CVJ NR. 1333 MARTI 9 MAI 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1333

Cronica Vãii Jiului Marti, 9 Mai 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Pregãtiri pentru Ziua Copilului

88

.500 de lei au alocat consilierii locali de la Petroºani pentru organizarea acþiunilor de Ziua Copilului. La fel ca în fiecare an, cel mai aºteptat moment prilejuit cu aceastã ocazie este parada costumelor de carnaval. “În fiecare an, cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului, Primãria municipiului Petroºani organizeazã diverse activitãþi cu scopul de a aduce un zâmbet pe chipul luminos al copiilor din comunitatea noastrã. ºi anul acesta ne propunem urmãtoarele: acordarea de cutii de ciocolatã tuturor preºcolarilor din

grãdiniþele din municipiul Petroºani, elevilor din ºcolile generale de pe raza municipiului nostru, precum ºi copiilor aflaþi în centrele de protecþie a copilului din municipiu ºi în grija altor asociaþii non-guvernamentale; organizarea “Paradei costumelor de carnaval”, pe Bulevardul 1 Decembrie 1018”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Totodatã, va avea loc ºi tradiþionalul concurs de orientare turisticã pentru elevii de la ºcolile generale ºi de la liceele din municipiul Petroºani, un atelier de creaþie “Poveºti din copilãrie”, cu participarea elevilor din ciclul gimnazial. La fel ca în anii trecuþi, de 1 iunie va avea loc ºi premierea sportivilor, câºtigãtorilor unor olimpiade, concursuri ºcolare naþionale sau naþionale. Monika BACIU

FUNCÞIA CU BANI MULÞI SE ÞINE

z Un hunedorean a donat PNL-ului peste 140.000 lei

O

femeie politician din judeþul Hunedoara a donat unui partid peste 140.000 de lei. Carmen Hãrãu a fãcut o donaþie de peste 140 de mii de lei Partidului Naþional Liberal. Cu suma donatã aceasta ºi-a asigurat postul de senator. PNL a strâns peste 8 milioane lei din cotizaþii ºi 19,3 milioane lei din donaþii. >>> PAGINA A 5-A

Din nou aur pentru INSEMEX r. ing. Nicolae Vlasin ºi dr. D ing. Maria Prodan sunt cercetãtori la INSEMEX, care s-au întors cu medalii de aur pentru invenþiile lor, de la Salonul de Inventicã din Barcelona.

Cercetãrile lor, rezultate în urma anilor de muncã în practicã, acolo unde s-au lovit de situaþii concrete ce i-au determinat sã ia atitudine, au creat

tehnologii moderne, atât de necesare la institutul din Petroºani, dar apreciate la nivel mondial, fiind considerate cercetãri fundamentale în domeniul cercetãrii fenomenului de explozie. „Am participat cu douã brevete de invenþii, respectiv, un stand pentru cercetãri imagistice ale exploziilor de gaze, invenþie care a obþinut medalia de aur ºi un premiu special al Organizaþiei Tehnopol din

Moscova ºi cu un brevet care reprezinþi cercetãri în vederea determinãrii limitelor de explozivitate ale gazelor inflamabile, care, de asemeni, a obþinut o medalie de aur. Suntem extrem de mândri de rezultatele pe care le obþinem în ultimul timp la astfel de manifestãri ºi vom convocã un Consiliu ªtiinþific lãrgit, pentru a-i omagia pe cei doi inventatori ºi a-i recompensa financiar pentru reuºitã”, a declarat dr. ing. Artur

Gãman, director general INCD INSEMEX Petroºani. Nu se opresc aici, iar cercetãtorii din Petroºani pleacã, în scurt timp, sã îºi prezinte invenþiile desprinse din practicã, la alte saloane de profil. „La sfârºitul lunii viitoare, vom participa cu 10

brevete de invenþie la Salonul Naþional de Inventicã de la Iaºi, de unde sperãm sã obþinem rezultate pe mãsura cercetãrilor noastre”, mai spune directorul Artur Gãman. De la începutul acestui an, în 4 luni de zile, cercetãtorii de la INCD

INSEMEX au obþinut nu mai puþin de 10 medialii de aur, iar acestea de la Barcelona se adaugã palmaresului. Distincþiile au fost acordate pentru diverse brevete de invenþii în domeniul cercetãrii. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Mai 2017

Universitatea Petroºani, ambasadorul Vãii Jiului U niversitatea Petroºani poate fi oricând ambasadorul Vãii Jiului. În jurul instituþiei de învãþãmânt superior ar trebui sã graviteze dezvoltarea durabilã a zonei.

Rectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin a vorbit despre rolul universitãþii în contextul restrângerii activitãþii miniere. Acesta a fost prezent la emisiunea Ambasador România, de la Realitatea TV, moderatã de Alexandru Cumpãnaºu. “CEH ºi CEO, prin investiþii, care nu s-au fãcut din pãcate, pot deveni rentabile ºi acest lucru nu trebuie sã îl gândim numai varã când avem energie solar sau când bate vântul, ci acest lucru sã îl gândim pe tot parcursul anului. Dacã în aceastã iarnã nu era energia produsã pe cãrbune, România trebuia sã importe energie. Sunt perioade de secetã, de îngheþ, în care hidrocentralele, centrala atomo-nuclearã nu pot funcþiona ºi atunci trebuie neapãrat sã funcþioneze aceastã energie bazatã pe combustibil fosil. Mai este un avantaj al acestui tip de energie ºi acela cã se poate stoca, pe

când energia care este bazatã pe celule fotovoltaice sau energia bazatã pe efectul vântului nu se poate stoca, ea trebuie introdusã în sistem imediat. Noi trebuie sã gândim România ºi din punct de vedere al stabilitãþii energetice ºi a perspectivei energetice. Din punct de vedere al Universitãþii din Petroºani, noi pregãtim, în continuare, specialiºti în inginerie minierã care sunt capabili oricând sã preia de la inginerii actuali aceastã problematicã, sã se perfecþioneze ºi sã o continue la ritmul care este impus de secolul XXI”, a spus prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani, în cadrul emisiunii Ambasador România, de la Realitatea TV, moderatã de Alexandru Cumpãnaºu. Autoritãþile locale din Valea Jiului trebuie sã graviteze în centrul Universitãþii din Petroºani, care poate oferi soluþii pentru dezvoltare. “Într-o etapã în care activitatea minierã se restrânge, într-o etapã în care nimic nu se pune nimic în locul acestei activitãþi, Universitatea trebuie sã gãseascã soluþii de coagulare a tuturor forþelor, care înseamnã cele administrative, forþele

economice din zonã, astfel încât sã rãspundem nevoilor acestor întreprinderi ºi sã creem niºte programe ºi niºte proiecte comune împreunã cu entitãþile locale, împreunã cu Consiliul Judeþean pentru o dezvoltare regionalã durabilã. Existã riscul unei depopulãri masive, rãmânând o concentrare nesãnãtoasã în câteva mãri oraºe din România. Am vãzut acest lucru de stabilitate regionalã în Franþa, în Þãrile Nordice, în Germania, unde universitãþile regionale sunt sprijinite chiar de cãtre landuri (echivalentul judeþelor din România-n.r.), de cãtre comunitãþile locale în aºa fel încât sã rãmânã acolo sã creeze o emulaþie de cunoaºtere, de dezvoltare, de energie. Avem specializãri, dar putem face ºi

Elevi ºi studenþi specializaþi în automatizãri industriale levii liceelor tehnice din Valea Jiului ºi E studenþii Universitãþii din Petroºani au discutat cu reprezentanþii unei firme specializatã în automatizãrile industriale, componente ºi soluþii pentru automatizarea pneumaticã. Reprezentanþii societãþii vor sã îi instruiascã pe elevi ºi studenþi în acest domeniu. “Promisiunea pe care am fãcut-o comunitãþii a fost cã vom încerca sã aducem cât mai mulþi angajatori la Petroºani, cã vom încerca sã aducem elevii la Universitatea Petroºani. Firma ne promite sã instruiascã elevii, dar sã le ofere locuri de muncã. Probabil vom beneficia de dotare tehnicã din partea acestei

firme”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul UPET. “Împreunã cu reprezentanþii firmei am pregãtit un parteneriat între Universitatea Petroºani, Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan, Primãria Petroºani. Sperãm cã acest parteneriat va aduce beneficii atât în zona transferului de competenþe în domeniul tehnic, al

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

viitorilor angajaþi, cât ºi pentru cei din cadrul universitãþii ºi liceelor tehnice din Valea Jiului”, a subliniat Olimpiu Stoicuþa, organizator. Reprezentanþii societãþii vor astfel sã pregãteascã specialiºti pentru piaþa muncii. “Noi propunem un workshop care sã interacþioneze cu cerinþele din industrie,

