CVJ NR. 1356 JOI 15 IUNIE 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1356

Cronica Vãii Jiului Joi, 15 Iunie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Ciobanul care ºi-a Încurcate-s cãile gunoaielor ucis confratele va rãmâne dupã gratii ãrbatul a fost arestat preventiv B pentru 30 de zile sub acuzaþia de omor, dupã ce ºi-a ucis bãtaie un rival,

în scandalul din Retezat. Ciobanul n-a mai contestat decizia instanþei de fond ºi va rãmâne în arest pânã aproape de mijlocul lunii iulie. Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au stabilit cã ciobanul din Vaslui, Mihai Obreja, este cel care ºi-a lovit cu o bâtã un rival ºi l-a ucis, în urma unei bãtãi iscate între cinci ciobani care-ºi pãºunau oile în zona ªaua Paltina din Retezat. Obreja a fost arestat preventiv ºi putea contesta decizia judecãtorilor în termen de 48 de ore însã n-a mai fãcut acest lucru. Totuºi, ciobanul le-a cerut magistraþilor hunedoreni sã fie lãsat în arest la domiciliu pe durata anchetei penale efectuate de

procurori, cerere respinsã de instanþã. Reamintim cã douã tabere de ciobani s-au încãierat în vârful Retezatului, scandalul pornind de la împãrþirea locurilor de pãºunat. Cearta a culminat într-o bãtaie generalã, cu bâte ºi bolovani iar unul dintre pãstori a murit. Alþi trei ciobani au fost rãniþi în confruntare ºi sunt cercetaþi penal în dosar. Pentru calmarea spiritelor ºi coborârea rãniþilor a fost nevoie ca mai multe echipe de jandarmi montani ºi salvamontiºti din structurile aflate în vestul Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU

Hunedoara – în pragul de a returna 50 de milioane de euro

L

icitaþii anulate de CNSC ºi contestate la Curtea de Apel Alba Iulia. Contracte de urgenþã, anulate de CNSC ºi o bãtãlie nesfârºitã pe gunoiul din Hunedoara. Aºa ar putea fi caracterizatã, pe scurt, situaþia cu care se confruntã judeþul Hunedoara în ceea ce priveºte deºeurile. >>> PAGINA A 3-A

Încã o rundã de angajãri la CEH omplexul Energetic Hunedoara C pregãteºte noi angajãri. Este a treia rundã care are loc anul acesta. Se recruteazã 73 de persoane pentru trei sucursale ale Complexului Energetic Hunedoara. “Începând din data de 30.06.2017, ora 800, în cadrul Complexului Energetic Hunedoara va avea loc o nouã serie de concursuri pentru completarea deficitului de

personal. În oferta viitoarelor angajãri de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara se regãsesc pentru Sucursala E.M. Livezeni: 16 posturi de electrician subteran, 12 posturi de lãcãtuº subteran, 2 posturi de lãcãtuº suprafaþã, 38 posturi de muncitor necalificat subteran. Pentru Sucursala PRESTSERV Petroºani 2 posturi de ºef manevrã, pentru Sucursala Electrocentrale Paroºeni 1 post de mecanic

locomotivã ºi douã posturi de impiegat de miºcare”, aratã informarea CEH. Angajarea personalului se va face pe o duratã determinatã de 6 luni, cu o perioadã de probã de maxim 15 zile. Conducerea CEH nu a renunþat la bibliografie, însã a flexibilizat criteriile în baza cãrora se va face angajarea personalului. “Am flexibilizat puþin criteriile, de aceea ºi la mina Vulcan am avut peste 400 de candidaþi pentru

cele 28 de posturi. Nu le mai cerem 10 clase, ci 8 clase pentru muncitorii necalificaþi”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Dosarele de înscriere se

depun în perioada 23 – 28 iunie 2017, între orele 9:00 - 12:00. ªi ministrul Energiei, Toma Petcu a subliniat, la Petroºani cã angajãrile sunt necesare. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Iunie 2017

