Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1357
Cronica Vãii Jiului Vineri, 16 Iunie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
PE PLUS
SNIMVJ a înregistrat profit ocietatea S Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a înregistrat, la finele anului trecut, profit. Potrivit bilanþului, suma rãmasã în visteria societãþii a fost de 292.766 lei. Cei de la SNIM au obþinut venituri suplimentare din chirii sau valorificarea unor deºeuri. “Producþia de huilã a anului 2016 a fost valorificatã unicului beneficiar, respectiv Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, în baza unor contracte de livrare cu un preþ mediu de 45,84 lei/Gcal. Conform situaþiilor financiare veniturile realizate în exerciþiul financiar al anului 2016 se prezintã astfel: 48.570 mii lei din producþia vândutã, 85.491 mii lei ajutor de stat, 75 mii lei venituri din chirii, 876 mii lei
venituri din vânzarea deºeurilor ºi activitãþi diverse, 1.602 mii lei venituri din exploatare”, aratã raportul administratorilor de la SNIMVJ. Veniturile totale ale Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au fost de 136.614 mii lei. “Cheltuielile totale efectuate în anul 2016 sunt în sumã de 135.948 mii lei, reprezentând 85,7% faþã de prevederile bugetului”, mai aratã raportul administratorilor Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. SNIM are de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara 62.904.000 de lei.
HUNEDOARA ÎNTRE DEZAMÃGIRI ªI ÎMPLINIRI
G
uvernul Grindeanu ºi-a pierdut susþinerea politicã. Comitetul Executiv al Partidului Social Democrat i-a retras sprijinul politic premierului Sorin Grindeanu. Este pentru prima datã când partidul aflat la guvernare retrage sprijinul politic propriului guvern. Liderii judeþeni ai celor douã partide Monika BACIU aflate la putere, PSD ºi ALDE, vãd diferit situaþia. >>> PAGINILE 4-5
Copiii din Petroºani fac trusouri pentru nou-nãscuþi
M
icuþii care vin pe lume la maternitatea din Petroºani primesc un „Bun venit!” de la copiii din ªcoala I.G Duca. Practic, cu ajutorul familiilor lor, care au acceptat sã participe la un spectacol de caritate, susþinut de ei, au strâns 3.112 lei ºi joi dimineaþã fãceau trusouri pentru nou-nãscuþi. „Noi suntem la cea de a VI-a ediþie ºi, în fiecare an, facem un spectacol, în urma
cãruia, cu banii strânºi, facem trusouri pentru copiii din secþia de Neonatologie a Spitalului din Petroºani”, ne-a explicat Roberta Popa, voluntar, care a participat la întreaga acþiune, de la
conceperea spectacolului. Le-au luat scutece, pãturici, primele lor hãinuþe, aparate de sterilizat biberoane, creme ºi cosmetice speciale pentru micuþi ºi, ajutaþi de Organizaþia
Caritas, le vor duce ºi landouri. Nu mai puþin de 20 de astfel de trusouri vor merge cãtre urmãtorii micuþi ce vor veni pe lume la maternitatea din Petroºani, din familii sãrace. Ce a presupus o astfel de acþiune, ne spun chiar cei care au organizat-o. „Presupune o mobilizare, în primul rând, din partea copiilor care fac parte din Clubul Pride of Petroºani, pentru a putea sã-ºi facã proiectul cunoscut, ca ºi motivul pentru care l-au fãcut, dupã care sunt implicaþi toþi profesorii care îi
coordoneazã, dar ºi voluntarii, care le vorbesc pãrinþilor. Ei sunt cei care ne ajutã sã atragem cât mai mulþi pãrinþi, ca sã strângem fonduri”, a explicat Alina Loredana Codrea, profesoarã, care a coordonat aceastã acþiune, alãturi de Ramona Asan. Cadourile ajung în scurt timp la maternitate ºi elevii ne aºteaptã ºi anul viitor la spectacolul de caritate. Doar aºa, micuþii care vin în familii sãrace au ocazia sã plece acasã cu un trusou nou, cu un landou nou ºi cu o ºansã în plus la o viaþã decentã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Uºor de umplut, greu de golit P
latforma temporarã de depozitare a deºeurilor de la Dâlja Mare din Petroºani a fost umplutã cu gunoaie într-un timp record. Construitã ca soluþie temporarã pentru depozitarea deºeurilor, platforma a avut o capacitate de 42.000 de tone.
Încã din luna martie, aceasta a ajuns sã fie umplutã la refuz, astfel cã depunerea deºeurilor la Dâlja nu a mai fost posibilã. Acum intervine o altã problemã. Platforma trebuie golitã de gunoaie ºi ecologizatã, iar acþiunea este una anevoioasã. “La Petroºani au început sã care din groapã. Ritmul este slab, noi am cerut celor de la Pregoterm sã mãreascã ritmul, dar sã vedem cum se organizeazã, pentru cã aduc ºi ce se colecteazã ºi de pe Dâlja.
