Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1365
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 28 Iunie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Criminalul executat silit de rudele victimei
P
ensionarul din Petrila a fost condamnat pentru omor ºi obligat la plata de daune materiale ºi morale. Rudele victimei au cerut executarea silitã a criminalului.
Cererea de executare silitã a criminalului a fost înregistratã pe rolul Judecãtoriei Petroºani zilele trecute ºi admisã de instanþã, iar acum urmeazã ca un executor judecãtoresc sã valorifice bunurile deþinute de criminal. Cele douã rude ale femeii omorâte de Costin, care s-au constituit parte civilã la proces, au de recuperat de la petrilean nu mai puþin de 50 de mii de lei. Pensionarul din Petrila a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la 13 ani de închisoare pentru omor ºi în urma apelului i-a fost majoratã pedeapsa la 15 ani de puºcãrie. Reamintim cã individul a ucis o femeie de 42 de ani, din Petrila, lovind-o cu un corp dur în cap. Cadavrul femeii a fost descoperit la mijlocul lunii aprilie
2015, de un grup de turiºti în Peºtera Vacii, aflatã în apropierea Cheilor Roºiei din Munþii ªureanu. Victima avea în buzunarele hainelor mai multe medicamente ºi plecase de acasã de circa douã sãptãmâni însã nimeni din familie nu a anunþat dispariþia. Principalul suspect a fost Costin Munteanu ºi dupã un an de zile de anchetã, pe baza probelor ADN, anchetatorii au putut ajunge la el. Criminalul n-a recunoscut nicio clipã cã se cunoºtea cu victima, însã a fost surprins de camerele de supraveghere din localitate alãturi de femeie. Maximilian GÂNJU
SPOR CA SÃ TACÃ DIN GURÃ
O
parte dintre angajaþii Complexului Energetic Hunedoara ºi cei ai Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au primit bani pentru a tãcea din gurã. În decursul anului 2016, la ambele societãþi au fost acordate sporuri de confidenþialitate. >>> PAGINA A 3-A
Bãut bine, a fost spulberat de un ºofer n bãrbat de 42 de ani a U fost pur ºi simplu spulberat de o maºinã în Petrila.
Accidentul a avut loc luni seara la intrarea în oraº, pe strada principalã ºi poliþiºtii spun cã pietonul a trecut printr-un loc nepermis, moment în care a fost surprins ºi accidentat destul de grav
de un ºofer care nu l-ar fi observat. Poliþiºtii spun, însã, cã omul era bãut bine ºi probabil cã din acest motiv nici nu s-a
asigurat la traversarea strãzii, fiind lovit în plin. „Un bãrbat de 27 de ani din oraºul Petrila, care conducea un autoturism pe stra-
da Republicii, din pãcate, a acroºat un bãrbat de 42 de ani din acelaºi oraº, care s-a angajat în traversarea neregulamen-
tarã a strãzii. În urma testãrii cu aparatul alcooltest a celor doi participanþi la trafic, rezultatul a indicat o concentraþie de 1,22 mg/l alcool pur în aerul expirat, în cazul pietonului. Din pãcate, în urma acestui accident, a rezultat rãnirea gravã a bãrbatului de 42 de ani, iar în cauzã poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã,
sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã”, a spus Laura Nãstase, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatul de 42 de ani se aflã internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. De altfel, un echipaj SMURD a venit imediat ºi a preluat victima, care avea multiple contuzii, imediat dupã accident. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Lucrãrile din Defileul Jiului, o parte finalizate, o parte în lucru A
fost inauguratã o porþiune de drum din Defileul Jiului ºi lucrãrile au loc acum mai ales în zona judeþului Hunedoara. Specialiºtii de la drumuri, însã, dau asigurãri cã la toamnã e gata totul.
„La limita de judeþ, pe o porþiune de 6 km, se lucreazã la rigolele de pe carosabil, se reparã porþiunile cu dale de beton ºi se folosesc casete ºi, în perioada urmãtoare, se va turna ºi asfaltul. Apoi se va circula de la Petroºani la Târgu Jiu pe asfalt nou, cu excepþia zonei Lainici. Mai avem de lucru cam 3 km de drenuri, de la Polatiºte pânã aproape de construcþia de la Hidroelectrica ºi în toamnã vom circula pe asfalt nou”, a spus Ion TUDOR, ºef CNADR Gorj. Drumarii, însã, spun cã vom avea restricþii de circulaþii, dupã orarul vechi, imediat ce începe sã fie
turnat asfaltul. „Pe perioada cât se va turna asfaltul, fiind o zonã destul de îngustã, cu conducãtori auto indisciplinaþi, mai ales cei de pe TIR-uri, se va solicita închiderea circulaþiei, dupã programul vechi, dar se va da permisiunea curselor inter-regio, a curselor de persoane ºi cursele ocazionale pentru elevii care merg în excursii”, a mai adãugat Ion TUDOR, ºef CNADR Gorj. În data de 22 iunie 2017 a fost semnat procesul verbal de recepþie la terminarea lucrãrilor privind Contractul nr. 92/85053 din
Cod galben de caniculã Departamentul pentru Situaþii de Urgenþã a emis o avertizare de caniculã valabilã pentru judeþele Alba, Arad, Argeº, Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Braºov, Caraº-Severin, Cluj, Covasna, Cãlãraºi, Dolj, Dâmboviþa, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiþa, Mehedinþi, Mureº, Olt, Prahova, Sibiu, Sãlaj, Teleorman, Timiº, Vâlcea pentru astãzi între orele 08.00 - 22.00 În cursul zilei de astãzi în Banat, Criºana, sudul Olteniei, sud-vestul
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Munteniei ºi local în Transilvania, valul de cãldurã se va extinde, iar disconfortul termic va fi în accentuare. Indicele temperaturãumezealã (ITU) va atinge pe arii relativ extinse pragul critic de 80 de unitãþi ºi local îl va depãºi uºor. Temperaturile maxime se vor situa frecvent între 33 ºi 36 de grade, iar minimele nocturne vor fi de peste 20 de grade.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
21.12.2012, cu titlul “Reabilitare DN 66, Filiaºi Petroºani, km 0+000 – km 131+000, sector km 48+900 – km 93+500 –Rovinari – Bumbeºti - Jiu”. Acest contract a fost încheiat între Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România S.A. (actuala COMPANIA NAÞIONALÃ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE – S.A.) în calitate de beneficiar ºi Asocierea COMSA S.A.U. – CORPORATE MANAGEMENT SOLUTION în calitate de Antreprenor General.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Iunie 2017 Valoarea contractului carea de la Lainici vor merge pe un alt contract. „Va fi un de lucrãri este de 117.975.702,65 Lei (fãrã alt contract pentru parcarea TVA) ºi fost finanþat de: de la Lainici, podul de la POS-T 2007-2013, F.E.D.R. Mãnãstirea Lainici, iar noi în proporþie de 85% sperãm ca, pânã în toamnã Guvernul României 15% ºi sã se þinã licitaþia ca în 2 ani de zile sã terminãm ºi aceastã POIM 2014 - 2020, F.E.D.R. 75% , o contribuþie lucrare”, a conchis Tudor. având ºi Guvernul României Diana MITRACHE de 25%. Lucrãrile de TRADUCÃTOR reabilitare au constat în îmbunãtãþirea eleAUTORIZAT mentelor geometrice Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ ale traseului atât în plan orizontal, în profil Petroºani, Telefon 0728890014 longitudinal, cât ºi în profil transversal, refacerea semnalizãrii rutiere (indicatoare ºi marcaje orizontale), refacerea sistemului NOU ÎN PETROªANI! de colectare a apelor (podeþe, ºanþuri, VIDEO-ENDOSCOPIE rigole, etc.). CNAIR SA a soliciNAS, GÂT, URECHI tat reabilitarea sectoruz Consultaþii ORL z Audiometrie lui de drum naþional z DN 66, km 48+900 – tonalã & vocalã Protezãri auditive Dr. PREDA MIHAI km 93+500, în sensul z Cabinet ORL: Petroºani, aducerii la parametrii Str. Aviatorilor 19E corespunzãtori, astfel Programãri consultaþii: încât acesta sã se 0723-814806; 0254-540574 încadreze în normele rutiere europene. Drumarii spun acum, însã, cã pentru par-
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Iunie 2017
SPOR CA SÃ TACÃ DIN GURÃ
parte dintre O angajaþii Complexului Energetic Hunedoara ºi cei ai Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au primit bani pentru a tãcea din gurã. În decursul anului 2016, la ambele societãþi au fost acordate sporuri de confidenþialitate.
