Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1359
Cronica Vãii Jiului Marti, 20 Iunie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Restricþii pe Transalpina el puþin o lunã ºi C jumãtate se vor
executa lucrãri de reparaþii pe autostrada A1, pe sensul cãtre Deva al tronsonului Sebeº - Deva. Potrivit Infotrafic se executã lucrãri (consolidare, din cauza tasãrii carosabilului) în zona kilometrului 315 (Pianu, judeþul Alba), pe banda numãrul 1. Aceste reparaþii vor dura aproximativ o lunã ºi jumãtate, dupã care ºantierul
se va muta pe sensul opus. Pe de altã parte, pe Transalpina traficul rutier a fost redeschis în totalitate. Pe tronsonul Rânca (km 34+800, judeþul Gorj) Obârºia Lotrului (km 59+800, judeþul Vâlcea), accesul este permis doar în intervalul orar 07:00 - 20:00, însã numai pentru autovehiculele cu masa totalã maximã autorizatã mai micã de 7,5 tone. Existã ºi restricþie de vitezã de 30 km/h. M. GÂNJU
George Litarczek, pãrintele anesteziei din România, þintuit în locuinþã din cauza unor vecini
G
eorge Litarczek, cunoscut ca "pãrintele anesteziei din România”, a format generaþii de anesteziºti-reanimatori care s-au rãspândit în întreaga lume, este cetãþean american, dar preferã sã locuiascã într-un apartament din Petroºani. Nimic n-ar fi ireal, dacã omul nu ar fi primit, alãturi de alþi vecini ai sãi, o decizie ce îi taie practic tot elanul. >>> PAGINA A 4-A
Testele naþionale pe ritm de poezie
Z
eci de pãrinþi, cu sufletul la gurã, au aºteptat luni în jurul ºcolilor, absolvenþii claselor a VIII-a, care au susþinut examenele naþionale. Cei care au participat luni la proba scrisã de limba ºi literatura românã din cadrul Evaluãrii Naþionale au avut de rezolvat, la primul subiect, cerinþe pe baza unui fragment din poezia "Ploaia" de Magda Ianoº. La cel de-al doilea subiect, candidaþilor la evaluarea naþionalã li s-a cerut sã
rezolve cerinþe pe baza fragmentului din textul "Cel mai rapid de pe pãmânt" publicat în revista Terra Magazin ºi tot la subiectul al doilea, absolvenþii de gimnaziu au avut de redactat o naraþiune de 150300 de cuvinte în care sã prezinte o întâmplare realã sau imaginarã petrecutã în timpul unei întreceri sportive. Majoritatea a spus cã a fost uºor. „ Nu a fost greu. A fost ok, pentru capacitatea noastrã. A fost mediu. Toatã lumea a ºtiut. ªi eu am fãcut o compunere, despre anotimpul vara, despre ploaie, un fenomen
natural”, le-a explicat celor care îl aºteptau un absolvent de la ªcoala Gimnazialã I.G. Duca din Petroºani, iar colegul cu care a ieºit, ei fiind primii, l-a completat la fel: ”Nu a fost greu. Am învãþat ºi a fost destul de uºor. Sper sã iau notã mare, sã merg la un liceu bun. Am procedat bine, la început am fãcut ce era mai uºor ºi apoi am continuat cu poezia ºi m-am descurcat”, a spus tânãrul absolvent. ”Am ºtiut cam tot. Da, m-am descurcat. Nu prea am învãþat, dar m-am descurcat. Sper sã iau vreun 7”, a susþinut un alt elev, în
faþa celor care îl întrebau cum a fost. Urmãtoarea probã - la Matematicã - va avea loc miercuri, 21 iunie. Elevii aparþinând minoritãþilor naþionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternã vor susþine proba scrisã la Limba ºi literatura maternã joi, 22 iunie.
Afiºarea primelor rezultate este programatã în data de 26 iunie, pânã la ora 16,00. Contestaþiile pot fi depuse în aceeaºi zi, pânã la ora 20,00. Rezultatele finale vor fi comunicate în data de 30 iunie în centrele de examen ºi pe evaluare.edu.ro Diana MITRACHE
2 Actualitate
Þinta PNL – recâºtigarea Consiliului Judeþean Hunedoara inta liberalilor hunedoreni Þ este recâºtigarea
Consiliului Judeþean în anul 2020. Liberalii ºi-au ales preºedintele partidului, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Aceºtia au avut de ales între Ludovic Orban ºi Cristian Buºoi. În urma votului, Ludovic Orban a devenit preºedintele Partidului Naþional Liberal cu peste 3500 de voturi. În urma alegerilor s-a stabilit ºi
configuraþia Biroului Executiv al PNL, însã niciun hunedorean nu face parte din forul central de conducere. Liberalii hunedoreni au o altã þintã, sã
recâºtige Consiliul Judeþean în anul 2020. “Nu a candidat nimeni. Eu, ca preºedinte, fac parte din conducerea cen-
tralã a partidului participând de drept la ºedinþele biroului politic naþional ºi am considerat cã este foarte mult de lucru la nivelul organizaþiilor ºi la nivelul filialei Hunedoara. Pentru urmãtorii trei ani de zile trebuie sã îmi focalizez toatã energia ºi tot timpul pentru activitatea din teritoriu, pentru a ne putea pregãti ca în 2020 sã recâºtigãm Consiliul Judeþean Hunedoara”, a declarat Lucian Heiuº, preºedintele PNL Hunedoara. Preºedintele organizaþiei judeþene a PNL