Estimarea acolo e de vreo 7000 de tone. Dacã ei merg cu o maºinã pe zi nu e în regulã, noi am cerut sã vinã masiv. Ei au spus cã recalculeazã, reevalueazã. Ar trebui sã vinã cu 4-5 maºini pe zi astfel încât într-o lunã, o lunã ºi jumãtate sã închidem acolo”, a declarat Dan Stoian, administratorul public al judeþului Hunedoara. În contract nu a fost stabilitã ºi o datã pentru ecologizare, însã acest proces depinde de valabilitatea autorizaþiei de mediu. “Din pãcate nu este un
Începe evaluarea naþionalã
A
bsolvenþii claselor a VIII-a intrã luni în febra examenelor. Aproape 3000 de absolvenþi de gimnaziu sunt aºteptaþi sã susþinã evaluarea naþionalã. La nivelul judeþului s-au înscris pentru a susþine primul examen major din viaþã, 2825 de absolvenþi de clasa a VIII-a. Numai trei candidaþi provin din seriile anterioare. Examenele din cadrul evaluãrii naþionale debuteazã luni, 19 iunie, se va desfãºura proba scrisã la Limba românã, în 20 iunie la Limba maternã, iar în 21 iunie la Matematicã. În 26 iunie vor fi date primele rezultate, iar în data de 30 iunie vor fi afiºate rezultatele finale. La nivelul
judeþului, vor fi organizate 16 centre de examen, iar lucrãrile vor fi corectate în alt judeþ. Sãlile vor fi monitorizate video ºi audio. Rezultatele obþinute la evaluarea naþionalã vor avea o pondere de 80 de procente în calculul mediei de admitere la liceu, iar notele de la clasã vor reprezenta doar 20 la sutã, în loc de 25 la sutã din media de admitere în clasa a IX-a. Monika BACIU
A
În acest sens, municipalitatea de la Vulcan achiziþioneazã zeci de limitatoare de vitezã care urmeazã a fi montate în mai multe zone ale localitãþii.
“Limitatoare de viteza cu înãlþimea 40mm pentru încetinirea vitezei de pânã la 30 km/h. Acesta este folosit în apropierea ºcolilor, grãdiniþelor, în parcãrile centrelor comerciale, benzinãrii ºi în toate zonele unde se doreºte limitarea vitezei.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
termen foarte strict, nu ni s-a impus sã îl ecologizãm într-o lunã. Noi ne-am luat angajamentul cã vom ecologiza, dar problema transferului este cea a Pregotermului, nu putem interveni. În momentul acesta, contractul este între douã societãþi private, Pregoterm ºi Supercom.
Telescaunul din Parâng intrã în reparaþii
T
Limitatoare de vitezã la Vulcan utoritãþile locale de la Vulcan vor sã previnã producerea unor accidente în zonele intens circulate.
Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Iunie 2017
elescaunul din Parâng intrã în reparaþii. Este vorba de vechea instalaþie de transport pe cablu care a fost datã în folosinþã în urmã cu 45 de ani.
Vechiul telescaun urmeazã a fi reparat astfel încât acesta sã fie pregãtit pentru sezonul de iarnã care urmeazã. “Reparaþii telescaun transport persoane ORICT 100010/35/ 1972-baza Parâng, confecþionare ºtanþã =1 buc, confecþionare calup pentru cãptuºire moletã (ferodou 65x91)=500 buc, montare”, aratã achiziþia de echipamente realizatã de Intrã douã bucãþi la Direcþia de Administrare a Domemetru liniar. Este realizat niului Public ºI Privat Petroºani. din cauciuc cu pelicula Costul reparaþiilor la vechiul reflectorizanta de telescaun din Parâng se ridicã la culoare galbena si are suma de 7,769.81 RON. În staþiunea sistemele de prindere în montanã mai existã un telescaun, asfalt incluse”, aratã acesta fiind inaugurat în anul 2014. anunþul de achiziþie. Monika BACIU 56 de limitatoare de vitezã cumpãrã TRADUCÃTOR administraþia localã de la Vulcan. Pe raza localiAUTORIZAT tãþii au avut loc mai Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ multe accidente de circulaþie care s-au soldat Petroºani, Telefon 0728890014 cu rãnirea pietonilor. Pentru a preveni astfel de incidente neplãcute, autoritãþile iau mãsuri de siguranþã suplimentare. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Noi putem doar monitoriza”, a mai subliniat sursa citatã. Administraþia localã de la Petroºani a predat amplasamentul Consiliului Judeþean Hunedoara, care are obligaþia de a ecologiza zona. Muntele de gunoaie încã este vizibil din oraº. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Iunie 2017
Proiectul ApaServ semnat de Rovana Plumb, urcat pe SEAP ovana Plumb R a semnat la Petroºani pentru ca firma de distribuþie a apei din zonã sã primeascã nu mai puþin de 90 de milioane de euro pentru implementarea unui amplu proiect ce va îmbunãtãþi sistemul de aducþiune al apei ºi canalizarea în mai multe oraºe ale Vãii Jiului. Ministrul fondurilor europene Rovana Plumb a semnat la Petroºani contractul de finanþare, la sediul Societãþii Apa Serv, iar societatea a demarat procedurile de licitaþie, prin Sistemul Electronic de Achiziþii Publice (SEAP).
