CVJ Nr 1360, miercuri 21 iunie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1360

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 Iunie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Mama primarului din Târgu Jiu, precupeaþã la noi la piaþã

Riscã închisoarea pentru cã ºi-a lãsat pruncii sã ardã de vii

J

udecãtorii din Petroºani au finalizat dosarul mamei care ºi-a lãsat trei copii sã ardã de vii în casã. Magistraþii au rãmas în pronunþarea sentinþei. Alina Nadia Ardeleanu a fost trimisã în judecatã pentru rele tratamente aplicate minorului ºi distrugere, dupã ce a provocat un incendiu devastator în urmã cu doi ani. Dosarul se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani ºi lipsa repetatã a martorilor a dus la tãrãgãnarea procesului. Magistraþii au fost nevoiþi sã emitã mandate de aducere pe numele mai multor martori, iar dupã termene repetate au ajuns la o soluþie. Decizia judecãtorilor urmeazã sã fie anunþatã la finele acestei luni, iar Ardeleanu

ar putea ajunge dupã gratii. Mama denaturatã din Uricani este acuzatã de distrugere de nu mai puþin de 25 de vecini, toþi fiind martori ori pãrþi vãtãmate în proces. Alina Ardeleanu a provocat în iunie 2015 o adevãratã tragedie dupã ce ºi-a lãsat copiii închiºi în casã ºi s-a dus sã-ºi cumpere de bãut. Deasupra pãtuþului copiilor a lãsat o lumânare aprinsã care a dus la un incendiu devastator. La miezul nopþii, femeia a revenit acasã ºi a vãzut cã garsoniera este cuprinsã de flãcãri, însã în loc sã cearã ajutor a închis uºa cu cheia ºi a fugit. În tot acest timp copiii implorau ajutor, iar când focul a fost observat de vecini era prea târziu. Cei trei copilaºi s-au stins în braþele pompierilor. Maximilian GÂNJU

D

acã intri în hala acoperitã a pieþei Dacia din Petroºani, imediat alãturi de gorjenii care vin cu zarzavaturi la piaþã, vezi o doamnã trecutã de prima tinereþe, dar cu o voluptate ce le dã siguranþã tuturor celor din jur. Vine de la Târgu Jiu de peste 3 decenii ºi nu se sfieºte sã ne arate palmele muncite la câmp. >>> PAGINA A 5-A

Discuþii pe tema reabilitãrii centurii Petroºaniului

P

roiectul estimat la peste 4 milioane de lei prevede reabilitarea în întregime a circa trei kilometri din DN 66, centura ocolitoare a municipiului Petroºani. Administraþia localã a cerut sprijin Consiliului Judeþean Hunedoara iar astãzi (miercuri) va avea loc o primã întâlnire între conducerile celor douã instituþii. Refacerea ºoselei de centurã este absolut necesarã iar Primãria Petroºani a întocmit

proiectul tehnic ºi a scos la licitaþie lucrarea estimatã la peste 4 milioane de lei. ”Noi sperãm sã ne ajute Consiliul Judeþean pentru reabilitarea tronsonului de la sensul

giratoriu cu Aeroportul ºi pânã la Biserica Catolicã. Valoarea proiectului este foarte mare, noi am fãcut studiul ºi am scos la licitaþie lucrarea. Acum suntem în procedura de evaluare, sunt trei firme

care au licitat ºi într-o lunã o sã avem un câºtigãtor. Apoi se încep lucrãrile dacã nu o sã fie contestaþii, dar finanþarea este cum este. O parte punem noi ºi ne bazãm pe Consiliul Judeþean Hunedoara”, a declarat directorul DADPP Primãria Petroºani. Consiliul Judeþean Hunedoara susþine investiþia iar preºedintele instituþiei, Mircea Bobora, va discuta modul prin care se poate face ”asocierea” cu administraþia din Valea Jiului. ”Mâine (n.r. miercuri) voi fi la domnul

primar pentru a discuta proiectul. Categoric ne vom implica în acest proiect, dar vreau sã discutãm detaliile, pentru cã singurul lucru care este determinant este sã gãsim forma legalã a acestei implicãri”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora. Proiectul prevede refacerea strãzii 1 Decembrie 1918 între km 130+290 - km 131+750 (DN66, în total fiind reabilitaþi 2920 metri de carosabil. Termenul de execuþie prevãzut este de 27 de luni. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Iunie 2017