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Iunie 2017 ra sã fie o pepinierã ºi Hunedoara, Lucian Heiuº, apreciazã cã pentru organizaþiile existã susþinere la nivel judeþului”, a mai spus central, chiar dacã preºedintele liberalilor niciunul dintre membrii hunedoreni. Organizaþia PNL PNL Hunedoara nu Hunedoara l-a susþinut fac parte din forul de pe Ludovic Orban în conducere de la nivel cursa pentru ºefia central. “Eu niciodatã nu am PNL. “Organizaþia fost omul care sã fug Hunedoara l-a susþinut dupã ºefii ºi dupã pe Ludovic Orban din funcþii, doar de dragul funcþiilor. Dacã ai ceva momentul în care ºi-a anunþat candidatura, de spus ºi dacã ai ne bucurã cã a fost credibilitate într-un ales cu o mare majopartid sau într-o ritate preºedinte al organizaþie poþi sã îþi Partidului Naþional transmiþi ideile ºi prinLiberal ºi cred cã prin cipiile. Chiar dacã nu sunt membri ai organi- alegerea dumnealui, zaþiei PNL Hunedoara, Partidul Naþional Liberal va avea în Biroul Executiv posibilitatea sã redeexistã trei hunedoreni, vicepreºedinte regional vinã principala forþã politicã din România ºi a fost ales Gheorghe sã câºtigãm viitoarele Falcã, este din Brad, alegeri”, a mai adãuvicepreºedinte pe gat Lucian Heiuº. drepturile omului a fost Consiliul Naþional ales Ben Oni Ardelean al PNL a ales care este din Haþeg, 4 prim-vicepreºedinþi iar vicepreºedinte pe ºi 16 vicepreºedinþi. educaþie a fost ales Dan Motreanu, care Monika BACIU este din Orãºtie, chiar dacã, astãzi, ei reprezintã alte judeþe. Eu sper ca Hunedoacomercializeazã pentru
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
PETROªANI dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
- Dr. PREDA MIHAI -
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SORTIMENTE DIVERSE
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Iunie 2017
Un an – 3 directori, un administrator judiciar, doi administrator special, 14 membri în CA
C
omplexul Energetic Hunedoara a funcþionat de-a lungul anilor dupã reguli nescrise. Înþelegeri tacite care nu au avut nimic în comun cu regulamentul de funcþionare ºi care au contribuit semnificativ la declinul societãþii. Numai întrun singur an, CEH a
avut trei directori. Dovadã stã anul 2016, când la cârma CEH s-au perindat trei persoane. Viorel Stancu, Cosmin Chiuzan ºi Mihael Melczer sunt cei trei care au asigurat
conducerea executivã a CEH anul trecut. Între timp, Viorel Stancu a revenit la conducerea Complexului Energetic Hunedoara. “Ia act de încetarea de drept la data de 02.05.2017 a contractului de mandat al dlui Michael Cristian Melczer din funcþia de director general al Societãþii Complexul
Se cautã finanþare pentru sensul giratoriu dintre Petrila ºi Petroºani
M
unicipalitatea Petroºani construieºte un sens giratoriu extrem de important pe DN 66, intersecþia cu Petrila, investiþia fiind de circa 200 de mii de lei. Descongestionarea traficului din intersecþia de la Dãrãneºti, dintre Petrila ºi Petroºani, ar urma sã fie rezolvatã în urma unei investiþii de circa 200 de mii de lei. Lucrarea este cerutã de mai mulþi ani însã nu au fost ºi bani disponibili pentru realizarea ei, astfel cã edilii din Petroºani au discutat împãrþirea costurilor cu administraþia din
Petrila. Dupã alegerile locale de anul trecut înþelegerea verbalã a cãzut, iar în acest moment Primãria Petroºani este obligatã sã gãseascã finanþare în visteria proprie. ”Noi am fãcut documentaþia tehnicã ºi proiectul, le avem, dar valoarea investiþiei se ridicã la 200 de mii de lei. Nu suntem în colaborare cu ei (n.r.Primãria Petrila), suntem singuri pentru cã este pe teritoriul nostru ºi urmeazã ca în funcþie de rectificãrile bugetare sã se aloce bani pentru execuþie. Acum sã vedem, ori la rectificarea de buget din acest an, ori pe bugetul anul viitor sã prindem lucrarea ºi sã-i putem da drumul. Avem bugetul pe care-l
Energetic Hunedoara S.A., numit în funcþia de director general al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. prin Decizia administratorului special nr. AS 3118/ 02.11.2016 ratificata prin Hotãrârea nr. 14/12.12.2016 a Consiliului de Administraþie, pentru o perioadã de 6 luni. Se desemneazã dl Viorel Stancu, (...) sã ocupe funcþia de director general al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A.”, aratã decizia
avem, nu ne ajutã nimeni ºi pânã acum nu am avut posibilitatea sã alocãm bani”, a declarat Daniel Viºan, director DPADPP Primãria Petroºani. Potrivit sursei citate, municipalitatea a alocat parte importantã din banii propuºi pentru investiþii pe reabilitarea DN 66- ºoseaua de centurã a localitãþii. Maximilian GÂNJU
Agenþii economici pot accesa fonduri europene
A
genþii economici pot accesa fonduri europene pentru micile afaceri. Primãria oraºului Petrila aduce la cunoºtiinþa operatorilor economici interesaþi de accesarea fondurilor europene deschiderea sesiunii de înscriere a micilor afaceri în programul Start-up Nation, în care se oferã ajutoare de
minimis de pânã la 200.000 de lei pentru investiþii. “În vederea înscrierii în cadrul Programului, operatorii economici vor completã ºi
Consiliului de Administraþie din data de 27 aprilie. Tot anul trecut, CE Hunedoara a bifat ºi premiere...negative. Intrãrile ºi ieºirile repetate din insolvenþã au atras dupã sine ºi numirea unor administratori speciali. “Conducerea administrativã a fost asiguratã în perioada insolvenþei de cãtre administratorul judiciar Casa de Insolvenþã GMC SPRL Craiova, administratorul special Dan Ovidiu Agriºan în
transmite online planul de afaceri începând cu 15.06.2017 ora 10.00, timp de 30 zile calendaristice de la demararea înscrierii în Program, pânã la ora 20.00 a ultimei zile de înscriere, respectiv 14.07.2017, cu posibilitatea de prelungire a termenului pânã la epuizarea bugetului. În anul 2017, bugetul total alocat pentru schema de