Lucrãrile, însã, ar putea sã întârzie, dacã vor fi contestate. „Banii au venit, s-a semnat contractul de finanþare, dar lucrãrile mai dureazã. Suntem în situaþia în care am scos la licitaþie, la ora la care vorbim, atât supervizarea, cât ºi
lucrãrile de la Uricani ºi Lupeni. Sunt pe SEAP. Urmeazã licitaþiile ºi eu sper ca cel puþin aceste 3 lucrãri sã înceapã anul acesta”, a spus Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Proiectul este cofi-
Centura Petrilei intrã în reparaþii în 2018 or fi bani pentru reabilitarea ºoselei V de centurã din Petrila. Iniþial, autoritãþile din oraºul Petrila ar fi vrut sã o repare, cu banii prin care se fãcea închiderea minei Petrila, însã, ºoseaua de centurã a oraºului este tot la stadiul de drum industrial.
Primarul Vasilicã Jurca a primit, însã, asigurãri cã banii vor fi disponibili anul viitor, aºa încât sperã ca atunci sã ºi porneascã asfaltarea acestui drum, care ar duce spre fosta minã, dar unde va fi mutatã primãria. „Am solicitat la Ministerul Energiei ºi, la ora asta, am o adresã prin care ministerul mã anunþã cã s-au fãcut toate demersurile pentru avizarea proiectelor pentru ºoseaua de conturã ºi împrej-
muirea perimetrului minier de la Petrila ºi, în bugetul din 2018, vor fi alocaþi bani pentru execuþia acestor lucrãri”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Primãria se va muta în sediul administrativ al fostei mine ºi acolo vor fi ºi toate celelalte servicii ce þin de administraþia publicã localã. „Cred cã în 2018, vom primi, prin HG, de la Ministerul Energiei, tot perimetrul minier ºi clãdirile care au fost solicitate de primãrie”, a mai adãugat edilul. Reprezentanþii Ministerului Culturii au venit la Petrila, în luna ianuarie a anului 2016 ºi au inspectat construcþiile. Atunci s-au fãcut primele precizãri ºi s-a stabilit ce mai rãmâne, iar ºoseaua de centurã va fi un drum absolut util pentru viitoarea destinaþie a clãdirilor. Diana MITRACHE
nanþat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare 2014-2020 ºi are o valoare totalã aprobatã de 90 de milioane de euro, 85% din valoarea contractului reprezentând fonduri europene neram-
bursabile; 13% fiind alocaþi de la Bugetul de stat, iar 2% reprezentând contribuþiile locale ale Consiliilor Locale ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Primele lucrãri au loc în Lupeni ºi apoi la Uricani. „În Lupeni vom
avea lucrãri foarte mari în Cartierul ªtefan, unde se va reabilita total. La Uricani se reabiliteazã o jumãtate de oraº, plus cei din Câmpul lui Neag. La ora aceasta, ei nu au apã potabilã, dar dupã lucrãrile ample pe care le vom face, ei vor avea apã potabilã”, a mai adãugat Costel Avram. La Lupeni vor fi reabilitaþi nu mai puþin de 17 km de reþea, iar la Uricani alþi 7 km, plus alþi 8 km ce vizeazã extinderea reþelelor apã la Câmpu lui Neag. Lucrãrile, însã, vizeazã ºi zone din toate celelalte oraºe ale Vãii Jiului. Diana MITRACHE
ªcoli ºi grãdiniþe, anvelopate la Petrila
N
u mai puþin de 6 ºcoli ºi grãdiniþe din Petrila ar putea fi reabilitate complet, în baza unui proiect cu finanþare europeanã. Acesta a fost deja scris ºi urmeazã sã fie depus, iar la final, edilii cred cã vor avea inclusiv un bazin didactic în curtea uneia dintre ºcolile din oraº. „Vreau sã depunem cereri de finanþare pe POR (n.r. Programul Operaþional Regional), pentru reabilitarea termicã ºi a instalaþiilor din aceste instituþii.