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

cursuri postuniversitare dirijate pe 6 luni, un an, exact în ceea ce le trebuie (investitorilor-n.r.). Un investitor întreabã prima datã de forþa de muncã, apoi se intereseazã de spaþii, de facilitãþi fiscale ºi aici este ºi rolul Universitãþii, de a coagula toþi aceºti factori, în aºa fel încât sã susþinã, pe lângã primãrii, Consiliul Judeþean, consiliile locale, crearea de facilitãþi fiscale, în sensul de a oferi spaþii celor care doresc sã investeascã, de a crea condiþii. Noi îi ajutãm ºu specialiºti, gândire economicã, tehnicã ºi tehnologicã. Eu cred în aceastã idee de a crea o „Vale a Energiei”, în Valea Jiului. Aceastã Vale a Energiei dezvoltã activitatea existentã, dar creeazã ºi alte întreprinderi”, a

astfel încât aceste cerinþe sã se materializeze în transferul de competenþe de la universitãþi cãtre viitorii angajaþi din mediul economic”, a precizat Traian Stamate manager departament. Autoritãþile locale din Petroºani ºi Vulcan sunt partenerele acestui proiect. “Promovãm nu numai studenþii ºi viitorul lor, ci ºi viitorul elevilor de la liceele din Valea Jiului. am fãcut un pact cu firma respectivã pentru liceul din Vulcan, pentru a crea o clasã specializatã pe electronicã în industrie astfel încât elevii sã intre la facultate pregãtiþi. Este un moment important pentru Valea Jiului sã vinã o firmã nemþeascã cu tehnicã sã putem pregãti elevii din liceu pentru elevii din industrie ºi sã formãm meseriaºii pentru a dezvolta o afacere”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Monika BACIU

mai spus sursa citatã. ªi întreprinderile din Valea Jiului fac parte dintr-o asociaþie care se aflã sub patronajul instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului, iar viitoarea Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitarã Valea Jiului va avea în centru universitatea. “Am realizat o asociaþie a întreprinderilor din zonã, ca un liant fiind Universitatea din Petroºani. Reprezentanþii întreprinderilor vin ºi ne spun ce forþã de muncã au nevoie ºi la ce ar mai trebuie sã lucrãm noi ca sã corespundã nevoilor întreprinderilor. Cu toate aceste întreprinderi am fãcut contracte de parteneriat pentru practica studenþilor. De asemenea, am fãcut o asociaþie de Dezvoltare Intercomunitarã Valea Jiului din care fac parte toate primãriile, Consiliul Judeþean ºi Universitatea Petroºani ºi suntem mai aproape de realitãþile fiecãrei localitãþi”, a mai spus rectorul Universitãþii Petroºani. Nu este pentru prima datã când se discutã de faptul cã Universitatea din Petroºani trebuie sã fie pilon principal al dezvoltãrii Vãii Jiului. Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Mai 2017

Recuperarea memoriei din perioada comunismului S ocietatea Culturalã Condiþia Românã împreunã cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria Exilului Românesc organizeazã un workshop pe tema recuperãrii memoriei în ceea ce priveºte perioada comunismului. Evenimentul va avea loc la Petrila, în perioada 11-14 mai ºi este susþinut ºi de autoritãþile locale. “Petrila, graþie eforturilor noastre, devine astfel un punct important ºi de interes pentru prestigiosul institut (IICCMER-n.r.). Pe de altã parte, oraºul nostru, graþie muzeelor existente (Casa Memorialã Ion D. Sîrbu ºi Mother’s Museum) vor face parte din “reþeaua memoriei”, o iniþiativã menitã sã promoveze valorile muzeale care

aduc o contribuþie majorã la perioada de revoltã”, aratã Ion Barbu, preºedintele Societãþii Culturale Condiþia Românã. 30 de persoane sunt aºteptate sã ia parte la evenimentul care va pune Petrila pe harta recuperãrii memoriei din perioada comunismului. “Ediþia trecutã a workshopului a avut loc în 2016 la Râmnicu

Sãrat, loc în care se construieºte un memorial pe tipicul celor din Sighet, iar în organizarea evenimentului am fost plãcut impresionat de implicarea primãriei din localitate. Mai facem menþiunea cã la acest workshop vor participa peste 30 de invitaþi din