minimis este de 1,7 miliarde de lei, iar în anii urmãtori, pânã în 2020 inclusiv, statul estimeazã un buget anual alocat de 2 miliarde de lei”, aratã anunþul administraþiei locale de la Petrila. Vor putea accesa acest ajutor de minimis firmele mici ºi mijlocii (ÎMM) înfiinþate dupã data de 30 ianuarie 2017, în anumite condiþii. Monika BACIU
perioada 18.01.2016 – 02.05.2016 ºi Nicolae Bogdan Codruþ Stãnescu în perioada 12.07.2016 – 07.11.2016 ºi de cãtre Consiliul de Administraþie în perioadele ieºirii din procedura de insolvenþã”, aratã raportul administratorilor CEH. Nu mai puþin de 14 membri au fost în Consiliile de Administraþie de la CEH în perioada ianuarie 2016 – martie 2017. Monika BACIU
Rãsuflã uºuraþi pânã în toamnã
P
rocesul dintre Complexul Energetic Hunedoara – Termocentrala Paroºeni ºi Garda de Mediu se amânã pânã în toamnã. Instanþa de la Deva a dispus amânarea cauzei pânã în septembrie. Astfel, termocentrala de la Mintia va continua sã funcþioneze în aceastã perioadã. “Faþã de cererea de amânare formulatã în cauzã instanþa a fixat un nou termen de judecatã pentru data de 25 septembrie”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Termocentrala de la Mintia este într-o situaþie criticã. Aceasta riscã sã fie opritã, printr-o sentinþã a instanþei de judecatã. Termocentrala nu s-a conformat cerinþelor de mediu. Dacã fostul director general al CEH, Mihael Melczer a prezentat o soluþie pentru continuarea activitãþii de la Mintia, noua structurã de conducere merge pe varianta accesãrii unui ajutor de tip SIEG. Melczer propusese ca pânã la accesarea ajutorului, la Mintia sã fie realizatã o centralã electricã de pornire. Garda de Mediu a dispus sistarea activitãþii termocentralei Mintia în anul 2015, pentru neconformarea acesteia la cerinþele de mediu. La judecarea cauzei pe fond, CEH a pierdut procesul. Monika BACIU
4 Actualitate
George Litarczek, pãrintele anesteziei din România, ÞINTUIT ÎN LOCUINÞÃ DIN CAUZA UNOR VECINI eorge Litarczek, cunoscut ca G "pãrintele anesteziei din România”, a format generaþii de anesteziºti-reanimatori care s-au rãspândit în întreaga lume, este cetãþean american, dar preferã sã locuiascã într-un apartament din Petroºani. Nimic n-ar fi ireal, dacã omul nu ar fi primit, alãturi de alþi vecini ai sãi, o decizie ce îi taie practic tot elanul. Din 25 iulie liftul din blocul sãu nu va mai primi avizul ISCIR, iar el ºi alþi 3 oameni þintuiþi în scaunul cu rotile vor sta pur ºi simplu în casã. Profesorul, însã, deºi e foarte supãrat, ne-a rãspuns cu tot umorul de care poate da dovadã. „Nu ºtiu cum sã îi convingem cu frumosul. Dar problema e cã, eu dacã nu mai am lift, nu mai pot ajunge în stradã. Am sã fac o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Iunie 2017
glumã. M-am uitat pe internet ºi am gãsit o glumã, ce se cheamã troliu. O macara, care are un braþ, acþionat cu un motor, iar braþul lui îl scot de pe balcon, ca sã nu modific structura blocului ºi fac o platformã cu balustradã ºi mã las cu macaraua jos”, a spus prof. George Litaczek, pãrintele anesteziei din România, locatar într-un bloc turn, la etajul VII, iar liftul mai are de funcþionat o lunã. O spune în glumã, dar e cât se poate de îndurerat cã nu va mai putea ieºi, de luna viitoare, din casã ºi, exact ca ºi el, sunt alþi 3
vecini. Pe doamna Rozalia am gãsit-o în casã, în scaunul cu rotile ºi ne-a mãrturisit cã e îngrozitã sã stea de acum în casã, toatã vara. „Îmi este foarte greu. Nu merg singurã. Nu ºtiu ce fac, pur ºi simplu nu mai ºtiu”, a spus îngrozitã Rozalia Sîrbu, locatarã a blocului 105. La etajul VIII locuieºte Andraº Soloºi, care crede cã iar va lua un apartament cu chirie, abandonându-l pe al sãu. „În iulie vine ISCIR-ul ºi noi trebuie sã facem partea mecanicã. De abia suntem 10 – 11 persoane care am dat banii, din 66. Liftul, dacã se va opri, vã daþi seama cã noi, de la etajul VIII, cu handicap, nu mai putem ieºi afarã. Doi ani la rând am mai dat bani, dar vecinii m-au fãcut sã stau cu chirie din primãvarã, pânã toamna. Cu chirie am stat ºi am apartamentul ºi nu pot face nimic”, a spus îndurerat omul þintuit într-un
scaun cu rotile. Totul se întâmplã din vina unor locatari, care stau mai jos, sunt tineri ºi nu le pasã de cei din aceste scaune cu care încearcã sã se deplaseze. Domnul Litarczek spune, însã, cã e chiar dispus sã dea el banii pentru o parte dintre vecinii fãrã posibilitãþi, doar sã nu stea în casã. „Eu sunt dispus sã plãtesc partea la încã 3 oameni, care sunt mai nevoiaºi. Dar cei care nu vor sã plãteascã nu sunt dintre cei ce au pensie de 700 – 800 de lei. Sunt exact cei care au câte douã salarii în familie”, recunoaºte cu amar profesorul George Litarczek. Aceºti oameni locuiesc în centrul municipiului Petroºani, în blocul cu nr 105, de pe Strada 1 Decembrie 1918, însã, nici administratorul nu reuºeºte sã facã nimic. „Ar fi vorba despre 580 de lei de familie. Nu este o sumã foarte mare, având în vedere cã avem foarte mulþi pensionari, cu pensii sub 700 de lei ºi au achitat
suma integralã. Cei cu salarii, de ce nu plãtesc? Evitã discuþiile. Ori, toatã lucrarea costã 16.960 de lei. La aceasta se mai adaugã cam 900 de lei taxele ISCIR, deci, în total, ar fi 18.000 de lei, pentru 66 de apartamente ”, susþine Dãnuþ Iovan, administratorul blocului nr 105, strada 1 Decembrie din Petroºani.