Lucrãrile la DN 7A, mãturate iar de ploi

ncã nu au început lucrãrile de reabilitare Îa arterei ce pleacã de pe teritoriul oraºului Petrila spre Voineasa, un drum extrem de practicat de cei care iubesc turismul montan, ori vor sã ajungã pe Transalpina.

Drumarii dau vina pe vremea care a fost neprielnicã ºi pe ploi, însã, deºi lucrãrile sunt întârziate ºi anul trecut nu s-a fãcut mai nimic, acum, pe anumite porþiuni, care ar fi trebuit asfaltate poate, drumarii au pus piatrã, ca sã poatã sã treacã maºinile. Ploile, însã, au mãturat-o. „Avem o mare problemã

pe DN 7A, pentru cã, în urmã cu o lunã de zile, noi am fãcut o întreþinere periodicã, în sensul cã, de la Groapa Seacã, pânã la Obârºia Lotrului a fost balastrat ºi cilindrat foarte bine drumul, unde nu este asfalt. A fost o acþiune comunã cu primãria Petrila, dar, dupã ploile ce au trecut ºi mai ales

dupã transportul agabaritic, pentru cã nu se respectã sub nicio formã tonajul impus pe acest drum, avem din nou probleme. Constructorul a venit, a fost predat amplasamentul ºi urmeazã sã se reorganizeze un ºantier. Noi am dat ordinul de începere ºi sperãm ca, în perioada urmãtoare, sã îi vedem la

drum”, susþine Ion Tudor, ºef CNADR Districtul Gorj, care supervizeazã lucrãrile. Consiliul Judeþean Hunedoara avea în plan montarea unor cântare de mare tonaj pe aceste drumuri, special pentru aceste maºini, însã, nici asta nu s-a materializat. Acum, drumarii cred totuºi cã artera va fi practicabilã pânã în toamnã, dar nu pot da asigurãri deloc. Asta, mai ales cã ei încã fac probe la drum ºi gãsesc porþiuni traversate de izvoare. „S-au prelevat probe din sol, din drum, dar condiþiile meteo nu ne-au permis sã lucrãm în zona Groapa Seacã, la limita cu judeþul Vâlcea, fiind NOU câteva izvoare în zonã

Cât costã Noi exproprieri pentru autostrada Lugoj-Deva reparaþiile la de 17 mii lei ºi se alocã de la bugetul strada Republicii oi exproprieri vor avea de stat, prin bugetul Ministerului N loc pentru continuarea Transporturilor, în conformitate cu din Petrila lucrãrilor la autostrada Legea bugetului de stat pentru anul Lugoj – Deva.

Guvernul adoptã proiectul de hotãrâre privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrãrii de utilitate publicã de interes naþional ”Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localitãþii Lãpugiu de Jos, din judeþul Hunedoara. “Sumele individuale estimate de cãtre expropriator, aferente despãgubirilor pentru imobilele proprietate privatã, situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrãrii de utilitate publicã de interes naþional ”Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localitãþii Lãpugiu de Jos, din judeþul Hunedoara, sunt în cuantum

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

2017, nr. 6/2017, la capitolul 84.01 "Transporturi", subcapitolul 03 "Transport Rutier", titlul 58 " Proiecte cu finanþare din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN) aferente cadrului financiar 20142020", articolul 58.03 - "Programe din Fondul de Coeziune - FC", aratã proiectul. Sumele individuale, prevãzute la alin. (1) se încadreazã în sumele aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1232/2010 privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã "Autostrada Lugoj-Deva", cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi se vireazã de cãtre Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitãrii acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naþionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. la dispoziþia proprietarilor de imobile proprietate privatã situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrãrii de utilitate publicã de interes naþional, prevãzut la art. 1, în vederea efectuãrii despãgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiþiile legii. Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

