Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1358
Cronica Vãii Jiului Luni, 19 Iunie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pavel Dreghici, director al SNIM pe baza ordonanþei corporatiste
P
avel Dreghici, actualul director general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului este singurul candidat care a fost declarat “admis” în urma procedurii de recrutare pentru postul de director general.
Societatea care se ocupã de închiderea unitãþilor miniere a organizat o selecþie privind recrutarea directorului general în baza ordonanþei corporatiste. “Conform procedurii de selecþie – etapa 1, în urma evaluãrii conformitãþii administrative a dosarelor ºi eligibilitãþii candidaþilor ºi evaluãrii proiectului
de plan de management, domnul PAVEL DREGHICI – VASILE, se declarã ADMIS”, aratã anunþul postat de SNIMVJ. Mai sunt o serie de proceduri ce trebuie îndeplinite, însã având în vedere cã existã o singurã candidaturã, mandatul lui Pavel Dreghici este ca ºi adjudecat. Monika BACIU
AVRAM IANCU a plecat spre Germania. Alãturi i-a fost Tibi Uºeriu
B
ibliotecarul Avram Iancu a plecat în cãlãtoria sa, ce va dura 60 de zile, timp în care va strãbate Dunãrea, din Germania spre Sulina. De acolo va veni, înot, spre România ºi zilnic va strãbate zeci de km prin apã, fãrã costum de protecþie, aºa cum a fãcut-o ºi în Canalul Mânecii. >>> PAGINA A 5-A
Investiþiile la CEH, aproape o necunoscutã
5
din 15. Nu este vorba de vreun joc de noroc, ci de investiþiile realizate la Complexul Energetic Hunedoara în decursul anului 2016.
Conducerea societãþii a stabilit la începutul anului 2016 un plan de investiþii, însã acesta nu a fost îndeplinit. Problemele financiare ale societãþii au contribuit, major, la nerealizarea planului. “Se constatã cã dintr-un
numãr de 15 obiective de investiþii propuse s-au realizat parþial 5 obiective. Pe tipuri de activitãþi
realizãrile pe obiective de investiþii se împart astfel: investiþii pentru activitatea energeticã în sumã de
3.136 mii lei care reprezintã 85,59% din totalul investiþiilor realizate, investiþii pentru activitatea minierã în sumã de 528 mii lei care reprezintã 14,41% din totalul investiþiilor realizate”, aratã raportul administratorilor de la CEH. Administratorii CEH mai aratã cã investiþiile nu au fost realizate din cauza lipsei resurselor financiare. “Se constatã cã din lipsa surselor de finanþare
nivelul investiþiilor realizate în cursul anului 2016 este foarte scãzut, fapt care va influenþa negative activitatea care se va desfãºura în cadrul CEH SA ºI în urmãtorii ani”, mai aratã administratorii CEH. Previziunile nu sunt pozitive nici pentru acest an. Din cauza problemelor financiare, CEH se aflã în imposibilitatea de a realiza investiþii. Societatea se bazeazã pe SIEG, prin care ar putea realiza investiþii la termocentrale. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Iunie 2017
30 de ani de ºcoalã europeanã F estivitatea de premiere pentru cea de a XIV-a ediþie a Competiþiei Naþionale pentru obþinerea Certificatului „ªcoalã Europeanã” s-a desfãºurat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Palatul Parlamentului.
Douã unitãþi de învãþãmânt din judeþul Hunedoara au obþinut certificatul de “ªcoalã Europeanã”. Este vorba despre Colegiul Economic „Hermes” Petroºani ºi Liceul Tehnologic „Grigore
Moisil” Deva, care vor fi recompensate cu câte 5.000 de lei. “Delegaþia judeþului Hunedoara a participat la eveniment cu cele douã unitãþi de învãþãmânt câºtigãtoare a acestui onorant certificat. Este vorba de Colegiul Economic Hermes Petroºani, câºtigãtor pentru a treia oarã consecutiv ºi Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” din Deva. Premierea celor 63 de unitãþi de învãþãmânt a avut loc într-un cadru festiv , în sala Spiru Haret de la Camera Deputaþilor. La eveniment au participat
invitaþi de seamã precum: ministrul educaþiei, Pavel Nãstase, secretarul de stat Ariana Oana Bucur, senatorul Ecaterina Andronescu, directorul general M.E.N Alin Pãunescu, Monica Calotã, director ANPCDEFP, reprezentanþi ai Comisiei Europene ºi ai Institutului Român pentru Educaþie. Felicitãri câºtigãtorilor pentru distincþia obþinutã”, aratã reprezentanþii ISJ Hunedoara. Banii vor fi utilizaþi pentru dotãri, iar decizia privind bunurile achiziþionate aparþine conducerii ºcolilor. Din judeþul Hunedoara,
17 elevi din judeþ primesc 200 de euro. 11 din Valea Jiului
17
elevi din judeþul Hunedoara vor beneficia bani pentru achiziþia de calculatoare în cadrul programului “Euro 200”. Programul este finanþat de Ministerul Educaþiei, care a publicat lista beneficiarilor. La nivelul judeþului Hunedoara 17 elevi vor beneficia de câte 200 de euro, 11 fiind din Valea Jiului. Beneficiarii acestui program sunt
elevii ºi studenþii din învãþãmântul de stat sau particular acreditat, în vârstã de pânã la 26 de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de maxim 150 lei
Zilele Culturii Maghiare în Valea Jiului
ulturã, Istorie, Autoritate “C Localã, Comunitate – Fãrã frontiere, acasã în
Europa”, sub acest generic se va desfãºura cea de-a XV-a ediþie a Zilelor Culturii Maghiare în Valea Jiului.
pe membru de familie. Ajutorul se acordã o singurã datã în cadrul unei familii. Ajutorul financiar reprezintã echivalentul în lei a 200 de euro pentru un computer, calculat la
din Petroºani, unde va avea loc un vernisaj fotografic. Vineri, 23 iunie, la Lupeni va avea loc o excursie cu tematicã istoricã, iar evenimentele vor continua sâmbãtã, la Petroºani cu mult aºteptatul gulaº. În aceeaºi zi, la ora 18:00, la Palatul Cultural din Lupeni va avea loc o reprezentaþie oferitã de artiºtii din Kecel, localitate înfrãþitã cu municipiul Lupeni. Duminicã, 25 iunie, la ora 18, la Palatul Culturii din Lupeni va fi concertul susþinut de INSECT.