Restrângerea mineritului a afectat donarea de sânge scãzut simþitor numãrul celor care vin A de bunã-voie sã doneze

sânge. Când au nevoie, medicii ºtiu la cine sã apeleze, pentru cã donatorii vechi sunt gata imediat sã vinã în ajutor, aºa cum au fãcut-o mereu, însã, în Valea Jiului, restrângerea mineritului se resimte chiar ºi în acest domeniu. Sunt mai puþini mineri, iar ei erau cei care veneau periodic sã doneze. „Dacã pânã acum câþiva ani, media eram cam de 200 de donatori pe lunã, acum a scãzut la 160, maxim 170. Avem donatori din toate

mereu”, a spus dr. Constantin Gheorghiu, medic specialist de la Centrul de Transfuzii Sanguine din Petroºani. Restrângerea mineritului, dar ºi schimbarea legislaþiei în domeniu a fãcut sã scadã

categoriile. ªi femei ºi bãrbaþi, dar predominã bãrbaþii, în general, mai mulþi oameni care lucreazã în minerit ºi, din pãcate, dupã cum ºtim mineritul e pe cale de dispariþie, la fel ca ºi donatorii care se împuþineazã

Emanoil Andronache:

“Indiferent cine e în sediu, trag la sorþi ºi bat PNL-ul în Lupeni”

R

ezultatul alegerilor parþiale de la Lupeni dã aripi celor din Partidul România Mare. Candidatul PRM l-a surclasat pe cel al PNL, iar încrederea în forþa organizaþiei Partidului România Mare creºte. Emanoil Andronache, preºedintele PRM Hunedoara, spune cã peste 3 ani, va putea desemna candidatul pentru funcþia de primar prin tragere la sorþi, iar acesta va învinge candidatul PNL-ului. “Liberalii nu au înþeles nimic din bãtaia care le-am administrat-o duminicã. Dacã lasã uºa deschisã pentru Napãu singura problemã este cã vor trage curent trei ani, cã Napãu

nu va intra în PNL. ªi chiar dacã se va duce la PNL, atât de puternicã e organizaþia PRM de la Lupeni încât ca sã bat PNL-ul, voi desemna candidatul prin tragere la sorþi, nici mãcar nu ma chinui sã gãsesc. Indiferent cine e în sediu, trag la sorþi ºi bat PNL-ul în Lupeni”, a declarat Emanoil Andronache, preºedintele PRM Hunedoara. În plus, liderul PRM este de pãrere cã liberalii ar fi trebuit sã îl susþinã pe Radu Napãu Stoica în cursa electoralã. “Trebuia PNL sã sprijine PRM. Nu au crezut ºansa noastrã, dar viaþa a demonstrat cã asta trebuiau sã facã. Adevãrul e cã viaþa a demonstrat cã PNL trebuia sã susþinã candidatul PRM”, a mai spus sursa citatã. Candidatul PRM a obþinut 1603 voturi, în timp ce candidatul PNL a obþinut 1583 de voturi. Monika BACIU

5,27% rata ºomajului în Hunedoara

A

proape 10.000 de ºomeri sunt înregistraþi la nivelul judeþului Hunedoara. Potrivit datelor de la Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara, numãrul ºomerilor este de 9.820, rata ºomajului fiind de 5,27% în luna aprilie a acestui an. Cei mai mulþi ºomeri sunt înregistraþi în zona Haþeg, Orãºtie ºi Deva. Din cei aproape 400 de ºomeri de la Petrila, 200 de indemnizaþi, iar alþii 200 sunt neindemnizaþi, adicã nu primesc indemnizaþie de ºomaj. La Petroºani sunt înregistraþi circa 700 de ºomeri, dintre care numai 250 primesc indemnizaþie de ºomaj. La Vulcan sunt puþin peste 600 de ºomeri, în timp ce la Lupeni numãrul acesta se apropie de 600.

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

numãrul acestor donatori. „Cei care doneazã au avantaje, sigur, nu ca mai acum mulþi ani, când primeau douã zile libere, plãtite. Acum, au liber doar în ziua donãrii. E ºi vina noastrã. Poate ºi faptul cã nu mai au aceleaºi avantaje, cu toate cã în Occident, de exemplu, se merge pe donare de bunã-voie ºi fãrã niciun avantaj. La noi, încã se mai lucreazã la aceastã problemã, însã, donatorii vechi sunt oamenii serioºi ºi care vin atunci când îi chemãm, cã avem nevoie de ei, urgent. Pe aceastã armatã ne putem baza”, a mai adãugat medicul specialist.