ºi urmând sã stabileascã, cu proiectantul, ce dren sã se mai facã. Sperãm ca pânã în toamnã sã circulãm pe un drum, nu finalizat, dar în condiþii mai bune”, a conchis Ion Tudor. Potrivit proiectului iniþial, lucrãrile sunt proiectate sã aibã loc în 5 puncte. Porþiunea cea mai degradatã se situeazã la ieºirea din defileu, acolo unde drumul este brãzdat de apele de munte ºi clima temperaturile mereu scãzute. Deocamdatã artera este încã deschisã circulaþiei, dar drumarii vor face un program de restricþii în funcþie de porþiunile pe care au loc lucrãrile în zona respectivã. Diana MITRACHE

S

trada Republicii din oraºul Petrila intrã în reparaþii. Timpul ºi-a pus amprenta asupra lucrãrilor, iar în mai multe locuri strada este gãuritã.

ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

S-au format fisuri ºi gropi pe toatã lungimea ºoselei, iar acum, edilii vor sã reabiliteze ºoseaua. 23 de milioane de lei a costat modernizarea drumului, însã lucrãrile au ieºit din garanþie. Acum, autoritãþile locale de la Petrila vor trebui sã efectueze reparaþiile cu bani din bugetul local. Nu mai puþin de 200 de mii de lei vor costa lucrãrile de modernizare a ºoselei principale din Petrila. “Reparaþii cu plombe cu decapare mecanicã 100 mp, covor asfaltic cu 2 straturi cu frezã, colmatare fisuri rosturi, ridicare cãmin la cota stratului de uzurã 65 buc pe strada Republicii din oraºul Petrila”, aratã anunþul de achiziþie al administraþiei locale de la Petrila. Lucrãrile în valoare de 214,398.9 RON vor fi executate de Zona D. Monika BACIU

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Iunie 2017

Melczer revine la CEH

Stamin Purcaru: “E o miºcare foarte bunã”

ihael Melczer, fostul M director general al

Complexului Energetic Hunedoara, revine. Nu în poziþia de director general, ci în cea de membru în cadrul Consiliului de Administraþie al societãþii. Adunarea Generalã a Acþionarilor a decis înlocuirea lui Alexandru Prepeliþã cu Mihael Melczer. Alexandru Prepeliþã a fost numit în CA-ul de la CEH în luna mai, în locul lui Ringo Dãmureanu. Acum, Mihael Melczer este cel care îi ia locul

lui Alexandru Prepeliþã. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Viºan, a declarat cã Adunarea Generalã a Acþionarilor de la CEH ia aceste decizii. “Schimbãrile din Consiliul de Administraþie sunt apanajul Adunãrii Generale a Acþionarilor,

ei fac nominalizãrile ºi propunerile respective. AGA este mandatat de minister pentru aceste schimbãri”, a declarat Doru Viºan, secretarul de stat în Ministerul Energiei. Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH, susþine cã

Cabinet psihologic în cadrul Spitalului municipal Vulcan

S

pitalul municipal din Vulcan îºi lãrgeºte paleta activitãþilor medicale. În incinta unitãþii sanitare va fi deschis ºi un cabinet psihologic. Consiliul Local al municipiului Vulcan, în subordinea cãruia îºi desfãºoarã activitatea, a aprobat proiectul de hotãrâre privind închirierea prin licitaþie publicã a unui spaþiu din cadrul imobilului ”Spital municipal Vulcan”, aparþinând domeniului public al municipiului Vulcan, în vederea amenajãrii unui cabinet psihologic. “Se aprobã închirierea prin licitaþie publicã a unui spaþiu din cadrul imobilului ”Spital municipal Vulcan”, aparþinând domeniului public al municipiului Vulcan, situat în Vulcan, str . N. Titulescu, nr. 59, parter în vederea amenajãrii unui cabinet