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României pentru ultima zi a lunii precedente, fãrã a depãºi valoarea computerului achiziþionat. Configuraþia minimã recomandatã a calculatoarelor pentru achiziþionarea cãrora se acordã sprijinul financiar este urmãtoarea: procesor 2 Ghz, 1 GB RAM ºi 250 GB hard-disk ºi software. Beneficiarii programului pot ridica bonurile valorice în perioada 24 iunie-30 iulie, iar calculatoarele pot fi achiziþionate pânã cel târziu la 31 august. Monika BACIU
“În deschidere, spectacol oferit de Ansamblul folcloric din CristurHunedoara Intrarea este liberã. La evenimentele organizate în Palatul Culturii din Lupeni intrarea se va face pe bazã de invitaþii din cauza numãrului de locuri limitate.Vom anunþa în timp util de unde pot fi ridicate invitaþiile”, aratã organizatorii. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
În perioada 22 – 25 iunie în comunitãþile maghiare din Valea Jiului vor avea loc mai multe manifestãri. Startul va avea loc joi, 22 iunie, începând cu ora 17 în foaierul Teatrului Dramatic ID Sîrbu
Cronica Vãii Jiului
douã licee au reuºit sã primeascã acest titlu onorant ºi anume, Colegiul Economic „Hermes” Petroºani, cu 168 de puncte, ºi Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, cu 148 de puncte. Ediþia din 2017 a avut o încãrcãturã simbolicã, pentru cã a marcat împlinirea a
30 de ani de la lansarea programelor europene din domeniul educaþiei ºi formãrii profesionale, 20 de ani de când unitãþile de învãþãmânt din România participã la aceste programe europene ºi 10 ani de când România a aderat la Uniunea Europeanã. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Iunie 2017
Cristian Iºtoc: “Nu se miºcã nimic fãrã presiune sindicalã” C
onsiliul de Administraþia al Complexului Energetic Hunedoara s-a întrunit, vineri, la Mintia, acolo unde au fost analizate revendicãrile angajaþilor care au protestat în urmã cu trei sãptãmâni. Cristian Iºtoc, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoreanã, susþine cã s-a luat act de revendicãrile oamenilor ºi cã în cursul acestei sãptãmâni se vor prezenta ºi rezultatele. “Am fãcut niºte propuneri cã am avut o comisie
de analizã cu privire la majorãrile salariale. Am avut vizita secretarului de stat ºi a Consiliului de Administraþie la Mintia. Au luat act de propunerile noastre ºi urmeazã sã ne transmitã ce agreazã din ele. Noi am avut propuneri de corecþii salariale în zonele unde au fost acordate ºi mãriri ºi s-au creat nemulþumiri. Sãptãmâna viitoare (în cursul aceste sãptãmâni-n.r.) primim rãspunsul. Lucrãm în termene scurte pentru cã sunt supervizaþi de ministru. Este calendar stabilit. Sperãm sã se concretizeze varianta cu schema de spri-
jin pentru cã corecþiile salariale unde au fost fãcute nedreptãþile nu îi încãlzeºte pe oameni dacã vor lua salariile doar pe o perioadã scurtã de timp, majoritatea vor sã aibã de lucru pe termen lung”, a declarat Cristian Iºtoc, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoreanã. Sindicaliºtii de la termocentrala Mintia, parte a Complexului Energetic Hunedoara, au fãcut o propunere ºi în ceea ce priveºte investiþiile de mediu. “Am fãcut niºte propuneri pentru SIEG, este o schemã de sprijin ºi o sã
Apa Serv – operator unic în România, cu economii pe proiecte UE A
trimitem documentaþia, cã au termen strâns de la Comisie, sã vedem dacã o susþine ministerul, varianta de SIEG propusã acum cu douã grupuri pe cãrbune la Mintia, care sã funcþioneze alternativ. Noi avem grupul ºi furnitura de la grupul pe care îl avem în depozit ºi ar reduce costul cu achiziþia unei centrale electrice de pornire. Echipamentele nu
s-au degradat. Mai nou nu se miºcã nimic fãrã presiune sindicalã”, a mai spus sursa citatã. Salariaþii de la Mintia care au venituri sub 2500 de lei vor beneficia de majorãri salariale. În acelaºi timp, venitul directorului general al CEH a fost diminuat, la solicitarea acestuia. Monika BACIU
Inspectorii ITM Hunedoara au descins la mai mulþi angajatori
u primit iniþial 40 de milioane de euro, dar, în urma licitaþiilor spun cã au cheltuit puþin peste jumãtate din sumã, însã, restul a fost investit în proiecte ce au vizat extinderi de reþele ºi lucrãri absolut necesare.
nspectorii ITM Hunedoara au urmãrit problematica generatã de angajarea personalului (inclusiv transmiterea contractelor în aplicaþia ReviSal la termenele legale), respectarea timpului de muncã ºi odihnã, a repausului zilnic ºi sãptãmânal, a sãrbãtorilor legale, precum ºi garantarea în platã a salariului minim brut pe economie.
Mai mult, din banii rãmaºi, angajaþii Apa Serv au plãtit chiar ºi asistenþa tehnicã pentru urmãtorul proiect pe fonduri europene, tot din banii luaþi pe primul. Societatea de apã din zona noastrã a fost datã ca exemplu în România, fiind practic primul operator care a ºi încheiat proiectul investiþional cu succes. „Au fost 40 de milioane de euro. La licitaþie s-au cheltuit 26, fiindcã în urma licitaþiilor, s-a fãcut economie. Apoi, am avut economii. Am cheltuit ºi economiile ºi asistenþa tehnicã s-a fãcut tot din P.O.I.M.
