel târziu a doua zi, în cazul în care asiguratul solicitã prin cerere. 2. Pentru celelalte tipuri de dispozitive medicale destinate recuperãrii unor deficienþe organice sau funcþionale prevãzute în normele legale în vigoare, se întocmesc liste de prioritate pentru asiguraþi, pe categorii de dispozitive medicale. Comisia pentru aprobarea acestor cereri se

întruneºte lunar. În situaþia în care cererile pentru dispozitive medicale conduc la depãºirea fondului lunar aprobat se întocmesc liste de prioritate pentru asiguraþi. În acest caz decizia se emite în momentul în care fondul aprobat cu aceastã destinaþie permite decontarea dispozitivului medical, în ordinea listei de prioritate. C.A.S. Hunedoara transmite asiguratului decizia de aprobare prin adresã scrisã, expediatã prin poºtã, cel târziu a doua zi de la data emiterii acesteia. Program preluare documente: luni – joi

între orele 08.30 – 12.00 Program eliberare decizii: luni – joi între orele 14.00 – 16.00 Documentele necesare pentru obþinerea dispozitivelor medicale se regãsesc la adresa: http://www.cnas.ro/cj ashd/page/dispozitivemedicale.html.

4 Actualitate

Matematica a fost uºoarã, istoria ofertantã Nu sunt bani pentru de uºor, având în vedere levii de la profilul anveloparea ºcolilor cã am învãþat, m-am desE real au susþinut curcat. A picat România miercuri dimineaþã post belicã ºi eu zic cã am de la Petrila probã la matematicã. I-am gãsit pe absolvenþii Colegiului Mihai Eminescu din Petroºani extrem de încântaþi de subiecte ºi aproape toþi au declarat cã notele lor vor fi peste 9.00, dacã nu chiar 10. „Au fost foarte uºoare. Mi s-a pãrut, sincer, uºor. La matematicã a fost uºor. Sper sã iau 10, cã a fost chiar mai uºor cã la simulare”, a spus unul dintre cei care au ieºit primii din sala de examen, iar un alt coleg l-a completat:

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Iunie 2017

”A fost ok, nu am avut foarte mari emoþii, dar subiectele au fost accesibile. Fiind M1 (n.r testul cu cea mai mare dificultate la matematicã) credeam cã e greu, dar a fost accesibil, nu imposibil. Sper la o notã peste 9,50”, a spus acesta. ”A fost accesibil pentru toþi la mate. S-au putut face

ANAF demareazã din 1 iulie acþiunea "Litoralul"

A

genþia Naþionalã de Administrare Fiscalã va demara, din 1 iulie, acþiunea "Litoral", pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscalã, conform unui comunicat de presã.

subiectele. Sper sã iau 10”, l-a completat un alt absolvent al profilului mate-info. ªi la istorie au fost absolvenþi care au susþinut miercuri proba, pentru cã aceasta a fost disciplina la profilul uman. Absolvenþii din Petroºani, însã, spun cã subiectele au fost ofertante. „A fost destul

"În contextul deschiderii sezonului estival ºi intensificãrii activitãþilor economice pe fondul creºterii consumului de bunuri ºi servicii, începând cu data de 1 iulie, ANAF prin DGAF (Direcþia Generalã Antifraudã Fiscalã n.r), va demara acþiuni de control pe

scris ºi a fost destul de uºor. Am avut ºi subiecte mai încurcate, dar le-am fãcut faþã. A fost ceva de sintezã pe tot secolul XX. Mã aºtept la peste 8,50”, a spus un absolvent de filologie. Emoþiile la Bacalaureatul din acest an continuã ºi 30 iunie cu probã la alegere, în funcþie de profilul fiecãrui absolvent. Pe 5 iulie se vor afiºa rezultatele, iar dupã contestaþii, lista finalã va fi afiºatã pe 10 iulie. Diana MITRACHE

Litoral, în vederea identificãrii fenomenelor circumscrise evaziunii fiscale, respectiv neconformãrii la declararea ºi plata obligaþiilor fiscale", se menþioneazã în comunicat. ANAF avertizeazã operatorii economici care îºi desfãºoarã activitatea pe Litoral sã se doteze cu aparate electronice de marcat fiscale ºi sã elibereze bonuri fiscale pentru serviciile prestate ºi/sau bunurile vândute. "Totodatã, rugãm turiºtii sã solicite bonul fiscal pentru fiecare serviciu/bun achiziþionat", se mai spune în comunicat.

