Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1331
Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Mai 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Atacatorul de la Coroieºti- condamnat la închisoare
FUM, PANICÃ ªI INTOXICAÞI
ndividul va ajunge Ipentru în penitenciar cã a bãgat în
într-un bloc din 8 Martie
spital un paznic care nu l-a lãsat sã fure cãrbune.
”Frosco” ºi complicii lui au tãbãrât cu bolovani pe paznicii care însoþeau vagoanele de huilã. Abia când angajaþii cu paza au folosit armamentul de foc, hoþii au fost puºi pe fugã. Vas Coloman Daniel a fost trimis în judecatã pentru tâlhãrie calificatã ºi ºi-a recunoscut faptele, astfel cã a beneficiat de o pedeapsã mai micã. Judecãtorii din Petroºani l-au condamnat pe individ la un an ºi patru luni de închisoare cu executare pentru sãvârºirea infracþiunii de tentativã la tâlhãrie. Vas Coloman Daniel a scãpat ºi de plata unor despãgubiri materiale ºi morale dat fiind faptul cã Complexul Energetic Hunedoara SA – Punct de lucru Prest Serv Petroºani,
Preparaþia Coroeºti ºi paznicul rãnit nu s-au constituit pãrþi civile în cauzã. Vas Coloman Daniel a mai primit o condamnare de ºapte luni închisoare, tot pentru furt de cãrbune ºi dacã nu va face apel la cele douã sentinþe va ajunge în penitenciar. Recidvistul a mai fost închis pentru furt ºi pentru prinderea lui s-a cerut intervenþia echipei de la Acþiuni Speciale a IPJ Hunedoara. Coloman zis ”Frosco” are un cazier impresionat la cei 25 de ani, cu condamnãri fost panicã în Cartierul 8 Martie din Petrila, dupã ce peste 80 de oameni, printre care pentru furt ºi pânã la foarte mulþi copii, au fost evacuaþi din calea fumului gros. Acesta s-a întins în toate infracþiuni grave cum ar apartamentele ºi pe fiecare geam ieºea cu putere, iar timp de mai bine de o jumãtate de fi tâlhãria.
A
Maximilian orã nimeni nu a putut opri curentul electric. Arcul electric a pocnit ºi a creat panicã în bloc, GÂNJU iar în tot acest timp focul s-a extins cu repeziciune. >>> PAGINA A 3-A
Toma Coconea vrea pe podium la Red Bull X Alps 2017 oi reguli ºi noi N trasee stabilite de organizatorii competiþiei extreme derulate în Alpi vor da de furcã concurenþilor. Hunedoreanul Toma Coconea este veteranul competiþiei ºi urmãreºte prima poziþie la ediþia din acest an. Parapantistul din Valea Jiului are mai puþin de douã luni sã se familiarizeze cu noile trasee stabilite de organizatorii Red Bull X Alps, rute care pun la grea încercare concurenþii ºi fac zborul extrem de dificil. Toma Coconea ar putea fi
avantajat de schimbãri iar obiectivul sãu pare mai uºor de atins. Hunedoreanul þinteºte prima poziþie ºi este rãsfãþatul suporterilor care urmãresc dura competiþie de cãþãrare, alergare ºi parapantã ce se deruleazã pe parcursul mai multor zile ºi care strãbate Alpii Europei. Derulatã din doi în doi ani ºi cu un numãr restrâns de participanþi aleºi dupã criterii bine stabilite, Red Bull X Alps este visul oricãrui pasionat de sporturi extreme, Coconea a fost la un pas de a câºtiga întrecerea, a fost medaliat cu argint ºi a stabilit recorduri
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier (înregistraþi în evidenþele SNIMVJ SA) aferente semestrului II al anului 2016 (energie electricã ºi termoficare) se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã:
z În intervalul 09.05. – 12.05.2017 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F z În intervalul 16.05 – 19.05.2017 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O z În intervalul 23.05 – 26.05.2017 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la greu de doborât. La o ediþie care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani). a ºocat organizatorii ºi Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea suporterii, dupã ce toþi îl plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea vedeau pe radar, pe ultimul ridica aceste drepturi în intervalul tronson pânã la finish, cã 30.05.2017 – 30.06.2017. zboarã. În realitate, Tomi Conducerea Societãþii Naþionale alerga pe ultima turnantã. de Închideri Mine Valea Jiului SA” Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Zeci de studii realizate de INSEMEX I NSEMEX Petroºani, cea mai prestigioasã instituþie de cercetare din þarã, a realizat pe parcursul ultimilor ani zeci de studii prospective ºi tehnologice, normative, proceduri, metodologii ºi planuri tehnice, noi sau perfecþionate, comandate sau utilizate beneficiar.
Nu mai puþin de 78 de expertize tehnice sau studii au fost realizate de colectivul de cercetãtori de la INSEMEX Petroºani, fie pentru unitãþile miniere, fie pentru alte instituþii. Printre studiile realizate se numãrã ºi cele de la clubul Colectiv, una din cele mai mari tragedii, în urma
cãreia ºi-au pierdut viaþa 64 de tineri. În acest caz, studiul a fost comandat de ÎNEC, Parchetul de pe lângã ICCJ prin “Ordonanþã din data de 23.11.2015 în dosar nr.545/P/2015 Contract nr. 8339/2016”. Pe de altã parte, Ministerul Cercetãrii ºi Inovãrii i-a solicitat pe cercetãtorii de la INSEMEX Petroºani în proiectul “Faza II: Realizare prototip virtual ºi testare funcþionalã”. Acelaºi minister le-a solicitat, în anul 2016, ajutorul cercetãtorilor de la INSEMEX de zeci de ori pentru realizarea unor studii cu privire la anumite tehnologii. ªi salinele din
þarã au apelat la expertiza cercetãtorilor de la INSEMEX Petroºani. Spre exemplu, cei de la Salina Cacica au cerut “întocmirea documentaþiei tehnice de clasificare a minei din punct de vedere a degajãrilor de gaze”, în timp ce reprezentanþii Salinei Ocna Dej au solicitat “ stabilirea curbelor caracteristice ºi a parametrilor funcþionali aferenþi ventilatoarelor principale ºi întocmirea schemei de aeraj la Salina Ocna Dej”.
C
EH ºi SNIM
INSEMEX Petroºani a avut solicitãri ºi din partea companiilor miniere din Valea Jiului. Spre exemplu,
Scandal la bazinul didactic din Petroºani
M
ai mulþi pãrinþi s-au trezit cã nu îºi mai pot duce copiii la antrenorul cu care învãþau sã înoate ºi au generat un conflict spontan în faþa bazinului de la Petroºani. Oamenii s-au arãtat nemulþumiþi pentru cã antrenorului nu i s-a mai permis sã îi antreneze, iar administratorul bazinului susþine cã vina este doar a acestuia. „Ni s-a comunicat cã nu mai avem acces la bazin, deoarece acel contract de închiriere al culoarului a expirat. Neavând altã soluþie, am venit doar sã ne relaxãm ºi vãd cã nu suntem lãsaþi nici mãcar aºa. Deºi nu avem material didactic, sã dãm lecþii, cã nu avem temeiul legal, pânã nu iese acel contract. ªi aºa, însã, ne-am lovit de rezistenþa domnului administrator Popa Petre. A ameninþat cã dacã intrãm, cheamã poliþia, deºi ne-am luat bilet toþi, fãrã a presta lecþii de înot, doar sã ne relaxãm”, a spus Alin Kontos, antrenorul incriminat, care a susþinut cã în mapa sa sunt actele necesare ºi anume: cazierul fiscal, certificatul de identitate sportivã, actul adiþional prin care s-a modificat statutul clubului
prin hotãrârea (AGA ºi CA din 4 ianuarie 2017) de naturã polisportivã, astfel adãugând ramuri sportive noi ºi anume: nataþie, aqua gym, hidrogimnasticã, handbal, dar ºi certificarea modificãrilor aduse statutului de cãtre avocatul care a înaintat actele. Conflictul a fost oarecum dezamorsat ºi antrenorul ºi elevii lui au fost lãsaþi sã intre în apã, însã, doar pentru relaxare. Totul, pe motiv cã, administraþia bazinului a considerat cã a îngãduit mult prea mult timp situaþia în care antrenorul are doar acte cã e membru al unui club de fotbal, club ce nu are legãturã cu înotul. Iar asta treneazã din luna octombrie. „Dânsul nu este profesor, ci doar instructor de înot, cu un curs de douã luni absolvit. Domnul instructor, când a venit la bazinul de înot, a venit cu un certificat de identitate sportivã ºi cu
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
atestatul de douã luni de înot. A venit cu un certificat de identitate sportivã de la un club de fotbal Fair Play. Am considerat cã trebuie sã îi dau cele trei luni de graþie, ca sã îºi punã actele în ordine, dar în 15 decembrie i-am zis ca în luna ianuarie sã mi le prezinte. În ianuarie, mi-a venit cu douã certificate sportive la fel, iar ramura sportivã nu o avea. El poate veni ca persoanã sportivã, dar nu are voie sã predea cursuri de înot, sub o secþie de fotbal, care nu are nimic cu înotul”,