S-au efectuat controale la angajatorii ce presteazã activitate de prelucrare ºi conservare a peºtelui, a brânzeturilor ºi produselor lactate sau care comercializeazã astfel de produse. Acþiunile s-au desfãºurat la nivel naþional ºi în acelaºi timp pe raza judeþului Hunedoara, inspectorii de muncã efectuând controale pe timp de zi, pe timp de noapte chiar ºi în zilele de sâmbãtã. ”Dupã acþiunile de control efectiv în teren, o parte a operatorilor economici au invitaþi la sediul ITM Hunedoara în vederea încheierii actelor de control, iar acolo unde s-a impus ºi a actelor de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor. În campanie au fost implicaþi 10 inspectori de muncã din cadrul
I
(n.r.. Programul Operaþional de Infrastructurã Mare din fonduri UE). Suntem singurul operator de apã din România, care am cheltuit toþi banii, inclusiv economiile, din care s-a plãtit inclusiv asistenþa tehnicã pentru POIM, s-au cheltuit din P.O.S Mediu (Programul Operaþional Sectorial Mediu). Iar ceea ce am fãcut în Moliviº, ori în zona cu avion, unde am legat inelul Petroºani Nord cu Aeroportul, tot din economii le-am fãcut”, a precizat Costel Avram, director
general al SC Apa Serv Valea Jiului SA. Rovana Plumb a semnat, în luna mai, la Petroºani pentru ca firma de distribuþie a apei din zonã sã primeascã nu mai puþin de 90 de milioane de euro pentru implementarea unui amplu proiect ce va îmbunãtãþi sistemul de aducþiune al apei ºi canalizarea în mai multe oraºe ale Vãii Jiului, acesta fiind cel de al doilea mare proiect desfãºurat la Apa Serv în ultimii ani. Diana MITRACHE
Serviciului Control relaþii de muncã. Au fost controlaþi 35 de angajatori la care lucrau 675 salariaþi ( din care 407 femei ºi un minor). O surprizã plãcutã a campaniei a fost aceea cã nu au fost depistaþi agenþi economici care practicau muncã fãrã forme legale. Au fost sancþionaþi 11 angajatori la care au fost aplicate în total 15 sancþiuni, din care o amendã în cuantum de 1500 lei ºi s-au dispus 72 de mãsuri pentru deficienþele constatate. Printre neconformitãþile constatate se numãrã:transmiterea cu întârziere a contractelor de muncã în aplicaþia ReviSal, neevidenþierea corectã a orelor lucrate, primirea la muncã a lucrãtorilor fãrã vizitã medicalã obligatorie la angajare, încãlcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte sau nerespectarea prevederilor referitoare la repausul sãptãmânal”, a declarat Sorin Istrate, purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Participare record la maratonul Retezat SkyRace 2017 ute de sportivi ºi S iubitori de munte din zeci de þãri ale lumii au fost, în week-end-ul trecut, în Valea Jiului, la o cursã de alergare, ajunsã în acest an la cea de a VI-a ediþie.
Concurenþii care s-au înscris în competiþia Retezat SkyRace au venit în zonã ceva mai devreme de ziua competiþiei, pentru cã, spuneau ei, au vrut sã vizualizeze traseul ºi pentru cã le plac locurile de aici. „Am început alergarea acum 3 ani, direct cu un concurs de alergare la munte ºi mi-a plãcut foarte mult. E frumos, pentru un stil de viaþã sãnãtos, plus cã la munte, traseul nu este
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Iunie 2017
monoton, ci sunt trasee frumoase. M-am înscris ºi anul acesta. Aºtept un timp mai bun ca anul trecut, deºi ºtiu cã este un traseu destul de dificil de sky runing, cu porþiuni tehnice, de gol alpin”, ne-a explicat unul dintre concurenþii tineri, care vineri vizualiza traseul. Concursul s-a desfãºurat pe trei trasee: Custura, Buta ºi Valea Marii, iar la final, fiecare
a avut câte ceva de câºtigat. Organizatorii sunt de pãrere cã acum, la aceastã ediþie, au venit cei mai mulþi concurenþi de pânã acum ºi cred cã locurile de cazare din zonã sunt deja insuficiente, turismul montan de la noi fiind în aceste zile promovat în toatã lumea. „Acest concurs presupune un numãrrecord de participanþi. Sunt peste 1.200 de
persoane, nu mai ºtiu din câte þãri sunt înscriºi ºi spun doar cã ultima þarã pe listã este Israel. Nu ºtiu câþi oameni din Israel au fost în Valea Jiului pânã acum ºi a venit o doamnã care ne-a rugat special sã o înscriem. De acest concurs s-a auzit cam peste tot în lume, primim feed-back din multe þãri, în special din Europa, dar am depãºit ºi graniþele Europei. Anul trecut, filmul oficial al competiþiei a ajuns pânã în SUA ºi a fost unul dintre cele mai vizualizate filme de alergare montanã la nivel global. Deci, vorbim despre o reclamã foarte bunã pentru Retezat ºi pentru Valea Jiului”, a spus Radu Milea, unul dintre
organizatorii competiþiei Retezat SkyRace 2017. Sub sloganul „Aleargã la înãlþime” sâmbãtã s-a dat startul competiþiei la înãlþime din zona Cheile Buþii. „Traseul e la fel, ca în fiecare an. Cel mai greu e de 28 de km ºi 2.300 de metri, diferenþa de nivel. E probabil unul dintre cele mai grele trasee din þarã, dar lumea spune cã, pe lângã faptul cã e greu, e
Tabãrã cu corturi în inima Retezatului
D
eparte de zgomotul maºinilor, între munþi, sub cerul liber ºi doar la câþiva km de oraºul Uricani, a rãsãrit o tabãrã ineditã, cu corturi suspendate pe punþi din lemn.