Este un prim program de modernizare pe POR pentru ºcoli. ªi, tot pe partea de infrastructurã ºcolarã, am mai depus la CNI (Compania Naþionalã de Investiþii) o cerere pentru un bazin olimpic de înot în curtea ªcolii nr 5 ºi am
Patru turiºti salvaþi de pe crestele Parângului
P
atru persoane au fost salvate de salvamontiºti dupã ce au fost surprinse de întuneric în zona de creastã a masivului Parâng. Alarma s-a dat miercuri, în jurul orei 23, iar pentru gãsirea ºi recuperarea turiºtilor surprinºi de întuneric ºi ceaþã au fost mobilizaþi salvatorii montani din Gorj. Cei patru tineri aveau probleme din cauza temperaturii scãzute, nu se puteau orienta în teren ºi riscul unui accident era ridicat. Salvamontiºtii au reuºit sã gãseascã grupul, au fãcut o evaluare
garanþia cã acest proiect va aprobat ”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Construcþiile respective nu au mai fost reabilitate de ani de zile ºi primarul din localitate spune cã are de gând sã investeascã ºi în acest domeniu. Reabilitarea ar urma sã cuprindã atât anveloparea exterioarã, cât ºi reparaþiile interioare, ori montarea de geamuri termopan, acolo unde este necesar. Sunt construcþii vechi, unele dintre ele de zeci de ani ºi au nevoie de o reabilitare totalã. Diana MITRACHE
a problemelor medicale ale turiºtilor ºi apoi au demarat acþiunea de recuperare de pe munte. ”În jurul orei 2.30 salvamontiºtii ºi turiºtii au ajuns la locul unde îi aºtepta ambulanþa salvamont, toatã lumea este în regulã. (…) Turiºtii au rãmas în zona cu semnal telefonic, au identificat ºi oferit indicii prin care Salvamont sã poatã deduce unde se aflã, au rãmas grupaþi, au încercat sã se protejeze de frig. (…) Au tratat situaþia responsabil ºi nu au intrat în panicã”, spun salvatorii. În stare de alertã au fost si salvatorii montani din Parâng (Petroºani) pentru a interveni în caz cã li s-ar fi cerut ajutorul. Maximilian GÂNJU
4 Politic Nu sunt în totalitate mulþumit pentru cã se puteau face lucruri mult mai multe ºi bune – Laurenþiu Nistor Personal, nu am nicio dezamãgire legatã de Guvern – Cristian Resmeriþã
HUNEDOARA ÎNTRE DEZAMÃGIRI ªI ÎMPLINIRI
Funcþia de ministru, nu este o funcþie de salã – Natalia Intotero Problema este cã cineva încearcã sã ne ducã de nas - Mircea Ioan Moloþ Guvernul Grindeanu ºi-a pierdut susþinerea politicã. Comitetul Executiv al Partidului Social Democrat i-a retras sprijinul politic premierului Sorin Grideanu. Este pentru prima datã când partidul aflat la guvernare retrage sprijinul politic propriului guvern. Liderii judeþeni ai celor douã partide aflate la putere, PSD ºi ALDE, vãd diferit situaþia. “Orice Guvern este pus politic, nu este un Guvern de tehnocraþi, ca atare, inclusiv Guvernul Grindeanu a fost un Guvern politic. Având în vedere cã s-a fãcut analiza guvernãrii cu minusuri ºi plusurile, a reieºit cã trebuie schimbatã puþin struc-
Politic 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Iunie 2017
tura guvernului. În urma ieºirii din salã a premierului, Comitetul Executiv Naþional a hotãrât retragerea sprijinului politic pentru funcþia de premier a domnului Grindeanu. Dânsul nu poate face declaraþii din astea (cã Cex nu poate retrage sprijinul politic-n.r.) pentru Cex-ul este un organ legislativ, constitutiv conform statutului partidului ºi nu putem ca de fiecare datã sã convocãm congresul. CEx este organul de conducere între congres ºi îºi asumã responsabilitatea”, a declarat Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara. Preºedintele socialdemocraþilor hune-
doreni nu este mulþumit, în totalitate, de activitatea Guvernului Grindeanu în cele ºase luni de mandat. “Sorin Grindeanu a spus cã îºi dã demisia în momentul în care preºedintele numeºte un premier de la PSD, ceea ce este o anomalie pentru cã nu poþi sã îl obligi pe preºedinte sã numeascã un premier înainte de a pleca din funcþie. Sper ca astãzi alianþa PSD-ALDE sã transmitã o propunere de premier, preºedintelui Klaus Iohannis ºi sã trecem la treabã cã nu e timp de pierdut, þara trebuie guvernatã. România trebuie sã o ducã mult mai bine, nu sã o ducã bine sau biniºor. Nu sunt în totalitate mulþumit pentru cã se puteau face lucruri mult mai multe ºi bune”, mai spus sursa citatã. De cealaltã parte,
