Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1355
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 14 Iunie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Sute de victime au ajuns la SJML Hunedoara
N
u mai puþin de 644 de hunedoreni au ajuns anul trecut la Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara, pentru a obþine dovada cã au fost victimele unor agresori. Statistica realizatã de SJML Hunedoara aratã cã au fost examinate 770 de persoane, din care 644 au fost agresate iar 120 au suferit rãni în urma accidentelor rutiere. Totodatã, din totalul victimelor agresate, 60 de persoane au avut nevoie de spitalizare între 21
ºi 60 de zile iar alte ºapte au stat în convalescenþã 61 de zile pânã la vindecare. Specialiºtii SJML Hunedoara au mai eliberat în anul 2016 ºi 3 certificate medicolegale pentru accidente de muncã iar ale trei pentru alte accidente. Specialiºtii Serviciului Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara au avut de expertizat, anul trecut, ºi 21 de cazuri în care tinere au fost aduse pentru examinare în vederea stabilirii virginitãþii, dar ºi douã situaþii de agresiuni sexuale. Maximilian GÂNJU
DUPÃ 27 DE ANI
MINERIADA se întoarce împotriva liderilor din Vale
I
on Iliescu va fi cercetat penal pentru infracþiuni contra umanitãþii. Înalta Curte a anunþat, în 2015, cã a început cercetarea penalã împotriva fostului preºedinte al României. Asta, dupã ce pentru acea Mineriadã, singurul care a fãcut puºcãrie a fost Miron Cozma ºi el a stat dupã gratii, pentru mineriade, 11 ani. >>> PAGINA A 5-A
Spitalul de urgenþã din Petroºani pregãtit pentru pacienþii muºcaþi de vipere
Î
n farmacia Spitalului de Urgenþã Petroºani existã ser antiviperin ºi se medicii pot interveni în cazul apariþiei pacienþilor muºcaþi. Conducerea Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi-a luat mãsuri pentru a putea interveni la potenþiale cazuri de pacienþi muºcaþi de viperã, iar managerul unitãþii spune cã sunt ºi soluþii alternative în caz de
nevoie. Potrivit medicului Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, a existat o perioadã în care vaccinul necesar a lipsit din cauzã cã ”au avut grijã unii ºi alþii sã nu fie pe piaþa româneascã, dar s-a rezolvat situaþia ºi pânã acum, când au fost probleme am avut”. În anii trecuþi au ajuns mai mulþi pacienþi la UPU Petroºani cu muºcãturi de viperã sau de alte reptile.
Principalele victime sunt turiºtii care cutreierã munþii dar ºi culegãtorii de fructe de pãdure sau ciuperci. Un punct ”fierbinte” este Defileul Jiului, unde viperele ajung des în refugiile de pe DN66 ºi pot ataca. Din acest motiv, în mai multe zone sunt inscripþii cu mesajul de avertizare „Atenþie Vipere!” Hunedoara. Începând de ieri, Salvamont România Dispeceratul Naþional
Salvamont a demarat o campanie de informare a turiºtilor cu privire la mãsurile ce trebuie luate dacã sunt muºcaþi de vipere ºi unde existã probabilitate foarte mare de a fi întâlnite reptilele
veninoase. Serul antiviperin pentru a trata eventualele cazuri de muºcãturã de viperã – se asigurã de unitãþile sanitare cu paturi din judeþul Hunedoara. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Iunie 2017
Drumul spre Herculane – pavat cu minciuni ºi amãgiri
D
rumul care ar putea deschide legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane este pavat cu minciuni ºi amãgiri. Construcþia drumului naþional a început în anul 2002, iar într-un deceniu au fost construiþi circa 20 kilometri din ºosea, de la ieºirea din localitatea Uricani, pânã în zona Câmpuºel, a Parcului Naþional Retezat. Pânã în 2010, urmau sã fie finalizaþi ºi restul de 18 de kilometri ai DN66A, pânã la Izvoarele Cernei. Aici ºoseaua se intersecteazã cu un alt drum naþional, DN67D, ºi leagã astfel oraºele Vãii Jiului de Bãile Herculane. În anul 2010 ar fi trebuit finalizate lucrãrile, dar proiectul a fost suspendat din cauza contestaþiilor depuse de organizaþiile ecologiste. Câþiva ani mai târziu, proiectul a obþinut avizele de mediu, însã nu a mai primit finanþare.
N
egru pe alb – nu existã finanþare
Sorin Grindeanu, premierul României, susþine cã nu existã niciun proiect depus pentru finanþarea drumului care ar urma sã facã legãtura între Valea Jiului ºi Herculane. Mai mult, premierul aratã cã nu existã nici sursa de finanþare pentru continuarea lucrãrilor. “Proiectul “DN 66A km 47+600 – km 66+204, Câmpul lui Neag - Cerna” nu se regãseºte în anexa Master Planului General de Transport, ori în lista proiectelor fãrã clauzã de reformã structuralã ºi nici în lista proiectelor cu clauzã de
reformã structuralã, iar în prezent nu a fost identificatã o sursã de finanþare pentru acesta, în acest an. Cunoscând importanþa acestui drum naþional, vom analiza în continuare în raport cu sursele de finanþare destinate programului de modernizare a drumurilor naþionale, posibilitatea de includere în programe prioritare a acestui obiectiv de investiþii”, aratã premierul Sorin Grindeanu. În plus, premierul subliniazã cã o porþiune a carosabilului este total impracticabilã, aceasta reprezentând un pericol pentru siguranþa
conducãtorilor auto. în anul 2014 fostã Companie “Sectoarele de drum de pe Naþionalã de Autostrãzi ºi DN 66A cuprinse între km Drumuri Naþionale din 47+600 – km 66+2014 – km România SA, actuala CNAIR 88+000 sunt drumuri de SA a demarat procedura de pãmânt închise circulaþiei atribuire a contractului de serrutiere, impracticabile ºi pericu- vicii. Procedura mai sus loase din punct de vedere al menþionatã a fost anulatã în iulie siguranþei circulaþiei. Sectorul 2015, conform prevederilor art. de drum de pe DN 66A, de la 209, alin 1, lit a) din OUG km 88+000 la km 99+000 34/2006, cu modificãrile ºi este din beton de ciment completãrile ulterioare, din cauza degradat ºi descompus, iar sec- ofertelor depuse care au fost torul de la km 99+000 la km inacceptabile ºi/sau necon109+308 este pietruit ºi pe forme”, mai aratã premierul. acesta se executã lucrãri de Dupã investirea Guvernului întreþinere curentã în cadrul Grindeanu, mai mulþi contractelor multianuale (lucrãri parlamentari hunedoreni s-au care constã în scarificare, aport hazardat sã vinã cu noi de material pietros ºi reprofipromisiuni nesustenabile. lare). Iniþial, sectorul de drum Monika BACIU de pe DN 66A, km 47+600 – km NOU ÎN PETROªANI! 66+204, a fost inclus în programul BEI II ºi VIDEO-ENDOSCOPIE apoi retras. Pentru NAS, GÂT, URECHI actualizarea studiului de fezabilitate drum de z Consultaþii ORL z Audiometrie legãturã “DN 66A km tonalã & vocalã z Protezãri auditive 47+600 – km - Dr. PREDA MIHAI 66+204, Câmpul lui z Cabinet ORL: Petroºani, Neag - Cerna” a fost Str. Aviatorilor 19E emis un acord de Programãri consultaþii: mediu în anul 2011, iar 0723-814806; 0254-540574