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 Mai 2017
Complexul Energetic Hunedoara a solicitat, în anul 2016, realizarea unui studiu privind “Stabilirea curbelor caracteristice ºi a parametrilor funcþionali aferenþi ventilatoarelor de la staþiile principale de ventilaþie Suitor Central ºi 1 Est”, în timp ce de la SNIMVJ
a precizat Petre Popa, administratorul Bazinului didactic, care nu a mai permis lecþiile de înot în acest bazin. Pãrinþii copiilor sunt, însã, la mijloc ºi au aflat abia acum cã profesorul nu ar avea toate actele. Asta, în timp ce instructorul susþine cã nu îi lipseºte nimic. Totuºi, lecþiile de înot nu îi vor mai fi permise, pânã când nu va primi de la Ministerul Învãþãmântului actele necesare, pentru cã situaþia este, dupã cum susþin cei de la bazin, oarecum dubioasã, iar copiii sunt expuºi unui risc pe care baza sportivã nu ºi-o poate asuma în continuare. „Unde sunt legitimaþiile acestor copii, unde sunt vizele medicale, dacã ei reprezintã un club? Nu putem sã ne pãcãlim. Copilul trebuie înregistrat la federaþie ºi pãrinþii au fost puþi în eroare. Nici unul nu are legitimaþie”, a mai adãugat administratorul bazinului din Petroºani. În tot acest timp, copiii au participat la concursuri de înot ºi au obþinut chiar premii, iar acum, din lipsa actelor doveditoare, nu vor mai fi acceptaþi sub îndrumarea instructorului de înot cu care s-au obiºnuit. Asta, dacã instructorul nu îºi va perfecta actele ºi nu va veni cu o adeverinþã cã este acreditat sã predea cursuri de înot. Diana MITRACHE
a venit solicitarea pentru mâna Uricani – “Determinarea tendinþei (riscului) de autoaprindere a cãrbunelui la abatajul frontal cu banc subminat pan.7, str. 3, bl. IV, de la Mina Uricani”. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Eveniment 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 Mai 2017
FUM, PANICÃ ªI INTOXICAÞI într-un bloc din 8 Martie
A
fost panicã în Cartierul 8 Martie din Petrila, dupã ce peste 80 de oameni, printre care foarte mulþi copii, au fost evacuaþi din calea fumul gros. Acesta s-a întins în toate apartamentele ºi pe fiecare geam ieºea cu putere, iar timp de mai bine de o jumãtate de orã nimeni nu a putut opri curentul electric. Arcul electric a pocnit ºi a creat panicã în bloc, iar în tot acest timp focul s-a extins cu repeziciune. Oamenii au intrat în panicã ºi abia au putut fi evacuaþi de pompierii care pur ºi simplu ºi-au pus viaþa în pericol minute în ºir, fãrã sã poatã opri focul ºi nici scânteile, ori fumul. Locatarii erau evacuaþi pe rând ºi fiecare îºi cãuta copilul, ori o rudã de care nu ºtia nimic. „A luat foc o
uscãtorie. Îmi caut copilul, cã e bolnav de autism ºi nu ºtiu unde e”, striga disperatã o femeie, ce tocmai fusese evacuatã de pompieri din bloc, dupã minute bune în care nimeni nu vãzut nimic în interiorul blocului. O alta era cu un copil micuþ în scutece ºi abia ce ieºise din ambulanþã.
„E bine, i-a pus mascã ºi ºi-a revenit”, a rãsuflat aceasta uºuratã. „Eu acum mi-am scos fata pe geam afarã. Nu ºtiu de la ce a pornit. Habar nu am. E foarte mult fum. Nu poþi intra. Am vrut sã scot fata înainte, dar nu am putut intra de fum. Mulþi copii sunt înãuntru”, striga o altã femeie la scara blocului, încercând sã afle cine mai este în interior. Un alt bãrbat stãtea la uºa ambulanþei cu niºte haine în mâini. Înãuntru era fiica sa, adusã pe braþe de pompieri, din bloc. „Are 12 ani. S-a intoxicat cu fum acolo. Au fost pompierii ºi nu ºtiu exact ce îi fac acum. De la nereguli la curent a pornit totul”, spunea, revoltat, omul. „Cred cã arde de jumate de orã. Sunt oameni înãuntru ºi le-am spus sã stea pe burtã. Am chemat pompierii”, spunea, în hãrmãlaia care se crease în jurul blocului, un alt om, care îi ajuta pe pompieri sã evacueazã locatarii. La un moment dat, am zãrit prin mulþime un pompier care ºi-a dat jos masca ºi i-a pus-o unui om din bloc, pentru cã acesta a cãzut pur ºi simplu din picioare. „Îi trebuie aer, cã a lucrat cot la cot cu noi ºi s-a intoxicat acum”, spunea pompierul. Incendiul a izbucnit undeva la etajul VI al blocului turn, iar oamenii din zonã au spus cã totul s-a iscat într-o uscãtorie, din cauza unor improvizaþii la instalaþia electricã. De altfel, chiar ºi primarul din Petrila a susþinut aceastã idee, mai ales cã, dupã ce a fost opritã alimentarea cu energie electricã a blocului, scânteile tot ieºeau, semn cã acolo era în continuare curent electric. „Era sã se întâmple o nenorocire. De la o improvizaþie de la curent, a luat foc pe casa scãrii ºi eram în situaþia sã ardã tot blocul. Pânã au ajuns cei
de la ENEL, cã numai ei au acces în punctele de alimentare cu energie, a ars ºi a scos scântei. Apoi, dupã ce au debranºat blocul, încã era curent, din cauzã cã cineva a trans un cablu improvizat de altundeva. Nu era pe linia controlatã de ENEL. Sunt foarte mulþi oameni intoxicaþi cu fum. Nu cred cã avem arºi ºi sper sã nu fie nici decedaþi. Sunt mulþi copii ºi am intervenit cu pompierii Serviciului Voluntar pen-
cei doi, care imediat au urcat echipaþi corespunzãtor în locul care ardea. În timpul operaþiunii, zeci de oameni au intrat în panicã, cu copii în braþe, iar pompierii nu mai ºtiau cui sã dea primul ajutor. De altfel, aceºti oameni au luptat sã salveze peste 80 de oameni, care erau joi dimineaþã în acest bloc ºi o bunã parte dintre ei
alcãtuite din 4 echipaje de stingere ºi 3 de prim-ajutor, incendiul, care genera o cantitate mare de fum, se manifesta pe casa scãrilor la 3 etaje. Principala preocupare a pompierilor a fost salvarea oamenilor, aceºtia reuºind sã scoatã din bloc 32 de adulþi ºi 14 copii. Alte 58 de persoane s-au autoevacuat din blocul de
tru Situaþii de Urgenþã Petrila, ne-au sprijinit pompierii de la Petroºani, de la Vulcan ºi au venit ºi salvatorii de la mina Lonea”, a explicat Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Doi salvatori echipaþi corespunzãtor de la staþia de salvare a minei Lonea au venit imediat ce au aflat de gravitatea faptei ºi au urcat în bloc, pentru a salva oamenii. „Nu putem sta aºa. Am aflat ce s-a întâmplat ºi am venit. Putem sã ajutãm ºi ºtim cum sã facem corect. E nevoie sã intervenim”, au spus
au avut nevoie de ajutor medical. Mulþi au fost transportaþi la ambulanþe ºi puºi pe oxigen. Dintre aceºtia foarte mulþi erau copii de vârstã micã. Inspectorii ISU au demarat o anchetã ºi urmeazã sã stabileascã cu exactitate ce s-a petrecut în acest bloc. Cert este cã improvizaþiile la care recurg cei care locuiesc în acest bloc le-au pus viaþa în pericol. „În jurul orei 11,00, un apel la 112 anunþa un incendiu într-un bloc situat în Petrila pe strada 8 Martie. La sosirea echipajelor,
locuinþe. În urma intoxicãrii cu produse rezultate în urma arderii, 10 adulþi ºi 1 copil au fost transportaþi cu ambulanþele la Unitatea de Primiri Urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Incendiul s-a manifestat cu violenþã la magazia improvizatã, din lemn ºi carton, amplasatã pe casa scãrilor, unde erau depozitate materiale uºor inflamabile, obiecte textile, sau mase plastice. Pompierii au reuºit izolarea focului ºi au lichidat incendiul dupã aproximativ o orã”, a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Anul trecut, un bãrbat a murit electrocutat în subsolul aceluiaºi bloc, dupã ce a vrut sã realizeze o improvizaþie la instalaþia electricã ºi sã fure curent dintr-un branºament aflat în subsolul inundat cu apã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
George Litaczek: “Anestezia modernã era conceputã în aºa fel încât sã fie un antidot al traumei chirurgicale”
G
apendicitã putea deveni complicatã, mai ales în anii 1950. “Toate intervenþiile sunt dificile. Unii zic cã o apendicitã e simplã. Da e simplã, dar dacã nu e simplã ce te facã. Asta nu ºtii dinainte. Totul e foarte simplu când ºtii sã faci, totul e foarte complicat când nu ºtii sã faci. Tehnicile chirurgicale de la începutul anilor 1950 cu cele de acum nu se comparã cu chirurgia endoscopicã, cu chirurgia roboticã, cu tot ce se face acum”, a mai povestit medicul.