“La sfârºitul lunii aprilie 2017, rata ºomajului înregistrat la nivel naþional a fost de 4,34%, mai micã cu 0,21 pp decât cea din luna anterioarã ºi mai micã cu 0,35 pp decât cea din luna aprilie a anului 2016. Dintre cele 380.813 persoane înregistrate în evidenþele agenþiilor teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã, 74.253 primeau indemnizaþie de ºomaj. Comparativ cu luna precedentã, rata ºomajului masculin a scãzut de la 4,96% în luna martie 2017 la 4,71%, iar rata ºomajului feminin a scãzut de la 4,06% în luna martie la 3,90 %”,

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

aratã cei de la ANOFM. Nivelurile cele mai ridicate ale ratei ºomajului au fost în judeþele: Vaslui (10,76%), Teleorman (9,73%), Mehedinþi (9,34%), Galaþi (9,13%), Dolj (8,60%), Buzãu (8,49%), Gorj (8,24%), Olt (7,10%), urmate de judeþele Ialomiþa (6,61%) ºi Dîmboviþa (6,20%). Judeþul Ilfov a continuat sã înregistreze, ºi în luna aprilie 2017, cea mai micã ratã a ºomajului (0,95%) Monika BACIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

Ziua mondialã a donatorului de sânge este sãrbãtoritã în fiecare an, la 14 iunie, de þãri din întreaga lume. Potrivit Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, manifestarea are rolul de a aduce un omagiu donatorilor de sânge ºi, în acelaºi timp, prin sãrbãtorirea acestei zile se doreºte creºterea gradului de conºtientizare a nevoii de donaþii de sânge. În aceastã zi, însã, la Petroºani, la Centrul de transfuzii sanguine ce alimenteazã spitalele din toatã Valea Jiului, ºi nu numai, s-au prezentat doar 2 voluntari, care au donat sânge. Diana MITRACHE

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Iunie 2017

Încurcate-s cãile gunoaielor

Hunedoara – în pragul de a returna 50 de milioane de euro

L

icitaþii anulate de CNSC ºi contestate la Curtea de Apel Alba Iulia. Contracte de urgenþã, anulate de CNSC ºi o bãtãlie nesfârºitã pe gunoiul din Hunedoara. Aºa ar putea fi caracterizatã, pe scurt, situaþia cu care se confruntã judeþul Hunedoara în ceea ce priveºte deºeurile. Judeþul Hunedoara se aflã în pragul de a returna 50 de milioane de euro din cauza unor greºeli repetate. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare nu este funcþional nici dupã doi ani de la finalizarea lucrãrilor. Consiliul Judeþean Hunedoara a încercat în repetate rânduri sã desemneze un operator care sã administreze deponeul ecologic de la Bârcea Mare, însã fãrã succes. Nici varianta de URGENÞÃ Consiliului Judeþean Hunedoara nu a funcþionat, Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor dispunând anularea rezultatului procedurii prin care Supercom SA a fost desemnatã de cãtre CJ Hunedoara, pentru o perioadã determinatã, ca titular al contractului de „Servicii de operare ºi administrare a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor Bârcea Mare, judeþul Hunedoara”. Liberalii reacþioneazã. “Licitaþia pentru desemnarea unui operator este blocatã de contestaþii împotriva Caietului de sarcini, deci nici mãcar nu s-a ajuns la momentul depunerii de oferte. Instituþia Prefectului a declarat „o potenþialã stare de urgenþã”, iar CJ Hunedoara a demarat procedura de atribuire directã, desemnând ca operator temporar o firmã din Bucureºti, patronatã de un fost senator PSD. La circa o lunã dupã ce Supercom SA a început exploatarea deponeului, a staþiei de

