Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1365
Cronica Vãii Jiului Luni, 26 Iunie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ªtefan Gros, cioban la 100 de ani:
Inedit. Perpedes pe ruta Petroºani – Alba Iulia
“Care sunt în Parlament au fãcut ºcoalã cum sã fure!”
Î
n anul 2018 se împlinesc 100 de ani de la Unirea de la Alba Iulia. Adrian Jurca, preºedintele Sindicatului Noroc Bun vrea sã marcheze Centenarul Marii Uniri printr-o acþiune ineditã. Se pregãteºte sã strãbatã distanþa dintre Petroºani ºi Alba Iulia, pe jos. Acesta îi cheamã alãturi ºi pe alþi doritori. ,,Noroc Bun România"! ,,Noroc Bun Valea Jiului"! Sub aceastã titulaturã vom organiza cu ocazia “Centenarului Marii Uniri” o deplasare pe jos din Petroºani la Alba Iulia. Anunþãm de pe acum cã cei interesaþi sã se antreneze. Este vorba de 151 km pe ºosea sau 114 km prin munþi, funcþie de vreme”, scrie Adrian Jurca, pe pagina sa de socializare. Iniþiatorul acestei acþiuni impune ºi câteva condiþii.
“Nu acceptãm implicarea politicã iar sponsorizãri doar de la firme cu sediul în România ºi acþionariat integral românesc. Meritã sã facem acest efort odatã la 100 de ani”, mai scrie sindicalistul pe pagina sa de socializare. Marea Unire din 1918 a fost ºi rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei româneºti. România întregitã s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democraticã, prin adunãri cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu þara-mamã. Monika BACIU
Î
n curând împlineºte 100 de ani, dar încã merge cu oile pe munte ºi analizeazã ºi viaþa politicã, iar de politicieni spune cã au fãcut ºcoala de hoþie. Moº ªtefan Gros este angajat cu carte de muncã, iar la cei 100 de ani este cel mai bãtrân angajat din România. Acesta este cioban în Straja, are o poftã de viaþã de invidiat ºi vrea sã munceascã în continuare. >>> PAGINA A 3-A
Cât de în siguranþã suntem?
Deficitul de poliþiºti din Hunedoara peste media naþionalã
J
udeþul Hunedoara înregistreazã un deficit de poliþiºti. Acesta este peste media naþionalã, aratã un raport al Ministerului Administraþiei ºi Internelor, asta chiar dacã în ultimul timp au fost organizate mai multe concursuri.
“În ceea ce priveºte deficitul de personal existent în structurile Poliþei Române, menþionãm cã, în prezent, la nivel naþional acesta este de 15,3%, iar la nivelul Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara acesta este de 18,6%”, aratã raportul IJP Hunedoara. În decursul anului 2016 au fost organizate mai multe concursuri
pentru încadrarea de noi cadre. Deficitul se înregistreazã din cauza pensionãrilor masive. “În contextul pierderilor de personal înregistrate la nivelul poliþiei Române, un impact major în acest sens avându-l pensionarea unui numãr mare de poliþiºti, conducerea acestei instituþii a adoptat, în anul 2016, o serie de mãsuri etapizate pentru reduce-
rea deficitului de personal. Astfel, în perioada de referinþã, au fost organizate o serie de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante la nivelul Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara fiind ocupate 9 posturi de ofiþer de poliþie, precum ºi 78
de posturi de agent de poliþie. De asemenea, la nivelul acestui inspectorat de poliþie au fost încadrate în anul 2016, 5 posturi de agent de poliþie ºi 2 posturi de ofiþer de poliþie din cadrul promoþiilor de învãþãmânt ale Ministerului Afaceri
Interne pentru formarea poliþiºtilor”, mai aratã raportul. Anul acesta în luna iulie se va mai desfãºura o astfel de etapã privind încadrarea în Inspectoratul de Poliþie a altor persoane. “În luna iulie urmeazã a fi încadrate în totalitate promoþiile de ofiþeri ºi agenþi din unitãþile de învãþãmânt ale Ministerului afacerilor de Interne care pregãtesc personal pentru nevoile Poliþiei Române, respective 358 ofiþeri ºi 620 agenþi”, mai aratã documentul. Monika BACIU
2 Actualitate
Vor sã fie mineri, cã sunt acasã eci de tineri, dar Z nu numai, vor sã înceapã o nouã viaþã,
acasã. Nu mai vor sã plece în alte þãri ºi sã îºi lase familiile acasã, aºa cã acum este concurenþã pentru locurile scoase la concurs la Complexul Energetic Hunedoara. A început un nou val de înscrieri ºi, o parte dintre concurenþi îºi încearcã norocul chiar ºi a doua oarã. „Sunt obiºnuit cu examenul deja. Am încercat ºi acum douã-trei sãptãmâni pentru EM Vulcan. Nu am reuºit atunci, încerc poate o sã mã angajez la Livezeni. Sã sperãm cã va fi bine aici. Pentru un salariu mai bun, un trai mai bun. Decât sã plec din þarã, mai bine la minã. Nu am mai lucrat, dar vreau sã lucrez aici. Munca în minã nu e uºoarã, dar pentru un trai bun, trebuie sã munceºti. Nimic nu se face uºor ”, ne-a mãrturisit unul
dintre cei care vineri dimineaþã ºi-a depus dosarul ca sã fie miner la mina Livezeni. „Am depus dosarul ºi luna viitoare, pe data de 3 iulie, atunci va fi concursul. Sunt pregãtit sã muncesc. Poate e un loc mai bun, pânã la pensie. Cred cã poþi sã ai continuitate, cã în alte locuri de muncã, dupã douã sau trei luni te dã afarã. Aici este stabil ºi poþi sã lucrezi pânã la pensie. Este foarte greu, nu zic, dar asta este. Riscul e al nostru. Am 7 copii ºi trebuie sã îmi asum ºi riscuri”, a spus un alt bãrbat, care ne-a
mãrturisit cã s-a sãturat sã munceascã doar pe perioade determinate. „Vreau sã mã fac miner, pentru cã vreau sã fiu mai aproape de familie. Pentru cã la locul de muncã unde sunt acum, trebuie sã plec în deplasãri ºi vreau sã lucrez mai aproape de familie. E greu, ºtiu, dar nu e o problemã, cã sunt obiºnuit cu munca grea”, a spus un alt candidat. Zeci de bãrbaþi ºi-au depus dosarele la finele sãptãmânii trecute la sediul CEH, unde a demarat programul de angajãri, dupã cum urmeazã:
Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Iunie 2017 Pentru Sucursala E.M. Livezeni - 16 posturi de electrician subteran, - 12 posturi de lãcãtuº subteran, - 2 posturi de lãcãtuº suprafaþã, - 38 de posturi de muncitor necalificat subteran, Pentru Sucursala PRESTSERV Petroºani - 2 posturi de ºef manevrã Pentru Sucursala Electrocentrale Paroºeni - 1 post de mecanic locomotivã - 2 posturi de impiegat de miºcare Angajarea personalului se va face pe o duratã determinatã de 6 luni, cu o perioadã de probã de maxim 15 zile. Cei interesaþi au posibilitatea ca, în perioada 23 – 28 iunie 2017, între orele 9:00 - 12:00, sã depunã dosarele cu documentele necesare, la sediul S.CEH-S.A. din Petroºani, str. Timiºoara nr. 2, la Serviciul Resurse Umane Organizare Formare Profesionalã. Diana MITRACHE
Puºi sã cerºeascã în Defileul Jiului M
ai mulþi copii sunt lãsaþi de dimineaþa ºi pânã la lãsarea întunericului la semafoarele din Defileul Jiului. Micuþii sunt puºi sã cerºeascã de cãtre pãrinþii lor.