Lucrarea trebuie fãcutã pânã în 24 iulie 2017, pentru cã, dupã aceastã datã, specialiºtii ISCIR spun cã nu vor mai autoriza funcþionarea acestui lift vechi. Ce pot face oamenii? E greu de spus. Specialiºtii spun cã totul s-ar rezolva abia în
instanþã. „În aceste situaþii, obligaþia participãrii la contribuþiile comune, pentru proprietarii apartamentelor dintr-un imobil cu mai multe locuinþe, este ºi ea comunã. Soluþia ar fi ca, ceilalþi proprietari sã achite în întregime costurile investiþiei, iar ulterior, sã se îndrepte cu o acþiune în instanþã, împotriva celor care nu au dorit sã participe cu o contribuþie proprie la aceste cheltuieli, fãcând dovada realizãrii investiþiei ºi achitãrii în întregime a costurilor.
Urmeazã o procedurã apoi, extrem de complicatã, executarea silitã. Sigur cã. În cele din urmã, dacã persoanele ce nu au dorit sã contribuie sunt solvabile, sumele de bani se pot recupera în baza hotãrârilor judecãtoreºti definitive”, a precizat Claudiu Cornea, avocat. Procesul în care sã-ºi târascã colocatarii este mai mult decât lung, iar termenul final, la care liftul nu va mai funcþiona este peste o lunã. Toþi aceºti oameni vor sta în casã, pentru cã vecinii lor, tineri ºi fãrã probleme locomotorii, nu vor sã înþeleagã nimic din traiul la bloc. Diana MITRACHE
Pãmântul strãmutaþilor încurcã Universitatea
C
ariera de la Câmpu lui Neag a funcþionat 10 ani ºi oamenii care au fost strãmutaþi la blocuri încã sunt cãutaþi de autoritãþi. Asta pentru cã lor trebuie sã li se cearã actele pe proprietãþile primite în schimbul caselor demolate de regimul comunist, atunci când a gândit cariera de huilã de la Câmpul lui Neag. Numai cã, nici acum, responsabilii din Universitatea de la Petroºani nu au reuºit sã stabileascã exact starea juridicã a acestor locuri în care au ºi investit bani. „Noi avem aceste clãdiri de mult timp ºi le-am gândit pentru un proiect ºi o Hotãrâre de Guvern pentru „românii de pretutindeni”. Am renovat o clãdire din 3, dar avem o problemã cu terenul care este sub acestea. Asta, pentru cã el a fost al fostului Combinat Minier Valea Jiului, care acum este Complexul Energetic Hunedoara. Ei au dat
cândva despãgubiri unor localnici pentru aceste terenuri. Noi acum cãutãm sã vedem în ce mãsurã putem avea dovezile acestor despãgubiri, în aºa fel încât el sã poatã fi preluat în patrimoniul Universitãþii”, a spus Prof. Univ. Dr Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Încurcãturile de naturã juridicã sunt acum la ordinea zilei ºi mediul academic cautã încã sã le rezolve, pentru cã planurile sunt importante ºi ar aduce, pe de o parte venituri Universitãþii din Petroºani, iar pe de altã parte, ar putea fi folosite în taberele de creaþie ºi studiu ale studenþilor.
„Avem discuþii ºi cu Primãria Uricani, care ar dori sã aibã mãcar una sau douã din clãdiri. Noi, deocamdatã, le închiriem la firmele care vin sã lucreze în zonã ºi le-am mai închiriat pentru cei care lucreazã pe drumul spre Herculane. Putem sã le închiriem ºi altora. Încercãm, de asemenea, sã reluãm ºi taberele de varã, pe care le-am avut acum câþiva ani, dar ºi pe acelea le fãceam în baza
unei HG. Cãutãm acum noi fonduri pentru acele tabere de creaþie, ca sã cantonãm acolo studenþii ce vin la taberele de creaþie, pentru cã este un mediu mai mult decât prielnic pentru aºa ceva ”, a mai adãugat Rectorul Sorin Radu. În 1999 s-a decis închiderea carierei de la Câmpu lui Neag, dar localnicii care au fost strãmutaþi atunci nu s-au mutat în aceste cutii de fier ºi beton. Ele s-au degradat în timp ºi practic, nu au avut mai niciodatã o utilitate. Acum, însã, Universitatea vrea sã stabileascã odatã pentru totdeauna situaþia juridicã a terenurilor, aºa încât sã poatã investi în reabilitarea lor. Diana MITRACHE
Sprijin pentru profesorii copiilor sãraci din Vulcan
O
serie de sesiuni de formare în sprijinul profesorilor ºi al copiilor din comunitãþi defavorizate din România au loc în perioada urmãtoare, iar în judeþul Hunedoara a fost aleasã comunitatea din Vulcan.