BISERICA “SALVEAZÃ” MINERITUL lumeºti ºi S trategiile credinþa merg mânã’n

mânã. Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat cã Mitropolia Banatului vine în sprijinul persoanelor care îºi pierd locurile de muncã din sistemul minier. Astfel, minele se închid, minerii sunt disponibilizaþi, iar Mitropolia Banatului oferã o schemã de sprijin. „Exista ºi o schemã pe care o avem împreunã cu Mitropolitul Banatului. Chiar sãptãmâna aceasta avem acolo un secretar de stat ºi împreunã cu conducerea CEO vrem sã vedem dacã din meseriile ºi din meseriaºii disponibilizaþi de-a lungul timpului de la CEO ºi de CE Hunedoara, în zona Banatului, în special în Timiºoara, o zonã foarte dezvoltatã, putem sã facem reconversie profesionalã. Sã-i încadrãm pe aceastã zonã pe sudori, lãcãtuºi ºi electricieni, astfel încât sã avem grijã ca, dupã cei disponibilizam, chiar dacã decizia este comunã ºi este asumatã de cãtre ei, sã avem în continuare grijã de ei. Pentru acei oameni care mai au 2-3 ani pânã la pensionare, am cerut conducerii ca ei sã primeascã salarii compensatorii pe aceastã perioadã, sã îºi asigure diferenþa de venit neîncasat pânã în momentul în care s-ar fi pensionat. Repet, avem o aplecare asupra problemelor din zona

toatã þara, reprezentanþi ai unor case memoriale, muzee ºi asociaþii de profil. Sã profitãm, aºadar, de oportunitatea de a pune Petrila pe o hartã a reþelei memoriei, un lucru de excepþionalitate imagisticã pentru oraº”, mai aratã Ion Barbu.

Autoritãþile locale de la Petrila contribuie cu suma de 1500 de lei pentru organizarea evenimentului. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria Exilului Românesc este o structurã guvernamentalã înfiinþatã în 2005 ºi

Monika BACIU

Centura Petroºaniului ar putea fi reabilitatã mai repede dacã va contribui ºi CJ Hunedoara C onsiliul Judeþean Hunedoara ar urma sã intre într-un parteneriat cu municipalitatea pentru reabilitarea celei mai importante artere din Valea Jiului.

de minerit, întregii zone de minerit”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei, în cadrul unei emisiuni la Antena 3. Singura strategie a statului român este închiderea unitãþilor miniere. Alte douã mine din Valea Jiului îºi vor înceta activitatea, iar oamenii ar putea fi relocaþi, la Timiºoara, dupã cum anunþa ºi secretarul de stat Doru Viºan. “Am vorbit despre douã aspecte, respectiv despre relocare - ºi se va face în baza unei analize proprii pentru fiecare om - ºi despre atragere de investitori în zonã, care sã valorifice potenþialul uman existent. Cred cã demararea procesului este obligatorie în cadrul acestei legislaþii. Dacã va fi nevoie de perfecþionare, trebuie fãcutã, dar încurajarea investitorilor autohtoni o consider prioritarã”, a spus Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Monika BACIU

Actualitate 3

aflatã în coordonarea Primului Ministru. Rolul sãu rezidã, înainte de toate, în gestionarea ºi analizarea din punct de vedere ºtiinþific a perioadei totalitare ºi a consecinþelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijinã crearea ºi implementarea unor instrumente educaþionale cu finalitate memorialã, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile ºi drepturile fundamentale sã fie receptate de societatea noastrã post-totalitarã. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhivã ºi publicã documente referitoare la memoria exilului românesc.

Reabilitarea ºoselei de centurã a municipiului Petroºani, segmentul cuprins între sensul giratoriu dinspre cartierul Aeroport ºi cel de la Biserica Catolicã, este o povarã prea mare pentru contribuabilii din capitala Vãii Jiului. Costurile reabilitãrii DN 66 sunt estimate la câteva milioane de lei, iar municipalitatea a lansat licitaþia de atribuire a lucrãrii. Edilii din Petroºani se bazeazã pe sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, mai ales cã au primit promisiuni de la actuala conducere. ”Domnul primar a discutat cu conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi avem promisiuni cã se vor aloca circa 2 milioane de lei. Restul banilor necesari proiectului vor

proveni din bugetul local. Lucrarea ar trebui finalizatã în circa doi ani de zile ºi ne va costa peste 4 milioane de lei”, a explicat directorul DADPP Petroºani, Daniel Viºan. Segmentul din DN 66 care ar urma sã fie reabilitat, pentru cã punea probleme extrem de mari ºoferilor, sãptãmâna trecutã, a fost reparat provizoriu pe porþiunile care puneau probleme foarte mari. Maximilian GÂNJU