Nedeia Vulcãneanã se va încheia cu un foc de artificii

A

ctivitãþile din cadrul Nedeii Vulcãnene vor debuta, la sfârºitul acestei sãptãmâni, cu activitãþile sportive. Zeci de acþiuni au fost pregãtite pentru vulcãneni, de la manifestãri sportive, la manifestãri culturale ºi

numirea lui Mihael Melczer este una de bun augur. “Nu ºtiam cã a fost numit domnul Melczer. E decizia domnului ministru ºi nu poate fi decât favorabilã ºi competentã. Dânsul a analizat ºi ºtie de ce a decis, pentru cã numirea în Consiliul de Adminis-

multe alte surprize. La fel ca în fiecare an, nedeia se va încheia cu un spectaculos foc de artificii. “La marile festivitãþi, sãrbãtori naþionale, campanii de reclamã sau campanii electorale, episodul culminant îl reprezintã cu siguranþã jocul de artificii de final. Spectacolul începe cu o mulþime de bombe ºi rachete de forme ºi culori diferite, dâre luminoase apar pe cer, înfloresc crizanteme ºi salciile pletoase. Cascada de foc însoþitã de pocnituri ºi culoare de la finalul jocului uimeºte cu desãvârºire privitorii”, aratã achiziþia. 6000 de lei a alocat municipalitatea de la Vulcan pentru focul de artificii. Monika BACIU

cunoaºte problemele din companie ºi nu trebuie sã se informeze. E o miºcare foarte bunã”, a mai subliniat Stamin Purcaru. Stamin Purcaru, “vocea reprezentativã” a Consiliului de Administraþie a fost cel care a propus ca mandatul lui Mihael Melczer în fruntea conducerii societãþii sã nu fie prelungit. Noul membru al CA, Mihael Melczer, susþine cã va semnala orice fel de derapaje care au legãturã cu societatea “Voi fi un administrator-jucãtor. Orice administrator trebuie sã aibã o imagine exactã a ceea ce este în firmã”, a declarat Mihael Melczer, membru în CA al CEH Monika BACIU

Cãrbunele a depãºit apa ermocentralele din þarã, atât T cele pe cãrbune, cât ºi cele pe gaze naturale, au realizat, în primele 4 luni ale anului, o producþie de 10,1 TWh.

psihologic, în suprafaþã de 20,13 mp, identificat conform Anexei nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre”, aratã proiectul de hotãrâre aprobat de Consiliul Local Vulcan. Închirierea se va face în urma adjudecãrii licitaþiei publice, pentru o duratã de 3 ani, cu posibilitate de prelungire. În acest context a fost stabilit ºi preþul de pornire al licitaþiei la suma de 3,6 lei/ m2/ lunã, titularul urmând a achita ºi utilitãþile (apa, energie electricã, gaze naturale, etc.). Monika BACIU

traþie este atributul acþionarului”, a declarat Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH. Este de notorietate faptul cã relaþia dintre Melczer ºi Purcaru a fost una tensionatã, însã acesta susþine cã subiectele de tip cancan nu vor afecta relaþia profesionalã, în interesul societãþii. “Vã asigur cã între mine ºi Mihai (Mihael Melczer-n.r.) nu este nicio problemã. Eu întotdeauna am avut o relaþie deschisã cu Mihai ºi nu sunt probleme, din punctul meu de vedere. Am colaborat cât am putut cu Mihai ºi o sã colaborez ºi în continuare. Din punctul meu de vedere el este un plus vizavi de situaþia în care

Aproape dublu faþã de hidrocentrale, care au produs doar 5,1 TWh. Potrivit Institutului Naþional de Statisticã, hidrocentralele au produs cu 25% mai puþinã electricitate faþã de perioada similarã a anului trecut. „Producþia din hidrocentrale a fost de 5.135,8 milioane kWh, în scãdere cu 1.759,4 milioane kWh (-25,5%)”, aratã INS. Statistica aratã cã, în primele trei luni ale anului, producþia din

hidrocentrale a fost de 3,77 TWh, în scãdere cu 0,8 TWh, adicã 17,8%, iar în primele douã luni a fost de 2,3 TWh, în scãdere cu 12,8%. În acelaºi timp, în perioada 1.01.30.04.2017, resursele de energie primarã au crescut cu 2%, iar cele de energie electricã au scãzut faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent cu 1%. Având în vedere

creºterea producþiei de energie în termocentrale, a crescut ºi producþia de cãrbune, cu 6,8%, în condiþiile scãderii importurilor cu 28,9%. În momentul de faþã, potrivit Transelectrica, cãrbunele este pe poziþia a doua, dupã hidro, în ceea ce priveºte producþia de energie electricã. Monika BACIU