Astfel, pe 27 iunie a.c., dascãlii din municipiul Vulcan pot participa la seminarii, sesiunile de formare sunt gratuite ºi deschise pentru pânã la 800 de profesori din zone defavorizate din întreaga þarã. Acþiunea derulatã de Asociaþia OvidiuRo este axatã pe provocãrile asociate educaþiei timpurii în zonele defavorizate ºi sunt susþinute de traineri cu experienþã îndelungatã în educaþie timpurie, atât din þara noastrã cât ºi Statele Unite ale Americii. În plus, toþi profesorii ºi specialiºtii în educaþie care se înscriu sã organizeze Ateliere de Varã ªotron în comunitãþi defavorizate - pentru douã sãptãmâni în perioada iulie-august - vor primi un pachet consistent de materiale, inclusiv cãrþi ºi rechizite pentru copiii cu care vor lucra. La nivel naþional, mai mult de o treime dintre ºcoli ºi grãdiniþe (36%), majoritatea din zone rurale, se confruntã cu probleme educaþionale grave ºi foarte grave. Potrivit celui mai recent raport de þarã în ceea ce priveºte rata alfabetizãrii populaþiei, realizat de ELINET, România este pe penultimul loc în UE , cu peste 35% dintre elevii de clasa a IV-a demonstrând probleme serioase la citit. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
George Litarczek, pãrintele anesteziei din România, ÞINTUIT ÎN LOCUINÞÃ DIN CAUZA UNOR VECINI eorge Litarczek, cunoscut ca G "pãrintele anesteziei din România”, a format generaþii de anesteziºti-reanimatori care s-au rãspândit în întreaga lume, este cetãþean american, dar preferã sã locuiascã într-un apartament din Petroºani. Nimic n-ar fi ireal, dacã omul nu ar fi primit, alãturi de alþi vecini ai sãi, o decizie ce îi taie practic tot elanul. Din 25 iulie liftul din blocul sãu nu va mai primi avizul ISCIR, iar el ºi alþi 3 oameni þintuiþi în scaunul cu rotile vor sta pur ºi simplu în casã. Profesorul, însã, deºi e foarte supãrat, ne-a rãspuns cu tot umorul de care poate da dovadã. „Nu ºtiu cum sã îi convingem cu frumosul. Dar problema e cã, eu dacã nu mai am lift, nu mai pot ajunge în stradã. Am sã fac o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Iunie 2017
glumã. M-am uitat pe internet ºi am gãsit o glumã, ce se cheamã troliu. O macara, care are un braþ, acþionat cu un motor, iar braþul lui îl scot de pe balcon, ca sã nu modific structura blocului ºi fac o platformã cu balustradã ºi mã las cu macaraua jos”, a spus prof. George Litaczek, pãrintele anesteziei din România, locatar într-un bloc turn, la etajul VII, iar liftul mai are de funcþionat o lunã. O spune în glumã, dar e cât se poate de îndurerat cã nu va mai putea ieºi, de luna viitoare, din casã ºi, exact ca ºi el, sunt alþi 3
vecini. Pe doamna Rozalia am gãsit-o în casã, în scaunul cu rotile ºi ne-a mãrturisit cã e îngrozitã sã stea de acum în casã, toatã vara. „Îmi este foarte greu. Nu merg singurã. Nu ºtiu ce fac, pur ºi simplu nu mai ºtiu”, a spus îngrozitã Rozalia Sîrbu, locatarã a blocului 105. La etajul VIII locuieºte Andraº Soloºi, care crede cã iar va lua un apartament cu chirie, abandonându-l pe al sãu. „În iulie vine ISCIR-ul ºi noi trebuie sã facem partea mecanicã. De abia suntem 10 – 11 persoane care am dat banii, din 66. Liftul, dacã se va opri, vã daþi seama cã noi, de la etajul VIII, cu handicap, nu mai putem ieºi afarã. Doi ani la rând am mai dat bani, dar vecinii m-au fãcut sã stau cu chirie din primãvarã, pânã toamna. Cu chirie am stat ºi am apartamentul ºi nu pot face nimic”, a spus îndurerat omul þintuit într-un
scaun cu rotile. Totul se întâmplã din vina unor locatari, care stau mai jos, sunt tineri ºi nu le pasã de cei din aceste scaune cu care încearcã sã se deplaseze. Domnul Litarczek spune, însã, cã e chiar dispus sã dea el banii pentru o parte dintre vecinii fãrã posibilitãþi, doar sã nu stea în casã. „Eu sunt dispus sã plãtesc partea la încã 3 oameni, care sunt mai nevoiaºi. Dar cei care nu vor sã plãteascã nu sunt dintre cei ce au pensie de 700 – 800 de lei. Sunt exact cei care au câte douã salarii în familie”, recunoaºte cu amar profesorul George Litarczek. Aceºti oameni locuiesc în centrul municipiului Petroºani, în blocul cu nr 105, de pe Strada 1 Decembrie 1918, însã, nici administratorul nu reuºeºte sã facã nimic. „Ar fi vorba despre 580 de lei de familie. Nu este o sumã foarte mare, având în vedere cã avem foarte mulþi pensionari, cu pensii sub 700 de lei ºi au achitat
suma integralã. Cei cu salarii, de ce nu plãtesc? Evitã discuþiile. Ori, toatã lucrarea costã 16.960 de lei. La aceasta se mai adaugã cam 900 de lei taxele ISCIR, deci, în total, ar fi 18.000 de lei, pentru 66 de apartamente ”, susþine Dãnuþ Iovan, administratorul blocului nr 105, strada 1 Decembrie din Petroºani.
Lucrarea trebuie fãcutã pânã în 24 iulie 2017, pentru cã, dupã aceastã datã, specialiºtii ISCIR spun cã nu vor mai autoriza funcþionarea acestui lift vechi. Ce pot face oamenii? E greu de spus. Specialiºtii spun cã totul s-ar rezolva abia în
instanþã. „În aceste situaþii, obligaþia participãrii la contribuþiile comune, pentru proprietarii apartamentelor dintr-un imobil cu mai multe locuinþe, este ºi ea comunã. Soluþia ar fi ca, ceilalþi proprietari sã achite în întregime costurile investiþiei, iar ulterior, sã se îndrepte cu o acþiune în instanþã, împotriva celor care nu au dorit sã participe cu o contribuþie proprie la aceste cheltuieli, fãcând dovada realizãrii investiþiei ºi achitãrii în întregime a costurilor.