tratare mecanobiologicã ºi a staþiei de sortare de la Bârcea Mare, dupã ce a încheiat contracte de servicii cu aproape toate primãriile din judeþ, iatã cã procedura organizatã de cãtre CJ Hunedoara a fost anulatã de cãtre CNSC”, aratã un comunicat al PNL Hunedoara. Liberalii cer demisia preºedintelui CJH, Mircea Bobora, din cauza situaþiei cu care se confruntã judeþul. “Dincolo de scãderea încrederii populaþiei în instituþia Consiliului Judeþean din motive de incapacitate managerialã, ceea ce nu mai surprinde pe nimeni în actualul context politic, riscãm importante corecþii financiare din partea Uniunii Europene pentru nerespectarea graficului de derulare a proiectului. Asta fãrã a aduce în discuþie varianta ca deponeul sã fie compromis, deoarece el nu va putea fi predat în starea de “curat”, nou”, viitorului operator, aºa cum se specificã în Caietul de sarcini. Solicitãm preºedintelui CJ Hunedoara, Mircea - Flaviu Bobora, sã demisioneze înainte ca

nefastele consecinþe ale incapacitãþii sale sã afecteze ºi mai grav populaþia judeþului Hunedoara”, mai aratã comunicatul PNL.

G

reºeli cu repetiþie

Nu este pentru prima datã când anumite greºeli din caietul de sarcini duc la anularea licitaþiei. La începutul acestui an, CNSC a obligat Consiliul Judeþean Hunedoara sã refacã documentaþia de atribuire în cadrul contractului de „Delegarea prin concesiune a serviciului de operare ºi administrare a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor Bârcea Mare, judeþul Hunedoara”. Mai multe clauze din contract au fost contestate, iar CNSC a dat câºtig de cauzã contestatarilor. “Obligã U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA ca, în cadrul aceluiaºi termen dispus anterior, sã aducã la cunoºtinþa tuturor operatorilor economici interesaþi modificãrile intervenite în cuprinsul documentaþiei de atribuire prin publicarea acestora în SEAP, în cuprinsul unei erate întocmitã în conformi-

tate cu art. 53 alin. (1) ºi (2) din HG nr. 867/2016, care sã conþinã informaþiile precizate anterior ºi sã continue procedura de achiziþie publicã”, arãta decizia CNSC de la începutul acestui an. Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara susþin cã aºteaptã motivarea Consiliului Naþional al Contestaþiilor. “CNSC a afiºat aceastã decizie, dar motivarea nu a venit. Noi aºteptãm motivarea sã vedem ce spune, pentru cã în momentul acesta avem douã variante. Ei ne cer sã anulãm procedura, reevaluând oferta câºtigãtoare. Lucrurile decurg normal, contractul nu este anulat, deºeurile se depun în continuare. În momentul când primim motivarea scrisã ºi vedem ce anume ne cer sã facem avem douã cãi: una ar fi sã rãspundem în 15 zile CNSC-ului explicând care au fost criteriile în baza cãruia am atribuit contractul. Din momentul acesta sunt încã douã variante: sã rãmânã cum am stabilit noi, CNSC-ul nemaiavând nicio opoziþie ºi a doua variantã este ca Girexim sã facã încã o contestaþie dacã noi vom da Supercomului. Dupã ce vedem motivarea CNSC-ului, dacã noi considerãm cã CNSC ne cere lucruri care depãºesc limita bunului simþ avem varianta sã acþionãm la Curtea de Apel de la Alba”, a declarat Dan Stoian, administratorul public al judeþului Hunedoara. Potrivit lui Stoian, decizia CNSC nu sus-

pendã activitatea de colectare ºi depunere a gunoiului la deponeul de la Bârcea Mare. Gunoiul a ajuns ºi la Curtea de Apel Alba Iulia. “La licitaþia de desemnare a operatorului care prima datã a fost anulatã de CNSC, am refãcut caietul de sarcini, Retim a contestat, din nou, CNSC a spus cã avem noi dreptate, iar Retim a dat în judecatã la Curtea de Apel Alba pe cei de la CNSC. Curtea de Apel a dat cã dispune în parte remedieri, dar nici pânã în ziua de azi nu existã motivarea, ca sã ºtim ce avem de fãcut. Noi am fost parte în proces ca sã susþinem decizia CNSC. Suntem blocaþi cã CNSC-ul va trebui sã revinã. Noi funcþionãm în continuare, cã nu avem ce sã facem. E o situaþie de urgenþã ºi trebuie sã depunem, în continuare, gunoiul”, a mai spus sursa citatã. Retim a câºtigat ºi la Curtea de Apel Alba Iulia. Astfel, instanþa a menþinut, parþial, decizia CNSC prin care Consiliul Judeþean Hunedoara era obilgat sã refacã caietul de sarcini. “Admite în parte plângerea formulatã de petenta S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. cu sediul social în Timiºoara, str. Oituz, nr. 3A, jud. Timiº ºi sediul procesual ales la