Locaþia pare desprinsã din poveºti, iar cei care lucreazã încã la amenajarea ei spun cã aici, cei care vor veni, se pot lipsi de telefonul mobil, se rup de cotidian, dar vor avea parte de tot ce le poate oferi natura ºi, dacã au noroc, vor vedea chiar animalele din pãdure. „Ne aflãm pe Valea Iarului, zonã ce se întinde pânã spre circurile glaciare, dezvoltate în calcar dolomitic. Este o zonã mai mult decât extraor-
dinarã ºi iniþiativa fiului meu ºi a partenerului lui este mai mult decât lãudabilã, pentru cã au creat un alt fel de resort în care sã îþi petreci timpul liber mai aproape de naturã ºi în naturã”, a spus George Resiga, salvamontist, partener al taberei. Dacã ajungi pânã pe Valea Iarului, atunci vei observa
cum priveliºtea îþi taie respiraþia, iar tabãra cu corturi frumos aºezatã pe poduri din lemn este tot ce îþi poþi dori. E multã liniºte, totul e creat din materiale ecologice, iar natura nu poate fi nicicum afectatã. De altfel, acolo, în inima Retezatului, între munþi, de la uºa cortului, poþi admira un peisaj ce, pentru iubitorii muntelui, e
de-a dreptul uluitor. Ce vor oferi cei din tabãrã, este tot ce poþi cere, atunci când te decizi sã stai în naturã. „Aici gãsim cazare la corturi pregãtite ºi încãlzite ºi chiar duºuri, WC-uri, cât ºi posibilitatea de a accede cãtre circurile glaciare din Retezatul Mic, Godean, ori Valea Cernei. Potenþialul este mai mult decât extraordinar, sunt trasee turistice pedestre. Ne aflãm, de altfel, în una dintre cele mai mari zone carstice din þarã, drept pentru care se pot aborda diverse cavitãþi naturale, dar existã ºi posibilitatea de a accede cu bicicletele pe diverse trasee, spre Cerna, Tismana. Sunt peste 15 trasee de alpinism ºi se cam poate face aici tot ce este legat de turismul la munte”, a
ºi frumos, pentru cã traseele ºi peisajele din Retezat, ºtim cu toþii, sunt speciale”, a mai adãugat Radu Milea. În zona Uricani ºi Câmpu lui Neag, cabanele au fost tot week-endul pline de turiºtii care au venit la aceastã ediþie a cursei la înãlþime. CLASAMENTUL FINAL ÎL GÃSIÞI AICI: http://timeit.ro/2017/retezat/ Diana MITRACHE
mai adãugat Resiga. Corturile sunt speciale ºi foarte fiabile, încãpãtoare, iar tabãra îºi va primi primii turiºti în scurt timp. Încã se lucreazã ºi se fac ultimele amenajãri, iar la final, fiecare cort va fi încãlzit, cel puþin noaptea, cu calorifere ce funcþioneazã cu energie produsã de panourile solare, iar cei care iubesc natura au aici, timp de 3 luni pe an, un loc de poveste. Diana MITRACHE
Parcul Copiilor devine Avram Iancu a plecat spre Germania. un loc special, la Petrila Alãturi i-a fost Tibi Uºeriu B D
upã ce voluntarii de la Apa Serv au creat o oazã de liniºte, au montat o fântânã artezianã modernã ºi bãnci pentru odihnã, edilii din Petrila spun cã fac din cealaltã jumãtate a parcului un loc special destinat celor mici.
Vor fi tobogane, leagãne, ori diverse jocuri special gândite de specialiºti pentru cei mici. Lucrãrile au demarat de sãptãmâna trecutã, iar primarul Vasilicã Jurca susþine cã acest parc va fi funcþional chiar ºi iarna, atunci când acolo va avea loc serbarea pomului de Crãciun. „Parcul Copiilor este unul emblematic la Petrila ºi noi, în acest an, ne-am propus sã îl modernizãm. Cei de la Apa Serv
l-au amenajat, o parte, iar noi am început deja lucrãrile în cealaltã parte. Vor ajunge acolo aparate de joacã pentru copii, aparate de fittness, pentru pãrinþi ºi bunicii lor. Vrem ca, pe zona în care vor fi aparatele de joacã sã fie un gazon special, sintetic, cu amortisment de cauciuc, va fi ºi o corabie cu jocuri pentru copii, cu o tirolianã, care sã îi încânte pe copii. Vrem sã fie un parc chiar în centrul oraºului, mai ales cã acolo facem ºi iarna toate aranjamentele pentru Crãciun”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Investiþia se ridicã la aproximativ 250.000 de lei ºi va fi finalizatã in perioada urmãtoare, aºa încât parcul sã fie funcþional în aceastã varã. Diana MITRACHE
ibliotecarul Avram Iancu a plecat în cãlãtoria sa, ce va dura 60 de zile, timp în care va strãbate Dunãrea, din Germania spre Sulina.
De acolo va veni, înot, spre România ºi zilnic va strãbate zeci de km prin apã, fãrã costum de protecþie, aºa cum a fãcut-o ºi în Canalul Mânecii. Vor fi 60 de zile grele, de înot încontinuu ºi aventura sa este apreciatã de toþi cei care au þinut sã îi fie duminicã dimineaþã alãturi. Printre ei chiar ºi temerarul Tiberiu Uºeriu, cel care s-a arãtat extrem de încântat de reuºitele lui Avram Iancu. „Citisem înainte despre încercãrile lui ºi la un moment dat, mi-a zis un prieten despre isprava lui. Tot încerca, încerca ºi am aflat cã încearcã ºi a IV-a oarã ºi mã gândeam de câte ori mai poate? Aºa am rãmas prieteni. Eu nu pot sã procesez aºa ceva. Nu sunt înotãtor, în primul rând, dar el s-a nãscut aºa. Eu am încercat sã înot câteva bazine, dar am renunþat. Cred cã în Dunãre nici n-aº intra la cât ºtiu eu sã înot. Pot doar sã mã gândesc la el ºi am zis cã e greu ºi sã te gândeºti 60 de zile, sã numeri pânã la 60, dar sã înoþi în fiecare zi 60 de km.”, a spus Tiberiu Uºeriu, ultramaratonis-
tul care a reuºit sã parcurgã cei peste 560 kilometri ai ultramaratonului în 152 de ore, timpul sãu fiind cu aproximativ 15 ore mai bun decât cel obþinut anul trecut, competiþie ce s-a desfãºurat în extremitatea nord-vesticã a Canadei, în zona Cercului Polar. A fost, cu siguranþã, un imbold pentru Avram Iancu ºi echipa lui, iar la plecarea din Petroºani, el a spus cât de pregãtit este sã înfrunte totul, aºa cum a citit el în romanul ce l-a inspirat. „Iatã-ne în faþa momentului în care a sosit clipa sã plec efectiv spre Germania, unde voi începe aceastã cãlãtorie. În 20 iunie voi porni în aceastã cãlãtorie pe urmele pilotului de pe Dunãre a lui Jules Verne. Sunt bibliotecar, am citit acest roman ºi pur ºi simplu vreau sã îi dau viaþã, în speranþa ca generaþia tânãrã sã redescopere plãcerea cititului clasic”, a spus Avram Iancu, înotãtorul care ºi-a propus sã parcurgã zilnic câte 50 km ºi, la final, dupã zile în ºir în care se va ruga sã mai poatã încã un pic, sã ne vedem la Sulina. Acolo va fi momentul în care Avram Iancu va cãuta sã promoveze frumuseþea Deltei Dunãrii.