Urmeazã o procedurã apoi, extrem de complicatã, executarea silitã. Sigur cã. În cele din urmã, dacã persoanele ce nu au dorit sã contribuie sunt solvabile, sumele de bani se pot recupera în baza hotãrârilor judecãtoreºti definitive”, a precizat Claudiu Cornea, avocat. Procesul în care sã-ºi târascã colocatarii este mai mult decât lung, iar termenul final, la care liftul nu va mai funcþiona este peste o lunã. Toþi aceºti oameni vor sta în casã, pentru cã vecinii lor, tineri ºi fãrã probleme locomotorii, nu vor sã înþeleagã nimic din traiul la bloc. Diana MITRACHE
Pãmântul strãmutaþilor încurcã Universitatea
C
ariera de la Câmpu lui Neag a funcþionat 10 ani ºi oamenii care au fost strãmutaþi la blocuri încã sunt cãutaþi de autoritãþi. Asta pentru cã lor trebuie sã li se cearã actele pe proprietãþile primite în schimbul caselor demolate de regimul comunist, atunci când a gândit cariera de huilã de la Câmpul lui Neag. Numai cã, nici acum, responsabilii din Universitatea de la Petroºani nu au reuºit sã stabileascã exact starea juridicã a acestor locuri în care au ºi investit bani. „Noi avem aceste clãdiri de mult timp ºi le-am gândit pentru un proiect ºi o Hotãrâre de Guvern pentru „românii de pretutindeni”. Am renovat o clãdire din 3, dar avem o problemã cu terenul care este sub acestea. Asta, pentru cã el a fost al fostului Combinat Minier Valea Jiului, care acum este Complexul Energetic Hunedoara. Ei au dat
cândva despãgubiri unor localnici pentru aceste terenuri. Noi acum cãutãm sã vedem în ce mãsurã putem avea dovezile acestor despãgubiri, în aºa fel încât el sã poatã fi preluat în patrimoniul Universitãþii”, a spus Prof. Univ. Dr Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Încurcãturile de naturã juridicã sunt acum la ordinea zilei ºi mediul academic cautã încã sã le rezolve, pentru cã planurile sunt importante ºi ar aduce, pe de o parte venituri Universitãþii din Petroºani, iar pe de altã parte, ar putea fi folosite în taberele de creaþie ºi studiu ale studenþilor.
„Avem discuþii ºi cu Primãria Uricani, care ar dori sã aibã mãcar una sau douã din clãdiri. Noi, deocamdatã, le închiriem la firmele care vin sã lucreze în zonã ºi le-am mai închiriat pentru cei care lucreazã pe drumul spre Herculane. Putem sã le închiriem ºi altora. Încercãm, de asemenea, sã reluãm ºi taberele de varã, pe care le-am avut acum câþiva ani, dar ºi pe acelea le fãceam în baza
unei HG. Cãutãm acum noi fonduri pentru acele tabere de creaþie, ca sã cantonãm acolo studenþii ce vin la taberele de creaþie, pentru cã este un mediu mai mult decât prielnic pentru aºa ceva ”, a mai adãugat Rectorul Sorin Radu. În 1999 s-a decis închiderea carierei de la Câmpu lui Neag, dar localnicii care au fost strãmutaþi atunci nu s-au mutat în aceste cutii de fier ºi beton. Ele s-au degradat în timp ºi practic, nu au avut mai niciodatã o utilitate. Acum, însã, Universitatea vrea sã stabileascã odatã pentru totdeauna situaþia juridicã a terenurilor, aºa încât sã poatã investi în reabilitarea lor. Diana MITRACHE
Sprijin pentru profesorii copiilor sãraci din Vulcan
O
serie de sesiuni de formare în sprijinul profesorilor ºi al copiilor din comunitãþi defavorizate din România au loc în perioada urmãtoare, iar în judeþul Hunedoara a fost aleasã comunitatea din Vulcan.
Astfel, pe 27 iunie a.c., dascãlii din municipiul Vulcan pot participa la seminarii, sesiunile de formare sunt gratuite ºi deschise pentru pânã la 800 de profesori din zone defavorizate din întreaga þarã. Acþiunea derulatã de Asociaþia OvidiuRo este axatã pe provocãrile asociate educaþiei timpurii în zonele defavorizate ºi sunt susþinute de traineri cu experienþã îndelungatã în educaþie timpurie, atât din þara noastrã cât ºi Statele Unite ale Americii. În plus, toþi profesorii ºi specialiºtii în educaþie care se înscriu sã organizeze Ateliere de Varã ªotron în comunitãþi defavorizate - pentru douã sãptãmâni în perioada iulie-august - vor primi un pachet consistent de materiale, inclusiv cãrþi ºi rechizite pentru copiii cu care vor lucra. La nivel naþional, mai mult de o treime dintre ºcoli ºi grãdiniþe (36%), majoritatea din zone rurale, se confruntã cu probleme educaþionale grave ºi foarte grave. Potrivit celui mai recent raport de þarã în ceea ce priveºte rata alfabetizãrii populaþiei, realizat de ELINET, România este pe penultimul loc în UE , cu peste 35% dintre elevii de clasa a IV-a demonstrând probleme serioase la citit. Maximilian GÂNJU
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Iunie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Iunie 2017
Chile, Ecuador, America Latinã ºi chiar SUA via UPET
Radu Sorin Mihai: “Vrem sã continuãm internaþionalizarea Universitãþii din Petroºani”
O
biectivul reprezentanþilor Universitãþii din Petroºani este legat de internaþionalizarea instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului. Cu o tradiþie de peste 60 de ani, Universitatea din Petroºani vrea sã redevinã un pion educaþional de talie mondialã. “Vrem sã continuãm deschiderea internaþionalã ºi internaþionalizarea Universitãþii din Petroºani, având în vedere cã avem parteneriate cu universitãþi de pe toate continentele ºi dorim sã relansãm
tradiþia noastrã, de universitate recunoscutã pe plan mondial, þinând cont cã în cei 69 de ani de existenþã ai Universitãþii Petroºani, peste 5000 de absolvenþi lucreazã în alte þãri decât România. Este un lucru care trebuie evidenþiat ºi care ne contureazã aceastã idee de internaþionalizare a universitãþii”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. În acest sens, ultima vizitã a unei delegaþii a avut loc în Georgia la Tblisi, acolo unde reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului cautã sã deschidã noi colaborãri.