Expert în spargeri, condamnat pentru furt calificat

I

ndividul a fost prins în flagrant de poliþiºtii din Vulcan, dupã ce a spart un autoturism parcat pe o stradã din localitate. Recidivistul a devenit ”celebru” pentru cã a intrat prin efracþie ºi în cabinetul unui parlamentar.

Magistraþii Judecãtoriei Petroºani l-au condamnat pe Stan Jan Georgel la un an ºi cinci luni de închisoare pentru furt calificat ºi l-au obligat sã plãteascã ºi daune

materiale în valoare de cinci sute de lei. Recidivistul are un cazier extrem de mare ºi a ajuns dupã gratii pentru cã a spart geamul unui autoturism din care a furat un portofel cu bani ºi actele proprietarului. Acesta ºi-a recunoscut faptele ºi a cerut clemenþã judecãtorilor în urma procedurii simplificate, însã este nemulþumit de pedeapsã ºi a fãcut apel. Când a comis infracþiunea pentru care a fost acum condamnat, Stan se afla sub incidenþa mãsurii controlului judiciar, mãsurã

dispusã de Curtea de Apel Craiova pentru comiterea mai multor infracþiuni de furt calificat pe raza judeþului Gorj, în cursul anilor 2015-2016. Acesta a mai fost trimis în judecatã ºi condamnat pentru cã a spart grãdiniþa care funcþioneazã pe lângã ªcoala Gimnazialã Nr.4 Vulcan, dar ºi pentru cã a dat lovitura la Biroul parlamentar al lui Cristian Resmeriþã, în perioada în care era deputat. Individul s-a folosit de o simplã ºurubelniþã ºi a furat mai multe bunuri, dar n-a apucat sã le vândã pentru cã a fost prins de poliþiºti la scurt timp. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Mai 2017

TRADIÞIA MOARE Valea Jiului arhaicã ar putea aduce turiºti

T

radiþiile ºi obiceiurile momârlanilor din Valea Jiului nu atrag turiºti. Dacã la puþin peste 200 de km de Valea Jiului, la Viscri, satul românesc renaºte tocmai datoritã autenticitãþii, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre satul momârlãnesc. Viscri a devenit satul-vedetã a României, datoritã Prinþului Charles care a fost atras de obiceiurile autentice ºi arhaice. În Valea Jiului, tradiþia se pãstreazã, forþat, numai cu implicarea autoritãþilor locale. Weekendul care a trecut, în Dealul Babii, din Vulcan, a avut loc o nouã ediþie a nedeii. Mare parte din oamenii locului au lipsit. Municipalitatea de la Vulcan încearcã sã transmitã ºi generaþiilor viitoare obiceiurile strãvechi. “Nedeia din Dealul Babii este o tradiþie veche de la noi din localitate. Este de ºtiut cã în a treia duminicã dupã Paºti, în fiecare an, sãrbãtorim nedeia

momârlanilor din Dealul Babii. Am vrut sã organizãm o petrecere câmpeneascã, aºa cum se obiºnuieºte. Chiar dacã nu mai sunt aºa de mulþi oameni ai locului, noi vrem sã continuãm aceastã tradiþie ºi dacã ei nu mai sunt aºa de mulþi, am apelat la oameni de suflet, de la ºcoli, profesori care se ocupã de copii. Am fãcut ºi un mic muzeu

etnografic unde am strâns lucruri, obiecte care sã aducã aminte de aceastã tradiþie. Toatã speranþa noastrã este în copiii din ºcoli ºi sunt puþin dezamãgit de oamenii locului, care nu s-au implicat deloc, aºa cã am venit noi cu copiii, care sunt alãturi de noi ºi de localnici. Am fãcut acest muzeu, iar din partea oamenilor locului nu am gãsit înþelegere ca sã ne dea obiecte, au spus cã nu au. Ne-au ajutat alþi oameni. Nedeia nu s-a schimbat foarte mult ca organizare, ea se schimbã din cauza oamenilor. Oamenii sunt tot mai puþini, tinerii au plecat, bãtrânii nu mai pot”, a spus Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Dacã înainte la nedei, oamenii locului participau în straie de sãrbãtoare, specifice locului, acum numai interpreþii aduºi de primãrie au mai purtat costumele momârlãneºti sau cele specifice altor zone geografice. “La primele nedei care s-au