„Mã rog foarte mult în acest timp, pentru cã doar cu ajutorul lui Dumnezeu voi putea, în premierã mondialã, sã înving. Mã gândesc la ce e frumos, la valorile þãrii, la acest ecosistem al Dunãrii, pe care vreau sã îl evidenþiez la nivel mondial. Sã ne aducem aminte cã peste 30% din Dunãre curge la noi ºi Delta Dunãrii este numai a noastrã ºi trebuie sã ne mândrim cu ea”, a mai spus Avram Iancu. Primãria din Petroºani i-a decontat combustibilul pentru maºina cu care a plecat în aceastã cãlãtorie ce va promova Valea Jiului ºi, la plecare startul i l-a dat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. „ Pe parcursul acestei curse incredibile de 60 de zile înot, pe tot parcursul Dunãrii, vom mai auzi de Avram Iancu ºi, implicit, de Petroºani. Sper sã îi ajute Dumnezeu ºi sã aibã sãnãtate sã încheie cu bine aceastã mare încercare pe care o face din nou Avram Iancu”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Avram Iancu este primul român care a trecut înot Canalul Mânecii, fãrã costum de protecþie, iar acum va doborî un nou record mondial. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Participare record la maratonul Retezat SkyRace 2017 ute de sportivi ºi S iubitori de munte din zeci de þãri ale lumii au fost, în week-end-ul trecut, în Valea Jiului, la o cursã de alergare, ajunsã în acest an la cea de a VI-a ediþie.
Concurenþii care s-au înscris în competiþia Retezat SkyRace au venit în zonã ceva mai devreme de ziua competiþiei, pentru cã, spuneau ei, au vrut sã vizualizeze traseul ºi pentru cã le plac locurile de aici. „Am început alergarea acum 3 ani, direct cu un concurs de alergare la munte ºi mi-a plãcut foarte mult. E frumos, pentru un stil de viaþã sãnãtos, plus cã la munte, traseul nu este
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Iunie 2017
monoton, ci sunt trasee frumoase. M-am înscris ºi anul acesta. Aºtept un timp mai bun ca anul trecut, deºi ºtiu cã este un traseu destul de dificil de sky runing, cu porþiuni tehnice, de gol alpin”, ne-a explicat unul dintre concurenþii tineri, care vineri vizualiza traseul. Concursul s-a desfãºurat pe trei trasee: Custura, Buta ºi Valea Marii, iar la final, fiecare
a avut câte ceva de câºtigat. Organizatorii sunt de pãrere cã acum, la aceastã ediþie, au venit cei mai mulþi concurenþi de pânã acum ºi cred cã locurile de cazare din zonã sunt deja insuficiente, turismul montan de la noi fiind în aceste zile promovat în toatã lumea. „Acest concurs presupune un numãrrecord de participanþi. Sunt peste 1.200 de
persoane, nu mai ºtiu din câte þãri sunt înscriºi ºi spun doar cã ultima þarã pe listã este Israel. Nu ºtiu câþi oameni din Israel au fost în Valea Jiului pânã acum ºi a venit o doamnã care ne-a rugat special sã o înscriem. De acest concurs s-a auzit cam peste tot în lume, primim feed-back din multe þãri, în special din Europa, dar am depãºit ºi graniþele Europei. Anul trecut, filmul oficial al competiþiei a ajuns pânã în SUA ºi a fost unul dintre cele mai vizualizate filme de alergare montanã la nivel global. Deci, vorbim despre o reclamã foarte bunã pentru Retezat ºi pentru Valea Jiului”, a spus Radu Milea, unul dintre
organizatorii competiþiei Retezat SkyRace 2017. Sub sloganul „Aleargã la înãlþime” sâmbãtã s-a dat startul competiþiei la înãlþime din zona Cheile Buþii. „Traseul e la fel, ca în fiecare an. Cel mai greu e de 28 de km ºi 2.300 de metri, diferenþa de nivel. E probabil unul dintre cele mai grele trasee din þarã, dar lumea spune cã, pe lângã faptul cã e greu, e
Tabãrã cu corturi în inima Retezatului
D
eparte de zgomotul maºinilor, între munþi, sub cerul liber ºi doar la câþiva km de oraºul Uricani, a rãsãrit o tabãrã ineditã, cu corturi suspendate pe punþi din lemn.