S
poruri de 86 milioane la CEH
De-a lungul timpului, la Complexul Energetic Hunedoara s-au acordat diferite sporuri. De precizat este faptul cã numãrul acestora a scãzut dupã denunþarea la începutul anului 2016 a contractului colectiv de muncã. Sporul de confidenþialitate acordat la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a fost de 19.000 de lei. “În contractul colectiv de muncã sunt cuprinse urmãtoarele sporuri ºi indemnizaþii care se ridicã la suma de 86.141 mii lei ºi reprezintã 25,54% din cheltuielile cu personalul: spor pentru vechimea în muncã – 26.625 mii lei,
spor pentru fidelitate – 9.811 mii lei, spor de periculozitate – 26.426 mii lei, spor de front – 5.711 mii lei, spor de ºef de echipã, brigadã, schimb, etc – 1.274 mii lei, spor pentru radiaþii – 13 mii lei, spor pentru condiþii nocive ºi periculoase – 476 mii lei, spor pentru mobilitate – 26 mii lei, spor pentru confidenþialitate – 19 mii lei, spor pentru condiþii deosebite – 1.462 mii lei, spor pentru lucru în timpul noþii – 4.889 mii lei, spor pentru lucru în zilele de sâmbãtã, duminicã – 4.460 mii lei”, aratã raportul administratorilor CEH.
Potrivit aceluiaºi raport, în CCM-ul de la CEH sunt cuprinse ºi bonificaþii care se ridicã la suma de 4.070 mii lei ºi reprezintã 1,27% din cheltuielile cu personalul. “Primã jubiliarã – 215 mii lei, adaos de ziua salariatului – 1.420 mii lei, adaos pentru pensionare la limita de vârstã sau la cerere – 2.435 mii lei”, mai aratã raportul. Tot la capitolul cheltuieli cu personalul au fost incluse ºi bonusurile în sumã de 13.358 mii lei care reprezintã 4,16% din cheltuielile cu munca vie ºi acestea
cuprind cheltuieli sociale prevãzute la art. 25 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare – 593 mii lei, tichete de masã în sumã de 2.369 mii lei, alte cheltuieli conform CCM în sumã de 10.396 mii lei, din care cotã energie electricã în sumã de 4.112 mii lei ºi cotã energie termicã în sumã de 2.264 mii lei „acordate în lunile ianuarie – aprilie, ajutor pentru încãlzire acordat pentru lunile noiembrie – decembrie 4.016 mii lei, ajutoare pentru accidente de muncã în sumã de 4 mii lei„. “În cheltuielile cu personalul este inclusã ºi suma de 10.390 mii lei reprezentând cheltuieli cu plãþile compensatorii aferente disponibilizãrilor de personal pentru un numãr de 661 salariaþi”, mai aratã raportul.
C
onfidenþialitate de 21 mii lei la SNIM ªi la Societatea Naþionalã de Închideri
Mine Valea Jiului au fost acordate diferite sporuri. Aici bonusul de confidenþialitate a fost de 21.344 lei. La SNIM, sporul de confidenþialitate este inclus în salariul de bazã. Tot în salariul de bazã sunt incluse, la SNIM, ºi urmãtoarele sporuri: spor de lucru în timpul nopþii, spor de muncã suplimentarã 100%, spor de muncã suplimentarã 15%, spor periculozitate, spor vechime, concedii de odihnã, salvare minierã, spor lucru permanent
front, spor de conducere, spor condiþii nocive, platã cu orã, spor condiþii deosebite, spor confidenþialitate, delegaþii, obligaþii, concediu medical plãtit de unitate, spor titlu doctor, evenimente deosebite. ªi la SNIM s-au acordat diverse bonusuri. Atât CEH cât ºi SNIM lucreazã cu informaþii care sunt clasificate. Acestea þin de zãcãminte, dar alte elemente de siguranþã naþionalã. Monika BACIU
care a construcþiilor de aeraj critice la nivelul unei reþele complexe de aeraj, Autori: dr. ing. Doru Cioclea, dr. ing. Nicolae Ianc, dr. ing. George Artur Gãman, dr. ing.
Constantin Lupu, dr. ing. Emilian Ghicioi, ing. Ion Gherghe, drd. ing. Florin Rãdoi, ing. Adrian Matei, ing. Corneliu Boantã – cerere brevet de invenþie A 2016 00391.
Cercetãtorii de la INSEMEX, apreciaþi la Bursa Naþionalã a Invenþiilor Româneºti ercetãtorii din C cadrul INCD INSEMEX au fost extrem de apreciaþi la prima ediþie a "BURSEI NAÞIONALE A INVENÞIILOR ROMÂNEªTI", organizatã de Ministerul Cercetãrii ºi Inovãrii în parteneriat cu Parlamentul României - Camera Deputaþilor ºi Camera de Comerþ ºi Industrie a României.