Încã de la primele ore ale dimineþii, la circa doi kilometri de Petroºani, în
Defileul Jiului, o tânãrã din Valea Jiului îºi scoate copiii la cerºit. Adunã mult mai mulþi bani decât dacã ar sta pe strãzi, unde este mai tot timpul amendatã de autoritãþi. În defileu succesul este garantat, pentru cã cei care aºteaptã la semafor sunt uºor de înduplecat de o mamã sãrmanã cu
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI
copilaºii dupã ea care orbãcãie prin sãlbãticie pentru a le asigura pâinea. Realitatea este alta, iar femeia a fãcut o adevãratã afacere din cerºit fiind ajutatã ºi de indolenþa autoritãþilor. Aºa se face cã are aproape zece ani de când trãieºte doar din cerºit, mai ales de pe urma banilor obþinuþi cu ajutorul copiilor ºi în ciuda amenzilor date de poliþiºti, nimic nu a convins-o sã renunþe. O vinã o au ºi cei care sunt înduplecaþi sã bage mâna în buzunar, pentru cã în loc sã-i ajute mai mult le fac rãu copilaºilor. „Noi sfãtuim cetãþenii sã nu le mai dea bani cerºetorilor pentru cã astfel îi încurajeazã sã-ºi exploateze copiii. Ceea ce nu ºtiu mulþi oameni este cã aceste grupuri obþin sume foarte mari din cerºit, poate mai mari decât salariul lunar al multora dintre cei care cred cã îi ajutã”, spun poliþiºtii. Maximilian GÂNJU
PIERDERI
Viceprimar, IACOB VIOREL MESAROª
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Pierdut Certificat de Înregistrare emis pentru SC MARIUS COM SRL, CUI 18137001, Nr. Registrul Comerþului J20/1767/16.11.2005; Sediul social: Lupeni, Aleea Plopilor, nr.1. Îl declar nul.
Înjunghiat în urma unui conflict n bãrbat de 47 de ani, din U Simeria, a ajuns în arest dupã ce ºi-a înjunghiat un rival.
Conflictul a pornit pe o terasã din Deva, iar agresorul a scos un cuþit ºi i l-a înfipt rivalului în fese. “Poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale au luat mãsura preventivã a reþinerii, pe o duratã de 24 ore, a unui bãrbat în vârstã de 47 de ani, din oraºul Simeria, pentru sãvârºirea infracþiunilor de lovire sau alte violenþe. În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cã bãrbatul, în dupã masa zilei de 22.06.2017, în jurul orei 18:45, în urma unui conflict spontan ce a avut loc pe terasa unui local din municipiul Deva, l-a înjunghiat cu un cuþit în fese pe un alt bãrbat, cauzându-i leziuni traumatice”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. (M. GÂNJU)
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Iunie 2017
ªtefan Gros, cioban la 100 de ani:
Actualitate 3
“Care sunt în Parlament au fãcut ºcoalã cum sã fure!” Î
n curând împlineºte 100 de ani, dar încã merge cu oile pe munte ºi analizeazã ºi viaþa politicã, iar de politicieni spune cã au fãcut ºcoala de hoþie. Moº ªtefan Gros este angajat cu carte de muncã, iar la cei 100 de ani este cel mai bãtrân angajat din România. Acesta este cioban în Straja, are o poftã de viaþã de invidiat ºi vrea sã munceascã în continuare. “Toatã viaþa e o datinã de la Dumnezeu. Acum 100 de ani, femeile nãºteau care pe unde scãpau. Pe mine m-a nãscut într-un vârf de munte. Am ajuns la 100 de ani. Eu mã rog la Dumnezeu sã nu mã opresc aici. Mã cobor, o iau de la 0 ºi merg iar pânã la 100 de ani ca sã am ce sã povesti la toþi. Mai muncesc. Pânã acum o sãptãmânã am fost la oi, mai încet, dar nu le las ºi merg aºa cum pot eu. Pe mine m-a þinut mult dragostea. Eu în suta asta de ani, nu cred cã am dormit 30 de ani în casã. Pe Banat, pe Bãrãgan, cu bagaje, cu mâncarea pe mãgar, fãceam mãmãliguþã ºi am stat numai la aer curat. De multe ori veneam de pe Bãrãgan dupã mâncare. Încãlzeam o ceaºcã de þuicã, puneam un pãtrai niºte jar, sitam niºte fãinã de mãlai ºi zahãr. ªi la ora actualã aia fac”, a spus moº ªtefan Gros, cel mai bãtrân angajat
din România. În cei 100 de ani de viaþã, moº ªtefan a vãzut ºi trãit multe, dar spune cã pentru ciobani niciodatã nu a fost la fel de greu ca acum. Nu se mai pune bazã pe oierit. “Meritã sã þii oi cã nu te lasã dragostea, dar apãi bãtaie de joc la oi ca acum, nu a fost de când e lumea, mai ales acum de câþiva ani. Aºa organizaþie proastã la parlamentarii ãºtia ai României, dar noi toþi am fost mãgari pentru cã i-am votat ºi îi votãm. Cumintele promite, prostul trage nãdejde. Ei îs tot una. Cum era cu Ceauºescu, pentru noi pentru oieri nu a fost rãu, a fost bine. Fãceai contract, tundeai oaia, venea maºina ºi luai bãnuþul. Acum nu mai vine nimeni ca sã ia brânza la o cantitate mai mare. La piaþã iau cu kilul, jumãtate, un ºperþ. La lânã îi dãm foc, o stropim cu motorinã. Asta e în Þara Româneascã. Sã fi fãcut
un centru de lapte... nu fac nimic. Fiecare pentru buzunarul lui”, ne-a mai spus bãtrânul. Moº ªtefan crede cã viitorul nu va fi prea bun pentru tinerii de astãzi. Cel mai vârstnic cioban analizeazã cu atenþie ºi viaþa politicã, iar concluzia este una amarã. “Pentru tineri o sã fie mai greu. Bieþii copii nu o sã mai aibã ce mânca ei. Pânã acum, ca sã duci foame, care vrei sã munceºti nu duci foamea, în România. De lucru este, dar fugim ca câinii de turmã. Dupã pãrerea mea, foarte rãu a fãcut cã a desfiinþat armata. Multã lume se deºtepta în armatã. Când pleca din armatã era alt om, dar acum când trec de 20 de ani cautã sã înveþe cum sã fure. Nu am ºtiut cã parlamentarii României au fãcut facultate de hoþie, dar acum am bãgat de seamã cã este. Care sunt în Parlament au fãcut ºcoalã cum sã fure. M-am uitat la televizor