Toþi locuitorii Vãii Jiului vor avea apã dupã finalizarea investiþiei ApaServ S ocietatea de apã din Valea Jiului a semnat contractul de finanþare în valoare de 90 de milioane de euro pentru reabilitarea ºi extinderea reþelei de apã ºi canalizare. Dupã finalizarea proiectului toatã populaþia Vãii Jiului va avea acces la sistemul de alimentare cu apã potabilã. “Populaþia Vãii Jiului locuieºte în oraºe ºi municipii, majoritatea (88,7%) locuieºte în oraºe ºi municipii cu o populaþie între 10.000 ºi 100.000 de locuitori. În aceste oraºe ºi municipii, 94% dintre locuitori sunt racordaþi la reþelele de alimentare cu apa, iar dupã finalizarea lucrãrilor de extindere ºi reabilitare reþele alimentare cu apã (finanþate din Fonduri de Coeziune, aflate în curs de execuþie) rata de racordare a populaþiei va fi de 100%”, aratã documentul. Tot cei de la ApaServ mai aratã cã încã existã probleme în ceea ce priveºte pierderile, însã acestea vor fi
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
eliminate odatã cu implementarea proiectului. “În prezent, producþia de apã este mare, deoarece consumul specific de apã al consumatorilor domestici ºi industriali este mare ºi pierderile de apã sunt încã foarte mari. În urmãtorii câþiva ani, consumul va scãdea, deoarece managementul cererii se va concentra pe îmbunãtãþirea ºi completarea contorizãrii, reducerea pierderilor ºi pe tarife care sã acopere costurile. Referitor la eliminarea ºi tratarea apelor reziduale, în zona Valea Jiului se urmãreºte branºarea completã la reþeaua de canalizare, reabilitarea ºi extinderea staþiilor de epurare a apelor reziduale în conformitate cu acquis-ul comunitar în vederea epurãrii corespunzãtoare a apei uzate ºi a gestionarii eficiente a nãmolurilor rezultate”, mai aratã documentele. Pentru zona Valea Jiului se vor adapta corespunzãtor þintele naþionale din tratatul de aderare, pentru calitatea apei din reþeaua publicã de alimentare.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
Acestea vor determina în principal direcþionarea investiþiilor cãtre creºterea calitãþii apei introduse în sistemele de alimentare, reducerea pierderilor, creºterea cotei de racordare la serviciile de canalizare, reducerea infiltraþiilor. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Iunie 2017
SURPRIZÃ! Pierderile CEH au scãzut în 2016 C
omplexul Energetic Hunedoara bifeazã o premierã. Pierderile înregistrate în decursul anului 2016 au scãzut cu aproape jumãtate, faþã de anul 2015. Cifrele sunt relevate de bilanþul întocmit la nivelul societãþii.
P
ierderi diminuate cu aproape jumãtate
Bilanþul la finalul anului 2016 aratã cã CEH a înregistrat pierderi de 858.352.166 lei, faþã de 1.661.611.978 lei. “La 31 decembrie 2016, situaþiile financiare prezintã o pierdere curentã în sumã de 858.352.166 lei, pierdere raportatã în sumã de 2.590.274.517 lei, obligaþii curente ce depãºesc activele curente cu suma de 1.095.092.290 lei, iar rata lichiditãþii curente de 0,09. Previziunile referitoare la exerciþiul 2017 prezintã de asemenea un rezultat anual negativ”, aratã situaþiile
financiare ale CEH. La fel ca în fiecare an, cei de la CEH spun cã pierderile vor fi acoperite din ... PROFIT. “În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2016 Societatea a înregistrat o pierdere de 858.352.166 lei, pierdere ce urmeazã a fi acoperitã din profiturile anilor viitori”, mai menþioneazã oficialii CEH în raport. În cursul anului 2016 veniturile financiare ale CEH au înregistrat o scãdere cu 7,64% de la 9.800 mii lei programate la 9.051 mii lei venituri realizate.
C
heltuieli reduse
Intrarea în insolvenþã a CEH a dus ºi la reducerea cheltuielilor. Contractul colectiv de muncã a fost denunþat, înregistrându-se astfel o diminuare a cheltuielilor de naturã salarialã. “Se constatã cã la capitolul cheltuieli cu personalul s-a înregistrat o economie de 11.193 mii lei, respec-
tive 3,37%. Reducerea se datoreazã faptului cã în perioada insolvenþei, începând cu data de 17.03.2016 pânã în data de 08.11.2016, administratorul judiciar a denunþat contractul colectiv de muncã aflat în vigoare pânã la 31.07.2016. Prin denunþarea CCM s-au efectuat economii în anul 2016 din: neacordarea adaosului de sãrbãtori, neacordarea primei jubiliare, neacordarea adaosului de ziua salariatului, neacordarea pânã în luna septembrie a primei de pensionare, neacordarea pânã în luna noiembrie a ajutoarelor sociale pentru boli grave ºi incurabile, neacordarea
adaosului de ziua copilului, neacordarea tichetelor cadou, neacordarea tichetelor de masã, neacordarea pânã în luna noiembrie a ajutorului de încãlzire. De asemenea reducerea cheltuielilor cu personalul se datoreazã ºi faptului cã personalul a fost în întreruperea temporarã a activitãþii prin suspendarea contractelor individuale de muncã fãrã încetarea raporturilor de muncã pe motive economice, pe o perioadã cuprinsã între 1 ºi 10 zile pe lunã, perioadã în care salariaþii au beneficiat de o indemnizaþie egalã cu 75% din salariul de bazã corespunzãtor locului de muncã ocupat”, aratã raportul
administratorilor. Pierderile din activitatea de exploatare pentru anul 2016 au fost în sumã de 838.240 mii lei, în timp ce pierderile din activitatea financiarã au ajuns la 20.112 mii lei. “De fapt, pierderea înregistratã pentru anul 2016 din activitatea curentã este de 352.328 mii lei diferenþa de 533.024 mii lei provenind din penalitãþile aplicate pentru neachiziþionarea pânã la data de 30.04.2017 a deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de serã. În aceste condiþii pierderea realizatã ar fi fost de 352.328 mii lei cu 4,9% mai micã decât pierderea prevãzutã în bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru anul 2016 de 310.015 mii lei. Pierderile raportate din exerciþiile anterioare se ridicã la 2.590.274 mii lei, care cumulate la rezultatul anului curent însumeazã 3.448.626 mii lei”, mai aratã raportul administratorilor CEH. De cealaltã parte, CEH are datorii de ordinal zecilor de milioane de lei cãtre creditori, care cer intrarea în insolvenþã a societãþii. Monika BACIU
Cererile de insolvenþã Minerii i-au cerut ministrului Petcu ajutor ale CEH se înmulþesc pentru Complexul mecanizat de la Livezeni