Cristian Resmeriþã, preºedintele executiv al PSD Hunedoara nu are ce sã îi reproºeze Guvernului condus de Sorin Grindeanu. Resmeriþã susþine cã în cele ºase luni de mandat, oamenii din Valea Jiului au simþit o îmbunãtãþire a calitãþii vieþii. “Dacã discutãm de Valea Jiului eu sunt mulþumit de niºte chestiuni pentru cã trebuie sã vedem ce s-a fãcut pentru pensionari. Pentru cei cu grupa I ºi ÎI de muncã 1990 – 2011, care au ieºit la pensie s-a dat clar hotãrâre de Guvern cã le dã banii în iulie ºi în decembrie, pentru cei din 1990 – 2001 le dã în iulie, pentru cei din 2001 – 2011 le dã în decembrie. Legea 155 cu recalcularea pensiilor merge înainte. Proiectele de infrastructurã au fost finanþate ºi merg mai departe. Nu pot sã spun cã nu s-a
fãcut treabã. Dacã ne gândim la punctul de pensie a fost mãrit la 1 ianuarie ºi, acum, la 1 iulie iar se mãreºte de la 917 lei la 1000 de lei. Sunt mãsuri pe care oamenii din Vale le simt în mod favorabil, în Valea Jiului sunt pensionari mulþi ºi ei resimt în buzunare ºi câºtigurile”, a declarat Cristian Resmeriþã, preºedintele executiv al PSD Hunedoara. Mai mult decât atât, Cristian Resmeriþã spune cã cea mai importantã realizare a Guvernului Grindeanu a fost prelungirea activitãþii la exploatãrile miniere Lupeni ºi Lonea. “Cel mai important lucru care s-a fãcut pentru noi, Guvernul de tehnocraþi a spus cã închid mina Lupeni ºi Lonea în 2017, adicã anul acesta, peste 3 luni, Guvernul PSD a fãcut în aºa fel încât a prelungit perioada cu încã un an ºi 3 luni pânã în decembrie 2018. Eu sper cã încã mai putem sã o prelungim pentru cã decizia 787 prin care se închid exploatãrile miniere îi dispare valabilitatea ºi putem, poate sã ducem mai departe. Pentru Vale este un bilanþ pozitiv, numai dacã ne gândim ce s-a fãcut cu exploatãrile miniere, cu Lupeni ºi Lonea cã li s-a prelungit viaþa, dar ele nu se închid pânã în 2027. Cã ne convine,
cã nu ne convine sunt niºte paºi înainte. Personal, nu am nicio dezamãgire legatã de Guvern. În astea 6 luni cât au fost la guvernare nu am avut cerinþe cãtre domnul Dragnea ºi cãtre Guvern la care sã nu primesc un rãspuns favorabil”, a mai spus Cristian Resmeriþã. La fel ca Laurenþiu Nistor, ºi Natalia Intotero are dezamãgiri legate de guvernarea Grindeanu. “Am foarte mulþi miniºtri de a cãror activitate nu sunt mulþumitã, ministrul Culturii pentru cã încã suntem la stadiul de blocare pentru cã celelalte cetãþi dacice sã treacã în administrarea Consiliului Judeþean ºi ministrul Transporturilor pentru cã am fãcut foarte multe interpelãri pentru cetãþenii, care nici în momentul de faþã nu au fost despãgubiþi, pentru lucrãrile efectuate la tronsonul de autostradã care a fost dat în folosinþã din 2010. Consider cã noi am câºtigat alegerile pe un plan de guvernare foarte bine întemeiat ºi acesta trebuie dus la bun sfârºit. Din punctul meu de vedere, consider cã aceastã funcþie de înaltã demnitate, funcþia de ministru, nu este o funcþie de salã, ci este o funcþie prin care cel care acceptã sã fie nominalizat ºi validat pentru orice portofoliu
de ministru, trebuie sã conºtientizeze cã în spatele unei scutieri politice sunt milioane de voturi din partea românilor care ºi-au pus speranþa într-un viitor mai bun al României. Atâta timp cât sunt acolo, prioritatea principalã a lor trebuie sã fie cetãþeanul”, a declarat Natalia Intotero, deputat PSD Hunedoara. PSD a câºtigat alegerile datoritã votului cetãþenilor care au susþinut programul de guvernare propus ºi nu datoritã nominalizãrii unor persoane care sã conducã Guvernul, mai spune Natalia Intotero. “Nu au candidat persoane uninominal, toþi care au ajuns miniºtri, au ajuns pe baza unei susþineri politice. Este un guvern politic ºi de aceea în momentul care aceste persoane nu mai fac faþã trebuie sã
conºtientizeze ºi sã facã un pas în spate. Oferta noastrã de guvernare a fost foarte bine întemeiatã ºi mãsurile noastre se leagã, ori neîndeplinirea acestora în calendarul de acþiuni poate sã duc la neîndeplinirea în mare parte a ofertei de guvernare. Am câºtigat pe baza unei oferte de guvernare bine întemeiate, nu am câºtigat niciunul dintre noi pe un vot uninominal. Atâta timp cât eºti acolo trebuie sã pui pe primul loc cetãþeanul”, a mai spus deputatul PSD.