eorge Litarczek este un pionier al medicinei care a avut o carierã în domeniul medical. Profesorul este ctitorul ºi ºeful de ºcoalã al anesteziologiei ºi terapiei intensive din România. Medicina ºi credinþa nu pot fi despãrþite. Pentru George Litarczek nicio intervenþie chirurgicalã nu începea fãrã o rugãciune rostitã în gând, la fel cum nici ziua nu se încheia fãrã a-i mulþumi lui Dumnezeu. Medicul a devenit, recent, cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Profesorul ne povesteºte cum a ajuns în Valea Jiului. “Eu am ajuns în Valea Jiului nu ieri sau alaltãieri. O cunosc. Am fost pentru prima datã în 1965, cu Trabantul ºi am venit pe Valea Jiului ºi nu era ºoseaua asfaltatã. Era neasfaltatã ºi m-am dus sus la fosta Cabanã Parâng ºi am pus cortul lângã cabanã ºi am stat 3 zile. Am vrut sã mergem în Parângul Mare, dar nu am mai apucat. Duminicã, pe vremea lui Ceauºescu fãceam coadã la benzinãrii, dupã sloganul “petreceþi-vã un weekend de vis în staþiile noastre Peco”. Asta era problema pe vremea aia, în loc sã te duci la plimbare, stãteai la coadã la benzinã. În altã duminicã circulau cu numere pare... Am umblat foarte mult pânã în 1977-1978, dar dupã aceea a fost mai restrictiv. De la Rusu ne-am dus în sus, am pus cortul acolo ca a doua zi sã mergem pânã în vârf, dar a început sã plouã. Am mai fost în Valea Jiului prin 1968-1969 ºi mi-a plãcut zona, dar numai în trecere. Apoi, în 1977 cu ocazia evenimentelor din anul 1977 (grevele minerilor –n.r.) ºi dupã deschiderea spitalului s-a fãcut secþie de anestezie, s-au luat niºte mãsuri de susþinere a Vãii Jiului printre care a fost sã îi facã medic primar pe cei doi, Csontos la Lupeni ºi Samoilã aici (la Petroºani). Au dat primariatul cu mine, dupã care s-au simþit obligaþi sã mã invite aici. (…) Pe urmã mã invitau la simpozioane. Am început sã vin ºi în fiecare an veneam de 2-3 ori ºi de atunci, de minim douã ori pe an vin la Petroºani, fie la simpozioane, am venit în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 Mai 2017
vacanþe, iarna la schi”, ne-a povestit profesorul George Litarczek. A devenit medic pentru cã nu a avut de ales. Dacã nu se înscria la facultate, trebuia sã se înroleze în armatã, astfel cã George Litarczek a ales o carierã medicalã, deºi era aplecat spre partea tehnicã a lucrurilor. De aici a pornit cariera în domeniul medical ºi aºa s-au realizat primele anestezii moderne. “La comandã am devenit medic anestezist. La comanda profesorului Nicolae Hortolomei, era profesor de chirurgie la Spitalul Colþã din Bucureºti. Am terminat facultatea ºi eram la el în clinicã când adusese un aparat de anestezie din America, nimeni nu ºtia sã umble cu el, iar de mine ºtia cã sunt tehnic. Eram tehnic din educaþie de la tata, mã pusese sã fac ucenicia la atelierul auto, construisem aparate electronice...Am ajuns medic pentru cã în 1944 când a trebuit sã dau admiterea dacã nu dãdeam la Politehnicã sau la Medicinã mã trimiteau la ºcoala militarã pe front. Eu am scãpat de rãzboi. Am fost la cadre militare, dar câteva zile de apãrare pasivã, punct de observaþie pe Arcul de Triumf în timpul bombardamentelor. Am “înghiþit” câteva bombardamente. Apoi am fãcut facultatea ºi în 1950 am fost numit la profesorul Hortolomei ºi m-a luat la el. Mi-a pus în braþe aparatul ºi mi-a zis sã mã descurc. Cu chiu cu vai m-am descurcat. Nu prea era literaturã, a trebuit sã iau niºte cãrþi ruseºti, ruseºte nu ºtiam, dar ºtiam chirilice pentru
cã limba românã s-a scris cu chirilice. Am luat un dicþionar ºi m-am descurcat, termenii erau medicali aºa cã erau pe aproape, ºi am fãcut prima intubaþie în 3 martie 1951 ºi de atunci profesorul avea deja în minte progresul, dar nu putea sã progreseze cu chirurgia dacã nu avea anestezie modernã. Chirurgie toracicã, chirurgie pulmonarã, chirurgie cardiacã, prima stenozã mitralã în 1953, primul cord deschis cu hipotermie în 1957... Apoi am stat la Colþa unde profesorul a mai fãcut ceva pentru chirurgia cardiacã unde trebuit un laborator de explorãri funcþionale ºi ºi-a angajat încã doi doctori, printre care ºi soþia mea, care de atunci au început sã lucreze în raze ºi de aia a murit anul trecut cu sclerozã pulmonarã prin iradiere, ºi s-a nãscut specialitatea de explorãri funcþionale, de anestezie ºi s-a nãscut chirurgia vascularã, cardiacã ºi urologia s-a despãrþit de chirurgie. Toate s-au întâmplat în aceºti 10 ani cât am stat la Colþa, la clinicã, iar în clinicã a venit un doctor ºcolit la Moscova care a ajuns conferenþiar ºi ne-a preluat din mers ºi ne-a utilizat. A fost un ºef foarte bun, cu idei foarte bune, iar ca ministru al Sãnãtãþii, din 1954 ºi pânã în 1965 nu a existat ministru mai bun decât el. A fãcut ordine în medicinã. Prima anestezie cu intubare trahealã ºi cu un aparat modern a schimbat anestezia. Ceea ce se fãcea înainte la noi, iar anestezia modernã era o prãpastie. Anestezia nu are rolul de a te face sã nu te doarã ºi sã stea bolnavul liniºtit. Anestezia are rolul de a te apãra de trauma chirurgicalã, de efectele vegetative ºi hormonale ale traumei chirurgicale ori anestezia de dinainte era agresivã ea însãºi. Se adãuga trauma anestezicã la trauma chirurgicalã. Anestezia
modernã era conceputã în aºa fel încât sã fie un antidot al traumei chirurgicale ºi e o prãpastie între conceptul de dinainte ºi conceptul actual. Asta necesitã aparaturã. Sala de operaþie e o uzinã care s-a clãdit încetul cu încetul. Am fãcut prima intubaþie în 1950, iar primul curs de anestezie l-a fãcut profesorul Burghele la Institutul de Perfecþionare ºi Specializare al Medicilor în 1951, l-a preluat Hortolomei în 1952, m-a pus sã þin cursuri din 1952, iar eu de atunci þin cursuri de anestezie pânã în 1995 când am ieºit la pensie ºi învãþãmântul de anestezie s-a cristalizat mai bine dupã legislaþia din 1957 când au fost recunoscute specializãrile cu mecanismul ºi perioadele de formare, cu secundariat, specialitate primariat, cu examene de promovare din treaptã în treaptã. El a ajuns profesor universitar fãrã diplomã de bacalaureat. Dupã rãzboi a fost un haos îngrozitor, totul s-a dat peste cap, au venit ºi comuniºtii, care erau marea masã de oameni inculþi din þarã, intelectuali comuniºti erau câþiva”, ne-a mai spus profesorul George Litarczek. Nicio intervenþie chirurgicalã nu este uºoarã. Chiar ºi o banalã
L
-a operat pe Gheoghiu Dej