Cetãþeni de onoare ai municipiului Vulcan inci persoane din municipiul C Vulcan vor primi cea mai înaltã distincþie pe care o poate oferi o localitate, ºi anume cea de cetãþean de onoare. De precizat este faptul cã o distincþie se acordã post-mortem lui Pardos Ioan. “În conformitate cu Legea administraþiei publice locale nr . 215/2001 ºi a Regulamentului privind procedura de acordare a titlului de „Cetãþean de onoare” al municipiului Vulcan, Consiliul Local poate conferi persoanelor cu merite deosebite titlul de „Cetãþean

de onoare”, care s-au evidenþiat în activitatea depusã în cadrul comunitãþii noastre. Comisia stabilitã prin Regulamentul aprobat de Consiliul local prin HCL 96/2007,

a analizat oportunitatea acordãrii titlului de „Cetãþean de onoare” unor persoane care în decursul vieþii ºi activitãþii desfãºurate în diferite domenii, prin implicare ºi rezultate obþinute, meritã a li se acordã titlul de „Cetãþean de onoare”. Persoanele propuse de comisie sunt nominalizate în procesul verbal înregistrat sub nr. 21217/10.06.2017”, aratã Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În acest sens, s-a propus acordarea acestui titlu, urmãtoarelor persoane Sãcãluº Gheorghe – fost primar al oraºului Vulcan, Pardos Ioan (post mortem), Simion Spiridon, Berki Ileana, Abrãdoai Fãnicã, Rad Petru- preot paroh Biserica ”Sfântul Apostol Toma” Paroºeni- pensionar. Monika BACIU

utoritãþile locale A de la Petrila au anunþat de ceva timp cã vor sã reabiliteze termic mai multe instituþii din subordine.

Problema este cã încã nu existã banii necesari pentru reabilitare, astfel cã se aºteaptã rectificarea bugetarã pentru a cuprinde sumele necesare în buget. “Având în vedere faptul cã autoritãþile publice locale au în vedere efectuarea unor lucrãri de creºtere a eficienþei energetice la mai multe imobile, care sunt proprietatea oraºului Petrila, cu scopul modernizãrii ºi reducerii costurilor ocazionate de încãlzirea ºi întreþinerea acestora, printre acestea aflându-se Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi – structura ºcoala gimnazialã nr. 5, Colegiul Tehnic

Constantin Brâncuºi – structura ºcoala primarã nr. 3, Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi –ºcoala nr. 2, ªcoala Gimnazialã ID Sîrbu, ªcoala Gimnazialã ID Sârbu – Structura ªcoala Gimnazialã nr. 6, Spitalul de Urgenþã Petroºani – structura centrul de sãnãtate multifuncþional Petrila, propunem ca sumele necesare pentru realizarea obiectivelor de investiþii menþionate anterior sã fie cuprinse în bugetul local la urmãtoarea rectificare bugetarã”, aratã proiectul. Nu mai puþin de 6 ºcoli ºi grãdiniþe din Petrila ar putea fi reabilitate complet, în baza unui proiect cu finanþare europeanã. Acesta a fost deja scris ºi urmeazã sã fie depus, iar la final, edilii cred cã vor avea inclusiv un bazin didactic în curtea uneia dintre ºcolile din oraº. Monika BACIU

Pepeni timpurii, crescuþi pe vrej de dovleac

CE REÞETÃ AU PEPENII DE DÃBULENI? C

u toþii ne întrebãm acum dacã pepenii de Dãbuleni au avut timp sã se coacã ºi dacã nu cumva ne înºelãm la piaþã ºi cumpãrãm soiuri din Grecia ori Turcia. Ei bine, doi tineri din sudul þãrii ne-au explicat cum stau lucrurile.

Laurenþiu ºi Alina Vãncicã locuiesc în comunã ªtefan Cel Mare din Olt ºi, în zona Dãbuleni, au cultivat acest soi, pe care l-au gãsit din import, dar de care s-au convins cã este extrem de rezistent, pepenii devin mai dulci ºi se coc mai repede, plata întreagã fiind mai rezistentã la boli ºi dãunãtori, ori climã. Asta, însã, dupã ce ne-au explicat cât de mult muncesc din primãvarã pânã acum. „Lubeniþele sunt puse mai devreme, pe 28 martie, iar plantele le-am adus din afara þãrii. Sunt altoite ºi stau într-un tunel, de unde ºi producþia este

mai mare ºi se fac ºi mai devreme. Este altoit în dovleac”, ne-a explicat Laurenþiu Vãncicã, cultivator ce vine din judeþul Olt, la Petroºani, iar soþia sa ne-a dat ºi alte detalii. „Acest soi este o încruciºare, fiind plante altoite cu dovleac. Unii cumpãrã plantele, alþii le fac ºi singuri. Seamãnã mai întâi sãmânþa de pepene, iar

separat cea de tiugã (n.r. dovleac). Apoi taie ºi firul de lubeniþã ºi pe cel de tiugã, le lipeºte, dar asta trebuie fãcutã de iarna plantate, fãcut focul la sere, dar este foarte costisitor. Tiuga e un fel de dovleac, cu rãdãcina mai viguroasã, rezistentã la boli, acumuleazã mai mult îngrãºãmânt, apã ºi fac mai multã producþie”, a susþinut Alina Vãncicã.