O

femeie politician din judeþul Hunedoara a donat unui partid peste 140.000 de lei. Carmen Hãrãu a fãcut o donaþie de peste 140 de mii de lei Partidului Naþional Liberal. Cu suma donatã aceasta ºi-a asigurat postul de senator. PNL a strâns peste 8 milioane lei din cotizaþii ºi 19,3 milioane lei din donaþii. þinut în Vulcan tradiþia era sã se participe cu cai ºi îmbrãcaþi în costume populare, sã pãstrãm vechile obiceiuri ºi sã le transmitem copiilor, tinerilor. În comparaþie cu celelalte nedei pe care le-am þinut în Vulcan, am încercat sã realizãm o expoziþie a domnului Pardos Ioan, care a fost un cunoscut fotograf, numismat, colecþionar de insigne, ºi primele fotografii sunt de la primele nedei care au fost în Vulcan. Am fãcut un memorial Pardos care ne-a îndrãgit cu fotografiile lui. Am adus ºi un plug de arãt vechi de zeci de ani, un jug care se folosea la boi la arãt ºi alte unelte folosite la tors, un þiglãzãu (fier de cãlcat cu jar-

n.r.). De asemenea avem toate uneltele care erau folosite la torsul lânii, avem straiþa momârlãneascã, desagii. Singurul lucru pe care putem sã îl facem este sã promovãm aceastã zonã. Suntem convinºi cã aceste obiceiuri strãmoºeºti vor fi promovate ºi copiii vor înþelege ce au fãcut strãmoºii noºtri, cum au lucrat, cum au gândit viaþa”, a spus Barbu Pompiliu, preºedintele Comisie de Culturã din cadrul Consiliului Local al municipiului Vulcan. Viscri a ajuns de la un sat izolat la o veritabilã atracþie turisticã. A câºtigat teren prin perºajele pitoreºti ºi prin faptul cã la Viscri totul este autentic. Monika BACIU

Peºtera Bolii Petroºani – templu al sufletelor * * *

”Noi suntem numai cântecul durut Prin care trecem viaþa de sub vânt La nunþi neîmplinite pe pãmânt Cu miri fugiþi pe-un fluiere de vânt”

* * * Deºi Valea Jiului este catalogatã una dintre cele mai sãrace zone din þarã, numitã zonã defa-

vorizatã din cauza dãrâmãrii monoindustriei ºi a nenaºterii unor alte îndeletniciri, în viziunea

cunoscutei Trupe Arhaic, aici este un loc plin bogãþie spiritualã, cu energii magice pentru cei dispuºi sã vadã, sã perceapã. ”Venim din centrul Transilvaniei ºi mergem în Oltenia, unde avem spectacol. În trecerea noastrã pe aici, nu ne-am putut abþine ºi ne-am oprit la Peºtera Bolii, aºa cum te opreºti la Bisericã pentru a-þi încãrca bateriile. Peºtera Bolii este pentru mine un templu al sufletului, cu energii pozitive extraordinare... Când cânt ºi închid ochii, mi se perindã pe sub pleoape dacii care îmi purificã toatã fiinþa. Aici ºi cân-

tecul sunã altfel, îl trãiesc mai intens, ca un fel de rugãciune, dar ºi omagiu...” – a mãrturisit, gãsindu-ºi greu cuvintele pentru a descrie ceea ce simte, Nicolae Doboº, solistul Trupei Arhaic. În deschiderea concertului, care a avut loc duminica trecutã la Peºtera Bolii, Petroºani, au încântat audienþa cunoscutul colonel în rezervã Teodor Posuº, solist cu patru atestate de profesionist, iar evoluþia sa a fost una impecabilã prin þinutã ºi cânt îmbinând patriotismul autentic cu iubirea. A urmat Florin Paul Camen, cu folkul sãu de înaltã calitate, pe versurile unor poezii rare, cu mesaj puternic. Florin Camen a încheiat recitalul sãu cu Imnul Minerilor, într-o interpretare remarcabilã,