"
Nu este bine ceea ce s-a întâmplat"
Un alt partid aflat în coaliþie este ALDE. Preºedintele ALDE Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, susþine cã ceea ce s-a întâmplat nu este un lucru bun pentru þarã. “Nu este bine ceea
ce s-a întâmplat. Nu e bine nici pentru coaliþie, nici pentru þarã ºi chiar dacã sunt liderul unui partid care fac parte din aceastã coaliþie cred cã era mult mai inteligent dacã se gãseau alte soluþii pentru cã nu pot sã cred cã absolut toþi miniºtrii nu au fost performanþi, ºi o sã merg pe spusele domnului Dragnea, care acum nu foarte mult timp spunea cã programul de guvernare este în grafic, cã miniºtrii sunt buni, competitivi, valoroºi ºi dintr-o datã ne-am trezit cã nici mãcar unul nu mai este nici competitiv, nici valoros”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele ALDE Hunedoara. Liderul ALDE Hunedoara apreciazã faptul cã se încearcã o manipulare, iar viitorul politic al lui Sorin Grindeanu s-a terminat. “Problema este cã cineva încearcã sã ne ducã de nas, fiindcã au precizat cã dacã nu ar fi plecat premierul din salã se remaniau doar 2-3 miniºtri ºi premierul ar fi rãmas. Dacã e adevãrat, la Grindeanu i s-au oferit înainte de evalua-
re tot felul de posturi, mult mai bine plãtite decât acesta. Este o chestiune de orgoliu la un om politic de vârsta lui care ar fi avut un viitor. E clar cã, acum, în PSD, Grindeanu, nu mai are niciun viitor, dar ar fi avut un viitor strãlucit, dacã, continua în poziþia de premier, gândindu-mã la faptul cã peste 5% coeficientul de creºtere economiei este cel mai mare din Europa. Aºa îl vãd îngropat, definitiv, pe Grindeanu în Partidul Social Democrat”, a mai spus Mircea Ioan Moloþ. Nici Mircea Ioan Moloþ nu este mulþumit de activitatea Guvernului condus de Sorin Grindeanu. Acesta are nemulþumiri legate ºi de activitatea unor miniºtri ALDE, nominalizând portofoliul Energiei, acolo unde s-au produs unele schimbãri fãrã logicã. “Da, am multe dezamãgiri legate de guvernarea Grindeanu, despre Grindeanu, de miniºtri, atât cei care provin din partidul meu (ALDE), cât cei de la Finanþe, Sãnãtate.
Spitalul Judeþean era finanþat de Ministerul Sãnãtãþii, s-a oprit la lucrurile care erau mai importante, dar aici are o vinã ºi Consiliul Judeþean, sã îl construieºti ºi sã nu îl mobilezi ca sã poatã fi utilizabil. Mã gândesc la CEH, de care depinde întreaga economie a judeþului Hunedoara ºi sã nu iei niºte mãsuri ºi sã pui niºte oameni responsabili, nu învârtind ca la o roatã spiþa care a mai fost acum câteva luni, ºi o readuc, ºtiind bine cã scârþâie ºi se poate rupe oricând. Ce împlinire sã am în judeþul Hunedoara când am lãsat un parc industrial
gata fãcut, la Cãlan ºi creºte iarba, ce împlinire sã am când am lãsat un centru de afaceri la Simeria ºi sunt în situaþia sã dea banii înapoi, ce satisfacþie sã am când am luptat ca sã am un judeþ curat ºi un deponeu cu spaþiu de sortare ºi acum Valea Jiului este gunoierul judeþului....?”, a încheiat preºedintele ALDE Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Coaliþia PSD-ALDE a înaintat preºedintelui României, Klaus Iohannis, o scrisoare prin care prezintã faptul cã lui Sorin Grindeanu i-a fost retras sprijinul politic. Monika BACIU
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Iunie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Iunie 2017
„ImproMisiune pentru Mela” spectacol de caritate la teatru
om râde cum demult nu am V mai fãcut-o la teatrul din Petroºani, acolo unde douã trupe de actori tineri ºi absolut talentaþi vor avea plãcerea sã ne invite la un spectacol complet de improvizaþie.
Sunt douã trupe, care îºi unesc talentele, fãrã sã fi lucrat pânã acum împreunã, ca publicul sã râdã. Intrarea este gratuitã, dar spectacolul este unul de caritate. Îl fac pentru o colegã, actriþã, ce are nevoie de un transplant ºi, desigur, are nevoie de
bani. „Sunt douã trupe de improvizaþie, noi, ImproStory din Petroºani ºi colegii noºtri de la Târgu Mureº, eMISIUNE IMPROsibilã. Ne unim forþele, în încercarea de a ajuta o colegã, o prietenã bunã, actriþa Mela Mihai. Ea este actriþã la Târgu Mureº ºi a fost diagnosticatã cu o boalã foarte rarã. Încercãm sã strângem bani pentru a o ajuta în transplantul pe care urmeazã sã ãl facã”, a spus Sergiu Fîrte, membru în trupa ImproStory, actor la Petroºani. Sâmbãtã, 17 iunie, de la ora 18.00,
Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu va gãzdui spectacolul „ImproMisiune pentru Mela”. Douã trupe de improvizaþie „Impro Story” ºi „eMISIUNE IMPROsibilã” îºi propun o misiune greu de realizat, dar cu ajutorul nostru al tuturor, una de succes. Din cele douã trupe fac parte actori ai Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani, dar ºi actori ai Teatrului Naþional Târgu Mureº, spectacolul fiind unul caritabil. „Veþi avea ocazia sã vedeþi ceva unic, în Valea Jiului. Va fi cu muzicã, cu distracþie, voie bunã. Adicã, ne
distrãm ca sã facem un lucru bun, pentru Mela Mihai. Nu ne-am vãzut pânã acum, dar sigur va fi show”, a promis Alexandru Cazan, actor, membru al aceleiaºi trupe de improvizaþie Actriþa Mela Mihai suferã de o boalã extrem de rarã ºi are nevoie de ajutor.