Autoritãþile de la Petrila ºi-au luat utilaj de deszãpezire
N
u mai puþin de 320 de milioane de lei au fost alocate din bugetul oraºului Petrila pentru un utilaj de deszãpezire, dar primarul Vasilicã Jurca spune cã va face economie la iarnã. În fapt, nici vara nu este de omis, mai ales cã noul utilaj este bun la tot felul de munci. Edilul Petrilei explicã ºi care a fost raþionamentul pentru care a decis sã dea acum bani ºi susþine cã, de fapt, a fãcut economie. „Am achiziþionat un nou utilaj, pentru cã era
necesar cã avem foarte multe lucrãri ºi eram nevoiþi sã închiriem de la diverse firme. Uneori aveau la dispoziþie, alteori nu ºi costa ºi mult, aºa cã am luat hotãrârea sã punem bani din buget, sã-l luãm. Îl vom folosi pentru lucrãrile edilitargospodãreºti în Petrila,
vara ºi iarna are lamã pentru zãpadã. ªtiþi bine cã anul trecut am avut probleme iarna, deoarece utilajele pe care firma noastrã le utilizeazã sunt vechi ºi nu mai fac faþã”, a spus Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Diana MITRACHE
de mã usturã ochii. Þin cu Dumnezeu, cã numai Dumnezeu ne ajutã. Mai sunt ºi oameni de-ai lui Dumnezeu. Cei mai mulþi parlamentari sunt votaþi de Diavol”, a mai spus ªtefan Gros. Ciobanul în vârstã de aproape 100 de ani spune cã doar o orã pe zi îºi permite sã doarmã, la amiazã, cât e la stânã. Programul lui e unul destul de strict. Se trezeºte la ora 5, le face cafeaua colegilor mai tineri, iar apoi le indicã pe unde sã meargã cu oile. Monika BACIU
Vor fi disponibilizãri la CEH omplexul Energetic C Hunedoara va face disponibilizãri. O spune acum directorul general al CEH, Viorel Stancu, dupã ce se pare cã ministrul Energiei Toma Petcu ar fi fãcut o declaraþie greºitã la vizita din Petroºani. Oamenii vor pleca, în mãsura în care se închid capacitãþile de exploatare ºi atunci va fi necesarã o sumã pentru plecarea lor din sistem. „Noi am prezentat o situaþie ministrului energiei, din care rezulta cã, cele douã unitãþi care nu se închid, pot prelua personalul care nu se pensioneazã de la EM Lonea ºi Lupeni. Aºa s-a ajuns la concluzia cã nu ar fi disponibilizãri, însã, ele vor fi în funcþie de etapizarea proiectului tehnic de închidere, pe mãsurã ce se închid capacitãþile de
producþie, va fi necesarã disponibilizarea personalului excedentar. Va rãmâne personalul pentru închidere subteranã, cel pentru evacuarea utilajelor ºi punerea în siguranþã a personalului”, a precizat Viorel Stancu, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Ministrul Toma Petcu a spus la Petroºani cã, de aceastã datã, închiderea de mine se va face fãrã disponibilizãri, iar asta i-a contrariat pe toþi minerii care se pregãtesc sã plece din sistem. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Iunie 2017
Straja, raiul biker-ilor din România, în vara 2017 Sânzienele, sãrbãtorite în Straja
Z
eci de tineri pasionaþi de ciclismul montan sunt, de week-endul trecut, în Straja. Vin în Valea Jiului pentru cã aici gãsesc trasee unice, bune pentru începãtori, ca ºi pentru avansaþi, iar investitorii de aici spun cã le amenajeazã periodic trasee noi ºi competitive. La finele sãptãmânii trecute a avut loc primul eveniment dedicat cicliºtilor montani care s-a desfãºurat între 24-25 iunie 2017. „Timp de o lunã, bicicliºtii vor putea testa traseul lupilor, în fiecare sfârºit de sãptãmânã, pânã în 23 iulie 2017”. Acesta este unul dintre anunþurile organizatorilor, care aduc oamenii din toatã lumea, la concursurile de aici. „Primãria Municipiului Lupeni ne sprijinã în acþiunea noastrã de promovare a ciclismului montan în staþiunea Straja ºi ne asigurã 5 weekenduri în care telegondola va funcþiona special pentru noi”, scriu râderii pe pagina lor de socializare. Unul dintre cei care a ajutat la amenajarea traseelor montane este americanul Dana Bates, care spune cã s-a
apucat de acest sport când avea 48 de ani, el fiind un împãtimit al muntelui, stabilit la Strajã, pe lângã Asociaþia Noi Orizonturi, însã, acum este unul dintre cei mai activi de pe traseu. „Noi, anul trecut, am lucrat luni întregi. Am început sã facem traseele, mai uºoare. Avem, însã, un plan ambiþios pentru Valea Jiului ºi vrem sã legãm Straja de Pasul Vâlcan ºi existã deja un drum forestier acolo. Vom construi traseele, pentru avansaþi. În afarã de asta, vrem sã amenajãm ºi sã marcãm printr-un sistem electronic, 500 de km de trasee de tip crosscountry, pentru drumeþiile din Valea Jiului. Am lucrat deja cu salvamontiºtii ºi sportivii, iar cei din primãriile Vãii Jiului sunt entuziasmaþi ºi vor sã ne
sprijine. Clubul nostru se numeºte I-bike ºi avem tineri pasionaþi, scopul nostru fiind sã facem bine în aceastã comunitate. Eu am terminat acum 2 ani un doctorat în Anglia ºi am primit cadou o bicicletã ºi aºa am ajuns sã fiu pasionat, acum la 50 de ani. Zona este un paradis al montain bikerilor ºi am fãcut o echipã cu care facem mereu evenimente”, a spus Dana Bates.