SPARL Rãdulescu & Muºoi din Bucureºti, str. Dr. Grigore Mora, nr. 31, sector 1, având CUI 9112229 în contradictoriu cu intimata U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr. 28, jud. Hunedoara ºi în consecinþã: Modificã în parte Decizia nr. 311/C7/2988/81 din 09.02.2017 a Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor în sensul cã obligã autoritatea contractantã U.A.T. Judeþul Hunedoara ºi la refacerea documentaþiei de atribuire în componenþa referitoare la Studiul de fundamentare, prin prezentarea unei analize economico-financiare matematic justificatã prin calcule, cu luarea în considerare a tarifelor maximale ºi a veniturilor din punct de vedere al asigurãrii echilibrului între venituri ºi costuri, respectiv al asigurãrii fezabilitãþii financiare ºi economice a contractului. Menþine în rest decizia atacatã”, aratã soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, nu a putut fi contactat pentru a oferi un punct de vedere cu privire la nouã crizã a deºeurilor cu care se confruntã judeþul Hunedoara. Monika BACIU

4 Actualitate

Încep reparaþiile în blocul din Petrila afectat de incendiu I

Straja- primenitã pentru Nedeia Sânzienelor S ute de localnici ori turiºti participã în fiecare varã, de Sânziene, în Straja, la o petrecere în vârf de munte prin care se menþin tradiþiile strãmoºeºti.

Petrecerea câmpeneascã din Straja este organizatã ºi în acest an de Consiliul Local Lupeni ºi afaceristul Emil Pãrãu, cel care a reînviat acest obicei întrerupt o lungã perioadã de comuniºti. Nedeia Sânzienelor din

Staþiunea Straja are loc pe data de 24 iunie, iar organizatorii fac ultimele pregãtiri pentru eveniment. Manifestarea momârlanilor a prins ºi la turiºti, astfel cã, în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, munþii care strãjuiesc Straja se umplu de turiºti, localnici ºi momârlani. Atracþia nedeii din Straja este un concurs de cai, obicei la fel de vechi ca nedeia în sine, ºi la care gospodarii momârlani ies sã se „fãleascã cu animalele de povarã”. Totodatã vor sã le arate celor care urmãresc întrecerea ºi ce calitãþi au animalele cu

Zilele maghiare au început cu recital de poezie M

ai mulþi copii de la secþia maghiarã a ºcolilor din Petroºani ºi Lupeni au venit miercuri, la prânz, la ªcoala Avram Stanca din Petroºani pentru un recital de poezie.

Este prima manifestare din cadrul Zilelor culturii maghiare din Valea Jiului ºi au demarat înainte de vacanþa celor mici. „Am adus mai repede decât evenimentele principale ale Zilelor Culturale Maghiare, la aceastã ºcoalã, copii din douã clase – secþiile maghiare din douã localitãþi. Ei recitã versuri din Arany Ianos, poetul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Iunie 2017

al cãrui jubileu este în acest an, la 200 de ani de la naºterea lui. Am motivat copiii cu acest jubileu, despre care ei învaþã la ºcoalã ºi profesorii le-au fost alãturi”, a spus Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani, care le-a oferit copiilor, la final, un festin cu pizza ºi sucuri. Zilele Culturii maghiare au loc la

finele sãptãmânii viitoare. Ineditã va fi expoziþia de fotografie a tânãrului Nimrod Bekesi, elev al Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, care va expune, alãturi de bunicul sãu, fotografii la teatru. Nu va lipsi nici tradiþionalul gulaº în aer liber la Brãdet, la finele sãptãmânii viitoare. Diana MITRACHE

care-ºi câºtigã traiul. Fiecare momârlan care se respectã are în gospodãrie cel puþin un cal, bunãstarea lui fiind reflectatã de animal. Cu cât este mai arãtos ºi mai puternic cu atât proprietarul lui este mai avut ºi gospodar. Tradiþia cere ca animalele de tracþiune sã

fie supuse unor probe dificile, iar la final flãcãul care reuºeºte sã câºtige competiþia este declarat „Omul nedeii”. Petrecerea continuã pe platoul din staþiune cu muzicã popularã ºi bineînþeles masa tradiþionalã. Maximilian GÂNJU

Cât va fi Giga Caloria în cazul accesãrii SIEG?