caldã, încât audienþa a cântat alãturi de el. A intrat apoi în scenã Trupa Arhaic în ritmuri tribale mobilizatoare, de chemare la luptã – ”Hai, cuþât, cuþât, cuþât/ Cã amu te-am ascuþât”, cu treceri surprinzãtoare la ”Pãsãri ce poartã cerul peste veac”, urmate de ”Iarba prin care trece Dumnezeu” ºi ”Sãrutãmã chiar dacã-n râs mã

minþi”... Apoi ”Parabola rugãciunii” ºi de cântecele dedicate unui neam articulat – ”Pofta lui Mihai”, ”Trec haiducii peste þarã” etc., dar mai ales ”ªi-n ochi ne-runcã spinii/ ªi-ar vrea sã fim de plâns/ Nu mor caii când vor câinii/ Spune-o vorbã într-adins”... Duminicã, în Peºtera Bolii, nu doar Trupa Arhaic ºi-a încãrcat bateriile, ci ºi cei care au vãzut spectacolul medicament al sufletului. Ar trebui ca noi, toþi, sã gustãm asemenea momente mult mai des pentru sãnãtatea minþii ºi a trupului. Organizatori ai spectacolului au fost Asociaþia Petro-Aqua Petroºani ºi Club Rotary Petroºani-Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU Foto: Ionel ªerb

Potrivit raportãrii publicate în Monitorul Oficial, 43 de liberali au plãtit cotizaþii a cãror valoare însumatã depãºeºte baremul de 10 salarii de bazã minime brute pe þarã, totalizând 846.708 lei. Alte 374 de persoane fizice au fãcut donaþii a cãror valoare cumulatã depãºeºte 10 salarii de bazã minime brute pe þarã, în valoare totalã de 18.415.492 lei.

H

ãrãu – în capul listei

Potrivit Monitorului Oficial, 12 hunedoreni au fãcut donaþii cãtre partid, a cãror valoare

FUNCÞIA CU BANI MULÞI SE ÞINE

z Un hunedorean a donat PNL-ului peste 140.000 lei

mar al municipiului Vulcan, Contantin Brânduºe, fost candidat PNL la Primãria Lupeni ºi Dorin Ioan Popa au donat câte 10.500 de lei fiecare. Vetuþa Stãnescu, fostul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara a donat Partidului Naþional Liberal suma de 12.950 de lei.

C

otizaþii mai modeste

valoare cumulatã depãºeºte 10 salarii de bazã minime brute pe þarã. Carmen Eleonora Hãrãu a donat cãtre Partidul Naþional Liberal suma de 141.150,00. Suma a fost donatã în mai multe tranºe. Potrivit Monitorului Oficial, banii au fost donaþi în 02.09.2016, 09.11.2016, 09.11.2016, 09.11.2016, 30.08.2016. Carmen Eleonora Hãrãu a candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2016 pentru un

loc de senator. Aceasta a deschis lista, iar în urma scrutinului a ajuns senator, asta dupã ce în mandatul 2012-2016 a fost deputat. Dorin Gligor o urmeazã pe Carmen Hãrãu în clasamentul donaþiilor. Acesta a donat partidului suma de 73.700 de lei. Lucian Heiuº este cel de-al treilea parlamentar hunedorean care a fãcut donaþii consistente partidului. Preºedintele PNL Hunedoara ºi deputat, Heiuº a donat 65.500 de lei, în douã tranºe, 9 mai 2016 ºi 30

august 2016. Petru Mãrginean, candidatul PNL la Primãria municipiului Deva în vara anului trecut a donat partidului nu mai puþin de 53.850 lei. Acesta a pierdut alegerile locale în faþa lui Mircia Muntean. Adrian David ºi Adrian Marcel Goia au fãcut donaþii în 2016 în sumã de 37.350 lei fiecare. Vasilicã Potecã a donat 20.000 de lei, în timp ce Viorel Arion, fostul primar al municipiului Hunedoara, Alina Cîrstoiu, fost candidat PNL la funcþia de pri-

Membrii de partid ºi-au plãtit ºi cotizaþiile. Patru membri PNL au plãtit în 2016, cotizaþii a cãror valoare însumatã depãºeºte baremul de 10 salarii de bazã minime brute pe þarã. Lista este deschisã de Dorin Gligor, care a plãtit o cotizaþie în sumã de 19.000 de lei. Acesta este urmat de Lucian Heiuº cu 16.600 de lei, Carmen Eleonora Hãrãu – 16.100 d lei ºi Marcel Adrian Goia – 13.550 lei. În anul 2016, membrii PNL Hunedoara au cotizat cu suma de 266.790 lei. Monika BACIU