“Am fost invitaþi la Tblisi la Universitatea Tehnicã, care este cea mai mare universitate din Georgia ºi la Institutul de Mine, care este un institut de cercetãri cu rezultate recunoscute pe plan internaþional, la ambele instituþii participând ºi o delegaþie de la INSEMEX Petroºani. Am semnat un protocol de colaborare între Universitatea din Petroºani ºi Universitatea Tehnicã de la Tblisi ºi la Institutul de Mine am semnat ºi noi ºi INSEMEX-ul protocoale distincte de colaborare în domeniul cercetãrii. Dorim sã dezvoltãm pe cercetare
în domeniul protecþiei spaþiilor subterane, ºi aici ne referim la metrouri, tunele, industria minierã ºi am cãutat sã vedem ºi dezvoltarea altor posibilitãþi de colaborare. Universitatea tehnicã, având în vedere cã ei sunt în prag de a fi acceptaþi în programul ERASMUS + vom începe schimburile de studenþi ºi cadre didactice cu ei, iar pentru studiile de masterat în limba englezã noi ne-am arãtat deschiºi sã vinã sã le termine la noi ºi, cãutãm soluþii pentru doctorate în cotutelã, noi cu conducãtori de doctorat din Georgia”, a mai spus sursa citatã.
Înscrierile la facultate, la un click distanþã nscrierea la Universitatea din Petroºani se va putea Îrealiza, începând din acest an, ºi din faþa calculatorului. Absolvenþii de liceu care nu vor sau nu au posibilitatea de a veni la Petroºani, dar vor sã urmeze cursurile universitare aici, se pot înscrie cu un singur click.
Pe lângã cele patru centre de înscriere, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior lanseazã ºi o aplicaþie online, prin care doritorii pot depune actele în format electronic, iar apoi dupã ce sunt declaraþi admiºi vor trebui doar sã vinã ºi sã îºi confirme opþiunea. “Anul acesta avem, ca anul trecut, principalul centru de înscriere la Petroºani, dar mai avem centre de înscriere la Deva, Târgu Jiu ºi Horezu. Am apelat ºi la Horezu pentru cã anul trecut
am înscris acolo peste 50 de studenþi care au devenit studenþii universitãþii noastre ºi care au promovat destul de bine examenele din primul an ºi sperãm ca într-o proporþie de 90%, aceºtia sã fie studenþi ºi în anul 2. Am deschis pe site-ul universitãþii o aplicaþie care le permite sã se înscrie ºi online. Se pot înscrie online, urmând ca dupã ce sunt declaraþi admiºi sã vinã cu actele în original, trebuie sã confirme aceastã opþiune de a rãmâne la noi, la universitate. Perioada de înscriere este
destul de largã, din 10 – 25 iulie, în aºa fel încât studenþii care se înscriu în altã parte ºi au avut probe practice pe care nu le-au promovat, sã vinã sã se înscrie la noi, în domeniile în care nu avem acest tip de probe”, a declarat Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. Taxele de ºcolarizare la Universitatea din Petroºani au rãmas aceleaºi de anul trecut, acestea fiind cele mai mici din þarã. Monika BACIU
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Universitatea din Petroºani nu formeazã doar studenþii români, ci ºi pe cei strãini. Dacã parteneriatele cu studenþii români de pretutindeni sunt deja tradiþionale, instituþia îºi deschide porþile ºi pentru studenþii din Chile, America Latinã sau chiar Africa sau Iordania. “Tradiþional, dorim sã avem studenþi din Republica Moldova, ºi ne referim la studenþii care vin în anul I la licenþã, iar cei care terminã licenþa ne dorim sã continue prin masterat ºi apoi prin doctorat, având locuri cu bursã ºi pentru aceºti studenþi, pentru românii de pretutindeni. De asemenea, dorim sã avem, studenþi din þãrile care au tradiþie minierã, ºi am avut solicitãri din Peru, Ecuador, Chile, America Latinã, þãrile Africii, sperãm sã avem o reuºitã mai mare în ceea ce priveºte posibili studenþi din Iordania ºi mergem sã discutãm cu studenþi din Serbia, Albania, alte þãri europene ºi avem solicitãri ºi din Statele Unite”, a subliniat rectorul Universitãþii Petroºani.
Începând din aceastã toamnã, la Universitatea din Petroºani, studenþii strãini pot urma un an pregãtitor de limba românã sau se pot înscrie la studiile masterale în limba englezã. “Suntem în faza în care am terminat dosarul pentru acreditarea anului pregãtitor de limba românã, urmând ca acesta sã fie evaluat de cãtre ARACIS ºi suntem convinºi cã de la toamnã vom putea sã realizãm acest an pregãtitor ºi la Universitatea din Petroºani. Avem ºi douã maºtere în limba englezã, pe inginerie minierã ºi maºini ºi instalaþii miniere moderne, se pot înscrie direct la aceste maºtere”, a mai adãugat rectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai. Universitatea din Petroºani îºi întãreºte astfel poziþia de formator pentru piaþa muncii la nivel global. Peste 5000 de absolvenþi ai instituþiei de învãþãmânt superior îºi desfãºoarã activitatea în þãrile din întreaga lume. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Iunie 2017
Henþ cu mâna
RENASC LEGENDELE Weekend-ul trecut a adus în prim-planul fotbalului intern meciurile de baraj pentru promovarea în Liga a III-a. O prostie federalã care dãinuie de ani de zile: dezbaþi un campi-
onat întreg, prinzi însã un moment prost la baraj, la revedere promovare! În fine... Inter Petrila, cu 15 ani pe scena Diviziei „C”, s-a aflat ºi ea, dupã 11 ani în postura
echipei cu nume (are 96 de ani de existenþã) care bate la porþile revenirii în plan naþional. Dupã prima rundã, cam greu... în schimb, alte nume dispãrute prin ligile de judeþ, renasc, cu speranþe dupã prima rundã a barajului. Farul Constanþa a învins la Sarichioi cu 7-0, Petrolul Ploieºti a bãtut la Tãrtãreºti cu 3-0,
„U” Cluj a aplicat 8-0 celor de la Tg. Lãpuº, ªoimii Lipova au învins cu 6-1 la Diosig, mai greu s-au descurcat Progresul Bucureºti (0-3 acasã cu Voinþa Crevedia) ºi Oþelul Galaþi (0-1 la Unirea Mirceºti). Una peste alta, au apãrut în prim-plan echipele „noastre” în ultimii ani, dar iatã, care s-au regãsit prin
entuziasmul suporterilor sau interesul autoritãþilor locale, încercând sã revinã mãcar la nivelul Ligii a III-a. Dupã rezultatele din turul barajului, majoritatea au aceastã ºansã. E o bucurie sã vezi cã poveºtile fotbalului renasc, intrând din nou într-un circuit unde în mod normal le este locul.