C
ererile creditorilor privind deschiderea procedurii de insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara se înmulþesc. Pe rolul Tribunalului Hunedoara a mai fost înregistrat un astfel de dosar. De aceastã datã, Administraþia Fondului pentru Mediu solicitã instanþei deschiderea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. Este a doua cerere depusã în decurs de o lunã de zile. La începutul lunii mai, Arteca Jilava din judeþul Gorj s-a adresat instanþei cu o astfel de cerere. În cazul societãþii Arteca Jilava, instanþa de la Tribunalul Hunedoara s-a pronunþat. “Conexat la dosarul nr. 5277/97/2016”, aratã soluþia instanþei. În cazul cererii celor de la Administraþia Fondului pentru Mediu încã nu existã o soluþie, însã rezultatul poate fi similar. De precizat este faptul cã dosarul insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara a ajuns la Înalta Curte de Casaþie ºI Justiþie. Curtea Supremã nu a fixat încã un prim termen de judecatã în dosarul în care Adrian Jurca, preºedintele Sindicatului Noroc Bun, a fãcut recurs. Monika BACIU
L
iderii minerilor din Valea Jiului au cerut ministrului Toma Petcu sã urgenteze finalizarea investiþiilor de la mina Livezeni. Acolo urmeazã sã fie pus în funcþiune un complex mecanizat, iar producþia ar urma sã creascã cu pânã la 700 de tone zilnic. Totul, însã, depinde de fondurile alocate pentru aceastã investiþie, prima dupã vreo 3 decenii în care nu s-a fãcut nimic pentru mecanizarea procesului de extracþie în minele din Valea Jiului. Când va fi posibil, ne spun chiar liderii de sindicat, care au discutat cu ministrul Petcu. „Investiþia este întârziatã. Dupã pãrerea mea, optimist, realizarea ei va mai dura între 4 ºi 6 luni”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Termoficarea va avea clar de suferit, din cauza problemelor ce
sunt acum la mai toate minele, pentru cã nu mai sunt fronturi noi deschise din care sã se exploateze huilã. Investiþia de la Livezeni ar veni ca o gurã de oxigen, însã, deocamdatã, liderii minerilor au cerut sprijin ministrului. „ªtim foarte bine cã punerea în funcþie a acelui complex mecanizat este foarte mult întârziatã ºi trebuie sã o spun, fãrã modestie, cã am reuºit sã ducem mina Lupeni cu încã un an de exploatare, pentru cã
altfel, nu ºtim ce s-ar fi ars în aceastã iarnã în cele douã termocentrale ale CEH. Lupeniul are acum o producþie de 1000 – 1.100 t/zi, iar faptul cã investiþia este mult întârziatã la Livezeni, coroborat cu problemele de la Lonea, ar fi dus la un volum foarte mic de producþie pentru cele douã termocentrale ”, a mai adãugat liderul sindicatului Muntele. Încã din 2014 s-a vorbit despre punerea în funcþiune a acestui complex mecanizat, în zona stratului 13 de cãrbune, însã, nici acum, complexul mecanizat nu este funcþional. Investiþia se ridicã la câteva milioane de euro ºi implicã montarea acestui complex mecanizat în panoul 4, stratul 13, blocul IX, iar producþia zilnicã preconizatã poate ajunge pânã la 1.550 tone/zi. În plus, de sãptãmâna viitoare, încep înscrierile pentru angajarea a încã 68 de mineri la aceastã minã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
LA PETROªANI A FOST VIAÞA LA POZITIV în prezenþa fondatorului Asociaþiei „Positive Life” România
Î
n cadrul Programului Educaþional Internþional „Viaþa la Pozitiv-Positive Life”, din cele 83 de ºcoli participante, de pe teritoriul României, douã au fost din Valea Jiului, respectiv ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani ºi ªcoala Gimnazialã ”Sfânta Varvara” Aninoasa, care are vechime în acest proiect. Sub sloganul ”Iubeºte lumea ta! Crede în tine” s-a desfãºurat un spectacol, la sfârºit de an ºcolar, la Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani, organizat de ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani ºi ªcoala Gimnazialã ”Sf.Varvara” Aninoasa. Douã ºcoli din Valea Jiului s-au înscris în cadrul Programului Educaþional Internaþional „Viaþa la Pozitiv-Positive Life”, cu un grup de 10 elevi voluntari pozitiviºti, la secþiunea ºcolar, coordonaþi de Cristina Sîrbu, pentru ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani, iar ªcoala Gimnazialã ”Sf.Varvara” Aninoasa s-a înscris cu un grup de 10 voluntari, coordonaþi de Didina Botgros la secþiunea Junior ºi 10 voluntari, coordonaþi de Marton Elena, la secþiunea ºcolar. În cadrul programului s-au înscris 83 de ºcoli din România ºi una din Republica Moldova, în acest an ºcolar. Pe parcursul anului, fiecare echipaj a realizat diferite
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Iunie 2017
proiecte identitare, de dezvoltare personalã, de atitudine civicã, de exprimare a talentului artistic ºi a îndemânãrii sau de socializare ºi relaþionare pozitivã. Un proiect important în cadrul programului este ºi Positive Day – un spectacol cu artiºti consacraþi, cu momente artistice, momente de animaþie pozitivã ºi dans, pentru a promova gândirea pozitivã, un stil de viaþã sãnãtos prin miºcare ºi sport. La spectacol, cele douã ºcoli s-au bucurat de prezenþa unor voci deosebite - Andrei Popa, Monica Þugulea, Stana Delia, s-au bucurat de miºcare prin programul oferit de elevii campioni de la C.S.ª. Petroºani secþia Gimnasticã Aerobicã, conduºi de Becze Elena ºi Imling Annelore, au deprins tainele stilului de luptã coreean, prin demonstraþiile oferite de membrii CS ªtiinþa Petroºani, secþia Taekwondo wtf, conduºi de Moldovan Claudiu, de momente artistice oferite de elevii ªcolii Gimnaziale
”Sf.Varvara” Aninoasa, prin grupurile Steluþele Aninoasei ºi Grupul folcloric Anena, coordonate de Botgros Didina, de dansuri ºi recitaluri muzicale oferite de elevii de la ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani, de preºcolarii de la Grãdiniþa PP 3 Petroºani, conduºi de Elena Gâþ, care au prezentat o jianã din Valea Jiului, apoi de un moment deosebit, în primã audiþie pentru noi cei din Petroºani, Greu ºi Cossim, din Sibiu. ”ªcoala noastrã se aflã anul acesta la a IV-a ediþie, comunitatea noastrã localã se implicã an de an, din ce în ce mai mult, de aceea anul acesta am atras alãturi de noi ºi alte ºcoli, cum este ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani, proiectul ne-a dezvoltat un spirit civic de implicare alãturi de comunitate, comunitate ce dorim sã o promovãm cât mai mult la nivel naþional, reuºind cu ajutorul Grupul folcloric Anena sã câºtigãm trofeul la Festivalul de la Sibiu-Capitala muzicalã” – prof. Botgros Didina,