Actorii ne invitã sã râdem împreunã, dar la final, din puþinul pe care îl aveþi sã donaþi, pentru a o ajuta pe Mela sã revinã pe scenã, locul pe care îl iubeºte atât de mult. Intrarea este liberã! „Intrarea e gratuitã, ieºirea se plãteºte. Este un spectacol caritabil ºi nu am
Duminicã, Avram Iancu pleacã în periplu pe Dunãre uminicã, în faþa primãriei din D Petroºani, fanii bibliote-
carului Avram Iancu sunt aºteptaþi sã îl conducã spre marea aventurã, pe Dunãre. Tânãrul care a trecut înot Canalul Mânecii vrea acum sã înoate, tot fãrã costum special, în Dunãre ºi nu oricum, ci de la izvoare, la vãrsare. Periplul sãu înot începe în Germania, acolo unde izvorãºte Dunãrea ºi, timp de 60 de zile îl ºi putem urmãri live pe site-ul sãu. „Sunt 2.860 de km ºi mi-am propus sã parcurg o medie de 50 km /zi ºi, dacã ne þinem de grafic,
asta ar însemna 60 de zile. Undeva în 20 august ar trebui sã ajung în Portul Sulina ”, a spus Avram Iancu, înotãtorul care a reuºit performanþa uluitoare de a traversa Canalul Mânecii. Avram Iancu a fãcut ultimele sale antrenamente ºi chiar miercuri a înotat
timp de 10 ore în Mureº, iar acum se pregãteºte de o nouã mare aventurã a vieþii sale. „M-am pregãtit încã din 1 decembrie anul trecut, la bazinul din Petroºani. Am înotat acolo aproape zilnic, apoi, când apele s-au dezgheþat, am înotat în apele din spatele casei mele
ºi, dupã cum ºtiþi, am realizat ºi douã antrenamente mai lungi, pe douã râuri importante ale patriei, Siret ºi Mureº”, a mai adãugat înotãtorul. Avram Iancu este bibliotecar ºi spune cã ideea de a face acest traseu pe Dunãre l-a inspirat din biblioteca unde lucreazã ºi vrea ca astfel sã îi îndrume pe copii sã citeascã, indiferent dacã o fac dintr-o carte, sau de pe un alt dispozitiv electronic. „Am recitit cartea „Pilotul de pe Dunãre”, romanul care descrie o cãlãtorie fascinantã ºi cãruia vreau sã îi dau pur ºi simplu viaþã, în speranþa ºi în dorinþa ca generaþia tânãrã sã gãseascã plãcerea
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
fixat un preþ al biletelor, dar mergem pe încrederea în oameni ºi sperãm ca, din puþinul lor, sã doneze, pentru a putea sã salvãm împreunã o viaþã”, a adãugat ºi Mihai Alexandru, actor la Petroºani. Diana MITRACHE
lecturãrii în mod clasic. ªi, în acelaºi timp, tinerii vor putea sã urmãreascã, pe display-ul telefoanelor mobile, evoluþia mea prin GPS, încercând sã facem o simbiozã astfel, între clasic ºi modern, între cartea, pe suport de hârtie ºi internetul, douã lucruri ce nu se bat cap în cap, ci sunt complementare ºi se completeazã reciproc”, a conchis bibliotecarul. Duminicã la ora 11,00, suntem aºteptaþi în faþa primãriei din Petroºani, acolo de unde, cel care a cucerit Canalul Mânecii va pleca într-o nouã mare aventurã. Nu îi va fi uºor, dar la final, spune cã vrea sã aprindã o fãclie într-un vechi far de la Sulina. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Iunie 2017
Henþ cu mâna
ASALTUL FINAL Aºadar, mâine ziua marii încercãri: barajul de promovare, manºa I, în Liga a III-a a fotbalului românesc pentru Inter Petrila. Va fi un nou moment al adevãrului pentru
fotbalul Vãii Jiului, bântuit de atâtea eºecuri în ultimii zece ani, când mai mult s-a retrogradat decât promovat... Fotbaliºtii din estul Vãii Jiului par mai
hotãrâþi ºi mai motivaþi decât colegii lor din Vale din anii anteriori. Toatã suflarea fotbalisticã din Valea Jiului recunoaºte faptul cã Inter Petrila este cea mai bunã grupare ºi cã îºi meritã pe deplin poziþia. Sã vedem însã ºi ce capacitate are adver-
sarul din judeþul Timiº, o zonã recunoscutã pentru forþa fotbalului sãu. Dacã Inter Petrila va câºtiga meciul fãrã sã primeascã gol, mai mult ca sigur cã are prima ºansã la calificare. Publicul va avea un rol important, se mizeazã la peste 1.000
de spectatori. Spectatori care ar putea sã fie bucuroºi la finalul unei partide al cãrui scor sã le dea speranþe pentru meciul retur. Petrila are oportunitatea de a repune fotbalul Vãii Jiului pe harta fotbalului la nivel naþional.