Pãrintele anesteziei din România a avut contact ºi cu personalitãþi istorice. De patru ori l-a operat pe Gheorghiu Dej. “Am avut tangenþe cu istoria României. În 1962 cu Botnãraº, în acelaºi an cu Gheorghe Gheorghiu Dej, urmatã de încã trei anestezii date lui Dej, iar dupã ce m-am angajat la Spitalul Elias, eram singurul doctor ºef de secþie la douã spitale. I-am dat patru anestezii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, douã anestezii coanei Lenuþa ºi la jumãtate din membrii CPEx. Am fost în miezul problemei medicale a Comitetului Central. Mai mult decât atât, a trebuit sã am relaþii cu Securitatea, ca acolo era securistul lângã tine”, a mai povestit medicul. Intrat foarte tânãr într-o specialitate cu adevãrat tânãrã, Dr. Litarczek a avut o carierã în care viaþa lui s-a suprapus pe ºi a urmat dezvoltarea rapidã ºi spectacularã a noii ramuri medicale. El a adus în þarã, deîndatã ce au fost elaborate, toate metodele noi de anestezie ºi tratament intensiv ºi a þinut specialitatea ºi specialiºtii români în acelaºi pas cu progresele mondiale. Monika BACIU
Irina copilãriei mele – bunicuþa care creºte singurã opt nepoþi M
-am auzit strigatã pe nume de bunica Iren. Am fãcut ochii mari scormonind prin memorie, dar nu îmi aminteam nimic despre femeia aflatã în faþa mea. Cu un sentiment de jenã, chiar vinovãþie, am întrebat de unde ne cunoaºtem. A descris cartierul unde copilãrisem, precizând cã ea este Irina, fata crescutã de sora ei din Petrila... Era Irina Rãdulescu, copila mignonã, sfioasã ºi frumoasã ca un star de cinema... Din tot ce ºtiam, doar ochii de un albastru metal îmi reaminteau de frumoasã fatã de atunci. Sã fii bunicã ºi sã ai grijã singurã de opt nepoþi mãrunþei, între 4 ºi 12 ani, pare copleºitor pentru un om care simte uzura vieþii. Mai este ºi bunicul, dar el este plecat mai toatã ziua la muncã... Când am pãºit în apartamentul cu douã camere, din care numai una era funcþionalã, de pe str. Independenþei, Petroºani, am dat peste 6 din cei 8 copii, frumoºi ºi foarte timizi, nepoþi ai lui Iren Muntean. Bunica Iren, o femeie care te învãluie cu privirea ºi atitudinea unui om cald ºi blând, gãtea în bucãtãria micã. Ochii ei ºi conformaþia feþei vorbeau despre o frumuseþe apusã parcã prea devreme, la cei 58-59 de ani ai sãi. Am aflat despre situaþia deloc uºoarã în care se aflã ºi am încercat sã-i îndulcim, pentru scurt timp, povara neajunsurilor. I-am dus, împreunã cu Mariana Popa Costaº ºi Lavinia Grigoriu, îmbrãcãminte donatã de viceprimarul Lupeniului, Iosif Mesaroº,
jucãrii, hranã... S-a alãturat micului grup de ajutorare ºi omul de afaceri Cãtãlin Þugulea, care a donat materiale de construcþii pentru cã bunica Iren sã poatã repara ºi a doua
camerã a apartamentului. M-am auzit strigatã pe nume de bunica Iren. Am fãcut ochii mari scormonind prin memorie, dar nu îmi aminteam nimic despre femeia aflatã în faþa mea. Cu un sentiment de jenã, chiar vinovãþie, am întrebat de unde ne cunoaºtem. A descris cartierul unde copilãrisem, precizând cã ea este Irina, fata crescutã de sora ei din Petrila... Era Irina Rãdulescu, copila mignonã, sfioasã ºi frumoasã ca un star de cinema, din blocul de vizavi de al meu, din cartierului Puºkin, acum
O figurinã antropomorfã, exponatul lunii la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva uzeul Civilizaþiei Dacice M ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 mai 2017, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
Exponatul lunii mai 2017 face parte din colecþia de arheologie a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane ºi a intrat în patrimoniul instituþiei noastre în anul 2011, în urma cercetãrilor arheologice preventive efectuate cu ocazia construcþiei autostrãzii Deva – Orãºtie, în zona localitãþii ªoimuº, punctul „Teleghi”. Situl respectiv a oferit un bogat material arheologic, atât cantitativ, cât ºi din punct de vedere al varietãþii ºi informaþiei, printre piesele descoperite aflându-se ºi o figurinã antropomorfã datând
din epoca târzie a bronzului (aproximativ 1400-1200 î.Hr.). Modelul redã un personaj cu braþele deschise lateral sau cu mâinile pe ºolduri, purtând o îmbrãcãminte lungã, ce-i acoperã picioarele, lucru sugerat de faptul cã acestea nu sunt reproduse. Acest tip de redare este gãsit în sud-vestul României, dar ºi în nord-vestul þãrii, fiind mai simplificat. Starea de conservare a acesteia este destul de bunã,
lipsindu-i un fragment de la bazã ºi capul. Dimensiunile piesei sunt reduse (h = 52 mm; l = 29 mm), figurina fiind obþinutã din pastã finã ºi având suprafaþa lustruitã. Arderea a fost neuniformã, partea de deasupra braþelor cãpãtând o culoare gãlbuie, iar în rest brun-închis spre negru. Decorul este constituit din mici incizii circulare ºi caneluri înguste, imprimate în pasta crudã. Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul
Prundului. Din tot ce ºtiam, doar ochii de un albastru metal îmi reaminteau de frumoasã fatã de atunci. Irina era oarecum ruºinatã de faptul cã viaþa ei nu a fost una strãlucitã, cã greutãþile i-au ofilit trupul, pentru cã repeta mereu cã ea nu a cerut nimic, cã se descurcã împreunã cu familia ei aºa cum pot... „Sunt nepoþii mei, 5 de la una dintre fete ºi alþi 3 de la cealaltã fatã a mea. Ele au plecat la muncã în strãinãtate, iar cea de-a doua se întoarce zilele astea. Pentru a nu exista probleme, adicã sã nu fie acuzate cumva, cum se mai întâmplã, cã ºi-au pãrãsit copiii, am obþinut statut de bunicã maternalã. Cei de la social au venit, ne-au ajutat. Fiica mea, mama celor cinci nepoþei, are contract ºi dupã fiecare lunã vine acasã. Lucreazã o lunã ºi o lunã stã acasã. Dar sã ºtiþi cã noi nu am cerut nimic, ne gospodãrim cum putem... Vã mulþumesc mult” – a spus Irina Munteanu, parcã scuzându-se cã
nu duce o viaþã uºoarã. Cât am stat în casa ei, am urmãrit-o, fãrã sã vreau, datoritã uimirii de a da peste Irina copilãriei mele în demersurile de ajutorare, ºi am constatat cã sfiala ºi cãldura cu care îºi învãluia nepoþii erau aceleaºi ca în copilãrie. Greutãþile nu au schimbat-o, lucru rar la cei greu încercaþi de viaþã. Copiii parcã îi împrumutaserã comportamentul pentru cã nu s-au apropiat neinvitaþi de cutiile cu jucãrii ºi dulciuri. Bucuria li se citea pe chipuri, iar ochii iscodeau pachetele... Mariana ºi Lavinia le-au desfãcut, s-au jucat cu cei mici încercând sã rupã bariera sfielii, în timp ce eu vorbeam cu bunica lor ºi încercând sã nu pierd nimic din tabloul din faþa mea. ªocul descoperirii Irinei încã persistã ºi acum, la mai mult de o sãptãmânã de la acel moment, iar senzaþia de nod în gât apare ori de câte ori rememorez atitudinea ºi chipul ei... Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
George Litaczek: “Anestezia modernã era conceputã în aºa fel încât sã fie un antidot al traumei chirurgicale”
G
apendicitã putea deveni complicatã, mai ales în anii 1950. “Toate intervenþiile sunt dificile. Unii zic cã o apendicitã e simplã. Da e simplã, dar dacã nu e simplã ce te facã. Asta nu ºtii dinainte. Totul e foarte simplu când ºtii sã faci, totul e foarte complicat când nu ºtii sã faci. Tehnicile chirurgicale de la începutul anilor 1950 cu cele de acum nu se comparã cu chirurgia endoscopicã, cu chirurgia roboticã, cu tot ce se face acum”, a mai povestit medicul.