coordonatoarea grupului de voluntari pozitiviºti de la ªcoala Gimnazialã ”Sf.Varvara” Aninoasa. ”Activitãþile din cadrul proiectului ne-au ajutat sã ne deprindem niºte competenþe utile societãþii, ne-a consolidat un grup de voluntari activi, deschiºi sã rezolve orice problemã, sã fuzioneze ca grup, sã ne definim
ca persoane cu nevoi într-o societate mereu schimbãtoare. Suntem mândri cã am reuºit sã aducem ºcolii noastre ºi oraºului nostru titlul de Pozitivitate” – prof. Cristina Sîrbu, coordonatoarea grupului de voluntari pozitiviºti de la ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani. La spectacolul de la
Petroºani a participat ºi jurnalistul, Cosmin Chelcea, fondatorul „Viaþa la pozitiv” ºi preºedintele Asociaþiei „Positive Life”, din Sibiu. Spectacolul s-a bucurat de prezenþa unui numãr mare de pãrinþi, elevi, cadre didactice, consilieri locali - din partea Consiliului Local Petroaºani, domnul Postolache Costel, iar din partea Consiliului Local Aninoasa, domnii Corlan Lucian ºi Botgros Ilie, cãrora organizatorii le-au mulþumit pentru implicare ºi susþinere. Organizatorii Viaþa la Pozitiv, ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani, ªcoala Gimnazialã ”Sf.Varvara” Aninoasa
Încep Zilele Maghiare P
rimele manifesãtori legate de Zilele Maghiare la Petroºani încep din aceastã sãptãmânã. În Capitala Vãii Jiului se va vorbi despre mari scriitori ai comunitãþii ºi vor fi chiar expoziþii de fotografie. Miercuri, la 200 de ani de la naºterea poetului Arany Ianos, elevii de la secþia maghiarã vor avea o dupã-amiazã de poezie în aer liber. „Va fi o dupã-amiazã de poezie, la Brãdet. Copiii ºcolii maghiare din Petroºani ºi o clasã a copiilor din Orãºtie, de la secþia maghiarã vor recita poezii ºi vor lua o gustare special pregãtitã pentru ei”, a precizat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. Ineditã va fi expoziþia de fotografie a tânãrului Nimrod Bekesi, elev al Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, care va expune, alãturi
DUPÃ 27 DE ANI
Mineriada se întoarce împotriva liderilor din Vale
on Iliescu va fi cercetat penal Iumanitãþii. pentru infracþiuni contra Înalta Curte a
anunþat, în 2015, cã a început cercetarea penalã împotriva fostului preºedinte al României. Asta, dupã ce pentru acea Mineriadã, singurul care a fãcut puºcãrie a fost Miron Cozma ºi el a stat dupã gratii, pentru mineriade, 11 ani. Foºti lideri ai minerilor din acea vreme spun cã se fac acum, poate, câteva greºeli ºi cã se pune presiune pe mulþi alþi lideri ºi oameni importanþi din acea vreme, dar în mod nejustificat. „Dintre colegii care au fost în minerit, la ora actualã, existã o ordonanþã de punere sub acuzare pentru Miron Cozma, Matei Drella, fostul lider de la Bãrbãteni, Petre Braiþ, lideri care, la vremea respectivã, fãceau parte din conducerea LSMVJ (Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului). În afara lor, din câte ºtiu, mai sunt puºi sub acuzare ºi fostul ministru secretar de stat de la vremea respectivã Burlec ºi s-ar pãrea cã sunt ºi o seamã de foºti directori de la acea vreme. Bine, într-un fel, nu este, pentru cã, aºa
cum s-au gãsit urmaºi ai victimelor de la vremea respectivã, oameni care au fost bãtuþi de mineri, cred cã ar fi fost interesant, dacã, de pe aceleaºi poze, i-ar fi identificat ºi pe cei care i-au lovit pe aceia”, a declarat Costel Postolache, fost preºedinte ex. al LSMVJ. Fostul preºedinte Ion Iliescu este urmãrit penal în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracþiuni contra umanitãþii, respectiv reprimarea violentã a manifestaþiei din Piaþa Univeristãþii. Altercaþia de acolo s-a soldat cu decesul a patru persoane ºi rãnirea prin împuºcare a altor trei, precum ºi vãtãmarea corporalã ºi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane. Costel Postolache a spus, însã, cum de altfel a susþinut ºi Miron Cozma, cã minerii nu au ajuns în data de 13 iunie ºi doar din 14, iar acum sunt cercetaþi doar cei din Vale, deºi acolo au ajuns ortaci din toatã România, la îndemnul preºedintelui þãrii. „Minerii, în Bucureºti, au ajuns doar pe data de 14 ºi nu au fost acolo în 13. În schimb, pe data de 13, pe strãzile Bucureºtiului, dacã ne aducem aminte, au fost prezenþi muncitori de la fabricile
ºi uzinele de acolo: IMGB, Republica, absolut toate. ªi mi se pare incorect cã, atunci, nu au fost doar minerii din Valea Jiului, ori, dacã stãm sã analizãm, sunt puºi sub acuzare doar cei de aici. Au fost mineri din Maramureº, Bucovina, zona Olteniei, dar cei care sunt puºi sub acuzare sunt doar din Valea Jiului”, a mai spus Postolache. Minerii sunt o breaslã ce are în sânge solidaritatea, iar plecarea la Bucureºti s-a fãcut pe un astfel de fond. O spun ºi acum, la 27 de ani, cei care au condus cândva sindicatele ce numãrau 40.000 de membri. „Nu consider cã au fost manipulaþi. O spun de câte ori este nevoie. Mineritul este o meserie care te solidarizeazã, unul cu celãlalt. Minerul, niciodatã, nu-ºi va lãsa ortacul în surpare. În perioada respectivã, chiar fuseserã alegerile în mai 1990 ºi se tot continua cu ocuparea Pieþei Universitãþii. Pe miner, nu-l poþi controla, indiferent ce lider de sindicat poþi fi. Însã, ca lider eºti obligat sã te pui în faþa loc, cã sunt cei care te-au ales. Eu, acum, nu pot spune, ºi nici nu se poate demonstra, cã vreun lider a lovit pe cineva. Dar, tot la fel, pot
spune cã liderul de sindicat nu putea sã adune toþi oamenii ºi sã îi trimitã la Bucureºti. Mai ales cã, cei care au lucrat în minã, ºtiu cã sunt niºte regulamente. La vremea aceea, nu erau telefoane mobile, doar ce se vedea la tv ºi nu puteai sã ieºi din minã, doar dacã cineva îþi dãdea un ordin, care putea sã vinã doar de la ofiþerul de servici, care trebuia sã stipuleze asta în procesul verbal între schimburi”, susþine fostul preºedinte executiv al Ligii Minerilor din Valea Jiului. Postolache spune cã acum sunt o serie de oameni ce sunt puºi sub acuzare ºi unii dintre ei, dupã ce alþii ar fi dat declaraþii la Bucureºti. Dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 este ºi acum, la aproape 3 decenii, o piatrã de moarã pentru cei care locuiesc în Valea Jiului. Pe 23 decembrie 2016, procurorii militari au decis punerea în miºcare a acþiunii