Fotbal. Baraj
ALB-ALBAªTRII VS. ALB-ALBAªTRII! A
dversarul de mâine al Inter Petrila, A.C.S. Ghiroda, campioana Ligii a IV-a Timiº s-a înfiinþat în anul 2010, având aceleaºi culori ca ale echipei petrilene! Este o echipã cu un staff bine organizat, punctul forte fiind cunoscutul Paul Codrea (36 ani), fostul internaþional (de 47 de ori), în prezent antrenorul principal al echipei.
Vedeta echipei este Leo Naidin, fostul component de la Dinamo ºi Poli Timiºoara. Într-un campionat cu 18 echipe (34 de
Handbal
Un turneu final ca un festival!
as cu pas, echipa de junioare V (gr. 2006-2007) a P C.S.S. Petroºani, antrenatã de
prof. Edith Mileti, a ajuns pânã la turneul final naþional care a avut loc la Rm. Vâlcea (6-8 iunie a.c.), în organizarea F. R. Handbal, care a asigurat condiþiile de cazare ºi masã. A fost un turneu cu 16 echipe, împãrþite în douã grupe, C.S.S. Petroºani fãcând parte din Grupa 1
etape), echipa din Ghiroda a marcat 138 de goluri, o cifrã impresionantã chiar ºi la acest nivel! Nu a pierdut decât douã jocuri, 1-2 cu
Pobeda Dudeºtii Vechi (et.4) ºi 1-3 cu Unirea Banloc (et. 2), realizând câteva scoruri astronomice: 8-0 cu Voinþa Biled, 10-3 cu Avântul
alãturi de Art Galaþi, Danubius Galaþi, C.S.O. Plopeni, C.S.S. Caracal, C.S.M. Miercurea Ciuc Lic. Teoretic „Mozes” Tg. Secuiesc ºi C.S.S. 6 Bucureºti. A fost o competiþie ineditã sub titulatura „Festivalul Naþional de Mini Handbal” în care nu s-a þinut cont de rezultate (C.S.S.P. a câºtigat cinci dintre cele 7 meciuri), toate echipele fiind premiate. Lotul echipei din Petroºani a fost alcãtuit din urmãtoarele componente: Sidonia Peter (p), Ioana Niþã, Edina Kiss, Lorena Postolache, Aida Vãtãºelu, Diana Bartha, Diana Rache, Denisa Isari, Maria Tuhuþ, Alexia, Alexia Borbei, Sara Bulf, Iulia Niþã. Din sezonul urmãtor, echipa va trece la categoria junioare IV, urmând a ataca alte trepte spre performanþã.
Perian, 8-0 cu Progresul Gãtaia, 9-0 cu A.S. Peciu Nou, 8-2 cu A.S. Murani. Golgeterii echipei
sunt: Alex. Barany (27 goluri), Sebastian Budur (22 goluri) ºi Emanuel Pãtraºcu (19 goluri).
Rugby
ªtiinþa Petroºani a încheiat sezonul FÃRÃ MEDALIE...
âºtigãtoare C în ultimii ani de trei ori a Diviziei Naþionale de Seniori (Liga a II-a) la rugby, ªtiinþa Petroºani nu a mai putut realiza în acest sezon succesele anterioare. Jucând în finala micã (locurile (3-4) cu Stejarul Buzãu, deºi a condus cu 6-3, buzoienii au
revenit dupã pauzã, câºtigând cu 17-14, întrând în posesia medaliilor de bronz, punctele realizate de Chiriac, Þandea ºi Borz fiind insuficiente pentru atingerea obiectivului propus. Titlu a revenit celor de la Bucovina Suceava, care a câºtigat la limitã meciul cu C.S. Nãvodari.
RUGBY DNS CLASAMENT FINAL 2016-2017 z Stejarul Buzãu - ªtiinþa Petroºani 17-14 z C.S. Nãvodari – Bucovina Suceava 25-26 - - - - - - - 1. Bucovina Suceava 2. C.S. Nãvodari 3. Stejarul Buzãu 4. ªtiinþa Petroºani
Paginã realizatã de Genu TUÞU
M jo