Evenimentul a avut loc Palatul Parlamentului, Centrul Internaþional de Conferinþe în Sãlile Unirii ºi Take Ionescu, iar programul a inclus o componentã expoziþionalã ºi una dedicatã întâlnirilor dintre inventatori/cercetãtori ºi mediul economic. Au fost înmânate diplome de apreciere din partea Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii atât pentru inventatori cât ºi pentru
instituþie. Invenþiile expuse, care au fost premiate ºi la saloanele de invenþii de la Geneva ºi Barcelona sunt urmãtoarele: - Stand pentru determinarea limitelor de explozie pentru vaporii lichidelor inflamabile, autori: drd. chim. Maria Prodan, dr. ing. George Artur Gãman, dr. ing. Emilian Ghicioi, dr. ing. Constantin Lupu, dr. ing. Doru Cioclea, dr. ing. Vlad Mihai Pãsculescu, ing. Dan Gabor, drd. ing. Nicolae Vlasin, dr. ing. Adrian Jurca, drd. ing. Andrei Szollosi Moþa, drd. ing. chim. Irina Nãlboc, drd. ing. Marius Cornel ªuvar - cerere brevet de invenþie A2016 00750; - Stand pentru cercetarea imagisticã a exploziilor de gaze, autori: Drd. ing. Nicolae-Ioan Vlasin, Dr. ing. George Artur Gãman, Dr. ing.
Emilian Ghicioi, Dr. ing. Constantin Lupu, Dr. ing. Vlad Mihai Pãsculescu, Dr. ing. Daniel Pupãzan, Drd. chim. Maria Prodan, Dr. ing. Angelica Nicoleta Cãlãmar, Dr. ing. Doru Cioclea, Drd. ing. chim. Irina Nãlboc, Drd. ing. Marius Cornel ªuvar, Ing. Gheorghe – Daniel Florea - cerere brevet de invenþie A 2016 00788; - Metodã de restabilire a unei reþele de aeraj afectate de o explozie pe baza traseelor critice, autori: dr. ing. Doru Cioclea, dr. ing. George Artur Gãman, dr. ing. Constantin Lupu, dr. ing. Emilian Ghicioi, drd. ing. Ion Gherghe, drd. ing. Emeric Chiuzan, dr. ing. Cristian Tomescu, drd. ing. Corneliu Boantã, drd. ing. Marius Cornel ªuvar, dr. ing. Vlad Mihai Pãsculescu - cerere brevet de invenþie A 2015 00163; - Metodã de deter-
minare a parametrilor funcþionali la nivelul staþiei principale de aeraj, dupã producerea unui fenomen de explozie, autori: dr. ing. Doru Cioclea, dr. ing. George Artur Gãman, dr. ing. Constantin Lupu, dr. ing. Emilian Ghicioi, ing. Ion Gherghe, dr. ing. Nicolae Ianc, ing. Adrian Matei, drd. ing. Nicolae Vlasin - cerere brevet de invenþie A 2014 00842 - Metodã de identifi-
4 Actualitate
Gunoaiele din Petroºani vor fi duse la Bârcea
unoaiele din G Petroºani vor fi transportate la depozitul de la Bârcea Mare. Administraþia localã urmeazã sã încheie un contract cu societatea care a fost desemnatã câºtigãtoare, temporar, în procesul de administrare a deponeului ecologic de la Bârcea.
“Prin adresa cu nr. 6913/2017, înregistratã la Primãria municipiului
Petroºani, Consiliul Judeþean Hunedoara ne informeazã cã operarea ºi administrarea Centrului de management al deºeurilor – staþia de sortare, staþia TMB ºi depozit Bârcea Mare judeþul Hunedoara va fi realizatã de cãtre Societatea Supercom SA în baza contractului de servicii (...) încheiat între UAT Judeþul Hunedoara ºi aceastã societate, cu o duratã de 12 luni, cu
posibilitatea de prelungire pânã la data ordinului de începere a activitãþii operatorului ce va fi desemnat câºtigãtor în urma derulãrii procedurii de atribuire prin licitaþie deschisã a contractului de concesiune a serviciului de operare ºi administrare a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor Bârcea Mare”, aratã proiectul de hotãrâre supus spre
aprobare consilierilor locali de la Petroºani. Tarifele pe care prestatorul are dreptul sã le aplice de la data de începere a contractului sunt urmãtoarele: pentru activitatea de sortare: 44,84 lei/tonã fãrã TVA, pentru activitatea de tratare mecano-biologicã: 40,93 lei/tonã fãrã TVA, pentru depozitare: 165,98 lei/tonã fãrã TVA „Propun Consiliului Local al municipiului Petroºani, aprobarea încheierii unui contract pentru depunerea deºeurilor menajere cu SC Supercom ºi adoptarea prezentului proiect de hotãrâre în forma iniþiatã”, mai aratã proiectul de hotãrâre. Actualmente Direcþia de Administrarea Domeniului Public ºi Privat are încheiat contract pentru depunerea deºeurilor cu SC Sacomet SA Horezu. Monika BACIU
Spectacol pentru copiii defavorizaþi
C
opiii care provin din familii cu probleme sociale vor putea asista la un spectacol oferit lor. Cenaclul Pas cu Pas din cadrul Asociaþiei Iosif Tellman din Lupeni s-a gândit ºi la copiii defavorizaþi ºi vrea sã le ofere acestora posibilitatea de a participa la un spectacol. “Având în vedere solicitarea (…) primitã din partea doamnei profesor Petronela Baldovin, coordonator al cenaclului “Pas cu pas” în cadrul Asociaþiei Culturale Iosif Tellman de a organiza în comun cu Consiliul Local al municipiului Lupeni un spectacol oferit de cenaclul “Pas cu pas” pentru copiii defavorizaþi din
centrele de plasament, casa de copii, pentru copii cu dizabilitãþi, dupã analizarea în fapt ºi în drept consider solicitarea ca fiind binevenitã”, aratã primarul interimar al municipiului Lupeni, Iacob Mesaroºi. Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni vor fi parteneri în cadrul acþiunii.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Iunie 2017
„În cadrul acestui parteneriat, Consiliului Local ºi Primãriei municipiului Lupeni le revine sarcina de a pune la dispoziþie Sala de Spectacole a Palatului Cultural Minerul Lupeni pe timpul derulãrii spectacolului ºi de a aloca suma de 1000 lei necesarã pentru organizarea evenimentului ºi pentru cheltuieli cu sonorizarea”, mai aratã viceprimarul interimar. Evenimentul va avea loc în data de 28 iulie, iar intrarea va fi liberã. Monika BACIU
”Green Line Valea Jiului” revine în actualitate
A
dministraþia localã din Petroºani ia în discuþie asocierea cu Consiliul Judeþean Hunedoara pentru realizarea proiectului de anvergurã care ar rezolva transportul între cele ºase localitãþi ale regiunii.