penale, sub aspectul sãvârºirii de infracþiuni contra umanitãþii, faþã de fostul preºedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman ºi fostul director al SRI Virgil Mãgureanu în dosarul “Mineriada din 13 — 15 iunie 1990”. De asemenea, au fost puºi sub urmãrire penalã Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreºedinte al Frontului Salvãrii Naþionale (FSN); general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, fost adjunct al procurorului general al României ºi ºef al Direcþiei Procuraturilor Militare, dar ºi mai mulþi lideri ai minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, sau Matei Drella. Parchetul Militar a anunþat cã, în acest dosar, urmãrirea penalã se efectueazã, în continuare, faþã de alþi 18 suspecþi, sub aspectul sãvârºirii aceloraºi infracþiuni de crime împotriva umanitãþii. Diana MITRACHE
Când va fi gata canalizarea din Straja? de bunicul sãu, fotografii la teatru. „Este o expoziþie de fotografie a tânãrului Bekesi Nimrod, care a luat ºi premii ºi e un copil talentat în arta fotograficã , alãturi de bunicul sãu. Va fi o expoziþie în care nepotul ºi bunicul vor expune în holul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu”, a adãugat Eduard Wersanski Nu va lipsi nici tradiþionalul gulaº în aer liber la Brãdet, la finele sãptãmânii viitoare. Diana MITRACHE
S
traja va avea canalizarea funcþionalã pânã la începutul toamnei. Noul sezon de schi îi prinde pe cabanieri în cea mai bunã formã ºi asta pentru cã, pentru prima datã în istoria staþiunii turistice de interes naþional, vor putea fi branºate toate construcþiile la un sistem modern de canalizare. O spune conducerea societãþii care distribuie apa în Valea Jiului ºi care
dã ca termen de finalizare al lucrãrilor, sfârºitul verii. „Atât pe proiectul mare, în care se duce canalizarea din Straja în oraº, au început lucrãrile ºi sunt ferm convins cã, înainte de termen va fi gata. Apoi, partea interioarã a staþiunii Straja, chiar luni am fost la faþa locului, iar la sfârºitul lui august va fi gata. Aºa cum am promis, ne þinem de cuvânt. La sfârºitul lunii septembrie canalizarea în Straja va fi funcþionalã”, a declarat Costel Avram,
director general al Apa Serv Valea Jiului. Conducerea firmei a semnat contractul de lucrãri privind construirea colectorului menajer din Staþiunea Straja Lupeni cu firma Hidroconstrucþia SA Bucureºti, care a câºtigat licitaþia organizatã pentru execuþia acestui obiectiv de investiþii. Potrivit ºefului Departamentului Investiþii al Apa Serv, Monica Tarcea, la procedura de achiziþie au participat 8 societãþi comerciale, câºtigãtoare fiind declaratã
oferta depusã de Hidroconstrucþia Bucureºti, cu un preþ total de execuþie al acestei lucrãri de 2.089.036,61 lei. Lucrãrile cuprind douã obiective importante, respectiv construcþia conductei de colectare de la staþia de sosire a telegondolei ºi pânã jos, în parcarea de la staþia de plecare a acesteia, pe o lungime de 2,7 km cu amenajarea de 15 cãmine de vizitare, respectiv construcþia conductei de colectare din zona staþiei de plecare a telegondolei ºi pânã la colectorul din str. Liliacului nr. 11 din municipiul Lupeni, pe o lungime de 2,13 km cu amenajarea unui numãr de 53 de cãmine de vizitare precum ºi racordarea la reþeaua de canalizare a unui numãr de 90 de gospodãrii situate pe traseul colectorului.
Finanþarea acestui obiectiv de investiþii este asiguratã integral de cãtre Consiliul judeþean Hunedoara. În plus, pe lângã cabanele din Straja, vor fi racordate ºi cele 90
de gospodãrii din municipiul Lupeni, care se aflã pe traseul conductei, care vor beneficia de acces la reþeaua de canalizare. Diana MITRACHE
4 Actualitate
LA PETROªANI A FOST VIAÞA LA POZITIV în prezenþa fondatorului Asociaþiei „Positive Life” România
Î
n cadrul Programului Educaþional Internþional „Viaþa la Pozitiv-Positive Life”, din cele 83 de ºcoli participante, de pe teritoriul României, douã au fost din Valea Jiului, respectiv ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani ºi ªcoala Gimnazialã ”Sfânta Varvara” Aninoasa, care are vechime în acest proiect. Sub sloganul ”Iubeºte lumea ta! Crede în tine” s-a desfãºurat un spectacol, la sfârºit de an ºcolar, la Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani, organizat de ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani ºi ªcoala Gimnazialã ”Sf.Varvara” Aninoasa. Douã ºcoli din Valea Jiului s-au înscris în cadrul Programului Educaþional Internaþional „Viaþa la Pozitiv-Positive Life”, cu un grup de 10 elevi voluntari pozitiviºti, la secþiunea ºcolar, coordonaþi de Cristina Sîrbu, pentru ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani, iar ªcoala Gimnazialã ”Sf.Varvara” Aninoasa s-a înscris cu un grup de 10 voluntari, coordonaþi de Didina Botgros la secþiunea Junior ºi 10 voluntari, coordonaþi de Marton Elena, la secþiunea ºcolar. În cadrul programului s-au înscris 83 de ºcoli din România ºi una din Republica Moldova, în acest an ºcolar. Pe parcursul anului, fiecare echipaj a realizat diferite
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Iunie 2017
proiecte identitare, de dezvoltare personalã, de atitudine civicã, de exprimare a talentului artistic ºi a îndemânãrii sau de socializare ºi relaþionare pozitivã. Un proiect important în cadrul programului este ºi Positive Day – un spectacol cu artiºti consacraþi, cu momente artistice, momente de animaþie pozitivã ºi dans, pentru a promova gândirea pozitivã, un stil de viaþã sãnãtos prin miºcare ºi sport. La spectacol, cele douã ºcoli s-au bucurat de prezenþa unor voci deosebite - Andrei Popa, Monica Þugulea, Stana Delia, s-au bucurat de miºcare prin programul oferit de elevii campioni de la C.S.ª. Petroºani secþia Gimnasticã Aerobicã, conduºi de Becze Elena ºi Imling Annelore, au deprins tainele stilului de luptã coreean, prin demonstraþiile oferite de membrii CS ªtiinþa Petroºani, secþia Taekwondo wtf, conduºi de Moldovan Claudiu, de momente artistice oferite de elevii ªcolii Gimnaziale
”Sf.Varvara” Aninoasa, prin grupurile Steluþele Aninoasei ºi Grupul folcloric Anena, coordonate de Botgros Didina, de dansuri ºi recitaluri muzicale oferite de elevii de la ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani, de preºcolarii de la Grãdiniþa PP 3 Petroºani, conduºi de Elena Gâþ, care au prezentat o jianã din Valea Jiului, apoi de un moment deosebit, în primã audiþie pentru noi cei din Petroºani, Greu ºi Cossim, din Sibiu. ”ªcoala noastrã se aflã anul acesta la a IV-a ediþie, comunitatea noastrã localã se implicã an de an, din ce în ce mai mult, de aceea anul acesta am atras alãturi de noi ºi alte ºcoli, cum este ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani, proiectul ne-a dezvoltat un spirit civic de implicare alãturi de comunitate, comunitate ce dorim sã o promovãm cât mai mult la nivel naþional, reuºind cu ajutorul Grupul folcloric Anena sã câºtigãm trofeul la Festivalul de la Sibiu-Capitala muzicalã” – prof. Botgros Didina,