Fotbal. Baraj
DE... 1-2 SPERANÞÃ! Inter Petrila – A.C.S. Ghiroda 1-2 (0-1) Inter Petrila (antr. Avram Moldovan): Haring – Horvath, Agapi, Câmpean, I. Androne (min. 43 Perºe) – Bg. Matei, Drãgoescu, Kalai, Bocu – Mareº, Dolha. A.C.S. Ghiroda (antr. Paul Codrea): Dubov – Firuþ (min. 77 Filimon), Gavriluþã, ªtefanovici, Damian - Mancaº, Naidin (min. 86 Popa), Gaidoº, Budur - Pãtraºcu (min. 67 Centea), Baranyi (min. 78 Dochiþa) Au marcat: 0-1 Baranyi (ºut de la 25 m, deviat de un fundaº petrilean) 0-2 Pãtraºcu (de la 30 m) 1-2 Mancaº autogol la vinclu. Spectatori: 2.000 Arbitru: Cãtãlin Buºi – Rm Vâlcea Obs. F.R.F.: Vasile Rad – Arad
B
lestemul nereuºitelor la meciurile de baraj pentru echipele Vãii Jiului continuã. Dupã eºecurile de-a lungul ultimilor 10 ani cu Jiul, C.S. Vulcan, Univ. Petroºani sau Hercules Lupeni, care au ratat momentul promovãrii, iatã cã nici Inter Petrila nu lasã mari speranþe pentru astfel de performanþe. Aproape 2.000 de spectatori – dintre care vreo 6070 de la Ghiroda – au venit pe bãtrâna arenã sportivã „Parângul Lonea”din cartierul I.C. Brãtianu”, sperând într-o minune. Organizarea ireproºabilã la un astfel de meci, vreme
când bunã, când ploioasã, televiziuni (KTV a transmis în direct meciul), presã, radio, iatã toate ingredientele unui eveniment de anvergurã. Început timid de joc a ambelor echipe, dar în min. 8 Barany rateazã incredibil, însã dintr-o suspectã poziþie de ofsaid. În replicã, în min 25, Kalai trimite puternic dintr-o loviturã liberã, dar portarul Dubov are o intervenþie salvatoare. Un minut mai târziu (min. 26), Haring intervine ºi el magistral la ºutul lui Mancaº. Încet-încet, oaspeþii se impun cu atacuri tãioase, pe fondul unui joc amorþit al atacului petrilean, în care „floricelele” lui Marius Mareº nu sunt suficiente...
Comentatorul Adi Schindarli, transmiþând meciul pe postul naþional de radio
Cele douã echipe salutând publicul înaintea startului Repriza secundã începe cu marea ratare a lui Adi Dolha (min. 49), când lovitura de cap a acestuia nimereºte bara! Vine însã ºutul lui Pãtraºcu (min. 53) care aduce liniºtea în tribune, 0-2... Din acest moment, jucãtorii Petrilei se regãsesc tot mai greu, cu excepþia ultimelor zece minute când se „deseneazã” mai mult în jurul careului echipei din Ghiroda, mijlocaºul Mancaº „rãsplãtind” cu un autogol de generic eforturile adversarilor! Era însã prea târziu, arbitrul Cãtãlin Buºi din Rm. Vâlcea pune capãt unui joc tratat cu prea mare prudenþã de cãtre o echipã Inter Petrila cãreia i-a mai rãmas o speranþã de la 1-0... calculaþi-o dumneavoastrã. Sã batã cu 2-0, 3-1, 3-2 º.a.m.d.
TACTICA LUI CODREA Antrenorul Ghirodei, Paul Codrea (36 ani), fostul mare internaþional român, a simþit degringolada adversarului, schimbându-i pe golgeterii sãi - care marcaserã în jocul de la Lonea – Pãtraºcu ºi Baranyi (ambii cu 46 de goluri marcate în total în Liga a a IV-a Timiº!), preferând sã conserve rezultatul. ªi i-a ieºit!
FOªTII LA MECI Numeroºi dintre oamenii implicaþi de-a lungul vremii în destinele echipei petrilene, conducãtori sau jucãtori, au fost prezenþi la partida de la Lonea – Nicu Preda, Florin Stan, Gh. Leleºan, Fl.
Iordache, Fl. Stoica, Romulus Bobu, dar ºi oameni din administraþia localã ºi din zona politicului.
„ATÂT AM PUTUT...” Antrenorul Petrilei, Avram Vuþã Moldovan a declarat dupã meci: „Sunt dezamãgit. Câþiva dintre jucãtorii noºtri au jucat crispat, sub aºteptãri, speriaþi. Dar una peste alta, am fãcut faþã onorabil unei echipe cu un grad înaintat spre profesionism, cu atitudine ºi calitãþi. Pe ai noºtri i-a marcat atmosfera, e altceva decât joci cu echipele din judeþul nostru. Vom merge la Ghiroda ºtiind cã nu mai avem ce pierde, poate se întâmplã o minune...”
O NOUÃ DEZAMÃGIRE? În urmã cu trei ani (21 iunie 2014), Retezatul Haþeg pierdea meciul de baraj de la Lugoj, 0-2 cu U.T.A. Atunci se aflau în teren Adi Câmpean, Kalai, Perºe ºi R. Drãgoescu, la haþegani, jucãtori care au jucat acum pentru Inter Petrila. Dupã rezultatul nereuºit , 1-2 în tur cu A.C.S. Ghiroda, e posibil ca cei patru sã aibã o nouã dezamãgire...
Paginã realizatã de Genu TUÞU