S
-a dat startul pe trasee
Deja mountain-bikerii sunt în Straja ºi au fost ºi la finele sãptãmânii trecute. Cu bicicletele lor extrem de scumpe ºi performante, însã, pasiunea aceasta nu poate fi înþeleasã decât acolo, pe traseele de munte unde se întrec.
„Sperãm ca în câþiva ani sã reuºim sã transformãm Valea Jiului într-un mic paradis al montain bikerilor ºi sã folosim cât mai multe trasee de mountain bike, mai uºoare, mai grele, mai cursive, mai fluide, mai lungi, mai scurte. E primul week-end în care bikerii au testat traseele amenajate din anii trecuþi. Ei vin cu gondola ºi apoi coboarã cu bicicletele ºi asta se va întâmpla în fiecare week-end, când gondola va funcþiona strict pentru bikeri ”, a completat ºi Marius Bucur, unul dintre cei mai performeri bikeri din România, care a fãcut turul graniþelor þãrii cu bicicleta.
Statele Unite, Japonia ºi Europa. Anul acesta încercãm sã facem un eveniment internaþional, împreunã cu Consiliul Judeþean Hunedoara ºi primãria Lupeni ºi Vulcan, iar invitat este ºi preºedintele Federaþiei Naþionale de longboard ºi la anul vrem sã facem aici douã ediþii a Campionatului Mondial de longboard, una în Straja ºi una în Pasul Vâlcan”, a spus Emil Pãrãu. Competiþiile de varã sunt la concurenþã cu cele de iarnã, iar asta, pentru Valea Jiului este exact ceea ce era nevoie, în domeniul turismului Diana MITRACHE
ãptãmâna aceasta începe competiþia de S longboard
ªi investitorii din zonã Emil Pãrãu spune cã intenþia sa este sã realizeze aici cel mai lung traseu de mountain bike din România, de aproape 10 km lungime, din Vârful Straja, pânã jos. În plus, la finele acestei sãptãmâni, începe competiþia internaþionalã de longboard. „Între 3 ºi 9 iulie va fi o competiþie internaþionalã de longboard, unde participã peste 300 de concurenþi ºi doar 5 sunt români. Restul vin de pe toate continentele, din Australia în
Gulaº delicios, muzicã bunã ºi mult soare – ingredientele sãptãmânii trecute omunitatea maghiarã din C Petroºani a ieºit la
iarbã verde, în cadrul unei acþiuni de tradiþie organizatã sub egida UDMR.
Cea de-a XV-a ediþie a Zilelor comunitãþii maghiare din Valea Jiului s-au desfãºurat sub sloganul “Culturã, Istorie, Autoritate Localã, Comunitate – Fãrã frontiere, acasã în Europa”. „Am fãcut un lucru frumos, sunt foarte mulþi oameni din comunitatea Petroºaniului. Ne bucurãm cã sunt ºi foarte mulþi români, nu doar cetãþenii de etnie maghiarã. Este o zi frumoasã, o zi cu muzicã ºi bucate bune”, a spus Eduard Wersanski,
preºedintele UDMR Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani a susþinut mereu astfel de activitãþi în care este implicatã comunitatea maghiarã. “Sunt zilele culturii maghiare ºi s-a fãcut un gulaº foarte bun. Astfel de evenimente sunt foarte importante în viaþa comunitãþii. Cel mai important este faptul cã se întâlnesc ºi discutã între ei, vechii prieteni, care altfel se întâlnesc foarte rar. Împreunã cu organizatorii serbãrii în aer liber - de la baza de agrement Brãdet ne-am asigurat cã din mâncare nu lipseºte niciun condiment, dar ºi cã aceasta cã va ajunge la toþi participanþii. Ceea ce s-a ºi
întâmplat. Serbarea a fost o reuºitã, mai ales cã muzica a fost asiguratã de celebra formaþie Trio Forþe din Deva”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sute de persoane au petrecut, preþ de câteva ore, la Brãdet, acolo unde au avut parte de muzicã bunã ºi de mâncare gustoasã, toate asezonate cu un soare generos. Monika BACIU
Î
n staþiunea Straja are loc, în fiecare an, la data de 24 iunie, Nedeia Sânzienelor, sãrbãtoare legatã de cultul recoltei, al vegetaþiei ºi al fecunditãþii.