coordonatoarea grupului de voluntari pozitiviºti de la ªcoala Gimnazialã ”Sf.Varvara” Aninoasa. ”Activitãþile din cadrul proiectului ne-au ajutat sã ne deprindem niºte competenþe utile societãþii, ne-a consolidat un grup de voluntari activi, deschiºi sã rezolve orice problemã, sã fuzioneze ca grup, sã ne definim
ca persoane cu nevoi într-o societate mereu schimbãtoare. Suntem mândri cã am reuºit sã aducem ºcolii noastre ºi oraºului nostru titlul de Pozitivitate” – prof. Cristina Sîrbu, coordonatoarea grupului de voluntari pozitiviºti de la ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani. La spectacolul de la
Petroºani a participat ºi jurnalistul, Cosmin Chelcea, fondatorul „Viaþa la pozitiv” ºi preºedintele Asociaþiei „Positive Life”, din Sibiu. Spectacolul s-a bucurat de prezenþa unui numãr mare de pãrinþi, elevi, cadre didactice, consilieri locali - din partea Consiliului Local Petroaºani, domnul Postolache Costel, iar din partea Consiliului Local Aninoasa, domnii Corlan Lucian ºi Botgros Ilie, cãrora organizatorii le-au mulþumit pentru implicare ºi susþinere. Organizatorii Viaþa la Pozitiv, ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani, ªcoala Gimnazialã ”Sf.Varvara” Aninoasa
Încep Zilele Maghiare P
rimele manifesãtori legate de Zilele Maghiare la Petroºani încep din aceastã sãptãmânã. În Capitala Vãii Jiului se va vorbi despre mari scriitori ai comunitãþii ºi vor fi chiar expoziþii de fotografie. Miercuri, la 200 de ani de la naºterea poetului Arany Ianos, elevii de la secþia maghiarã vor avea o dupã-amiazã de poezie în aer liber. „Va fi o dupã-amiazã de poezie, la Brãdet. Copiii ºcolii maghiare din Petroºani ºi o clasã a copiilor din Orãºtie, de la secþia maghiarã vor recita poezii ºi vor lua o gustare special pregãtitã pentru ei”, a precizat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. Ineditã va fi expoziþia de fotografie a tânãrului Nimrod Bekesi, elev al Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, care va expune, alãturi
DUPÃ 27 DE ANI
Mineriada se întoarce împotriva liderilor din Vale
on Iliescu va fi cercetat penal Iumanitãþii. pentru infracþiuni contra Înalta Curte a
anunþat, în 2015, cã a început cercetarea penalã împotriva fostului preºedinte al României. Asta, dupã ce pentru acea Mineriadã, singurul care a fãcut puºcãrie a fost Miron Cozma ºi el a stat dupã gratii, pentru mineriade, 11 ani. Foºti lideri ai minerilor din acea vreme spun cã se fac acum, poate, câteva greºeli ºi cã se pune presiune pe mulþi alþi lideri ºi oameni importanþi din acea vreme, dar în mod nejustificat. „Dintre colegii care au fost în minerit, la ora actualã, existã o ordonanþã de punere sub acuzare pentru Miron Cozma, Matei Drella, fostul lider de la Bãrbãteni, Petre Braiþ, lideri care, la vremea respectivã, fãceau parte din conducerea LSMVJ (Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului). În afara lor, din câte ºtiu, mai sunt puºi sub acuzare ºi fostul ministru secretar de stat de la vremea respectivã Burlec ºi s-ar pãrea cã sunt ºi o seamã de foºti directori de la acea vreme. Bine, într-un fel, nu este, pentru cã, aºa
cum s-au gãsit urmaºi ai victimelor de la vremea respectivã, oameni care au fost bãtuþi de mineri, cred cã ar fi fost interesant, dacã, de pe aceleaºi poze, i-ar fi identificat ºi pe cei care i-au lovit pe aceia”, a declarat Costel Postolache, fost preºedinte ex. al LSMVJ. Fostul preºedinte Ion Iliescu este urmãrit penal în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracþiuni contra umanitãþii, respectiv reprimarea violentã a manifestaþiei din Piaþa Univeristãþii. Altercaþia de acolo s-a soldat cu decesul a patru persoane ºi rãnirea prin împuºcare a altor trei, precum ºi vãtãmarea corporalã ºi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane. Costel Postolache a spus, însã, cum de altfel a susþinut ºi Miron Cozma, cã minerii nu au ajuns în data de 13 iunie ºi doar din 14, iar acum sunt cercetaþi doar cei din Vale, deºi acolo au ajuns ortaci din toatã România, la îndemnul preºedintelui þãrii. „Minerii, în Bucureºti, au ajuns doar pe data de 14 ºi nu au fost acolo în 13. În schimb, pe data de 13, pe strãzile Bucureºtiului, dacã ne aducem aminte, au fost prezenþi muncitori de la fabricile
ºi uzinele de acolo: IMGB, Republica, absolut toate. ªi mi se pare incorect cã, atunci, nu au fost doar minerii din Valea Jiului, ori, dacã stãm sã analizãm, sunt puºi sub acuzare doar cei de aici. Au fost mineri din Maramureº, Bucovina, zona Olteniei, dar cei care sunt puºi sub acuzare sunt doar din Valea Jiului”, a mai spus Postolache. Minerii sunt o breaslã ce are în sânge solidaritatea, iar plecarea la Bucureºti s-a fãcut pe un astfel de fond. O spun ºi acum, la 27 de ani, cei care au condus cândva sindicatele ce numãrau 40.000 de membri. „Nu consider cã au fost manipulaþi. O spun de câte ori este nevoie. Mineritul este o meserie care te solidarizeazã, unul cu celãlalt. Minerul, niciodatã, nu-ºi va lãsa ortacul în surpare. În perioada respectivã, chiar fuseserã alegerile în mai 1990 ºi se tot continua cu ocuparea Pieþei Universitãþii. Pe miner, nu-l poþi controla, indiferent ce lider de sindicat poþi fi. Însã, ca lider eºti obligat sã te pui în faþa loc, cã sunt cei care te-au ales. Eu, acum, nu pot spune, ºi nici nu se poate demonstra, cã vreun lider a lovit pe cineva. Dar, tot la fel, pot
spune cã liderul de sindicat nu putea sã adune toþi oamenii ºi sã îi trimitã la Bucureºti. Mai ales cã, cei care au lucrat în minã, ºtiu cã sunt niºte regulamente. La vremea aceea, nu erau telefoane mobile, doar ce se vedea la tv ºi nu puteai sã ieºi din minã, doar dacã cineva îþi dãdea un ordin, care putea sã vinã doar de la ofiþerul de servici, care trebuia sã stipuleze asta în procesul verbal între schimburi”, susþine fostul preºedinte executiv al Ligii Minerilor din Valea Jiului. Postolache spune cã acum sunt o serie de oameni ce sunt puºi sub acuzare ºi unii dintre ei, dupã ce alþii ar fi dat declaraþii la Bucureºti. Dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 este ºi acum, la aproape 3 decenii, o piatrã de moarã pentru cei care locuiesc în Valea Jiului. Pe 23 decembrie 2016, procurorii militari au decis punerea în miºcare a acþiunii