Asocierea cu CJ Hunedoara se va discuta în cadrul ºedinþei aleºilor locali fiind necesarã pentru a se putea accesa fonduri europene. Astfel se face ºi primul pas pentru transportul ecologic ºi civilizat în Valea Jiului, în condiþiile în care astãzi serviciul este privat ºi se realizeazã în regim de maxi-taxi. Consiliul Judeþean Hunedoara vrea sã acceseze fonduri europene pentru acest sistem public de transport în comun ºi actuala conducere l-a declarat ca fiind ”o prioritate”. Potrivit informaþiilor prezentate de specialiºtii din cadrul Consiliului judeþean Hunedoara, pentru un astfel de proiect se pt atrage finanþãri europene de pânã la 10 milioane de euro. Pânã acum au fost luate în calcul mai multe tehnologii în domeniul transportului ecologic cum ar fi cea de la Siemens ori Volvo, constructori care produc mijloace de transport ecologice aºa cum se cere în proiectul european ºi doreºte Consiliul Judeþean Hunedoara. Proiectul „Linie verde de autobuze electrice între Petrila Petroºani - Aninoasa - Vulcan - Lupeni - Uricani GREEN LINE VALEA JIULUI”, dacã va deveni realitate, ar trebui sã ofere servicii moderne de transport public în comun la preþuri mici pe un traseu cuprins între Uricani ºi pânã la Petrila. Maximilian GÂNJU
Canalizarea a refulat la prima ploaie C
artierul Aeroport din Petroºani a fost, din nou, sub asediul apelor, dupã ce luni seara a plouat, dar nu mai mult de 40 l/mp.
Nu au fost ploi torenþiale ºi nici nu au durat foarte mult, însã, apa a refulat din canale, lucru care se întâmplã mai mereu. Potrivit celor de la Sistemul Hidrotehnic, nu s-au produs inundaþii pe ape, aºa încât singura problemã este acum canalizarea insuficient dimensionatã. „Între ora 16, 30 ºi 18,00, luni, a plouat în Cartierul Aeroport 40,3 l/mp, la staþia hidrometricã de la Livezeni fiind înregis-
trate aceste date. A fost cea mai mare cantitate de precipitaþii înregistratã în Valea Jiului. Au mai fost 38 l/mp la Bolii, apoi la Taia 28 l/mp, Jieþ 15 l/mp, iar la Valea de Peºti 0 l. Tot frontul s-a descãrcat aici în zona de est, creºterea cea mai însemnatã fiind la Livezeni, în Cartierul Aeroport, unde
pe Jiul de Est a fost 60 cm, în rest nesemnificativ. Dar în zona Aeroport, pe cursurile de apã, creºterile au fost nesemnificative ºi, dacã vreþi sã vã spun, mai mult, în timpul precipitaþiilor s-a lucrat, în zona în care facem amenajarea. La un debit aºa mare, însã, nu a funcþionat canalizarea
ºi a ieºit pe strãzi. Trebuie, cred, intervenit la canalizare”, a precizat Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Canalizarea ar trebui reparatã ºi pentru asta ar fi necesar un proiect comun cu Apa Serv ºi administraþia localã. Apa Serv chiar s-a oferit sã dea dividende pentru a finanþa o parte din lucrare, dar pentru restul ar trebui accesate fonduri europene. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi s-a aflat luni seara în zona inundatã, iar utilajele au reuºit sã evacueze la timp apa, însã, asta ºi pentru cã nu a plouat foarte mult. Diana MITRACHE
Caravana bãtrânelor dacii, din Hunedoara pânã la Marea Neagrã eci de autoturisme Dacia 1100, Z 1300, 1310 ºi Polski Fiat vor reface traseul cãtre litoralul Mãrii Negre, la fel cum se întâmpla odinioarã, în timpul regimului comunist când polonezii puteau intra în România.
Evenimentul organizat joi, 29 iunie 2017, derulat sub titulatura „Go Romania” are loc la Castelul Corvinilor din Hunedoara. ”În cadrul evenimentului va avealoc o expoziþie
de maºini de epocã. Caravana „Go Romania” presupune refacerea simbolicã a itinerariului parcurs de turiºtii polonezi spre litoralul Mãrii Negre, în anii ´70 –´80, sub forma unei caravane auto compuse din 20 de autoturisme Dacia (modele 1100, 1300 ºi 1310) ºi Polski Fiat. Autoturismele pot fi admirate în curtea exterioarã a Castelului Corvinilor, între orele 12:30 – 16:30”, spun reprezentanþii municipalitãþii Hunedoara. Caravana este
organizatã de Camera Bilateralã de Comerþ ºi Industrie Polono-Românã ºi Uniunea Naþionalã a Patronatelor din România, în parteneriat cu Primãria Municipiului Hunedoara. Maximilian GÂNJU
Cum va fi vremea în iulie ºi august? L
unile iulie ºi august se anunþã extrem de cãlduroase ºi cu precipitaþii deficitare în majoritate zonelor þãrii, în timp ce pentru luna septembrie valorile termice vor continua sã fie mai ridicate decât norma climatologicã, se aratã în prognoza de specialitate, valabilã pentru intervalul iulie - septembrie 2017, publicatã de Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM). În iulie, temperatura medie lunarã a aerului va fi mai ridicatã decât norma climatologi-
cã, îndeosebi în sudul, sud-estul ºi vestul þãrii. Conform mãsurãtorilor de specialitate, media multianualã lunarã pentru luna iulie este de 20,2 grade Celsius, fiind luaþi în calcul parametrii monitorizaþi în intervalul 1981 — 2010. În ceea ce priveºte valorile termice medii, specialiºtii ANM estimeazã, în perioada analizatã, temperaturi medii de pânã la 24 de grade Celsius în Oltenia ºi Muntenia, de pânã la 21 de grade Celsius, în Banat, Dobrogea ºi Moldova, respectiv de pânã la 22 de grade Celsius, în Criºana.