Se organizeazã astfel o nedeie câmpeneascã, una dintre cele mai frumoase datini pãstrate, în mod autentic, în aceastã zonã a þãrii. Pe timpuri, localnicii din cãtunele de munte ale Vãii Jiului îºi dãdeau întâlnire pe coama muntelui cu fraþii lor din Gorj. “Fiind ºi ziua iei, foarte multã lume este îmbrãcatã în costum tradiþional, adicã nu într-o ie. Sperãm ca toþi care au venit sã se simtã bine. Am avut peste 20 de concurenþi la concursul de cai ºi e o tradiþie care se pãstreazã. Un lucru care mã face sã fiu bucuros, este cã au venit foarte mulþi din partea Gorjului, din Runcu, Peºtiºani ºi e, din nou, aceeaºi nedeie de acum 100 de ani, când românii se întâlneau în muntele Straja. Acest munte nu reuºeºte sã ne despartã, pe românii din Ardeal de românii din Oltenia”, a spus Emil Pãrãu, investitor în Strajã, dar ºi promotorul acþiunilor din staþiunea montanã Straja. Autoritãþile locale de la Lupeni vor sã pãstreze vii aceste tradiþii, care an de an adunã sute de persoane. „De aproximativ 500 de ani este o tradiþie pentru noi Nedeia Sânzienelor. Mã bucur
foarte mult cã sunt foarte mulþi concurenþi care participã cu caii. Acum 500 de ani se întâlneau în Straja, momârlanii din zona Gorjului cu cei din Valea Jiului. este un lucru îmbucurãtor cã reuºim dupã atâþia ani sã pãstrãm aceste tradiþii. Mã uit în jurul meu ºi vãd foarte mulþi oameni care participã la aceastã acþiune, care este foarte importantã pentru comunitatea noastrã ºi mã bucur cã vãd foarte mulþi oameni îmbrãcaþi în straie populare. Este o mare mândrie pentru mine sã vãd cã oamenii îºi pãstreazã acest important obicei al nostru. Voi face în aºa fel încât sã
marchez toate evenimentele pe care societatea noastrã le are. Nu trebuie sã ne uitãm urmaºii, dar trebuie sã ne uitãm ºi spre viitorul copiilor, iar ei trebuie sã cunoascã istoria locului”, ne-a declarat primarul ales al municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, care a promis cã anul viitor îl va îmbrãca pe fiul sãu în straie momârlãneºti. Atracþia sãrbãtorii o reprezintã concursul de cai, în cadrul cãruia cãlãreþii trebuie sã poarte, în mod obligatoriu, straie populare româneºti autentice, specifice zonei din care provin. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Iunie 2017
Straja, raiul biker-ilor din România, în vara 2017 Sânzienele, sãrbãtorite în Straja
Z
eci de tineri pasionaþi de ciclismul montan sunt, de week-endul trecut, în Straja. Vin în Valea Jiului pentru cã aici gãsesc trasee unice, bune pentru începãtori, ca ºi pentru avansaþi, iar investitorii de aici spun cã le amenajeazã periodic trasee noi ºi competitive. La finele sãptãmânii trecute a avut loc primul eveniment dedicat cicliºtilor montani care s-a desfãºurat între 24-25 iunie 2017. „Timp de o lunã, bicicliºtii vor putea testa traseul lupilor, în fiecare sfârºit de sãptãmânã, pânã în 23 iulie 2017”. Acesta este unul dintre anunþurile organizatorilor, care aduc oamenii din toatã lumea, la concursurile de aici. „Primãria Municipiului Lupeni ne sprijinã în acþiunea noastrã de promovare a ciclismului montan în staþiunea Straja ºi ne asigurã 5 weekenduri în care telegondola va funcþiona special pentru noi”, scriu râderii pe pagina lor de socializare. Unul dintre cei care a ajutat la amenajarea traseelor montane este americanul Dana Bates, care spune cã s-a
apucat de acest sport când avea 48 de ani, el fiind un împãtimit al muntelui, stabilit la Strajã, pe lângã Asociaþia Noi Orizonturi, însã, acum este unul dintre cei mai activi de pe traseu. „Noi, anul trecut, am lucrat luni întregi. Am început sã facem traseele, mai uºoare. Avem, însã, un plan ambiþios pentru Valea Jiului ºi vrem sã legãm Straja de Pasul Vâlcan ºi existã deja un drum forestier acolo. Vom construi traseele, pentru avansaþi. În afarã de asta, vrem sã amenajãm ºi sã marcãm printr-un sistem electronic, 500 de km de trasee de tip crosscountry, pentru drumeþiile din Valea Jiului. Am lucrat deja cu salvamontiºtii ºi sportivii, iar cei din primãriile Vãii Jiului sunt entuziasmaþi ºi vor sã ne
sprijine. Clubul nostru se numeºte I-bike ºi avem tineri pasionaþi, scopul nostru fiind sã facem bine în aceastã comunitate. Eu am terminat acum 2 ani un doctorat în Anglia ºi am primit cadou o bicicletã ºi aºa am ajuns sã fiu pasionat, acum la 50 de ani. Zona este un paradis al montain bikerilor ºi am fãcut o echipã cu care facem mereu evenimente”, a spus Dana Bates.
S
-a dat startul pe trasee
Deja mountain-bikerii sunt în Straja ºi au fost ºi la finele sãptãmânii trecute. Cu bicicletele lor extrem de scumpe ºi performante, însã, pasiunea aceasta nu poate fi înþeleasã decât acolo, pe traseele de munte unde se întrec.
„Sperãm ca în câþiva ani sã reuºim sã transformãm Valea Jiului într-un mic paradis al montain bikerilor ºi sã folosim cât mai multe trasee de mountain bike, mai uºoare, mai grele, mai cursive, mai fluide, mai lungi, mai scurte. E primul week-end în care bikerii au testat traseele amenajate din anii trecuþi. Ei vin cu gondola ºi apoi coboarã cu bicicletele ºi asta se va întâmpla în fiecare week-end, când gondola va funcþiona strict pentru bikeri ”, a completat ºi Marius Bucur, unul dintre cei mai performeri bikeri din România, care a fãcut turul graniþelor þãrii cu bicicleta.