Locaþia pare desprinsã din poveºti, iar cei care lucreazã încã la amenajarea ei spun cã aici, cei care vor veni, se pot lipsi de telefonul mobil, se rup de cotidian, dar vor avea parte de tot ce le poate oferi natura ºi, dacã au noroc, vor vedea chiar animalele din pãdure. „Ne aflãm pe Valea Iarului, zonã ce se întinde pânã spre circurile glaciare, dezvoltate în calcar dolomitic. Este o zonã mai mult decât extraor-
dinarã ºi iniþiativa fiului meu ºi a partenerului lui este mai mult decât lãudabilã, pentru cã au creat un alt fel de resort în care sã îþi petreci timpul liber mai aproape de naturã ºi în naturã”, a spus George Resiga, salvamontist, partener al taberei. Dacã ajungi pânã pe Valea Iarului, atunci vei observa
cum priveliºtea îþi taie respiraþia, iar tabãra cu corturi frumos aºezatã pe poduri din lemn este tot ce îþi poþi dori. E multã liniºte, totul e creat din materiale ecologice, iar natura nu poate fi nicicum afectatã. De altfel, acolo, în inima Retezatului, între munþi, de la uºa cortului, poþi admira un peisaj ce, pentru iubitorii muntelui, e
de-a dreptul uluitor. Ce vor oferi cei din tabãrã, este tot ce poþi cere, atunci când te decizi sã stai în naturã. „Aici gãsim cazare la corturi pregãtite ºi încãlzite ºi chiar duºuri, WC-uri, cât ºi posibilitatea de a accede cãtre circurile glaciare din Retezatul Mic, Godean, ori Valea Cernei. Potenþialul este mai mult decât extraordinar, sunt trasee turistice pedestre. Ne aflãm, de altfel, în una dintre cele mai mari zone carstice din þarã, drept pentru care se pot aborda diverse cavitãþi naturale, dar existã ºi posibilitatea de a accede cu bicicletele pe diverse trasee, spre Cerna, Tismana. Sunt peste 15 trasee de alpinism ºi se cam poate face aici tot ce este legat de turismul la munte”, a
ºi frumos, pentru cã traseele ºi peisajele din Retezat, ºtim cu toþii, sunt speciale”, a mai adãugat Radu Milea. În zona Uricani ºi Câmpu lui Neag, cabanele au fost tot week-endul pline de turiºtii care au venit la aceastã ediþie a cursei la înãlþime. CLASAMENTUL FINAL ÎL GÃSIÞI AICI: http://timeit.ro/2017/retezat/ Diana MITRACHE
mai adãugat Resiga. Corturile sunt speciale ºi foarte fiabile, încãpãtoare, iar tabãra îºi va primi primii turiºti în scurt timp. Încã se lucreazã ºi se fac ultimele amenajãri, iar la final, fiecare cort va fi încãlzit, cel puþin noaptea, cu calorifere ce funcþioneazã cu energie produsã de panourile solare, iar cei care iubesc natura au aici, timp de 3 luni pe an, un loc de poveste. Diana MITRACHE
Parcul Copiilor devine Avram Iancu a plecat spre Germania. un loc special, la Petrila Alãturi i-a fost Tibi Uºeriu B D
upã ce voluntarii de la Apa Serv au creat o oazã de liniºte, au montat o fântânã artezianã modernã ºi bãnci pentru odihnã, edilii din Petrila spun cã fac din cealaltã jumãtate a parcului un loc special destinat celor mici.
Vor fi tobogane, leagãne, ori diverse jocuri special gândite de specialiºti pentru cei mici. Lucrãrile au demarat de sãptãmâna trecutã, iar primarul Vasilicã Jurca susþine cã acest parc va fi funcþional chiar ºi iarna, atunci când acolo va avea loc serbarea pomului de Crãciun. „Parcul Copiilor este unul emblematic la Petrila ºi noi, în acest an, ne-am propus sã îl modernizãm. Cei de la Apa Serv
l-au amenajat, o parte, iar noi am început deja lucrãrile în cealaltã parte. Vor ajunge acolo aparate de joacã pentru copii, aparate de fittness, pentru pãrinþi ºi bunicii lor. Vrem ca, pe zona în care vor fi aparatele de joacã sã fie un gazon special, sintetic, cu amortisment de cauciuc, va fi ºi o corabie cu jocuri pentru copii, cu o tirolianã, care sã îi încânte pe copii. Vrem sã fie un parc chiar în centrul oraºului, mai ales cã acolo facem ºi iarna toate aranjamentele pentru Crãciun”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Investiþia se ridicã la aproximativ 250.000 de lei ºi va fi finalizatã in perioada urmãtoare, aºa încât parcul sã fie funcþional în aceastã varã. Diana MITRACHE
ibliotecarul Avram Iancu a plecat în cãlãtoria sa, ce va dura 60 de zile, timp în care va strãbate Dunãrea, din Germania spre Sulina.
De acolo va veni, înot, spre România ºi zilnic va strãbate zeci de km prin apã, fãrã costum de protecþie, aºa cum a fãcut-o ºi în Canalul Mânecii. Vor fi 60 de zile grele, de înot încontinuu ºi aventura sa este apreciatã de toþi cei care au þinut sã îi fie duminicã dimineaþã alãturi. Printre ei chiar ºi temerarul Tiberiu Uºeriu, cel care s-a arãtat extrem de încântat de reuºitele lui Avram Iancu. „Citisem înainte despre încercãrile lui ºi la un moment dat, mi-a zis un prieten despre isprava lui. Tot încerca, încerca ºi am aflat cã încearcã ºi a IV-a oarã ºi mã gândeam de câte ori mai poate? Aºa am rãmas prieteni. Eu nu pot sã procesez aºa ceva. Nu sunt înotãtor, în primul rând, dar el s-a nãscut aºa. Eu am încercat sã înot câteva bazine, dar am renunþat. Cred cã în Dunãre nici n-aº intra la cât ºtiu eu sã înot. Pot doar sã mã gândesc la el ºi am zis cã e greu ºi sã te gândeºti 60 de zile, sã numeri pânã la 60, dar sã înoþi în fiecare zi 60 de km.”, a spus Tiberiu Uºeriu, ultramaratonis-
tul care a reuºit sã parcurgã cei peste 560 kilometri ai ultramaratonului în 152 de ore, timpul sãu fiind cu aproximativ 15 ore mai bun decât cel obþinut anul trecut, competiþie ce s-a desfãºurat în extremitatea nord-vesticã a Canadei, în zona Cercului Polar. A fost, cu siguranþã, un imbold pentru Avram Iancu ºi echipa lui, iar la plecarea din Petroºani, el a spus cât de pregãtit este sã înfrunte totul, aºa cum a citit el în romanul ce l-a inspirat. „Iatã-ne în faþa momentului în care a sosit clipa sã plec efectiv spre Germania, unde voi începe aceastã cãlãtorie. În 20 iunie voi porni în aceastã cãlãtorie pe urmele pilotului de pe Dunãre a lui Jules Verne. Sunt bibliotecar, am citit acest roman ºi pur ºi simplu vreau sã îi dau viaþã, în speranþa ca generaþia tânãrã sã redescopere plãcerea cititului clasic”, a spus Avram Iancu, înotãtorul care ºi-a propus sã parcurgã zilnic câte 50 km ºi, la final, dupã zile în ºir în care se va ruga sã mai poatã încã un pic, sã ne vedem la Sulina. Acolo va fi momentul în care Avram Iancu va cãuta sã promoveze frumuseþea Deltei Dunãrii.