De asemenea, cantitãþile totale de precipitaþii vor fi deficitare în toatã þara. Deficitul cel mai pronunþat se va înregistra în sudul, sud-estul ºi estul teritoriului. Pentru luna august, meteorologii estimeazã temperaturi medii lunare care se vor menþine peste normele climatologice în sudul, sud-estul ºi vestul þãrii ºi vor fi apropiate de normal în rest. În condiþiile în care media multianualã a lunii este de 19,7 grade Celsius, cele mai scãzute temperaturi medii se vor înregistra în zona Maramureº ºi Transilvania (între 16 ºi 20 de grade Celsius), iar valori termice medii mai ridicate, de pânã la 23 de grade Celsius, se vor consemna în Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova ºi Banat. În august, precipitaþiile totale lunare vor fi deficitare în cea mai mare parte a þãrii, iar cantitãþile cele mai scãzute s-ar putea consemna în regiunile sudice, estice ºi vestice. Potrivit ANM, în septembrie, temperatura medie lunarã a aeru-
Energeticienii revin la „Muntele” C
ristian Iºtoc, lider al sindicatului Solidaritatea Hunedoreanã din cadrul Termocentralei Mintia, a revenit la colegii sãi mineri ºi acum a renunþat la ideea separãrii de sindicaliºtii mineri. Asta, dupã ce ruptura s-a produs pe la finele anului trecut, când liderii de la Muntele au fost, din nou, îngãduitori, pentru cã au considerat gestul energeticienilor venit pe fondul separãrii minerilor de energeticieni la nivel de CEH. De altfel, la începutul lunii iunie, Sindicatul Solidaritatea Hunedoreanã a cerut Judecãtoriei Petroºani sã constate dacã Sindicatul Muntele este sau nu este reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Darius Câmpean, preºedintele executiv al Sindicatului Muntele susþinea ºi atunci cã sindicatul pe care îl conduce reprezintã peste 51% din mineri ºi energeticieni, iar acum susþine cã îi primeºte înapoi. „Fostul nostru coleg a depus o contestaþie la Tribunalul Hunedoara. Dupã discuþiile pe care le-am purtat ºi dupã ce ne-am întâlnit de douã ori, a acceptat sã îºi retragã contestaþia ºi, pe aceastã cale, vreau sã ºi anunþ cã noi vom continua colaborarea cu sindicatul Solidaritatea., pentru problemele care ne apasã pe toþi”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Dosarul în care este contestatã reprezentativitatea Sindicatului Muntele a fost înregistrat la Judecãtoria Petroºani, însã, acum sindicatele din energie renunþã la el. Diana MITRACHE
lui va fi mai ridicatã decât norma climatologicã, în cea mai mare parte a teritoriului. Norma climatologicã a lunii este stabilitã la 14,8 grade Celsius. Temperaturile medii vor fi cuprinse între 13 ºi 15 de grade Celsius, în Maramureº, respectiv între 16 ºi 19 grade în Dobrogea. Pe de altã parte, cantitãþile totale de precipitaþii vor fi, în general, deficitare, cu excepþia regiunilor nordice ºi centrale unde, local, vor fi apropiate de normã climatologicã. Mãsurãtorile de specialitate au
stabilit o normã medie lunarã a precipitaþiilor de 55 l/mp, conform ANM. În zona Criºanei ºi Maramureºului, cantitãþile medii de precipitaþii ar putea ajunge la 78 l/mp, respectiv 77 l/mp, iar la polul opus se vor înregistra între 23 ºi 59 l/mp, în Dobrogea. Estimãrile sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia, ºi au un grad de realizare de aproximativ 60%.
4 Actualitate
Gunoaiele din Petroºani vor fi duse la Bârcea
unoaiele din G Petroºani vor fi transportate la depozitul de la Bârcea Mare. Administraþia localã urmeazã sã încheie un contract cu societatea care a fost desemnatã câºtigãtoare, temporar, în procesul de administrare a deponeului ecologic de la Bârcea.
“Prin adresa cu nr. 6913/2017, înregistratã la Primãria municipiului
Petroºani, Consiliul Judeþean Hunedoara ne informeazã cã operarea ºi administrarea Centrului de management al deºeurilor – staþia de sortare, staþia TMB ºi depozit Bârcea Mare judeþul Hunedoara va fi realizatã de cãtre Societatea Supercom SA în baza contractului de servicii (...) încheiat între UAT Judeþul Hunedoara ºi aceastã societate, cu o duratã de 12 luni, cu
posibilitatea de prelungire pânã la data ordinului de începere a activitãþii operatorului ce va fi desemnat câºtigãtor în urma derulãrii procedurii de atribuire prin licitaþie deschisã a contractului de concesiune a serviciului de operare ºi administrare a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor Bârcea Mare”, aratã proiectul de hotãrâre supus spre
aprobare consilierilor locali de la Petroºani. Tarifele pe care prestatorul are dreptul sã le aplice de la data de începere a contractului sunt urmãtoarele: pentru activitatea de sortare: 44,84 lei/tonã fãrã TVA, pentru activitatea de tratare mecano-biologicã: 40,93 lei/tonã fãrã TVA, pentru depozitare: 165,98 lei/tonã fãrã TVA „Propun Consiliului Local al municipiului Petroºani, aprobarea încheierii unui contract pentru depunerea deºeurilor menajere cu SC Supercom ºi adoptarea prezentului proiect de hotãrâre în forma iniþiatã”, mai aratã proiectul de hotãrâre. Actualmente Direcþia de Administrarea Domeniului Public ºi Privat are încheiat contract pentru depunerea deºeurilor cu SC Sacomet SA Horezu. Monika BACIU
Spectacol pentru copiii defavorizaþi
C
opiii care provin din familii cu probleme sociale vor putea asista la un spectacol oferit lor. Cenaclul Pas cu Pas din cadrul Asociaþiei Iosif Tellman din Lupeni s-a gândit ºi la copiii defavorizaþi ºi vrea sã le ofere acestora posibilitatea de a participa la un spectacol. “Având în vedere solicitarea (…) primitã din partea doamnei profesor Petronela Baldovin, coordonator al cenaclului “Pas cu pas” în cadrul Asociaþiei Culturale Iosif Tellman de a organiza în comun cu Consiliul Local al municipiului Lupeni un spectacol oferit de cenaclul “Pas cu pas” pentru copiii defavorizaþi din
centrele de plasament, casa de copii, pentru copii cu dizabilitãþi, dupã analizarea în fapt ºi în drept consider solicitarea ca fiind binevenitã”, aratã primarul interimar al municipiului Lupeni, Iacob Mesaroºi. Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni vor fi parteneri în cadrul acþiunii.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Iunie 2017
„În cadrul acestui parteneriat, Consiliului Local ºi Primãriei municipiului Lupeni le revine sarcina de a pune la dispoziþie Sala de Spectacole a Palatului Cultural Minerul Lupeni pe timpul derulãrii spectacolului ºi de a aloca suma de 1000 lei necesarã pentru organizarea evenimentului ºi pentru cheltuieli cu sonorizarea”, mai aratã viceprimarul interimar. Evenimentul va avea loc în data de 28 iulie, iar intrarea va fi liberã. Monika BACIU
”Green Line Valea Jiului” revine în actualitate
A
dministraþia localã din Petroºani ia în discuþie asocierea cu Consiliul Judeþean Hunedoara pentru realizarea proiectului de anvergurã care ar rezolva transportul între cele ºase localitãþi ale regiunii.