eorge Litarczek este un pionier al medicinei care a avut o carierã în domeniul medical. Profesorul este ctitorul ºi ºeful de ºcoalã al anesteziologiei ºi terapiei intensive din România. Medicina ºi credinþa nu pot fi despãrþite. Pentru George Litarczek nicio intervenþie chirurgicalã nu începea fãrã o rugãciune rostitã în gând, la fel cum nici ziua nu se încheia fãrã a-i mulþumi lui Dumnezeu. Medicul a devenit, recent, cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Profesorul ne povesteºte cum a ajuns în Valea Jiului. “Eu am ajuns în Valea Jiului nu ieri sau alaltãieri. O cunosc. Am fost pentru prima datã în 1965, cu Trabantul ºi am venit pe Valea Jiului ºi nu era ºoseaua asfaltatã. Era neasfaltatã ºi m-am dus sus la fosta Cabanã Parâng ºi am pus cortul lângã cabanã ºi am stat 3 zile. Am vrut sã mergem în Parângul Mare, dar nu am mai apucat. Duminicã, pe vremea lui Ceauºescu fãceam coadã la benzinãrii, dupã sloganul “petreceþi-vã un weekend de vis în staþiile noastre Peco”. Asta era problema pe vremea aia, în loc sã te duci la plimbare, stãteai la coadã la benzinã. În altã duminicã circulau cu numere pare... Am umblat foarte mult pânã în 1977-1978, dar dupã aceea a fost mai restrictiv. De la Rusu ne-am dus în sus, am pus cortul acolo ca a doua zi sã mergem pânã în vârf, dar a început sã plouã. Am mai fost în Valea Jiului prin 1968-1969 ºi mi-a plãcut zona, dar numai în trecere. Apoi, în 1977 cu ocazia evenimentelor din anul 1977 (grevele minerilor –n.r.) ºi dupã deschiderea spitalului s-a fãcut secþie de anestezie, s-au luat niºte mãsuri de susþinere a Vãii Jiului printre care a fost sã îi facã medic primar pe cei doi, Csontos la Lupeni ºi Samoilã aici (la Petroºani). Au dat primariatul cu mine, dupã care s-au simþit obligaþi sã mã invite aici. (…) Pe urmã mã invitau la simpozioane. Am început sã vin ºi în fiecare an veneam de 2-3 ori ºi de atunci, de minim douã ori pe an vin la Petroºani, fie la simpozioane, am venit în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 Mai 2017
vacanþe, iarna la schi”, ne-a povestit profesorul George Litarczek. A devenit medic pentru cã nu a avut de ales. Dacã nu se înscria la facultate, trebuia sã se înroleze în armatã, astfel cã George Litarczek a ales o carierã medicalã, deºi era aplecat spre partea tehnicã a lucrurilor. De aici a pornit cariera în domeniul medical ºi aºa s-au realizat primele anestezii moderne. “La comandã am devenit medic anestezist. La comanda profesorului Nicolae Hortolomei, era profesor de chirurgie la Spitalul Colþã din Bucureºti. Am terminat facultatea ºi eram la el în clinicã când adusese un aparat de anestezie din America, nimeni nu ºtia sã umble cu el, iar de mine ºtia cã sunt tehnic. Eram tehnic din educaþie de la tata, mã pusese sã fac ucenicia la atelierul auto, construisem aparate electronice...Am ajuns medic pentru cã în 1944 când a trebuit sã dau admiterea dacã nu dãdeam la Politehnicã sau la Medicinã mã trimiteau la ºcoala militarã pe front. Eu am scãpat de rãzboi. Am fost la cadre militare, dar câteva zile de apãrare pasivã, punct de observaþie pe Arcul de Triumf în timpul bombardamentelor. Am “înghiþit” câteva bombardamente. Apoi am fãcut facultatea ºi în 1950 am fost numit la profesorul Hortolomei ºi m-a luat la el. Mi-a pus în braþe aparatul ºi mi-a zis sã mã descurc. Cu chiu cu vai m-am descurcat. Nu prea era literaturã, a trebuit sã iau niºte cãrþi ruseºti, ruseºte nu ºtiam, dar ºtiam chirilice pentru
cã limba românã s-a scris cu chirilice. Am luat un dicþionar ºi m-am descurcat, termenii erau medicali aºa cã erau pe aproape, ºi am fãcut prima intubaþie în 3 martie 1951 ºi de atunci profesorul avea deja în minte progresul, dar nu putea sã progreseze cu chirurgia dacã nu avea anestezie modernã. Chirurgie toracicã, chirurgie pulmonarã, chirurgie cardiacã, prima stenozã mitralã în 1953, primul cord deschis cu hipotermie în 1957... Apoi am stat la Colþa unde profesorul a mai fãcut ceva pentru chirurgia cardiacã unde trebuit un laborator de explorãri funcþionale ºi ºi-a angajat încã doi doctori, printre care ºi soþia mea, care de atunci au început sã lucreze în raze ºi de aia a murit anul trecut cu sclerozã pulmonarã prin iradiere, ºi s-a nãscut specialitatea de explorãri funcþionale, de anestezie ºi s-a nãscut chirurgia vascularã, cardiacã ºi urologia s-a despãrþit de chirurgie. Toate s-au întâmplat în aceºti 10 ani cât am stat la Colþa, la clinicã, iar în clinicã a venit un doctor ºcolit la Moscova care a ajuns conferenþiar ºi ne-a preluat din mers ºi ne-a utilizat. A fost un ºef foarte bun, cu idei foarte bune, iar ca ministru al Sãnãtãþii, din 1954 ºi pânã în 1965 nu a existat ministru mai bun decât el. A fãcut ordine în medicinã. Prima anestezie cu intubare trahealã ºi cu un aparat modern a schimbat anestezia. Ceea ce se fãcea înainte la noi, iar anestezia modernã era o prãpastie. Anestezia nu are rolul de a te face sã nu te doarã ºi sã stea bolnavul liniºtit. Anestezia are rolul de a te apãra de trauma chirurgicalã, de efectele vegetative ºi hormonale ale traumei chirurgicale ori anestezia de dinainte era agresivã ea însãºi. Se adãuga trauma anestezicã la trauma chirurgicalã. Anestezia
modernã era conceputã în aºa fel încât sã fie un antidot al traumei chirurgicale ºi e o prãpastie între conceptul de dinainte ºi conceptul actual. Asta necesitã aparaturã. Sala de operaþie e o uzinã care s-a clãdit încetul cu încetul. Am fãcut prima intubaþie în 1950, iar primul curs de anestezie l-a fãcut profesorul Burghele la Institutul de Perfecþionare ºi Specializare al Medicilor în 1951, l-a preluat Hortolomei în 1952, m-a pus sã þin cursuri din 1952, iar eu de atunci þin cursuri de anestezie pânã în 1995 când am ieºit la pensie ºi învãþãmântul de anestezie s-a cristalizat mai bine dupã legislaþia din 1957 când au fost recunoscute specializãrile cu mecanismul ºi perioadele de formare, cu secundariat, specialitate primariat, cu examene de promovare din treaptã în treaptã. El a ajuns profesor universitar fãrã diplomã de bacalaureat. Dupã rãzboi a fost un haos îngrozitor, totul s-a dat peste cap, au venit ºi comuniºtii, care erau marea masã de oameni inculþi din þarã, intelectuali comuniºti erau câþiva”, ne-a mai spus profesorul George Litarczek. Nicio intervenþie chirurgicalã nu este uºoarã. Chiar ºi o banalã
L
-a operat pe Gheoghiu Dej
Pãrintele anesteziei din România a avut contact ºi cu personalitãþi istorice. De patru ori l-a operat pe Gheorghiu Dej. “Am avut tangenþe cu istoria României. În 1962 cu Botnãraº, în acelaºi an cu Gheorghe Gheorghiu Dej, urmatã de încã trei anestezii date lui Dej, iar dupã ce m-am angajat la Spitalul Elias, eram singurul doctor ºef de secþie la douã spitale. I-am dat patru anestezii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, douã anestezii coanei Lenuþa ºi la jumãtate din membrii CPEx. Am fost în miezul problemei medicale a Comitetului Central. Mai mult decât atât, a trebuit sã am relaþii cu Securitatea, ca acolo era securistul lângã tine”, a mai povestit medicul. Intrat foarte tânãr într-o specialitate cu adevãrat tânãrã, Dr. Litarczek a avut o carierã în care viaþa lui s-a suprapus pe ºi a urmat dezvoltarea rapidã ºi spectacularã a noii ramuri medicale. El a adus în þarã, deîndatã ce au fost elaborate, toate metodele noi de anestezie ºi tratament intensiv ºi a þinut specialitatea ºi specialiºtii români în acelaºi pas cu progresele mondiale. Monika BACIU
Irina copilãriei mele – bunicuþa care creºte singurã opt nepoþi M
-am auzit strigatã pe nume de bunica Iren. Am fãcut ochii mari scormonind prin memorie, dar nu îmi aminteam nimic despre femeia aflatã în faþa mea. Cu un sentiment de jenã, chiar vinovãþie, am întrebat de unde ne cunoaºtem. A descris cartierul unde copilãrisem, precizând cã ea este Irina, fata crescutã de sora ei din Petrila... Era Irina Rãdulescu, copila mignonã, sfioasã ºi frumoasã ca un star de cinema... Din tot ce ºtiam, doar ochii de un albastru metal îmi reaminteau de frumoasã fatã de atunci. Sã fii bunicã ºi sã ai grijã singurã de opt nepoþi mãrunþei, între 4 ºi 12 ani, pare copleºitor pentru un om care simte uzura vieþii. Mai este ºi bunicul, dar el este plecat mai toatã ziua la muncã... Când am pãºit în apartamentul cu douã camere, din care numai una era funcþionalã, de pe str. Independenþei, Petroºani, am dat peste 6 din cei 8 copii, frumoºi ºi foarte timizi, nepoþi ai lui Iren Muntean. Bunica Iren, o femeie care te învãluie cu privirea ºi atitudinea unui om cald ºi blând, gãtea în bucãtãria micã. Ochii ei ºi conformaþia feþei vorbeau despre o frumuseþe apusã parcã prea devreme, la cei 58-59 de ani ai sãi. Am aflat despre situaþia deloc uºoarã în care se aflã ºi am încercat sã-i îndulcim, pentru scurt timp, povara neajunsurilor. I-am dus, împreunã cu Mariana Popa Costaº ºi Lavinia Grigoriu, îmbrãcãminte donatã de viceprimarul Lupeniului, Iosif Mesaroº,