„Mã rog foarte mult în acest timp, pentru cã doar cu ajutorul lui Dumnezeu voi putea, în premierã mondialã, sã înving. Mã gândesc la ce e frumos, la valorile þãrii, la acest ecosistem al Dunãrii, pe care vreau sã îl evidenþiez la nivel mondial. Sã ne aducem aminte cã peste 30% din Dunãre curge la noi ºi Delta Dunãrii este numai a noastrã ºi trebuie sã ne mândrim cu ea”, a mai spus Avram Iancu. Primãria din Petroºani i-a decontat combustibilul pentru maºina cu care a plecat în aceastã cãlãtorie ce va promova Valea Jiului ºi, la plecare startul i l-a dat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. „ Pe parcursul acestei curse incredibile de 60 de zile înot, pe tot parcursul Dunãrii, vom mai auzi de Avram Iancu ºi, implicit, de Petroºani. Sper sã îi ajute Dumnezeu ºi sã aibã sãnãtate sã încheie cu bine aceastã mare încercare pe care o face din nou Avram Iancu”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Avram Iancu este primul român care a trecut înot Canalul Mânecii, fãrã costum de protecþie, iar acum va doborî un nou record mondial. Diana MITRACHE
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Iunie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Iunie 2017
Municipiul Vulcan se pregãteºte de sãrbãtoare
Artã, divertisment ºi sport la Nedeia Vulcãneanã junsã la cea de-a A 45-a ediþie, "Nedeia Vulcãneanã" debuteazã în aceastã sãptãmânã cu ample manifestãri sportive ºi culturalartistice, activitãþi pentru toate gusturile locuitorilor din Vulcan, dar ºi pentru toate categoriile de vârstã. Primãria municipiului Vulcan ºi Consiliul local au dat publicitãþii programul complet al ”Nedeii Vulcãnene”, care este urmãtorul: MIERCURI 28.06.2017 - Ora 10.00 – Sala de Sport a Municipiului Vulcan Cupa Nedeii Vulcãnene la handbal junioare 3,4 cu participarea judeþelor: Timiº, Caraº, Mehedinþi ºi Hunedoara
- Ora 10.00 – B-dul Mihai Viteazu (plecare de la Unic, sosire Primãria Municipiului Vulcan) Cupa Nedeii Vulcãnene la cross, role ºi ciclism. - Ora 11.00 – ªcoala Gimnazialã nr. 1 ºi Colegiul Tehnic Mihai Viteazu Cupa Nedeii Vulcãnene la ºah. JOI 29.06.2017 - Ora 10.00– Cinematograful Luceafãrul Prezentare proiecte din fonduri europene
Lansare de carte, expoziþie de artã fotograficã Înmânare diplome pentru cetãþenii de onoare Premiera concursului de picturã ”Vulcanul copiilor” Premiera elevilor cu rezultate deosebite la olimpiadele judeþene ºi naþionale Premierea elevilor sportivi care au ocupat locuri fruntaºe la competiþiile naþionale ºi internaþionale - Ora 15.00– Primãria Municipiului Vulcan
Aniversarea familiilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie VINERI 30.06.2017 - Ora 11.00– Clubul Pensionarilor din Vulcan Concurs de table, cãrþi ºi ºah - Ora 16.00– Scena amenajatã pe b-dul M. Viteazu Concurs de Kendama - Ora 18.00– Scena amenajatã pe b-dul M. Viteazu Acordarea titlului de Cetãþeni de onoare pentru locuitorii Municipiului Vulcan - Ora 19.00– Scena amenajatã pe b-dul M. Viteazu Spectacol de muzicã dance, rock ºi dansuri moderne cu artiºti locali ºi consacraþi SÂMBÃTÃ 01.07.2017 - Ora 16.00– Scena amenajatã pe b-dul M. Viteazu Spectacol de muzicã dance, rock ºi dansuri
moderne cu artiºti locali ºi consacraþi DUMINICÃ 02.07.2017 - Ora 12.30 – Plecare Peco-Zona de agrement Brazi Parada portului popular ºi parada sportivilor din Municipiul Vulcan (cu participarea ºi a echipajelor SMURD ºi Crucea Roºie Vulcan). - Ora 14.00 – Zona de agrement Brazi Spectacol muzicã popularã cu formaþiile locale ºi invitaþi. Programul din acest an al Nedii Vulcãnene a fost conceput ºi realizat de Comisia de culturã a Consiliului local Vulcan ºi echipa din Primãrie desemnatã, în acest scop, de primarul Gheorghe Ile. Numele artiºtilor care vor concerta în cele trei seri de spectacole care vor avea loc în cadrul Nedeii Vulcãnene va fi prezentat în cursul acestei sãptãmânii.
Tentativã Efort supraomenesc pentru salvarea unui turist rãtãcit pe crestele Parângului eºuatã de tiºti au intervenit pentru n echipaj format din a scãpa de salvarea victimei aflatã la o ºapte salvatori U distanþã de circa 3 ore de mers puºcãrie montani s-a luptat pentru a de locul unde putea fi preluatã salva un turist care s-a rãtãcit în masivul Parâng, în zona de creastã, sâmbãtã noapte, iar când a fost gãsit era incoºtient ºi în stare gravã de hipotermie.
Acþiunea a fost derulatã de salvamontiºtii din Gorj, în masivul Parâng, iar salvatorii au avut de parcurs un traseu de circa trei ore pânã la victimã. Vremea extrem de rea, cu temperaturi scãzute, viscol ºi ninsoare, nu dãdea ºanse prea
mari turistului, iar când salvatorii au ajuns la el abia i se simþea pulsul. ”Salvamontiºti au ajuns la victimã ºi au pregãtit-o pentru transport cu folii de supravieþuire ºi încãlzitoare ºi au început deplasarea ei pe targa de salvare efectuând manevrele de resuscitare pe perioada transportului. ªapte salvamon-
de ambulanþã. Echipa de intervenþie a fost aºteptatã de douã ambulanþe salvamont ºi o a treia a SAJ/SMURD cu personal medical specializat”, spun salvatorii. Dupã trei ore de resuscitare, defibrilare, perfuzãri ºi tratament pentru ridicarea temperaturii corpului, realizate direct în ambulanþa staþionatã la peste 2000 de metri, turistul a fost readus la viaþã ºi stabilizat iar mai apoi a dus la cel mai apropiat spital din Gorj. Maximilian GÂNJU
U
n hunedorean dat în urmãrire internaþionalã a încercat sã treacã graniþa sperând cã-i va înºela pe poliþiºtii de frontierã de la Nãdlac.