Asocierea cu CJ Hunedoara se va discuta în cadrul ºedinþei aleºilor locali fiind necesarã pentru a se putea accesa fonduri europene. Astfel se face ºi primul pas pentru transportul ecologic ºi civilizat în Valea Jiului, în condiþiile în care astãzi serviciul este privat ºi se realizeazã în regim de maxi-taxi. Consiliul Judeþean Hunedoara vrea sã acceseze fonduri europene pentru acest sistem public de transport în comun ºi actuala conducere l-a declarat ca fiind ”o prioritate”. Potrivit informaþiilor prezentate de specialiºtii din cadrul Consiliului judeþean Hunedoara, pentru un astfel de proiect se pt atrage finanþãri europene de pânã la 10 milioane de euro. Pânã acum au fost luate în calcul mai multe tehnologii în domeniul transportului ecologic cum ar fi cea de la Siemens ori Volvo, constructori care produc mijloace de transport ecologice aºa cum se cere în proiectul european ºi doreºte Consiliul Judeþean Hunedoara. Proiectul „Linie verde de autobuze electrice între Petrila Petroºani - Aninoasa - Vulcan - Lupeni - Uricani GREEN LINE VALEA JIULUI”, dacã va deveni realitate, ar trebui sã ofere servicii moderne de transport public în comun la preþuri mici pe un traseu cuprins între Uricani ºi pânã la Petrila. Maximilian GÂNJU
Canalizarea a refulat la prima ploaie C
artierul Aeroport din Petroºani a fost, din nou, sub asediul apelor, dupã ce luni seara a plouat, dar nu mai mult de 40 l/mp.
Nu au fost ploi torenþiale ºi nici nu au durat foarte mult, însã, apa a refulat din canale, lucru care se întâmplã mai mereu. Potrivit celor de la Sistemul Hidrotehnic, nu s-au produs inundaþii pe ape, aºa încât singura problemã este acum canalizarea insuficient dimensionatã. „Între ora 16, 30 ºi 18,00, luni, a plouat în Cartierul Aeroport 40,3 l/mp, la staþia hidrometricã de la Livezeni fiind înregis-
trate aceste date. A fost cea mai mare cantitate de precipitaþii înregistratã în Valea Jiului. Au mai fost 38 l/mp la Bolii, apoi la Taia 28 l/mp, Jieþ 15 l/mp, iar la Valea de Peºti 0 l. Tot frontul s-a descãrcat aici în zona de est, creºterea cea mai însemnatã fiind la Livezeni, în Cartierul Aeroport, unde
pe Jiul de Est a fost 60 cm, în rest nesemnificativ. Dar în zona Aeroport, pe cursurile de apã, creºterile au fost nesemnificative ºi, dacã vreþi sã vã spun, mai mult, în timpul precipitaþiilor s-a lucrat, în zona în care facem amenajarea. La un debit aºa mare, însã, nu a funcþionat canalizarea
ºi a ieºit pe strãzi. Trebuie, cred, intervenit la canalizare”, a precizat Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Canalizarea ar trebui reparatã ºi pentru asta ar fi necesar un proiect comun cu Apa Serv ºi administraþia localã. Apa Serv chiar s-a oferit sã dea dividende pentru a finanþa o parte din lucrare, dar pentru restul ar trebui accesate fonduri europene. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi s-a aflat luni seara în zona inundatã, iar utilajele au reuºit sã evacueze la timp apa, însã, asta ºi pentru cã nu a plouat foarte mult. Diana MITRACHE
Caravana bãtrânelor dacii, din Hunedoara pânã la Marea Neagrã eci de autoturisme Dacia 1100, Z 1300, 1310 ºi Polski Fiat vor reface traseul cãtre litoralul Mãrii Negre, la fel cum se întâmpla odinioarã, în timpul regimului comunist când polonezii puteau intra în România.
Evenimentul organizat joi, 29 iunie 2017, derulat sub titulatura „Go Romania” are loc la Castelul Corvinilor din Hunedoara. ”În cadrul evenimentului va avealoc o expoziþie
de maºini de epocã. Caravana „Go Romania” presupune refacerea simbolicã a itinerariului parcurs de turiºtii polonezi spre litoralul Mãrii Negre, în anii ´70 –´80, sub forma unei caravane auto compuse din 20 de autoturisme Dacia (modele 1100, 1300 ºi 1310) ºi Polski Fiat. Autoturismele pot fi admirate în curtea exterioarã a Castelului Corvinilor, între orele 12:30 – 16:30”, spun reprezentanþii municipalitãþii Hunedoara. Caravana este
organizatã de Camera Bilateralã de Comerþ ºi Industrie Polono-Românã ºi Uniunea Naþionalã a Patronatelor din România, în parteneriat cu Primãria Municipiului Hunedoara. Maximilian GÂNJU
Cum va fi vremea în iulie ºi august? L
unile iulie ºi august se anunþã extrem de cãlduroase ºi cu precipitaþii deficitare în majoritate zonelor þãrii, în timp ce pentru luna septembrie valorile termice vor continua sã fie mai ridicate decât norma climatologicã, se aratã în prognoza de specialitate, valabilã pentru intervalul iulie - septembrie 2017, publicatã de Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM). În iulie, temperatura medie lunarã a aerului va fi mai ridicatã decât norma climatologi-
cã, îndeosebi în sudul, sud-estul ºi vestul þãrii. Conform mãsurãtorilor de specialitate, media multianualã lunarã pentru luna iulie este de 20,2 grade Celsius, fiind luaþi în calcul parametrii monitorizaþi în intervalul 1981 — 2010. În ceea ce priveºte valorile termice medii, specialiºtii ANM estimeazã, în perioada analizatã, temperaturi medii de pânã la 24 de grade Celsius în Oltenia ºi Muntenia, de pânã la 21 de grade Celsius, în Banat, Dobrogea ºi Moldova, respectiv de pânã la 22 de grade Celsius, în Criºana.