jucãrii, hranã... S-a alãturat micului grup de ajutorare ºi omul de afaceri Cãtãlin Þugulea, care a donat materiale de construcþii pentru cã bunica Iren sã poatã repara ºi a doua
camerã a apartamentului. M-am auzit strigatã pe nume de bunica Iren. Am fãcut ochii mari scormonind prin memorie, dar nu îmi aminteam nimic despre femeia aflatã în faþa mea. Cu un sentiment de jenã, chiar vinovãþie, am întrebat de unde ne cunoaºtem. A descris cartierul unde copilãrisem, precizând cã ea este Irina, fata crescutã de sora ei din Petrila... Era Irina Rãdulescu, copila mignonã, sfioasã ºi frumoasã ca un star de cinema, din blocul de vizavi de al meu, din cartierului Puºkin, acum
O figurinã antropomorfã, exponatul lunii la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva uzeul Civilizaþiei Dacice M ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 mai 2017, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
Exponatul lunii mai 2017 face parte din colecþia de arheologie a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane ºi a intrat în patrimoniul instituþiei noastre în anul 2011, în urma cercetãrilor arheologice preventive efectuate cu ocazia construcþiei autostrãzii Deva – Orãºtie, în zona localitãþii ªoimuº, punctul „Teleghi”. Situl respectiv a oferit un bogat material arheologic, atât cantitativ, cât ºi din punct de vedere al varietãþii ºi informaþiei, printre piesele descoperite aflându-se ºi o figurinã antropomorfã datând
din epoca târzie a bronzului (aproximativ 1400-1200 î.Hr.). Modelul redã un personaj cu braþele deschise lateral sau cu mâinile pe ºolduri, purtând o îmbrãcãminte lungã, ce-i acoperã picioarele, lucru sugerat de faptul cã acestea nu sunt reproduse. Acest tip de redare este gãsit în sud-vestul României, dar ºi în nord-vestul þãrii, fiind mai simplificat. Starea de conservare a acesteia este destul de bunã,
lipsindu-i un fragment de la bazã ºi capul. Dimensiunile piesei sunt reduse (h = 52 mm; l = 29 mm), figurina fiind obþinutã din pastã finã ºi având suprafaþa lustruitã. Arderea a fost neuniformã, partea de deasupra braþelor cãpãtând o culoare gãlbuie, iar în rest brun-închis spre negru. Decorul este constituit din mici incizii circulare ºi caneluri înguste, imprimate în pasta crudã. Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul
Prundului. Din tot ce ºtiam, doar ochii de un albastru metal îmi reaminteau de frumoasã fatã de atunci. Irina era oarecum ruºinatã de faptul cã viaþa ei nu a fost una strãlucitã, cã greutãþile i-au ofilit trupul, pentru cã repeta mereu cã ea nu a cerut nimic, cã se descurcã împreunã cu familia ei aºa cum pot... „Sunt nepoþii mei, 5 de la una dintre fete ºi alþi 3 de la cealaltã fatã a mea. Ele au plecat la muncã în strãinãtate, iar cea de-a doua se întoarce zilele astea. Pentru a nu exista probleme, adicã sã nu fie acuzate cumva, cum se mai întâmplã, cã ºi-au pãrãsit copiii, am obþinut statut de bunicã maternalã. Cei de la social au venit, ne-au ajutat. Fiica mea, mama celor cinci nepoþei, are contract ºi dupã fiecare lunã vine acasã. Lucreazã o lunã ºi o lunã stã acasã. Dar sã ºtiþi cã noi nu am cerut nimic, ne gospodãrim cum putem... Vã mulþumesc mult” – a spus Irina Munteanu, parcã scuzându-se cã
nu duce o viaþã uºoarã. Cât am stat în casa ei, am urmãrit-o, fãrã sã vreau, datoritã uimirii de a da peste Irina copilãriei mele în demersurile de ajutorare, ºi am constatat cã sfiala ºi cãldura cu care îºi învãluia nepoþii erau aceleaºi ca în copilãrie. Greutãþile nu au schimbat-o, lucru rar la cei greu încercaþi de viaþã. Copiii parcã îi împrumutaserã comportamentul pentru cã nu s-au apropiat neinvitaþi de cutiile cu jucãrii ºi dulciuri. Bucuria li se citea pe chipuri, iar ochii iscodeau pachetele... Mariana ºi Lavinia le-au desfãcut, s-au jucat cu cei mici încercând sã rupã bariera sfielii, în timp ce eu vorbeam cu bunica lor ºi încercând sã nu pierd nimic din tabloul din faþa mea. ªocul descoperirii Irinei încã persistã ºi acum, la mai mult de o sãptãmânã de la acel moment, iar senzaþia de nod în gât apare ori de câte ori rememorez atitudinea ºi chipul ei... Ileana FIRÞULESCU
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 Mai 2017
Administratie 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 Mai 2017
- CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr. 62/ 2017
privind aprobarea regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursului pentru ocuparea funcþiei de manager, persoanã fizicã, al Spitalului Municipal Lupeni hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni Analizând Proiectul de hotãrâre nr. 55/13.04.2017 ºi Expunerea de motive nr. 4487/ 13.04.2017 a Viceprimarului Municipiului Lupeni prin care propune aprobarea regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursului pentru ocuparea funcþiei de manager, persoanã fizicã, al Spitalului Municipal Lupeni; Având în vedere Raportul nr. 5079/ 26.04.2017 întocmit de Biroul Resurse Umane; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie,
ANEXA NR. 1 LA HOTÃRÂREA NR. 62/ 2017
REGULAMENT
de organizare ºi desfãºurare a concursului pentru ocuparea funcþiei de manager persoanã fizicã al Spitalului Municipal Lupeni CAPITOLUL I: Dispoziþii generale Art. 1 (1) Ocuparea funcþiei de manager din spitalele publice aflate în reþeaua proprie a Ministerului Sãnãtãþii se face prin concurs, la care au acces persoane fizice care întrunesc cumulativ urmãtoarele condiþii: a) cunosc limba românã, scris ºi vorbit; b) sunt absolvenþi ai unei instituþii de învãþãmânt superior medical, economico-financiar sau juridic; c) sunt absolvenþi ai unor cursuri de perfecþionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sãnãtãþii ºi stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãþii, ori sunt absolvenþi ai unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic ori administrativ organizat într-o instituþie de învãþãmânt superior acreditatã, potrivit legii; d) au cel puþin 2 ani vechime în posturi prevãzute cu studii universitare de lungã duratã, conform legii; e) nu au fost condamnate pentru sãvârºirea unei infracþiuni comise cu intenþie, cu excepþia situaþiei în care a intervenit reabilitarea; f) sunt apte din punct de vedere medical (fizic ºi neuropsihic); g) nu au împlinit vârsta standard de pensionare, conform legii. (2) Concursul pentru ocuparea funcþiei de manager din cadrul spitalelor publice se organizeazã de cãtre consiliul de administraþie al spitalului public respectiv ºi se desfãºoarã la nivelul acestuia, cu respectarea prezentului regulament. (3) Nu pot candida la concursul de ocupare a funcþiei de manager membrii consiliului de administraþie al spitalului public care organizeazã concursul. Art. 2 Consiliul de administraþie al spitalului public adoptã o decizie privind componenþa comisiei de concurs ºi a comisiei de soluþionare a contestaþiilor cu cel puþin 30 de zile înainte de data-limitã de depunere a dosarelor de înscriere la concurs. Art. 3 (1) Concursul se desfãºoarã în douã etape, dupã cum urmeazã: a) etapa de verificare a îndeplinirii de cãtre candidaþi a condiþiilor stabilite în anunþul de concurs, etapã eliminatorie; b) etapa de susþinere publicã ºi de evaluare a proiectului de management. (2) În urma verificãrii îndeplinirii de cãtre candidaþi a condiþiilor stabilite în anunþul de concurs, candidaþii sunt declaraþi admiºi sau respinºi, putând participa la etapa de susþinere publicã ºi de evaluare a proiectului de management doar candidaþii declaraþi admiºi. Art. 4 (1) Punctajul maxim aferent probei de susþinere publicã ºi de evaluare a proiectului de management este de 10 puncte, corespunzãtor notei 10,00. (2) Nota finalã minimã de promovare a concursului este 7,00. (3) Dupã finalizarea etapelor de concurs se întocmeºte, în ordine descrescãtoare, clasificarea candidaþilor care au pro-
activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Vãzând prevederile: - O.U.G. nr. 48/ 2010 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative din domeniul sãnãtãþii în vederea descentralizãrii; - H.G. nr. 529/ 2010 pentru aprobarea menþinerii managementului asistenþei medicale la autoritãþile administraþiei publice locale care au desfãºurat faze – pilot, precum ºi a Listei unitãþilor sanitare publice cu paturi pentru care se menþine managementul asistenþei medicale la autoritãþile administraþiei publice locale ºi a Listei unitãþilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferã managementul asistenþei medicale cãtre autoritãþile administraþiei publice locale; - art. 2 al Ordinului nr. 1520 din 22 decembrie 2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursului pentru ocuparea funcþiei de manager persoanã fizicã din spitalele publice din reþeaua proprie a Ministerului Sãnãtãþii; - prevederile art. 177 din Legea nr. 95/ 2006, prerogativa de numire a managerului, managerului interimar ºi a comitetului director interimar o are primarul unitãþii administrativ teritoriale; În conformitate cu prevederile art. 7 al Legii nr. 52/ 2003 privind transparenþa decizionalã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
movat concursul. (4) Se declarã admis candidatul care s-a clasat pe primul loc în urma susþinerii concursului pentru ocuparea funcþiei de manager al spitalului public pentru care a concurat. Art. 5 (1) Consiliul de administraþie al spitalului public afiºeazã la sediul spitalului ºi publicã pe pagina de internet a spitalului, pe portalul posturi.gov.ro, precum ºi pe pagina de internet a Ministerului Sãnãtãþii, la secþiunea "concurs manageri", anunþul de concurs, cu cel puþin 30 de zile înainte de data-limitã de depunere a dosarelor de înscriere la concurs. (2) Anunþul de concurs cuprinde: a) denumirea funcþiei scoase la concurs; b) locul ºi perioada de desfãºurare a concursului, inclusiv ziua ºi ora la care se va desfãºura proba constând în susþinerea publicã a proiectului de management; c) locul ºi perioada de înscriere; d) conþinutul dosarului de înscriere; e) data ºi ora la care candidaþii interesaþi pot vizita spitalul; f) adresa de e-mail la care orice persoanã poate sã îºi manifeste intenþia de a participa la susþinerea publicã a proiectului de management ºi poate adresa întrebãri candidaþilor în legãturã cu proiectul de management ºi termenullimitã pânã la care pot fi transmise solicitãrile de participare ºi eventuale întrebãri. (3) Bibliografia conþinând legislaþia specificã activitãþii spitalului public ºi lucrãrile de specialitate în domeniul managementului sau managementului sanitar din cuprinsul cãreia pot fi adresate întrebãri cu ocazia susþinerii publice a proiectului de management se stabileºte de cãtre comisia de concurs ºi se publicã împreunã cu anunþul de concurs. Comisia de concurs va asigura punerea la dispoziþia candidaþilor a bibliografiei constând în lucrãri de specialitate în domeniul managementului sau managementului sanitar în format electronic pentru a permite accesul tuturor candidaþilor la aceste materiale bibliografice. CAPITOLUL II: Organizarea concursului pentru ocuparea funcþiei de manager persoanã fizicã Art. 6 (1) Comisia de concurs este formatã din preºedinte, 2 membri ºi un secretar, numiþi de cãtre consiliul de administraþie al spitalului. Secretarul este numit din cadrul membrilor consiliului de administraþie ºi nu are drept de vot ºi notare a candidaþilor. (2) Preºedintele comisiei de concurs este preºedintele consiliului de administraþie al spitalului. Ceilalþi 2 membri cu drept de vot ºi notare din cadrul comisiei de concurs sunt numiþi de cãtre consiliul de administraþie dintre persoane din cadrul consiliului de administraþie sau din afara acestuia, având experienþã de minimum 3 ani ca manager de spital sau având calitatea de cadru didactic universitar în specialitatea management sau sãnãtate publicã ºi management. (3) Reprezentantul ales al asociaþiilor de pacienþi din cadrul consiliului de eticã al spitalului unde se organizeazã concursul are calitatea de observator fãrã drept de vot ºi notare în cadrul comisiei de concurs, însã are dreptul de a adresa întrebãri candidaþilor. (4) Comisia de soluþionare a contestaþiilor este formatã din preºedinte, 2 membri ºi un secretar. Secretarul nu are drept de vot. (5) Preºedintele comisiei de soluþionare a contestaþilor este un membru al consiliului de administraþie al spitalului. Ceilalþi 2 membri sunt persoane având experienþã de minimum 3 ani ca manager de spital sau având calitatea de
În temeiul prevederilor art. 63 alin. (1) lit. „d” ºi lit. „e” alin. (5) lit. „a” ºi lit. „e”, art. 63 alin. (5) lit. „e” ºi alin. (7) precum ºi ale art. 68 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
DISPUN
Art. 1 Se aprobã regulamentul de organizare ºi desfãºurare a concursului pentru ocuparea funcþiei de manager, persoanã fizicã, al Spitalului Municipal Lupeni prezentat în anexa nr. 1. Art. 2 Consiliul de Administraþie al Spitalului Municipal Lupeni, pe baza regulamentului aprobat, va organiza în mod corespunzãtor concursul pentru ocuparea funcþiei de manager, persoanã fizicã, al Spitalului Municipal Lupeni. Art. 3 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 4 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, Viceprimarului Municipiului Lupeni, Consiliului de Administraþie al Spitalului Municipal Lupeni ºi Doamnei Ioana-Carmen Misaroºi, manager interimar al Spitalului Municipal Lupeni în vederea aducerii la îndeplinire iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 27 aprilie 2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞà - Ing. MIHAI BASARAB Contrasemneazã – Secretar - Jr. Marius CLAUDIU BÃLOI cadru didactic universitar în specialitatea management sau sãnãtate publicã ºi management. (6) Nu pot face parte din comisia de concurs ºi din comisia de soluþionare a contestaþiilor persoanele care au soþ/soþie, rude sau afini pânã la gradul al IV-lea inclusiv în rândul candidaþilor sau aflate în raporturi cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidaþi. (7) În termen de 3 zile de la finalizarea perioadei de înscriere la concurs, fiecare dintre membrii comisiei de concurs ºi ai comisiei de soluþionare a contestaþiilor va da o declaraþie de imparþialitate din care sã rezulte cã nu se aflã în niciuna dintre situaþiile prevãzute la alin. (6) raportat la candidaþii înscriºi la concurs, precum ºi o declaraþie de confidenþialitate. Art. 7 (1) Consiliul de administraþie ai spitalului public pune la dispoziþia comisiei de concurs mijloacele birotice necesare desfãºurãrii concursului, ia mãsurile necesare asigurãrii securitãþii informaþiilor pe toatã perioada acestuia ºi asigurã buna desfãºurare a probei constând în susþinerea publicã a proiectului de management, prin intermediul personalului de pazã ºi protecþie al spitalului. (2) Membrii comisiei de concurs poartã întreaga rãspundere pentru asigurarea legalitãþii ºi corectitudinii în ceea ce priveºte evaluarea candidaþilor, asigurarea ºanselor egale pentru aceºtia, securitatea conþinutului probelor de evaluare ºi a documentelor elaborate de comisie. (3) Preºedintele comisiei de concurs stabileºte atribuþii suplimentare pentru membrii comisiei de concurs, dacã apreciazã ca fiind necesare pentru o mai bunã desfãºurare a concursului. Art. 8 Comisia de concurs are în principal urmãtoarele atribuþii: a) stabilirea bibliografiei de concurs conform prevederilor art. 5 alin. (3); b) analizarea ºi verificarea dosarelor de înscriere a candidaþilor; c) întocmirea listei candidaþilor admiºi pentru a participa la concurs; d) instruirea candidaþilor înainte de începerea probei de evaluare privind regulile desfãºurãrii concursului; e) organizarea probei de evaluare constând în susþinerea publicã ºi evaluarea proiectului de management; f) elaborarea documentelor necesare pentru derularea operativã a probei de evaluare ºi pentru finalizarea concursului, inclusiv planul întrebãrilor urmând a fi adresate; g) publicarea proiectelor de management ale candidaþilor pe pagina de internet a spitalului cu cel puþin 5 zile înainte de data susþinerii publice conform art. 13 alin. (6), cu asigurarea protecþiei datelor cu caracter personal ale candidaþilor, conform legii; h) evaluarea ºi notarea candidaþilor; i) stabilirea clasificãrii candidaþilor în funcþie de notele obþinute; j) transmiterea în scris cãtre departamentul de resurse umane a spitalului, prin intermediul secretarului comisiei, a rezultatelor concursului, pentru a fi afiºate la sediul spitalului ºi publicate pe pagina de internet a spitalului; k) înregistrarea contestaþiilor candidaþilor ºi predarea acestora, pe bazã de proces-verbal, comisiei desemnate pentru soluþionarea contestaþiilor; l) dacã este cazul, punerea la dispoziþia comisiei de soluþionare a contestaþiilor a tuturor documentelor necesare în vederea analizãrii ºi soluþionãrii acestora; m) înaintarea rezultatelor finale ale concursului cãtre consiliul de administraþie.