Statele Unite, Japonia ºi Europa. Anul acesta încercãm sã facem un eveniment internaþional, împreunã cu Consiliul Judeþean Hunedoara ºi primãria Lupeni ºi Vulcan, iar invitat este ºi preºedintele Federaþiei Naþionale de longboard ºi la anul vrem sã facem aici douã ediþii a Campionatului Mondial de longboard, una în Straja ºi una în Pasul Vâlcan”, a spus Emil Pãrãu. Competiþiile de varã sunt la concurenþã cu cele de iarnã, iar asta, pentru Valea Jiului este exact ceea ce era nevoie, în domeniul turismului Diana MITRACHE
ãptãmâna aceasta începe competiþia de S longboard
ªi investitorii din zonã Emil Pãrãu spune cã intenþia sa este sã realizeze aici cel mai lung traseu de mountain bike din România, de aproape 10 km lungime, din Vârful Straja, pânã jos. În plus, la finele acestei sãptãmâni, începe competiþia internaþionalã de longboard. „Între 3 ºi 9 iulie va fi o competiþie internaþionalã de longboard, unde participã peste 300 de concurenþi ºi doar 5 sunt români. Restul vin de pe toate continentele, din Australia în
Gulaº delicios, muzicã bunã ºi mult soare – ingredientele sãptãmânii trecute omunitatea maghiarã din C Petroºani a ieºit la
iarbã verde, în cadrul unei acþiuni de tradiþie organizatã sub egida UDMR.
Cea de-a XV-a ediþie a Zilelor comunitãþii maghiare din Valea Jiului s-au desfãºurat sub sloganul “Culturã, Istorie, Autoritate Localã, Comunitate – Fãrã frontiere, acasã în Europa”. „Am fãcut un lucru frumos, sunt foarte mulþi oameni din comunitatea Petroºaniului. Ne bucurãm cã sunt ºi foarte mulþi români, nu doar cetãþenii de etnie maghiarã. Este o zi frumoasã, o zi cu muzicã ºi bucate bune”, a spus Eduard Wersanski,
preºedintele UDMR Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani a susþinut mereu astfel de activitãþi în care este implicatã comunitatea maghiarã. “Sunt zilele culturii maghiare ºi s-a fãcut un gulaº foarte bun. Astfel de evenimente sunt foarte importante în viaþa comunitãþii. Cel mai important este faptul cã se întâlnesc ºi discutã între ei, vechii prieteni, care altfel se întâlnesc foarte rar. Împreunã cu organizatorii serbãrii în aer liber - de la baza de agrement Brãdet ne-am asigurat cã din mâncare nu lipseºte niciun condiment, dar ºi cã aceasta cã va ajunge la toþi participanþii. Ceea ce s-a ºi
întâmplat. Serbarea a fost o reuºitã, mai ales cã muzica a fost asiguratã de celebra formaþie Trio Forþe din Deva”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sute de persoane au petrecut, preþ de câteva ore, la Brãdet, acolo unde au avut parte de muzicã bunã ºi de mâncare gustoasã, toate asezonate cu un soare generos. Monika BACIU
Î
n staþiunea Straja are loc, în fiecare an, la data de 24 iunie, Nedeia Sânzienelor, sãrbãtoare legatã de cultul recoltei, al vegetaþiei ºi al fecunditãþii.
Se organizeazã astfel o nedeie câmpeneascã, una dintre cele mai frumoase datini pãstrate, în mod autentic, în aceastã zonã a þãrii. Pe timpuri, localnicii din cãtunele de munte ale Vãii Jiului îºi dãdeau întâlnire pe coama muntelui cu fraþii lor din Gorj. “Fiind ºi ziua iei, foarte multã lume este îmbrãcatã în costum tradiþional, adicã nu într-o ie. Sperãm ca toþi care au venit sã se simtã bine. Am avut peste 20 de concurenþi la concursul de cai ºi e o tradiþie care se pãstreazã. Un lucru care mã face sã fiu bucuros, este cã au venit foarte mulþi din partea Gorjului, din Runcu, Peºtiºani ºi e, din nou, aceeaºi nedeie de acum 100 de ani, când românii se întâlneau în muntele Straja. Acest munte nu reuºeºte sã ne despartã, pe românii din Ardeal de românii din Oltenia”, a spus Emil Pãrãu, investitor în Strajã, dar ºi promotorul acþiunilor din staþiunea montanã Straja. Autoritãþile locale de la Lupeni vor sã pãstreze vii aceste tradiþii, care an de an adunã sute de persoane. „De aproximativ 500 de ani este o tradiþie pentru noi Nedeia Sânzienelor. Mã bucur
foarte mult cã sunt foarte mulþi concurenþi care participã cu caii. Acum 500 de ani se întâlneau în Straja, momârlanii din zona Gorjului cu cei din Valea Jiului. este un lucru îmbucurãtor cã reuºim dupã atâþia ani sã pãstrãm aceste tradiþii. Mã uit în jurul meu ºi vãd foarte mulþi oameni care participã la aceastã acþiune, care este foarte importantã pentru comunitatea noastrã ºi mã bucur cã vãd foarte mulþi oameni îmbrãcaþi în straie populare. Este o mare mândrie pentru mine sã vãd cã oamenii îºi pãstreazã acest important obicei al nostru. Voi face în aºa fel încât sã
marchez toate evenimentele pe care societatea noastrã le are. Nu trebuie sã ne uitãm urmaºii, dar trebuie sã ne uitãm ºi spre viitorul copiilor, iar ei trebuie sã cunoascã istoria locului”, ne-a declarat primarul ales al municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, care a promis cã anul viitor îl va îmbrãca pe fiul sãu în straie momârlãneºti. Atracþia sãrbãtorii o reprezintã concursul de cai, în cadrul cãruia cãlãreþii trebuie sã poarte, în mod obligatoriu, straie populare româneºti autentice, specifice zonei din care provin. Monika BACIU
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Iunie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Iunie 2017
JUDEÞUL HUNEDOARA
Atentatorul cu bombã – contestaþie în anulare
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN - DISPOZIÞIA -
I