penale, sub aspectul sãvârºirii de infracþiuni contra umanitãþii, faþã de fostul preºedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman ºi fostul director al SRI Virgil Mãgureanu în dosarul “Mineriada din 13 — 15 iunie 1990”. De asemenea, au fost puºi sub urmãrire penalã Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreºedinte al Frontului Salvãrii Naþionale (FSN); general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, fost adjunct al procurorului general al României ºi ºef al Direcþiei Procuraturilor Militare, dar ºi mai mulþi lideri ai minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, sau Matei Drella. Parchetul Militar a anunþat cã, în acest dosar, urmãrirea penalã se efectueazã, în continuare, faþã de alþi 18 suspecþi, sub aspectul sãvârºirii aceloraºi infracþiuni de crime împotriva umanitãþii. Diana MITRACHE
Când va fi gata canalizarea din Straja? de bunicul sãu, fotografii la teatru. „Este o expoziþie de fotografie a tânãrului Bekesi Nimrod, care a luat ºi premii ºi e un copil talentat în arta fotograficã , alãturi de bunicul sãu. Va fi o expoziþie în care nepotul ºi bunicul vor expune în holul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu”, a adãugat Eduard Wersanski Nu va lipsi nici tradiþionalul gulaº în aer liber la Brãdet, la finele sãptãmânii viitoare. Diana MITRACHE
S
traja va avea canalizarea funcþionalã pânã la începutul toamnei. Noul sezon de schi îi prinde pe cabanieri în cea mai bunã formã ºi asta pentru cã, pentru prima datã în istoria staþiunii turistice de interes naþional, vor putea fi branºate toate construcþiile la un sistem modern de canalizare. O spune conducerea societãþii care distribuie apa în Valea Jiului ºi care
dã ca termen de finalizare al lucrãrilor, sfârºitul verii. „Atât pe proiectul mare, în care se duce canalizarea din Straja în oraº, au început lucrãrile ºi sunt ferm convins cã, înainte de termen va fi gata. Apoi, partea interioarã a staþiunii Straja, chiar luni am fost la faþa locului, iar la sfârºitul lui august va fi gata. Aºa cum am promis, ne þinem de cuvânt. La sfârºitul lunii septembrie canalizarea în Straja va fi funcþionalã”, a declarat Costel Avram,
director general al Apa Serv Valea Jiului. Conducerea firmei a semnat contractul de lucrãri privind construirea colectorului menajer din Staþiunea Straja Lupeni cu firma Hidroconstrucþia SA Bucureºti, care a câºtigat licitaþia organizatã pentru execuþia acestui obiectiv de investiþii. Potrivit ºefului Departamentului Investiþii al Apa Serv, Monica Tarcea, la procedura de achiziþie au participat 8 societãþi comerciale, câºtigãtoare fiind declaratã
oferta depusã de Hidroconstrucþia Bucureºti, cu un preþ total de execuþie al acestei lucrãri de 2.089.036,61 lei. Lucrãrile cuprind douã obiective importante, respectiv construcþia conductei de colectare de la staþia de sosire a telegondolei ºi pânã jos, în parcarea de la staþia de plecare a acesteia, pe o lungime de 2,7 km cu amenajarea de 15 cãmine de vizitare, respectiv construcþia conductei de colectare din zona staþiei de plecare a telegondolei ºi pânã la colectorul din str. Liliacului nr. 11 din municipiul Lupeni, pe o lungime de 2,13 km cu amenajarea unui numãr de 53 de cãmine de vizitare precum ºi racordarea la reþeaua de canalizare a unui numãr de 90 de gospodãrii situate pe traseul colectorului.
Finanþarea acestui obiectiv de investiþii este asiguratã integral de cãtre Consiliul judeþean Hunedoara. În plus, pe lângã cabanele din Straja, vor fi racordate ºi cele 90
de gospodãrii din municipiul Lupeni, care se aflã pe traseul conductei, care vor beneficia de acces la reþeaua de canalizare. Diana MITRACHE
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Iunie 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Iunie 2017
Centrul de îngrijire ºi asistenþã de la Petrila va fi anvelopat
entrul de îngrijire ºi asistenþã de la Petrila va beneficia de investiþii. Consilierii judeþeni au aprobat, în unanimitate, C proiectul care prevede „Creºterea eficienþei energetice - Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Petrila”.
“În cadrul Programului Operaþional Regional 2014 - 2020, apelul de proiecte cu titlul POR/2016/3/3.1/B/ 1/7REGIUNI (Cod nr. POR/97/3/1) – Axa prioritarã 3 - Sprijinirea tranziþiei cãtre o economie cu emisii
scãzute de carbon, Prioritatea de investiþii 3.1 - Sprijinirea eficienþei energetice, a gestionãrii inteligente a energiei ºi a utilizãrii energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clãdirile publice ºi în sectorul locuinþelor,
Operaþiunea B - Clãdiri Publice, U.A.T. Judeþul Hunedoara va depune spre finanþare proiectul „Creºterea eficienþei energetice - Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Petrila”, aratã documentele CJH. Proiectul vizeazã lucrãri de eficientizare
eputatul medic R Barna Gavril Bende, fost
T
inerii nu mai îngroaºã cozile ºomerilor. Cel puþin asta reiese din datele Institutului Naþional de Statisticã. de opþinea operatorilor economici. Este de menþionat, cã în categoria tinerilor ºomeri, intrã ºi absolvenþii de liceu teoretic, vocaþional care nu au beneficiat de pregãtire profesionalã ºi, deci, nu au dobândit o calificare”, aratã oficialii Ministerului Educaþiei. Dacã nu vor sã continue ºcoala, ori nu îºi gãsesc de lucru, absolvenþii sunt aºteptaþi la sediile Agenþiilor Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã în vederea înregistrãrii lor în baza de date a persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã. Tinerii absolvenþi, fie cã au terminat doar liceul, o scoalã profesionalã, sau au studii superioare, pot, timp de douã luni, sã se înscrie, iar la final, dacã nu gãsesc de lucru, pot deveni ºomeri. Indemnizaþia, însã, o primesc o jumãtate de an ºi suma nu este foarte mare. Monika BACIU
manager al Spitalului Municipal "Dr. Alexandru Simionescu" din Hunedoara a fost gãsit incompatibil de Agenþia Naþionalã de Integritate. Conform ANI, Barna Gavril Bende a semnat cinci contracte de prestãri servicii medicale, încheiate între Spitalul "Dr. Alexandru Simionescu" Hunedoara ºi SC Clinica de Diagnostic Phoenix SRL. Aceastã societate avea în derulare un contract de prestãrii servicii medicale pe o perioadã de 12 luni cu platã lunarã în cuantum de 5.500 lei, încheiat cu SC
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