Continuare în numãrul urmãtor
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Mai 2017
Handbal
Henþ cu mâna
UN FOTBAL... I-REAL! C.S.S.P. MERGE MAI DEPARTE! Nu ºtiu în ce mãsurã se poate face o paralelã Dinamo – Steaua ºi Real – Atletico, adicã derbyurile între cele douã oraºe-capitalã. La primul, cel de pe Naþional Arena, s-au întrecut în coregrafii ºi grosolãnii, baºca 5 faulturi pe minut ºi un fotbal modest. Apoi a venit acel Real - Atletico din UEFA Champions League (UCL), acolo unde vrem ºi noi sã ajungem, doamne fereºte! Pãi dacã ne prind ãia de la Real Madrid ori
TURNEUL SEMIFINAL I NAÞIONAL JUN. I (GR. 2000)
Grupa a 4-a, Baia Mare, 28-30 apr. 2017 1 2 3 4
Juventus/Monaco, ne fac chisãliþã, bulz ciobãnesc sau ciorbã de burtã, cu ardei iute. Ce au jucat Real ºi Atletico este ireal, un fotbal dintr-o altã galaxie. La fel de ireal se poate spune cã au jucat ºi Dinamo cu Steaua. Un altfel de ireal, în felul lor.
Riderii ºi-au dat întâlnire în Poiana Ruscã u mai puþin de 500 de pasionaþi de N enduro, din 20 de þãri, vor lua startul în localitatea Ghelari, la cea de-a noua ediþie a competiþiei sportive Enduro Panorama, concursul celor mai buni motocicliºti urmând sã se desfãºoare pânã duminicã pe mai multe trasee din Munþii Poiana Ruscã.
CLASAMENT
Phoenix Baia Mare 2 2 0 0 43-33 4p. C.S.S. Petroºani 2 1 0 1 52-49 2p. C.S.M. Ploieºti 0 0 0 0 0-0 0p. L.P.S. Vaslui 2 0 0 2 44-61 0p. REZULTATE CSS Petroºani - L.P.S. Vaslui 36-27 CSS Petroºani - Phoenix Baia Mare 16-22 Phoenix Baia Mare - L.P.S. Vaslui 25-17 C.S.M. Ploieºti nu s-a prezentat.
Din nou un succes notabil al junioarelor de la CSS Petroºani calificate în urmãtoarea etapã naþionalã, dupã calificarea reuºitã în urma turneului de la Baia Mare. „Echipa nu a fost în cea mai bunã dispoziþie medicalã, dar ne-am
atins obiectivul. Chiar dacã arbitrii au fost vãdit pãrtinitori cu cei din Baia Mare, mergem mai departe, la turneul semifinal II, pe 26-28 mai”, a declarat prof. Daniel Brânzãu, antrenorul C.S.S.P. GENU TUÞU
Rugby D.N.S. (liga a II-a)
AU RATAT PODIUMUL... Etapa a 12-a, CSUAV Arad C.S. Nãvodari Mãnãºtur Cluj ªtiinþa Petroºani
30 apr. 2017 Stejarul Buzãu R. C. Bârlad R.C.M. Galaþi Bucovina Suceava
12-30 55-38 13-17 15-17
CLASAMENT 1 C.S. Nãvodari 2 Bucovina Suceava 3 Stejarul Buzãu 4 ªtiinþa Petroºani 5 R.C. Bârlad 6 R.C.M. Galaþi 7 CSUAV Arad 8 Mãnãºtur Cluj
12 12 12 11 12 11 12 12
11 9 9 7 4 4 2 1
0 0 0 0 0 0 0 0
1 3 3 4 7 7 10 11
595-159 338-214 214-167 289-211 166-307 166-307 144-376 124-455
55p. 42p. 40p. 32p. 22p. 22p. 9p. 4p.
Etapa a 13-a, 7 mai 2017 Mãnãºtur Cluj R.C. Bârlad C.S. Nãvodari Stejarul Buzãu ªtiinþa Petroºani CSUAV Arad R.C.M. Galaþi Bucovina Suceava *Semifinalele 1-4 – joacã echipele clasate pe locu 1 cu locul 4 ºi locul 2 cu locul 3, pe terenurile primelor echipe (27-28 mai a.c.)
Întâlnire dramaticã în „Dealul Institutului” cu un meci derby pentru ocuparea unui loc pe podium, între ªtiinþa Petroºani (mult sub nivelul de evoluþie din tur) ºi ambiþioasa Bucovina Suceava, care a ºtiut sã puncteze pentru victorie în ultimele secunde! Petroºenenii au început bine, cu eseul lui Þandea ºi transformarea lui D. Ivan, dar dupã pauzã sucevenii au dus scorul spre 15-14, pentru gazde, pentru ca în final Sabin Creþu sã puncteze dintr-o loviturã de pedeapsã pentru victoria echipei sale. „Greºealã elementarã a lui Nãstãsie, care trebuia pe final sã dea mingea afarã! Îm pare rãu, am pregãtit meciul foarte bine, dar asta a fost... Mã bucur cã am avut mulþi spectatori, sper ca ºi la meciul cu Aradul, sâmbãtã de la ora 14.00, sã fie la fel. Mai avem o restanþã pe 20 mai cu R.C.M. Galaþi la Petroºani ºi apoi semifinala cu C.S.Nãvodari„ a declarat Emil Drumea, antrenorul ªtiinþa Petroºani. (GENU TUÞU)
Autoritãþile de la Petrila s-au asociat cu San Montan Organizatorii, membrii Moto Club Haita Deva, au anunþat cã riderii au la dispoziþie trei clase de concurs: clasa A (profi), clasa B (expert) ºi clasa C (hobby). Enduro Panorama a început miercuri, cu înscrierile, dar, în teren, riderii au intrat de joi, odatã cu startul oficial de la ora 14,00, în localitatea Ghelari. În prima zi de concurs, riderii au strãbãtut un traseu de 30 de km, iar astãzi ”începe iadul”, cu 90 de km pe vãi, versanþi sau culmile Munþilor Poiana Ruscã ºi 14 probe speciale. Sâmbãtã, riderii au de parcurs aproape 100 de km ºi 16 probe speciale. Duminicã, piloþii mai au de parcurs 30 de kilometri înainte de finiº. Ca în fiecare an, sunt pregãtite locuri de unde publicul poate urmãri evoluþiile spectaculoase. Nici premiile nu sunt deloc de neglijat mai ales cã organizatorii au pus la bãtaie mii de euro. Maximilian GÂNJU
A
sociaþia San Montan din Petrila este cunoscutã pentru acþiunile sportive pe care le deruleazã. Sportivii încearcã sã implice ºi membrii comunitãþilor din Valea Jiului în astfel de acþiuni care au rolul de a promova miºcarea pentru a avea o viaþã sãnãtoasã. Autoritãþile petrilene au încheiat un acord de parteneriat cu cei de la San Montan. “Având în vedere cererea Asociaþiei San Montan, prin care solicitã asocierea cu instituþia noastrã în vederea organizãrii a douã evenimente pe raza oraºului Petrila, dupã cum urmeazã: competiþia sportivã (acþiune de cari-
tate) “Alãturi de salvaþi copiii” care va avea loc în data de 14.05.2015 în oraºul Petrila – zona montanã ºi de agrement Cheile Tãii ºi eveniment dedicat copiilor ºi tinerilor cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului care va avea loc în data
de 01.06.2017 în oraºul Petrila – zona Casei de Culturã Ladislau Schmidt, þinând seama cã vor fi implicaþi efectiv copiii ºi tinerii din oraºul Petrila, care vor participa la cele douã evenimente, propun încheierea unui acord de asociere în scopul organizãrii acestora în bune condiþii”, spune Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. În baza acordului de parteneriat, primãria va aloca din bugetul local suma de 3000 de lei pentru organizarea celor douã evenimente, va pune la dispoziþie spaþiul de campare pentru participanþii la competiþia sportivã din data de 14 mai ºi 1 iunie (în faþa casei de culturã-n.r.) ºi va asigura toatele publice ºi europubele. Monika BACIU