Încã 3 zile în procesul pentru amenajarea hidro din Defileul Jiului A menajarea hidroenergeticã a râului Jiu pe sectorul Bumbeºti-Livezeni de cãtre Hidroelectrica este contestatã de organizaþiile de mediu, o decizie a Tribunalului Bucureºti fiind aºteptatã pentru data de 12 mai 2017. Ecologiºtii spun cã amenajarea a distrus ecosistemul, în timp ce lucrãrile în acest loc sunt în plinã desfãºurare. Totul a început prin 2004, însã, între timp Defileul Jiului a devenit Parc Naþional ºi, timp de mai mulþi ani, lucrãrile au fost oprite. Ele s-au reluat de un an, dar Tribunalul

Bucureºti a lãsat în pronunþare dosarul prin care asociaþiile de mediu Bankwatch România, Neuer Weg ºi Energy Justice încearcã sã obþinã suspendarea autorizaþiei de construire emisã în 2016

de CJ Hunedoara ºi care a permis Hidroelectrica sã reia lucrãrile la complexul energetic ce presupune devierea Jiului prin galerii subterane în scopul producerii de energie. În 2015, Andrei Gerea a

anunþat cã a fost alocatã suma de 77 de milioane de euro pentru finalizarea lucrãrilor ºi punerea în funcþiune a celor douã capacitãþi de producere a energiei electrice din Defileul Jiului. Amenajarea hidroenergeticã a râului Jiu pe sectorul LivezeniBumbeºti a fost deja realizatã în proporþie de 80%, dar efectele asupra mediului vor fi grave dupã punerea în funcþiune, cred ecologiºtii care aºteaptã sentinþa în 12 mai. Jiul va fi deviat prin douã aducþiuni subterane, una cu lungimea de 7 kilometri ºi diametru interior de 3,8 metri pe traseul LivezeniDumitra, alta pe traseul

Cresc apele, dar nu vom avea inundaþii

A

pele Jiului au crescut, în unele locuri cu mai puþin de jumãtate de metru, dar precipitaþiile prognozate nu vor provoca inundaþii în Valea Jiului.

Cei care gestioneazã sistemul hidrotehnic al Apelor din bazinul Jiului susþin cã ploile nu au creat probleme ºi nici nu vor crea, chiar dacã mai sunt aºteptate precipitaþii destul de abundente. „Nu sunt prognozate inundaþii. O sã avem pre-

cipitaþii, în jur de 15 – 20 l/mp, iar în zona de munte lapoviþã, la înãlþime. A plouat ºi la noi, dar vârful a fost sâmbãtã noaptea, când am avut cam 35 l/mp pe Defileul Jiului. Au crescut apele cu 30 – 40 cm, dar nu am avut inundaþii ºi nici nu vom avea în zilele urmãtoare”, a spus Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Potrivit ultimelor atenþionãri, vor numai fi precipitaþii, dar maximele vor fi de 20 l /mp ºi nu vor pune probleme. Institutul Naþional de

Hidrologie a emis luni un cod galben, valabil în intervalul 08.05.2017 ora 10:00 – 08.05.2017 ora 18:00 ºi a precizat cã, se pot produce în continuare creºteri importante de

debite ºi niveluri cu depãºiri ale COTELOR DE ATENÞIE în bazinul hidrografic al râului Neajlov, dar ºi în judeþele Argeº, Dâmboviþa, Teleorman, Giurgiu. Diana MITRACHE

Dumitra-Bumbeºti de 12,5 kilometri lungime ºi diametrul interior de 4,00 metri. În albia naturalã a Jiului va mai rãmâne doar un debit de 2,7 mc/sec, de opt ori mai mic decât acum. Investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apa de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi

putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic va avea o capacitate anualã de 259 GWh.La finalizarea proiectului, pe râul Jiu, centralele Dumitra dinspre Petroºani ºi cea de la Bumbeºti-Jiu vor avea o putere instalatã totalã de 65 MW ºi un aport energetic de 259 GWh/an. Valoarea totalã a investiþiei se ridicã la 230 de milioane de euro, stadiul fizic al lucrãrilor fiind în prezent de puþin peste 65%. Diana MITRACHE