S

e vorbeºte tot mai despre salvarea mineritului cu ajutorul SIEG , adicã a Serviciului de Interes Economic General, iar sindicatele cred cã doar o astfel de abordare le va fi beneficã. De altfel dupã întâlnirea cu ministrul Toma Petcu, sindicalistul Darius Câmpean a spus cã se preconizeazã inclusiv un preþ rezonabil pentru energia produsã din cãrbuni. Dacã nu va fi aºa, mineritul nu are cum sã supravieþuiascã. „În discuþiile care au fost, ni s-a spus cã preþul cu care a fost fundamentat SIEG-ul este de 97 de lei pe Giga Calorie, un preþ care nu ne mulþumeºte în totalitate, dar este un preþ rezonabil. SIEG-ul va dura, însã, foarte mult. Este, în momentul de faþã, la faza a schimburilor de adrese între Comisia Europeanã ºi Minister”, a menþionat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. În acest moment, CEH funcþioneazã exact ca în momentul

crizei energetice, dupã cum a spus ministrul Toma Petcu la vizita de la Petroºani ºi tocmai din acest motiv, se vorbeºte despre importanþa producerii energiei din cãrbunii din Valea Jiului. Ajutorul de tip SIEG, Serviciu de Interes Economic General, presupune un ajutor de stat pentru activitate profitabilã pe energia termicã. În cazul în care Comisia Europeanã considerã cã minele din Valea Jiului se calificã la aºa ceva ºi proiectul este în regulã, ele pot obþine un ajutor. Accesarea unui ajutor de tip SIEG presupune, însã, separarea activitãþii miniere de cea energeticã, iar acest lucru a fost notificat de statul român de mai bine de un an, de la momentul în care s-a alocat împrumutul în 2015. Diana MITRACHE

mediat ce echipele ENEL au refãcut alimentarea cu energie electricã, mai multe asociaþii de voluntari au venit în sprijinul celor din blocul care a luat pur ºi simplu foc în Petrila. Vor începe lucrãri de igienizare, absolut necesare ºi reparaþiile la toate etajele afectate.

Cei care locuiesc acolo mai mult vorbesc pe la colþuri ºi puþini dintre ei au fãcut reparaþii, iar când vine vorba sã dea o mânã de ajutor, mai mulþi sunt cei care aruncã vina pe primãrie. „Sã vinã, cã îs apartamentele lor!”, ne-a strigat o femeie, care nu a vrut întocmai sã stea de vorbã cu noi. Nu au curaj sã spunã public cã nici ei nu fac nimic, iar o micã parte dintre locatarii blocului chiar agreeazã ideea de a ajuta la reconstrucþia clãdirii afectate de incendiul devastator de acum o lunã ºi jumãtate. „Pânã acum nu a venit nimeni. Numai dacã îºi fac oamenii singuri curãþenie. Unii mai fac, mai mãturã... E dezastru înãuntru. E afumat tot. Care a mai putut ºi-a fãcut, care nu, aºteaptã aju-

tor de unde apucã. Ar trebui zugrãvit, cã e afumat, sunt ºi geamuri lipsã. Eu sunt unul dintre cei care mã ofer sã ajut, când vor veni cei de la Caritas ºi sunt destui care sunt interesaþi, cã e interesul nostru ”, a spus unul dintre locatarii unei garsoniere proprietate personalã. În acest bloc locuiesc oameni sãraci, cu mulþi copii ºi singurii care suferã sunt cei mici. Nu toþi au o atitudine pozitivã, dar ºtiu cã voluntarii de la Caritas ºi angajaþii din Primãrie vor veni în sprijinul lor. Îi aºteaptã ºi poate atunci vor face ºi ei ceva, iar cei din primãrie spun cã lucrãrile încep în câteva zile. „În acel bloc sunt foarte multe persoane cu probleme