De asemenea, cantitãþile totale de precipitaþii vor fi deficitare în toatã þara. Deficitul cel mai pronunþat se va înregistra în sudul, sud-estul ºi estul teritoriului. Pentru luna august, meteorologii estimeazã temperaturi medii lunare care se vor menþine peste normele climatologice în sudul, sud-estul ºi vestul þãrii ºi vor fi apropiate de normal în rest. În condiþiile în care media multianualã a lunii este de 19,7 grade Celsius, cele mai scãzute temperaturi medii se vor înregistra în zona Maramureº ºi Transilvania (între 16 ºi 20 de grade Celsius), iar valori termice medii mai ridicate, de pânã la 23 de grade Celsius, se vor consemna în Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova ºi Banat. În august, precipitaþiile totale lunare vor fi deficitare în cea mai mare parte a þãrii, iar cantitãþile cele mai scãzute s-ar putea consemna în regiunile sudice, estice ºi vestice. Potrivit ANM, în septembrie, temperatura medie lunarã a aeru-
Energeticienii revin la „Muntele” C
ristian Iºtoc, lider al sindicatului Solidaritatea Hunedoreanã din cadrul Termocentralei Mintia, a revenit la colegii sãi mineri ºi acum a renunþat la ideea separãrii de sindicaliºtii mineri. Asta, dupã ce ruptura s-a produs pe la finele anului trecut, când liderii de la Muntele au fost, din nou, îngãduitori, pentru cã au considerat gestul energeticienilor venit pe fondul separãrii minerilor de energeticieni la nivel de CEH. De altfel, la începutul lunii iunie, Sindicatul Solidaritatea Hunedoreanã a cerut Judecãtoriei Petroºani sã constate dacã Sindicatul Muntele este sau nu este reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Darius Câmpean, preºedintele executiv al Sindicatului Muntele susþinea ºi atunci cã sindicatul pe care îl conduce reprezintã peste 51% din mineri ºi energeticieni, iar acum susþine cã îi primeºte înapoi. „Fostul nostru coleg a depus o contestaþie la Tribunalul Hunedoara. Dupã discuþiile pe care le-am purtat ºi dupã ce ne-am întâlnit de douã ori, a acceptat sã îºi retragã contestaþia ºi, pe aceastã cale, vreau sã ºi anunþ cã noi vom continua colaborarea cu sindicatul Solidaritatea., pentru problemele care ne apasã pe toþi”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Dosarul în care este contestatã reprezentativitatea Sindicatului Muntele a fost înregistrat la Judecãtoria Petroºani, însã, acum sindicatele din energie renunþã la el. Diana MITRACHE
lui va fi mai ridicatã decât norma climatologicã, în cea mai mare parte a teritoriului. Norma climatologicã a lunii este stabilitã la 14,8 grade Celsius. Temperaturile medii vor fi cuprinse între 13 ºi 15 de grade Celsius, în Maramureº, respectiv între 16 ºi 19 grade în Dobrogea. Pe de altã parte, cantitãþile totale de precipitaþii vor fi, în general, deficitare, cu excepþia regiunilor nordice ºi centrale unde, local, vor fi apropiate de normã climatologicã. Mãsurãtorile de specialitate au
stabilit o normã medie lunarã a precipitaþiilor de 55 l/mp, conform ANM. În zona Criºanei ºi Maramureºului, cantitãþile medii de precipitaþii ar putea ajunge la 78 l/mp, respectiv 77 l/mp, iar la polul opus se vor înregistra între 23 ºi 59 l/mp, în Dobrogea. Estimãrile sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia, ºi au un grad de realizare de aproximativ 60%.
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Iunie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Iunie 2017
Preþul energiei electrice pentru consumatorii casnici va creºte cu pânã la 8% de la 1 iulie
reþul energiei P electrice pentru consumatorii casnici va
creºte cu pânã la 8% de la 1 iulie, potrivit deciziei luatã zilele trecute de membrii Comitetului de reglementare al Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). De la 1 iulie, preþul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE,
care are o pondere de 10% din preþul total, ºi dintr-o componentã care reflectã preþul din piaþa liberã, care are o pondere de 90%. Potrivit unui comunicat al ANRE componenta reglementatã (10%) va scãdea cu 5,16%, iar cea de piaþã liberã (90%) va urca cu 8,53%. "În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind
modificarea tarifelor reglementate de energie electricã aplicate de furnizorii de ultimã instanþã (FUI) clienþilor casnici care nu ºi-au exercitat dreptul de
eligibilitate, prin care s-a decis scãderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienþilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 ºi pânã la
sfârºitul acestui an. Energia electricã furnizatã la tarife reglementate reprezintã 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienþii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentã piaþã concurenþialã (CPC), cu modificãri faþã de solicitãrile FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienþilor finali casnici ºi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electricã furnizatã la tarif CPC reprezintã 90% din consumul clienþilor casnici ºi este achiziþionatã de FUI exclusiv din piaþa concurenþialã, unde preþul energiei
electrice a înregistrat o creºtere cu 24% faþã de trimestrul II. În aceste condiþii, deºi FUI au propus creºteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realitãþilor ºi tendinþelor din piaþã, ANRE a considerat justificatã o creºtere medie la nivel naþional a tarifelor de tip CPC de 8,53%", se precizeazã în comunicatul ANRE. Pe parcursul lunii ianuarie, preþurile pe bursã au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faþã de cel din primele zile ale anului.
ANAF poate pune poprire pe conturi prin Veºti alarmante de sistemul electronic, începând de vineri la Finanþe: Avem tatea contribuabililor sã actelor de executare genþia o gaurã record la fie cât mai puþin afecemise de cãtre organele A Naþionalã de Administrare Fiscalã tatã. Sistemul de comu- fiscale centrale cãtre buget în luna mai nicare a actelor de exeinstituþiile de credit prin (ANAF) poate sã punã poprire pe conturi prin sistemul electronic, se aratã într-un comunicat de presã al instituþiei.
“Poprirea electronicã — Sistemul de comunicare a actelor de executare cãtre instituþiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanþã este funcþionalã din data de 23 iunie 2017. Prin intermediul acestui sistem este asiguratã o comunicare rapidã ºi eficientã a actelor de executare ºi sunt înlãturate deficienþele legate de întârzierea ridicãrii mãsurii popririi conturilor bancare în cazul stingerii obligaþiilor fiscale, astfel încât activi-
cutare cãtre instituþiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanþã este realizat în baza Ordinului ministrului finanþelor publice nr. 691/2017 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanþã a actelor de executare ºi a procedurii de comunicare a acestora”, se aratã în document. Potrivit acestuia, poprirea electronicã are în vedere debirocratizarea ºi simplificarea procedurilor administrative, precum ºi modernizarea ºi eficientizarea activitãþii Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã. “Acest sistem asigurã comunicarea
intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanþã, respectiv a adreselor de înfiinþare a popririi asupra disponibilitãþilor bãneºti ºi a deciziilor de ridicare a mãsurilor de executare silitã asupra disponibilitãþilor bãneºti', menþioneazã sursa citatã. Obiectivele implementãrii acestui sistem sunt scurtarea duratei de comunicare a actelor de executare, inclusiv cele emise ca urmare a încetãrii mãsurilor de executare silitã, reducerea costurilor de comunicare/operare pentru pãrþile implicate, respectiv ANAF ºi instituþiile de credit ºi ridicarea mãsurilor de executare silitã prin poprire în timp real.
ugetul general consolidat a B încheiat primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de 2,17 miliarde lei, reprezentând 0,27% din PIB, în creºtere de aproape trei ori faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, arata datele publicate pe site-ul Ministerului Finanþelor.
Principala cauzã a deficitului a fost creºterea puternicã a cheltuielilor în luna mai, care a dezechilibrat bugetul ºi a produs un deficit lunar record, de 3,5 miliarde de lei. "Veniturile bugetului general consolidat, în suma de 98,4 miliarde lei, reprezentând 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent. (...) Cheltuielile bugetului general consolidat, în suma de 100,6 miliarde lei, cresc în termeni nominali cu 9,4% faþã de aceeaºi perioadã din anul precedent", arata raportul bugetar lunar. Pe categorii de venituri, creºteri importante au fost înregistrate în primele cinci luni la contribuþiile sociale, cu un avans de 15,9%, urmate veniturile de capital (+13,2%), impozitul pe salarii ºi venit (+12,9%) ºi impozitul pe comerþ exterior ºi tranzacþii internaþionale (+10,1%).