4 Actualitate

„Hai - Hui” cu artiºti fotografi la Petroºani

A

rtiºti consacraþi, jurnaliºti ºi chiar un critic de artã, oameni ce îi vedem mereu cu aparatul de fotografiat în mânã, expun în aceste zile, pe simezele de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Cei mai mulþi sunt din Deva, iar expoziþia de fotografie poartã numele „Hai - hui”, tocmai

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Iunie 2017

pentru cã ipostazele surprinse sunt din periplurile lor pe strãzi, ori din locuri inedite.

Marius Olariu, reporter la TVR ºi fiica sa, criticul de artã Ioan Hãlãlae, Gelu Rus, coresponden-

Cum poþi ajunge în Statele Unite ale Americii? um pot ajunge tinerii din Valea Jiului sã lucreze în Statele C Unite ale Americii? Simplu. Dacã urmeazã cursurile universitãþii din Petroºani, dupã primul an de studiu pot accesa programul “work and travel” care îi trimite direct în Statele Unite ale Americii.

Sunt multe alte oportunitãþi de care beneficiazã studenþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului. “Îi sfãtuiesc pe absolvenþii de liceu sã se îndrepte spre specializãrile universitãþii noastre, care sunt apropiate de profilul pe care l-au absolvit. Studenþii universitãþii noastre, dupã terminarea anului I pot merge cu burse ERASMUS în întreaga Europã pe perioade cuprinse între 3 luni ºi un an de zile, de asemenea foarte mulþi studenþi sunt în Statele Unite ale Americii cu work and travel care le permite sã cunoascã modul de lucru ºi de viaþã american, sã câºtige ºi niºte bani. Sunt câteva facilitãþi.

Pentru studenþii care vin din alte zone ºi sã stea în cãmin, le creãm condiþii de cazare ºi de servit masa la cantinã foarte avantajoase, stau doi în camerã, cu acces la internet, cu grup sanitar propriu. Condiþiile de petrecere a timpului liber sunt diversificate, fie prin sport în cadrul bazei noastre sportive, fie dacã îºi doresc sã desfãºoare activitãþi culturale la Casa de Culturã a Studenþilor, avem cercuri unde îºi pot dezvolta aptitudinile ºi abilitãþile, talentul”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. Cele douã sesiuni de admitere la Universitatea din Petroºani vor avea loc în perioada 10 – 25 iulie, 4 – 15 septembrie. Monika BACIU

tul Radio România Actualitãþi din Hunedoara, Ilie Pintea, cameramanul TVR Ovidiu Munteanu, Mugurel Emanuel Manea, Adina ºi Kalman Sztrharszky toþi au sosit la Petroºani ca sã ne încânte privirile ºi sã ne facã sã uitãm de griji, pentru cã fotografiile lor sunt despre frumuseþea locurilor. „O sã vedeþi, pe simeze, o invitaþie din partea noastrã. Numele expoziþiei, „Hai - Hui” e de la firea noastrã. Cã noi suntem toþi cu aparatul de fotografiat, pe care îl luãm ºi plecãm la vânat imagini. Gãsim,

nu gãsim, dar noi vânãm. Noi ne-am bucura mult, dacã, din hai hui-urile noastre, cu aparatul de fotografiat, fiecare dintre cei care vin la vernisaj, sã gãseascã un motiv sã nu mai fie trist, mãcar din când în când. Orgoliul ne împinge sã îi îndemnãm sã se uite la realitatea din jur, sperând cã astfel îºi vor gãsi motive la îndemâna fiecãruia sã iasã din universul în care poate stau blocaþi”, a spus Ioan Hãlãlae, critic de artã, care