sociale. Noi, împreunã cu cei de la Caritas, printr-un proiect, am reuºit sã finanþãm o parte din lucrãrile care sunt necesare în acel bloc. Vom zugrãvi casa scãrilor, vom repara ten-

cuielile ºi încercãm sã achiziþionãm ºi geamuri pentru casa scãrii ºi partea din faþa lifturilor, pentru cã acolo au fost montate, cu ani în urmã, niºte plase de sârmã, care au dispãrut la centrele de fier vechi. Vom face zidãrie ºi geamuri termopan în acele zone, în funcþie de banii pe care o sã îi avem alocaþi”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Echipele ENEL al remediat defecþiunile ºi au încercat sã elimine furturile de curent. Asta, pentru cã întreaga tragedie, la fel ca ºi cea de acum un an, când un bãrbat a murit electrocutat în subsolul blocului, a fost generatã de improvizaþiile la alimentarea cu energie electricã. „Am mai fãcut demersuri la ENEL, pentru cei care sunt în regulã cu locuinþele ºi au contracte. I-am rugat sã accepte sã le

facã branºamente ºi contracte, iar cei care nu au venituri ºi nici posibilitatea sã îºi achite taxele de branºare, am fãcut anchete sociale ºi le vom acorda ajutoare de urgenþã sã se poatã branºa, ca sã nu mai fie puºi în situaþia sã fure”, a mai adãugat primarul, care recunoaºte cã s-a ºi rugat de echipele ENEL sã le facã branºamente ºi contracte chiar ºi celor care au fost debranºaþi pentru neplata facturilor, pentru cã poate aºa nu vor mai fi tentaþi sã fure curent, cu instalaþii improvizate ce le pun viaþa în pericol. Lucrãrile, spun voluntarii, vor începe cel mai târziu sãptãmâna viitoare, iar atunci aceºtia aºteaptã ca întreaga suflare a blocului, oamenii în putere, sã vinã sã le dea o mânã de ajutor. Diana MITRACHE

Câþi plãtesc apa pe care o consumã? L

una mai a fost una dintre cele mai profitabile pentru Apa Serv, pentru cã, spun cei de la societatea care asigurã distribuþia apei potabile, oamenii au plãtit facturi, chiar ºi pe cele restante. Sunt ºi oameni care nu au apã, însã, procentul se situeazã sub 3%. Aºa se face cã, din totalul celor 50.787 abonaþi, doar 3.957 sunt, la ora actualã, debranºaþi, iar cei mai mulþi locuiesc în cartierele mãrginaºe cum este Dallasul din Vulcan, ori la Lupeni. Valea Jiului este astfel un loc al contrastelor ºi, dacã unii reuºesc sã îºi achite facturile inclusiv pe cele restante la apã, alþii o carã cu bidoanele de la diverse izvoare. „La Lupeni sunt probleme foarte mari. Sunt asociaþii, oamenii pleacã din ele, trebuie sã îi preluãm noi. Dar oamenii ºi-au dat seama cã, dacã ei consumã, trebuie sã ºi plãteascã. Nu încasãm 100%, dar am ajuns la un grad de aproximativ 80%. Mai încasãm ºi din datoriile restante ºi, în fiecare lunã, noi luãm mai mulþi bani decât facturãm în aceeaºi perioadã. De exemplu, luna trecutã am facturat de 24 de miliarde de lei vechi ºi chiar am încasat mai mult decât atât”, spune Costel Avram, director general al Apa Serv Valea Jiului. Societatea de distribuþie a apei din Valea Jiului a ieºit, anul trecut, pe profit, fiind singura firmã de acest fel care nu a înregistrat pierderi. Mai mult, pentru cã lucrurile au mers bine, societatea a dat inclusiv dividende, atât acþionarilor, cât ºi angajaþilor.

Cu toate acestea, populaþia din cartierele sãrace stã fãrã apã ºi oamenii carã cu bidoanele de plastic, de la ciºmelele ºi izvoarele de apã potabilã din apropierea blocurilor. Diana MITRACHE