TOMA COCONEA intrã în Prolog din Petroºani Toma Parapantistul Coconea pleacã, din nou, în competiþia

Red Bull X Alps, acolo de unde sperã sã se întoarcã cu un nou record. Pe pagina sa de socializare, echipa lui Tomi, le-a scris fanilor cât este de emoþionat ºi ne invitã pe toþi sã îl susþinem ºi în aceastã încercare. Numãrãtoarea inversã a început, mai sunt doar 23 de ore pânã la începerea Prologului. Ce se întâmplã mâine? Primii 3 atleþi ajunºi la linia de sosire vor primi un extra night pass ºi Toma vrea sã fie în primii 3. Vom reveni cu veºti din timpul cursei mâine. Sã ne þineþi pumnii! , a scris echipa lui Toma Coconea. Mereu a fost primul ºi a bãtut record dupã record la alergat. Chiar a fost impusã, din cauza

lui, cã nu prea se odihnea, pauza de relaxare, iar acum vine sã ne uimeascã din nou, promiþându-ne pentru anul acesta cã vã bate recordul la zbor. Toma pleacã cu echipamente care sã nu îi mai punã probleme, aºa cum s-a întâmplat ultima datã, când s-a accidentat cumplit, cu meteorolog ºi tot cea are nevoie, în douã maºini, ca sã se lupte, de la egal la egal cu restul competitorilor. Diana MITRACHE

Program prelungit pentru Mocãniþa din Apuseni

M

ocãniþa în Munþii Apuseni va circula patru zile pe sãptãmânã a anunþat Asociaþia pentru Pãstrarea Liniilor Înguste din România, organizaþie care exploateazã ºi traseul feroviar turistic: Criºcior — Brad din judeþul nostru. Pe acest traseu circulã exclusiv locomotive cu abur, iar în acest an a fost modificat programul de circulaþie al Mocãniþei. Astfel, Mocãniþa

este disponibilã turiºtilor 4 zile pe sãptãmânã. Între Criºcior — Brad (7 km) se circulã în fiecare

joi ºi vineri între 06.07 — 08.09.2017 cu plecãri din Criºcior la orele 13 ºi 15, din Brad din faþa Gãrii CFR la orele 14 ºi 16. Capacitatea trenului cuprinde 130 de locuri. Pe lângã plimbarea cu Mocãniþa se mai poate vizita Atelierul de locomotive în Criºcior, Muzeul Aurului din Brad ºi turiºtii care vin joi la plimbare mai pot vizita ºi piaþa din Brad situatã chiar pe lângã traseul pe care circulã Mocãniþa. Preþul unui bilet pentru plimbarea dus — întors este de 20 lei (adulþi) ºi 10 lei (copii). M. GÂNJU

Cei doi tineri recunosc cã muncesc mult, cã vin de departe ºi stau în Petroºani, unde mai plãtesc ºi cazare. Noi i-am gãsit în zona târgului de pe Strada Unirii, acolo unde ºeful pieþei a decis sã le dea un loc de vânzare, special pentru bãtrânii cãrora le este greu sã vinã la piaþã. Iar marfa este de calitate, pentru cã, în douã zile, maºina lor era aproape goalã. Oamenii, însã, recunosc cã fac profit, doar dacã vând ei înºiºi la piaþã, pentru cã la en-gross se vând sub un leu pe kg. „Planta ne ajunge cam la 2,5 lei, plus folia, arcadele, plãtim oamenii, sãmânþa, pãmântul, cã am pus în zona

Dãbuleni, cã la noi nu este apã, apoi am fãcut puþ, motopompe pentru udat, sistem de irigare, vã daþi seama cã sunt cheltuieli. ªi la noi se dau cu 70 de bani pe kg”, a mai adãugat Alina Vãncicã. „La piaþã se meritã sã stai cu lubeniþa tu, dar sã le vinzi în en-gross nu se meritã. E investiþie mare, muncã nici nu o mai punem. Pe un hectar investim 10.000 de lei ºi dacã stãm la piaþã îi scoatem. Cei care vând en-gross, însã, nu ºtiu dacã scot cheltuiala”, a adãugat ºi Laurenþiu. Pepenii de Dãbuleni sunt, aºadar pe piaþã, dar provin din soiuri modificate ºi altoite pe tulpini rezistente, motiv pentru care au ºi gustul mai bun. Plus cã se fac mai repede, cu o lunã chiar mai devreme, decât perioada lor obiºnuitã. Diana MITRACHE