ndividul care a vrut sã arunce în aer o petroºãneancã a cerut sã-i fie admisã o contestaþie în anulare pe motiv cã instanþa care l-a trimis dupã gratii nu avea competenþa de a judeca dosarul sãu. Alin Florin Bîþicã a ajuns dupã gratii în urma unui lung proces penal fiind acuzat de nerespectarea regimului materiilor explozive. Acesta a expediat unei femei din Petroºani, dupã ce a fost ”contractat” de ginerele acesteia, un colet în care amplasase o bombã. Bîþicã alãturi de tânãrul din Petroºani, Mocanu Florin Daniel, au fost condamnaþi la pedepse grele de judecãtorii de apel, Bîþicã având de executat 10 ani închisoare iar Mocanu Florin Daniel 4 ani închisoare. Atentatorul a cerut acum sã-i fie admisã o contestaþie în anulare pe motiv cã nu a fost judecat de instanþa care trebuia ºi astfel sã fie eliberat. Cererea lui a fost
consideratã ca inadmisibilã de magistraþii Curþii de Apel Bucureºti ºi i-a fost respinsã. Atentatul cu bombã de la Petroºani a fost pus la cale de Daniel Mocanu, ginerele femeii rãnite, acesta dorind sã se rãzbune pe soþia lui. I-a trimis un colet dar a fost ridicat ºi deschis de mama ei. „Când a desfãcut ºnurul s-a produs o explozie care a afectat partea vãtãmatã care a fost transportatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu arsuri în zona feþei. În urma cercetãrilor poliþiºtii au stabilit cã este vorba de un dispozitiv pirotehnic confecþionat artizanal pe bazã de amestec pirotehnic cu iniþiere electricã”, au declarat anchetatorii din Petroºani. Bomba artizanalã a fost confecþionatã de Alin Bîþicã, iar acesta s-a rãzbunat asemãnãtor ºi pe fosta lui soþie punându-i material explozibil sub maºinã. Maximilian GÂNJU
SPITALUL MUNICIPAL LUPENI
- ANUNÞ -
Spitalul Municipal Lupeni organizeaza concurs pentru ocuparea functiei de DIRECTOR FINANCIARCONTABIL conform ORDINULUI nr. 284 din 12 februarie 2007 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare ºi desfãºurare a concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcþiilor specifice comitetului director din spitalele publice coroborat cu art. 181 al.(2) din Legea nr. 95/2006 republicata. Concursul/examenul se va sustine in data de 18.07.2017, incepand cu ora 10,00, la sediul Spitalului Municipal Lupeni. Concursul/examenul cuprinde urmãtoarele probe de evaluare: a)test-grilã/lucrare scrisã de verificare a cunoºtinþelor din legislaþia specificã postului; b)susþinerea proiectului/lucrãrii de specialitate pe o temã din domeniul de activitate al postului; c)interviul de selecþie. La concurs/examen se pot înscrie candidaþii care îndeplinesc, cumulativ, criteriile generale ºi specifice: Criterii generale: a) au domiciliul stabil în România; b) nu sunt condamnaþi penal sau în curs de urmãrire penalã;
c) sunt apþi din punct de vedere medical (fizic ºi neuropsihic); d) nu au vârsta de pensionare, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale cu modificari si completari ulterioare.
Criterii specifice: - sunt absolvenþi de învãþãmânt universitar de lungã duratã, cu diplomã de licenþã sau echivalentã în profil economic; - au cel puþin 2 ani vechime în specialitatea studiilor; - deþin certificatul de atestare a cunoºtinþelor dobândite în domeniul Sistemului european de conturi, precum ºi de cunoaºtere a reglementãrilor europene în domeniu. Dosarul de înscriere la concurs trebuie sã conþinã urmãtoarele documente: a)cererea de înscriere; b)copie de pe actul de identitate; c)copie legalizatã de pe diploma de licenþã sau de absolvire, dupã caz; d)curriculum vitae; e)adeverinþa care atestã vechimea în specialitatea studiilor; f)cazierul judiciar; g)copii de pe diplomele de studii ºi alte acte care atestã
efectuarea unor specializãri, cursuri, stagii, competenþe/atestate, etc.; h)declaraþia pe propria rãspundere privind necolaborarea cu Securitatea înainte de anul 1989; i)adeverinþa din care sã rezulte cã este apt medical, fizic ºi neuropsihic; j)proiectul/lucrarea de specialitate; Dosarul de înscriere se depune la biroul R.U.N.O.S. al Spitalului Municipal Lupeni (la secretarul comisiei de concurs) , cu cel puþin 5 zile lucrãtoare înainte de data susþinerii concursului respectiv in perioada 03.07.2017 – 07.07.2017. Candidaþii al cãror dosar de înscriere a fost respins pot depune contestaþie în cel mult 24 de ore de la data comunicãrii rezultatului verificãrii. Contestaþia se soluþioneazã în termen de 24 de ore de la data depunerii de cãtre comisia de soluþionare a contestaþiilor. Temele pentru proiectul/lucrarea de specialitate, structura lucrarii / proiectului de specialitate bibliografia si calendarul de desfasurare a concursului, sunt afisate la avizierul Spitalului Municipal Lupeni. MANAGER INTERIMAR EC. MISAROSI IOANA CARMEN
privind convocarea ºedinþei ordinare a Consiliului local Vulcan pentru data de 27.06.2017 PRIMARUL MUNICIPIULUI VULCAN, Având în vedere referatul secretarului municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 21983/21.06.2017 din care rezultã necesitatea convocãrii unei ºedinþe ordinare a consiliului local, În temeiul art. 39 alin. (1), alin.(3) ºi art. 68 alin.(l) din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