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Încasãrile din TVA s-au redus în primele cinci luni cu 5% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, la 21,14 miliarde lei, evoluþie mai slabã decât cea înregistratã dupã patru luni (-3,6%), ceea ce infirma argumentul invocat pânã acum de Ministerul Finanþelor, legat de reducerea cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, care a produs efecte bugetare din februarie. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele cinci luni de 100,6 miliarde lei, în creºtere cu 9,4% faþã de aceeaºi perioadã din anul precedent, ceea ce reprezintã o accelerare puternicã faþã de primele patru luni, când rata de creºtere era de doar 6,8%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent, la 27,44 miliarde lei, ca urmare a majorãrilor acordate în a doua parte a anului trecut ºi la începutul acestui an. De asemenea, cheltuielile cu asistenþa socialã au crescut cu 10,1%, la 36,7 miliarde lei, fiind influenþate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Iunie 2017
Înotãtorul Avram Iancu a ajuns la kilometrul 2600 al cursului Dunãrii, dupã o hipotermie severã
A
vram Iancu, bibliotecarul din Petroºani care ºi-a propus sã strãbatã înot cei 2.860 de kilometri ai fluviului Dunãrea, a ajuns dupã circa o sãptãmânã la borna care indicã faptul cã mai are de parcurs 2.600 pânã la finalul cãlãtoriei sale, care este programatã sã se încheie, pe 20 august, la Marea Neagrã. În cursul zilei de luni, Iancu a reuºit sã înoate circa 30 de kilometri pe cursul Dunãrii, timp de 11 ore, acesta fiind recordul de pânã acum al cursei pe care o face. "Mã bucur foarte mult cã alãturi de caiaciºtii mei am reuºit sã parcurg aproape 30 de km ºi am ajuns la aceastã bornã pe care o visam, borna 2600.
Mã bucur foarte mult cã mâine (marþi, n.r.) mai parcurg un kilometru ºi deja cifra de aici se schimbã (...) ºi ajutã foarte mult la moralul meu", spune Avram Iancu într-o înregistrare video postatã pe pagina sa de socializare. Pe de altã parte, înotãtorul se aratã bucuros pentru cã a depãºit problemele
legate de hipotermie, pe care le-a acuzat în cursul zilei de duminicã, zi în care nu a fost soare, iar apa era foarte rece. Pragurile de prundiº au fãcut ca apa sã nu fie mai adâncã de 15 cm, motiv pentru care Iancu a trebuit sã se ridice în picioare. "Vântul sufla cu putere din spate, pe pielea udã. Nu vã pot
descrie simþirea. Pot doar sã vã zic cã dupã 24 de km parcurºi am fost rãpus de hipotermie. Tremuram din toate încheieturile, iar tendoanele din zona inghinalã mã dureau cumplit, datoritã con-
tracþiilor involuntare ale organismului în încercarea de a se apãra. ªi cum am experienþe hipotermice, ºtiam cã din acea stare e imposibil sã ies. Atunci am decis sã încetez cursa pentru
Universitatea din Petroºani trece graniþele
U
niversitatea din Petroºani trece graniþele þãrii. Federaþia Asociaþiilor Studenþilor Basarabeni din România organizeazã anual Târgul Universitãþior din România, care este unul din evenimentele Campaniei AdmiteRO.
Instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului este inclusã în oferta de promovare. “Toate asociaþiile au avut o întâlnire la Craiova ºi noi vom participa la Târgul Universitãþilor din România cu studenþii basarabeni care ne promoveazã Universitatea pentru studenþii moldoveni. Vom fi promovaþi la toate cele trei târguri, iar la
Chiºinãu vor participa ºi douã cadre didactice”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai. În acest an ediþia a IX-a a târgului se va desfãºura începând cu ora 10:00 în urmãtoarele zile, 6-7 iulie – Chiºinãu – Aleea Clasicilor din Parcul "ªtefan cel Mare", 8 iulie – Bãlþi – în faþa Teatrului Naþional "Vasile Alecsandri" ºi 9 iulie – Cahul – Universitatea de Stat "B. P. Haºdeu". La târg vor participa voluntarii asociaþiilor de basarabeni din România, studenþi din principalele
centre universitare româneºti din 18 oraºe. “Dacã eºti interesat de studii în România, în cadrul acestor târguri ai ºansa sã afli informaþiile 100% corecte provenite din surse credibile precum: Universitãþi, Ministerul Educaþiei,
Chirii recalculate pentru tinerii din ANL
T
inerilor care locuiesc cu chirie în blocul ANL din Petroºani li se vor recalcula chiriile. Prin hotãrârea Guvernului României nr. 304/2014 au fost aduse modificãri la normele de aplicare a Legii nr. 152/1998 în privinþa stabilirii modului de calcul lunar al chiriei aferente locuinþelor pentru tineri destinate închirierii. “Conform acestor modificãri legislative, chiria se stabileºte anual, în baza
valorii de înlocuire stabilite prin Ordin al Ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice pentru anul în curs ºi va acoperi cheltuielile de administrare, întreþinere, reparaþii precum ºi recu-
aceastã zi", scria duminicã seara, pe Facebook, Avram Iancu. Bibliotecarul Avram Iancu, cunoscut pentru performanþa de a traversa înotând Canalul Mânecii, ºi-a propus sã strãbatã înot cei 2.860 de kilometri, de la izvoarele Dunãrii pânã la vãrsarea fluviului în Marea Neagrã. Startul oficial în aceastã provocare dificilã a fost dat pe 20 iunie la Donauschingen, în Munþii Pãdurea Neagrã. Sosirea este estimatã în Portul Sulina pe 20 august, interval în care Iancu va strãbate zece þãri ºi patru capitale europene.
Ministerul Pentru Români de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe. Voluntarii FAB România vã aºteptã ºi vã rãspund la orice întrebare! Uniþi prin fapte ºi idei!”, aratã organizatorii târgului. Universitatea din Petroºani are locuri speciale pentru studenþii basarabeni. Monika BACIU
perarea investiþiei în funcþie de durata normatã stabilitã potrivit prevederilor legale. De asemenea la stabilirea chiriei lunare se va avea în vedere coeficientul de ponderare în funcþie de rangul localitãþii, anul recepþiei la terminarea lucrãrilor precum ºi venitul brut pe membru de familie al titularului contractului de închiriere”, aratã proiectul de hotãrâre supus spre aprobare. La nivelul municipiului Petroºani existã la aceastã datã un bloc de locuinþe construite de Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, acesta fiind dat în folosinþã în anul 2009. 16 unitãþi locative conþine imobilul. Monika BACIU