expune pe simeze. La rândul lor, toþi cei care expun spun cã au fãcut „tone de fotografii”, pânã au prins una bunã ºi cu ea au venit pe simeze, aºa încât totul este inedit. „Este vorba despre o expoziþie a unor fotografi din Deva, care reuneºte o serie de lucrãri de o facturã remarcabilã, dar ºi din Petroºani. Vreau sã accentuez faptul cã, în Petroºani vine lume din afarã ºi cred cã expoziþia va avea un rãsunet în mediul local. Dacã am încheiat prima sesiune de activitãþi cu Tabãra naþionalã de arte vizuale, unde am avut invitaþi din Cluj ºi Timiºoara, acum avem oaspeþi din Deva ºi cred cã nu este primul pas, dar al treilea chiar, cãtre o cooperare de viitor”, a subliniat Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Vernisajul a avut loc în prezenþa autorilor marþi la ora 17,00, iar fotografiile pot fi admirate pe simeze câteva sãptãmâni de acum încolo. Diana MITRACHE

Coconea e gata sã cucereascã Alpii

Salvator montan, parapantist de excepþie ºi redutabil concurent în diferite sporturi extreme, Toma Coconea va zbura peste Alpi la competiþia mondialã exclusivistã, Red Bull X Alps. Sportivul hunedorean are puþin mai mult de o sãptãmânã pânã la start ºi este pregãtit de podium, iar pentru a-ºi atinge þelul s-a pregãtit temeinic timp de doi ani. Maratonul Red Bull X-Alps adunã atleþi din toatã lumea, într-un tur de forþã, rezistenþã ºi tact. Competiþia va fi strânsã, pentru cã se vor alinia la

acã intri în hala acoperitã a pieþei D Dacia din Petroºani,

imediat alãturi de gorjenii care vin cu zarzavaturi la piaþã, vezi o doamnã trecutã de prima tinereþe, dar cu o voluptate ce le dã siguranþã tuturor celor din jur. Vine de la Târgu Jiu de peste 3 decenii ºi nu se sfieºte sã ne arate palmele muncite la câmp. Ne aduce nouã, celor din Valea Jiului, produsele ce se fac la Gorj, iar ca sã ºtiþi ºi voi, doamna Doina, cãci despre ea este vorba, este chiar mama actualului primar de la Târgu Jiu, Marcel Romanescu. O gãsim la taraba ei, de ani de zile, mai ales la finele sãptãmânii, dupã ce, în toate celelalte zile, a muncit acasã pentru a avea produsele cu care îºi serveºte clienþii. „De 35 de ani vin. ªi dacã

am venit de atâþia ani, înseamnã cã e bine. Vin cu fructe, legume, din gospodãrie aduc lactate, brânzeturi, de toate”, spune femeia, încântatã de faptul cã am recunoscut-o. Toþi cei care au trecut pe la piaþã, în ultimii 35 de ani, au vãzut-o pe doamna Doina, însã, de curând, fiul sãu a fost ales primar la Târgu Jiu, dar, spune ea, asta nu a schimbat cu nimic faptul cã munceºte zi de zi ºi apoi vine la piaþã la Petroºani. „Da, fiul meu este actualul primar, iar oamenii au început sã ºtie cã eu sunt mama lui. Mã mai felicitã. Ei... acum e altfel. Micºorez chiar preþurile pentru asta, nu am sã le mãresc. Am gospodãrie ºi ia uitaþi mâinile mele! Cum aratã mâinile mamei primarului de la Târgu Jiu”, afirmã Doina Romanescu, precupeaþã la piaþã. De la pomi fructiferi la zarzavaturi, doamna Doina are de toate, iar munca asta o face din moºi strãmoºi. Altceva nu a