DISPUNE: ART. 1. Convoacã Consiliul local al municipiului Vulcan în ºedinþã ordinarã pentru marþi, 27.06.2017, ora 1100, în sala de ºedinþe a Consiliului Local Vulcan, cu urmãtorul proiect al ordinii de zi: 1. PROIECT DE HOTÃRÂRE privind rectificarea bugetului local pe anul 2017. Iniþiator: Primarul municipiului Vulcan 2. PROIECT DE HOTÃRÂRE privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a unui teren aparþinând domeniului public al municipiului Vulcan, în suprafaþã de 53 mp , situat pe B-dul Mihai Viteazu, Bl. 80, în vederea amenajãrii unei terase . Iniþiator: Primarul municipiului Vulcan 3. PROIECT DE HOTÃRÂRE privind aprobarea unor reglementãri privind deþinerea câinilor de companie ºi accesul acestora pe domeniul public ºi privat al municipiului Vulcan. Iniþiator: Primarul municipiului Vulcan 4. PROIECT DE HOTÃRÎRE privind trecerea din domeniul public al municipiului Vulcan în domeniul privat a unui teren în suprafaþã de 19.792 m.p. Iniþiator: Primarul municipiului Vulcan 5. PROIECT DE HOTÃRÂRE privind acordarea titlului de „CETÃÞEAN DE ONOARE” al municipiului Vulcan. Iniþiator: Primarul municipiului Vulcan 5. Diverse, petiþii, întrebãri ºi interpelãri. ART.2 Împotriva prevederilor prezentei dispoziþii se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ART.3 Prezenta dispoziþie se comunicã Instituþiei Prefectului – judeþul Hunedoara, Primarului municipiului Vulcan, consilierilor locali în funcþie ºi se aduce la cunoºtinþa publicã prin afiºare. VULCAN, 21.06.2017 PRIMAR, ING. GHEORGHE ILE AVIZAT: SECRETAR, JR. RODICA PETER
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Iunie 2017
Henþ cu mâna
ANII FRUMOªI AI FOTBALULUI... Inter Petrila a ratat obiectivul promovãrii în Liga a III-a. Cum-necum, cu ghinion, cu adversar
greu, drumul s-a oprit sâmbãtã la Ghiroda. O prelungire a Timiºoarei. ªirului de insuccese din ultimii
ani la acest capitol al promovãrilor i s-a mai adãugat unul. Unul care se încadreazã în declinul fotbalului din Valea Jiului în ultimii 7-8 ani. Acum, într-o varã de 2017 ne aducem aminte pe larg, în materialul de azi de douã aniversãri
jubiliare, cu reuºite la promovare: 1947, acum 70 de ani, când C.S. (Minerul) Aninoasa promova în Divizia „B” ºi acum 40 de ani, în 1977, Minerul (actual C.S.M.) Vulcan promova în Divizia „C”. Ambele în premierã, în urma
unor meciuri de baraj. Era perioada unor ambiþii în fotbalul Vãii Jiului, când exemplele se numeau Jiul Petroºani sau Minerul Lupeni. Anii frumoºi ai fotbalului marcaþi de luptã ºi respect. E bine sã ne mai amintim din când în când.
DOUÃ PROMOVÃRI ÎN ANI JUBILIARI C.S. ANINOASA – 70 ANI (1947) MINERUL VULCAN – 40 ANI (1977)
Deºi în prezent fotbalul face o pleidã prezenþã în estul Vãii Jiului, la Vulcan sau Aninoasa (unde nu mai existã deloc...), dorim sã amintim nostalgicilor cã echipele din oraºele respective au avut performanþe de-a lungul timpului. Momentul ratãrii promovãrii echipei Inter Petrila în acest sezon în Liga a III-a (Divizia „C”), ne duce cu gândul în vremuri îndepãrtate, când douã echipe promovau în premierã în divizii superioare.
C.S. Aninoasa – dupã rãzboi, în eºalonul doi!
La câþiva ani dupã apariþia unor echipe de fotbal la Petroºani, Lupeni, Lonea (Petrila) sau Vulcan, fotbalul prinde rãdãcini ºi la Aninoasa (avea circa 4.000 de locuitori în 1930), unde în vara anului 1936, la iniþiativa lui Adrian Braha se înfiinþeazã Clubul Sportiv Aninoasa, inspectorul minier fiind
C.S. ANINOASA ÎN DIVIZIA B, ÎN 1947, cu Matei I, Ispas, Matei II, Fesner, T. Bulea, Curta, Faur, I. Nemeº, Fl. Nemeº, Valea, Hegedus I. ºi primul preºedinte. În perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial echipa va participa în competiþii locale (Cupa Eroilor), activând în sezonul 1946-1947 în Divizia „C”, Seria a 10-a, unde ocupã locul 1 (pe primele patru locuri erau echipele din Valea Jiului!) ºi promoveazã în „B”. A fost o luptã „la baionetã” cu echipa C.S. (Parângul) Lonea, pe care a devansat-o cu doar douã puncte! Din pãcate, nu a putut face faþã rigorilor Diviziei „B”, unde ocupã ultimul loc, echipa acuzând în principal efortul de
distanþe, cu deplasãri la Baia Mare, Sighet, Oradea sau Satu Mare. Oricum performanþa de acum 70 de ani va rãmâne una de referinþã în analele sportului aninosean, când C. S. Aninoasa a promovat la fotbal în Divizia „B”!
Minerul Vulcan – reuºitã la a treia încercare! Înfiinþatã în anul 1920, echipa de fotbal C.S. (Minerul) – actuala C.S.M. din Liga a V-a – avut o perioadã de glorie în faza pre-divizionarã, când în fuziune cu C.A.M. Petroºani, sub denumirea de U.C.A.S.P. iese vicecampioanã naþionalã în 1925! Rãzboiul ºi închiderea minei Vulcan duce la un recul al fotbalului vulcãnean care va renaºte dupã anii ’50.
Va juca un baraj pentru promovarea în Divizia „B” (nu exista Divizia „C”) în 1961, dar fãrã succes, 1-1 ºi 1-0 cu Mureºul Deva. În ediþia 1972-73 Vulcanul are din nou o tentativã, dar pierde barajul
cu Dacia Orãºtie! Va reuºi în sezonul 197677, la a treia încer-
care, într-un meci de baraj cu Libertatea Arad, 1-2 în deplasare ºi 3-0 acasã. O performanþã realizatã de antrenorul Gh. Kotormany ºi un lot din care fãceau parte Viluº Oltean, Cãtuþi, Haiduc, Croitoru, T. Pescar, D. Voicu, J. Stoenescu, I. Popescu, Iacov, Aruncuteanu ºi alþii. O performanþã realizatã acum 40 de ani de C.S.M. (Minerul) Vulcan, care a deschis un drum cu multe prezenþe în anii urmãtori în Divizia „C”.
Minerul Vulcan, echipa care a promovat în 1977 în Divizia C
Paginã realizatã de Genu TUÞU