Asistenþã Petrila”. “Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investiþiei publice sunt eficientizare energeticã, reducerea pierderilor de apã prin înlocuirea instalaþiilor de apã rece ºi caldã, reducerea pierderilor de
Fost manager de spital, gãsit incompatibil de inspectorii ANI
ªomajul în rândul tinerilor a scãzut
Potrivit celor de la Ministerul Educaþiei, nu inadecvarea pregãtirii profesionale a tinerilor duce la creºterea ºomajului, ci un cumul de factori. “Conform Institutului Naþional de Statisticã, rata ºomajului în rândul tinerilor, din grupa 15-24 de ani, a scãzut de la 24% în 2014, la 21,7% în 2015, ajungând în trimestrul IV al anului 2016 la 20,8%. Prin urmare, ºomajul în rândul tinerilor a înregistrat acelaºi trend descrescãtor ca ºi ºomajul pentru celelalte categorii de vârstã. Cauzele ºomajului ridicat în rândul tinerilor nu este determinat exclusiv de inadecvarea pregãtirii profesionale a acestora în raport cu locurile de muncã disponibile. Cauzele sunt multiple ºi þin, printre altele, ºi de atractivitatea locurilor de muncã disponibile ºi
energeticã ºi a gestionãrii inteligente a energiei ºi a utilizãrii energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, respectiv clãdirea publicã a „Creºterea eficienþei energetice Centrul de Îngrijire ºi
energie prin înlocuirea instalaþiilor de încãlzire, scãderea consumului de energie electricã, creºterea gradului de confort a beneficiarilor”, mai aratã documentele. Consiliul Judeþean Hunedoara aprobã documentaþiile tehnico - economice pentru lucrãrile de investiþii de interes judeþean, în limitele ºi în condiþiile legii, precum ºi pentru lucrãrile de construcþii ºi reparaþii de interes public finanþate din bugetul judeþului. Monika BACIU
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Ecorad Medica SRL, unde soþia fostului manager era administrator ºi asociat unic. Inspectorii ANI susþin cã medicul avea, prin soþia sa, interese de naturã patrimonialã la SC Clinica de Diagnostic Phoenix SRL, astfel încât el a încãlcat dispoziþiile art.178, alin.(2), lit.c) din Legea 95/2006, care stipuleazã: "Constituie conflict de interese: (...) c) alte situaþii decât cele prevãzute la lit. a) ºi b) în care
managerul sau soþul/soþia, rudele ori afinii managerului pânã la gradul al IV-lea inclusiv au un interes de naturã patrimonialã care ar putea influenþa îndeplinirea cu obiectivitate a funcþiei de manager". Fostul manager al Spitalului Municipal "Dr. Alexandru Simionescu" din Hunedoara poate contesta raportul inspectorilor ANI în instanþã, pentru a dovedi cã nu a încãlcat legea. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Iunie 2017
Henþ cu mâna
ZIUA ÎN CARE A STAT CEASUL ÎN ROMÂNIA Au trecut 27 de ani de atunci. Într-o dimineaþã de 14 iunie 1990, când Bucureºtiul a fost invadat de hoardele negre. Din pãcate, din Valea Jiului... Dupã „antrenamentele” din ianuarie ºi februarie 1990, cu o „echipã standard”, o
armatã de peste 10.000 de mineri, conduºi de „antrenorul principal” Miron Cozma au pornit sã „joace” în deplasare, în oraºul lui Steaua ºi Dinamo. Dar nu cu echipa Jiul, aflatã atunci în Divizia „A”, ci cu „jucãtorii” cãliþi
în subteran, fãrã a juca la suprafaþã dupã vreun regulament.
Presãrat cu numeroase „faulturi” ºi obstrucþii – cu bâta
ºi furtunul de cauciuc –, „meciul” dintre mineri ºi bucureºteni a fost preluat de CNN, BBC ºi alte mijloace media internaþionale, cu tot cu „loviturile de pedeapsã” aplicate gazdelor. Dincolo de aceastã amarã ºi ironicã relatare a unor fapte reprobabile de acum 27 de ani, rãmâne un moment trist în istoria României acel nefericit „tandem” 14-15
Dezvãluiri
concentreze pe respectivul joc.
P
... jucase la Jiul Petroºani în perioada 1985-1989, dupã care plecase la Dinamo Bucureºti. Aici l-a prins momentul când a fost chemat la echipa Naþionalã, implicit ajungând ºi la Campionatul Mondial din Italia. Un campionat care îl va marca toatã viaþa, dupã momentul 25 iunie 1990. România juca pentru calificarea în sferturile de finalã contra Irlandei. Dupã 120 de minute de joc, scorul era egal 0-0, s-a trecut la lovituri de departajare. La scorul de 4-4 (înscriseserã Hagi, Lupu, Rotariu, I. Lupescu), executã Daniel Timofte,
FOTBAL ªI MINERIADà e vremea când lãmpaºele cãrbunelui descindeau în Capitalã, pentru una dintre cele mai sângeroase „Mineriade” la mijloc de iunie 1990, sportul în Valea Jiului era în plinã efervescenþã. Fosta devizie „A”, actuala Liga I, la fotbal, se încheiase repede, pe 5 iunie 1990, lumea se pregãtea de Campionatul Mondial din Italia, acolo unde echipa României era calificatã. Jiul încheiase cu emoþii sezonul 1989 -1990, câºtigând decisiv în ultima etapã pe teren propriu, 3-1 cu F.C.M. Braºov, încheind pe locul salvator 14 (vezi clasamentul), cu antrenorul Gogu Tonca la timonã ºi o echipã în care jucau Ghiþan,
Negrilã, Sedecaru, Cr. Florescu, M. Cristea, I. Varga, Bâcu, Henzel sau Lasconi. În Divizia “C” (Liga a IIIa) jucau trei echipe toate în Seria a 9-a: Minerul ªtiinþa Vulcan (locul 2), Minerul Lupeni (locul 3) ºi A.S. Paroºeni Vulcan (locul 7). Echipa Minerul ªtiinþa Vulcan, ocupa locul 2, la patru puncte de liderul seriei, Vulturii Lugoj, fiind
Divizia A - Clasament 1989-1990
cea mai bunã performanþã din istoria echipei. Era echipa antrenatã de Petre Libardi (în tur) ºi Marian Mihai (în retur), unde printre cei mai buni îi amintim pe Homan, Cãmãrãºan, Dan Voicu, Dodenciu, Szoradi, Popovici, N. Stoian sau Topor. Campionatul se încheiase cu 11 zile înaintea Mineriadei, pe 5 iunie 1990...
DANIEL TIMOFTE....
iunie 1990. A fost ziua unui derapaj în decor, ziua în care a stat ceasul în România.
portarul Bonner apãrã iar irlandezul O’ Leary îl învinge pe Silviu Lung, scor 5-4 pentru Irlanda. Sã fi fost Daniel Timofte marcat de momentul Mineriadei?
Mãgura Pui pierde teren
14 IUNIE 1990 Zi fatidicã pentru istoria României. La Bucureºti zeci de mii de mineri ºi alþi „oameni de bine” iau cu asalt instituþiile statului, provocând dezastru în Capitalã, la Bari în Italia, echipa României este „demolatã” de naþionala Camerunului. Echipa lui Emeric Jenei (cu S. Lung, Rednic, Andone, Gicã Popescu, Klein, Ilie Dumitrescu, D. Timofte, Lãcãtuº, etc.) este învinsã surprinzãtor de camerunezi cu 2-1. S-a spus atunci cã fotbaliºtii români care vãzuserã la televizor ce se întâmplã în þarã, pe strãzile Bucureºtiului, ar fi fost profund afectaþi de aceste momente, neputând sã se
Paginã realizatã de Genu TUÞU