fãcut nimeni, pânã la actualul primar. „Noi provenim dintr-o familie care nu a fost cooperativizatã ºi culegem pomii care au fost puºi de bunicii noºtri. Nu am fost cooperativizaþi, sã avem pãmânturile luate. Noi culegem pomi seculari de toate felurile. De primãvara, când se fac cireºele pe care le-am vândut pânã acum, pânã la toamnã, ori la perele de iarnã, vindem permanent. Acum am venit cu viºine, pe care le-am terminat, fasole verde, ouã, lapte de vacã. Vin, deocamdatã, doar duminica, dar când încep sã se coacã fructele, vin ºi joia. Mã gãsiþi joi ºi duminicã”, ne spune femeia. Doamna Doina e bine-venitã la Petroºani, iar asta o spun ºi restul precupeþelor care vin cu ea de zeci de ani, la piaþã. „Sunt cei mai buni oameni din sat. Sunt oameni pe care te poþi baza. Nu spun asta, pentru cã e mama primarului. Noi ne cunoaºtem de când vine dânsa la piaþã. Tot de atâta timp vin ºi eu. ªi mama ei venea aici ºi sunt oameni care muncesc indiferent cine au ajuns. De ce sã dai la altul sã vândã, mai bine venim noi! Tot respectul pentru aceºti oameni”, ne spune o consãteancã de-a doamnei Doina. Doina Romanescu va veni la piaþã, indiferent ce situaþie

familialã va avea ºi, dacã o face acum când fiul sãu e un primar ce a scos oamenii în stradã, atunci când a fost ales, la 11 iunie, atunci, cu siguranþã, nu se

“Oglindiri” la Zilele Culturale Maghiare

KURON VILHELM

P

arapantistul hunedorean Toma Coconea, vicecampion la Red Bull X Alps, ia startul în competiþia extremã derulatã în Alpii Europei. Toma vrea aurul este printre favoriþi la câºtigarea concursului extrem.

Mama primarului din Târgu Jiu, precupeaþã la noi la piaþã

start cei mai buni ºi mai experimentaþi atleþi din întreaga lume, iar câºtigãtorii vor fi recompensaþi cu premii consistente. Red Bull X-Alps se desfãºoarã pe o rutã ce traverseazã Alpii de la est la vest, iar competitorii îºi vor alege singuri trasele, însã vor avea de trecut ºapte puncte de control fixe ºi zone în care zborul este interzis. Startul are loc în Salzburg, pe 2 iulie, iar 32 de atleþi se vor întrece pe cei peste 1100 de kilometri, peste sãlbaticii Alpi, pânã în Monaco. Maximilian GÂNJU

Studii: Liceul în limba maghiarã, Petroºani 1961-1965 Universitatea Petroºani, Institutul de mine, specialitatea electromecanica miniera Experienþã profesionalã: - inginer stagiar la Baia Mare - U.R.U.M.P. Petroºani - I.C.P.M.C. Petroºani - inginer ºef la U.P.S.R.U.E.E.M. Petroºani Activitate artisticã: - membru al Clubului Foto

“Genþiana” Petroºani - membru al Asociaþiei Artiºtilor Fotografi din România (AAFR) - participant la mai multe expoziþii ºi concursuri de fotografie la diferite cluburi de fotografie din þarã

BÉKÉSI NIMRÓD

Studii: elev în clasa a 11-a la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani Activitate artistica: - Participarea la 2 expoziþii colective în cadrul Asociaþiei francofone “Les

Amis de la France” 2014-2015 - Expoziþie personalã cu ocazia Zilei Europei 2015 la Asociaþia francofone “Les Amis de la France” - Locul al II-lea la concursul de fotografie “Locuri de lângã noi” 2015 cu tema “Oameni ºi locuri “ - Locul I la concursul de fotografie “Locuri de lângã noi” 2016 cu tema “Efemer“ - Locul I la concursul de fotografie “Locuri de lângã noi” 2017 cu tema “Oamenii locurilor” - Locul al III-lea la concursul “FotoGrafica” 2017, secþiunea fotografie, subsecþiunea fotografie abstractã - Locul I la concursul “FotoGrafica” 2017, secþiunea fotografie, subsecþiunea fotografie de strada

va opri aici. ªi dacã vreþi produse de la dânsa, o gãsiþi în piaþa Dacia, pe rândul din mijloc, la capãt. Diana MITRACHE