Pe numele tânãrului de 33 de ani, din Hunedoara, era emis un mandat european de executare a unei
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
pedepse de zece ani de închisoare. ”Cu ocazia verificãrilor, poliþiºtii de frontierã au constatat cã pe numele bãrbatului era emis, de autoritãþile din Luxemburg, un mandat european de arestare, pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat ºi are de executat o pedeapsã de 10 ani de închisoare”, a declarat Laura Bondar, purtãtorul de cuvânt al Poliþiei de frontierã Arad. Bãrbatul a fost reþinut de poliþiºtii de frontierã ºi va ajunge în penitenciar pentru a-ºi executa pedeapsa. M. GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 19 Iunie 2017
Henþ cu mâna
ÎNTRE „JIUL” ªI „SANTIAGO BERNABEU” Când mi-am programat o vacanþã undeva în Insulele Canare, era frig ºi iarnã. Nu ºtiam cã Jiul Petroºani va avea un meci de old-boys cu oltenii ºi cã Real
Madrid va juca finala Champions League cu Juventus Torino. Dar ca printr-o minune a pasiunii, le-am prins pe amândouã în aceeaºi zi de 9 iunie, la o diferenþã de circa
zece ore, în direct! Am trãit cu emoþii ºi nostalgie întâlnirea de la „Onix” ºi apoi pe stadionul „Jiul” cu vechea generaþie a Jiului ºi a Craiovei, pentru ca seara sã fiu copleºit de atmosfera fãcutã de cei 80.000 de fani al lui Real, pe stadionul „Santiago Bernabeu”, unde în faþa a opt ecrane
giganticce, contra sumei de 20 de euro, s-a trãit mai profund ºi mai intens finala de la Cardiff, pe un stadion cu neutri, juventiºti ºi realiºti. Fiind în mijlocul acestor douã evenimente de rezonanþã, m-am gandit cã nu pot sã las sã treacã pe lângã mine ºi cu întârzierea din cauza
absenþei din þarã, sã le dau, totuºi, o formã în presã, a acestor trãiri poate unice, într-o actualitate de gazetar sportiv. De aceea, voi reda cele douã evenimente la care am luat parte pe viu, în douã ediþii ale „Cronicii”, azi, cel de la Petroºani, miercuri, cel de la Madrid. Cu scuzele de rigoare,
din motive obiective, pentru întârziere.
Fotbal – eveniment
ÎNTR-UN MECI DE OLD-BOYS JIUL – UNIV. CRAIOVA S-AU ÎNTÂLNIT GENERAÞIILE FOTBALULUI ADEVÃRAT P
este 2.000 de curioºi ºi iubitori ai fotbalului au fost în aceea frumoasã zi de sâmbãtã 3 iunie 2017 în tribunele paraginite ale stadionului „Jiul” din Petroºani sã vadã fostele glorii ale Jiului ºi Universitãþii Craiova la lucru.
Împreunã pentru fotbal, Jiul ºi Universitatea Craiova anii 1980-1990 Momente emoþionante, însoþite de imnurile celor douã echipe, de momentul de reculegere (punctat pe acordurile piesei Susannei Rigacci, „Once Upon A Time”, folosit pe marile stadioane ale lumii) ºi, în primul rând, de aplauzele adresate numelor prezente la acest meci.
GIGI MULÞESCU, CETÃÞEAN DE ONOARE –
Sub privirile lui Sorin Radu ºi Leo Toader, Gigi Mulþescu mulþumeºte publicului
FOTBALISTUL CEL MARE Fãrã îndoialã, cel mai bine primit ºi aplaudat a
Organizatorul Sorin Radu (stânga) alãturi de Dorel Maria, Ion Danciu, Constantin Catuþi, Nicu Lixandru ºi Cristian Kuszai fost Gigi Mulþescu, Cetãþean de Onoare al Petroºaniului din anul 2009, omul de al cãrui nume sunt legate
Echipa grea a Jiului - Florescu, Balaj, V. Popa, Szekely, R. Rus, D. Militaru, Moromete, I. Varga (sus), Bojtor, Muia, B. Popescu, M. Cristescu, Ceacusta (jos)
atâtea succese ale Jiului. Lumea l-a aplaudat îndelung ºi pe Miron Cozma, care, cu toate tarele lui, este cel care a revitalizat fotbalul la Jiul în anii 1995-96, când a readus echipa în Divizia „A”. Gigi Mulþescu ºi-a intrat în rolul de antrenor al Jiului, „strunindu-i” de pe margine, de-a lungul a douã reprize pe Fl. Anton, Ghiþan, Bojtor, Leo Toader (portari), G. ªerban, Mititel, Romeo Rus, Nelu Vragu, D. Militaru, P. Tudor, M. Cristescu, D. Daniel, Szekely, Cr. Puºcaºu, Cãlugãriþa, D. Movilã, Huza, Ceacusta, M. Tudorache, V. Stancu, Mugurel Radu, M. Cristea,
Fl. Stoica, Lasconi, Matincã. De partea cealaltã, la craioveni, i-am vãzut în acþiune pe Racolþa (portar), Albeanu, Ciurea, ªoavã, Silv. Cristescu, Costicã Donose, Nae Ungureanu, Þicleanu, ca nume mai sonore. Faptul cã Nelu Varga a ratat un penalty, cã oltenii au învins cu 2-1 (golul jiulist a fost marcat de Cristi Puºcaº), cã Nicu Lixandru, fost jucãtor al Jiului, a fãcut show în calitate de arbitru de linie, cã Ion Danciu a arbitrat la centru, toate astea au fãcut parte dintr-un eveniment care a avut mare impact la public. Organizatorul principal, Sorin Radu, fost jucãtor al Jiului din anii ’90, s-a declarat încântat de felul cum a primit publicul din Petroºani acest eveniment, promiþând cã va mai realiza astfel de momente, poate chiar de Ziua Minerului (6 august), o reeditare a finalei Cupei României din 1974, Jiul – Poli Timiºoara. Chiar avem nevoie de astfel de momente!
Paginã realizatã de Genu TUÞU