Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1349
Urmãtorul numãr
Cronica Vãii Jiului
Miercuri, 7 iunie 2017
Miercuri, 31 Mai 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Burlec, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare ctual consilier judeþean, A Ionel Burlec a fost
gãsit vinovat de moartea unui motocilist din Petrila, fiind condamnat în primã instanþã la doi ani de închisoare cu suspendare. Sentinþa nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu apel atât de fostul edil cât ºi de urmaºii victimei. Ionel Burlec a fost trimis în judecatã pentru ucidere din culpã, dupã ce a fost implicat într-un teribil accident rutier în zona Meriºor, în urma cãruia un tânãr din Petrila a murit pe loc. Dosarul a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Haþeg, iar consilierul judeþean a fost trimis în judecatã, la patru ani dupã eveniment, la instanþa din aceeaºi localitate. Judecãtorii l-au gãsit vinovat pe fostul edil din
Bãniþa de ucidere din culpã, ºi l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Totodatã, Burlec a fost obligat sã achite, în solidar, cu SC Omniasig SA, circa 24 de mii de lei despãgubiri materiale ºi 130.000 euro, cu titlu de daune morale cãtre urmaºii tânãrului decedat în urma accidentului. Decizia Judecãtoriei Haþeg nu este definitivã ºi poate fi atacatã la Curtea de Apel Alba Iulia. Accidentul din septembrie 2012, produs ºi din vina consilierului judeþean, dupã cum a stabilit instanþa de fond, a lãsat orfanã de tatã o fetiþã de numai cinci ani la acel moment. Maximilian GÂNJU
Fabiani vs. Bocceli, povestea unui drum, pe claviaturã
A
re doar 13 ani, dar munceºte enorm ºi a ajuns cel mai bun pianist de vârsta sa, din lume. Asta implicã un drum lung ºi multã muncã, dar rezultatele sunt pe mãsurã. Fabiani Prcsina va cânta cu Andrea Bocceli în 22 iunie, la Bucureºti, iar pentru asta, acum lucreazã enorm. Nu vrea sã fie mai prejos decât cel care l-a luat partener pe scenã ºi noi l-am gãsit în sala de repetiþii, alãturi de pianul sãu. >>> PAGINA A 5-A
Cum se vor face angajãri la minã, ca sã vinã minerii? riteriile dupã care C s-a fãcut selecþia de personal la mina
Vulcan nu au fost bune ºi acum, când se preconizeazã din nou angajãri, noul director general al CEH, sfãtuit ºi de sindicaliºti, va merge pe o altã variantã. Asta pentru cã ºi la mina Vulcan, unde s-au fãcut angajãri recent, au mai rãmas locuri vacante, deoarece bãrbaþii aflaþi în cãutarea unui job nu aveau calificãri. Acum e nevoie de
personal ºi la Livezeni. „Acum se lucreazã la regulament ºi sperãm ca acesta sã nu fie ca ºi cel de la EM Vulcan ºi sã permitã înscrierea tuturor celor care
vor sã munceascã la mina Livezeni, fãrã sã fie condiþionaþi de o meserie. Cu siguranþã, a fost un impediment acest criteriu impus, pentru cã ºtim toþi
cã, la Vulcan, spre exemplu, s-au cerut mineri, ori sunt acum foarte puþine clase de profil în liceele cu profil industrial din Valea Jiului, iar cursurile de calificare în meseria de miner se fãceau doar în cadrul CEH, la mine, prin cursuri interne”, a precizat Darius Câmpean, preºedintele sindicatului Muntele. Mina Vulcan organizeazã o nouã selecþie de personal pe posturile rãmase vacante, dar ºi la Livezeni se face o nouã selecþie de personal, pentru cã este necesar
personal în toate posturile. „Aici, la Livezeni, vorbim de 128 de locuri de muncã în douã tranºe, dar acum se lucreazã la regulament ºi nu ºtim exact cum se va proceda ”, a mai adãugat liderul sindical. Înainte, angajaþii erau selectaþi în urma unui concurs de lopãtat-vitezã, iar la selecþia de personal de la Vulcan s-a mers pe studiile ortacilor. Nici una dintre aceste variante nu a fost foarte bunã ºi, dacã prima era contestatã, a doua a lãsat posturi vacante. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 Mai 2017
Au debutat Sportivii ºi olimpicii, ZILELE MUNICIPIULUI PETROªANI premiaþi de autoritãþile fârºitul de
sãptãmânã se S anunþã unul încãrcat la
Petroºani. Cea de-a XVI-a ediþie a Zilelor municipiului Petroºani a debutat încã de ieri. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a anunþat desfãºurarea acþiunilor care vor avea loc pe tot parcursul urmãtoarelor zile. “Zilele municipiului Petroºani se vor desfãºura în aceastã sãptãmânã. Îi invit pe toþi cei care vor sã participe la aceste evenimente, vineri ºi sâmbãtã vor avea loc spectacole, de muzicã popularã ºi muzicã uºoarã. Miercuri la ora 11 avem parada costumelor de carnaval, se pleacã din faþa primãriei pânã la Teatrul Dramatic ID Sîrbu, la rotondã unde dupã paradã, actorii vor juca o piesã de teatru pentru copii. La ora 13:00 o sã avem o masã rotundã “Cultura Vãii Jiului în context naþional”, în sala de consiliu, vom decerna ºi douã titluri de
locale de la Petroºani
A
cetãþean de onoare unor scriitori. La ora 15:00 avem deschiderea oficialã a Zilelor municipiului Petroºani, de asemenea vom decerna ºase titluri de cetãþean de onoare. Vineri avem spectacol de muzicã popularã, spectacolul începe în jurul orei 18:00, iar sâmbãtã va fi spectacolul de muzicã uºoarã. La muzicã popularã vom avea interpreþi atât din Valea Jiului, cât ºi de la nivel naþional, e vorba de Andreea Voica, Nicu Paleru, Emilia Ghinescu, iar la muzicã uºoarã vom avea Zdob ºi Zdub, Andreea Bãnicã, Heavito ºi Tamy”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Anul acesta va avea loc
INFORMARE
Aceastã informare este efectuatã de: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, Str. Cuza Vodã nr. 23, tel. 0254543144, ce intenþioneazã sã solicite de la Administraþia Bazinalã de Apã Jiu - Craiova aviz de gospodãrire a apelor/aviz de amplasament pentru desfãºurarea activitãþii de execuþie a lucrãrilor din cadrul obiectivului de investiþii ,,Extindere reþele de apã/apã uzatã Petrila - Petroºani” (reþea de canalizare), localizate în municipiul Petroºani, strada Peºtera ºi oraº Petrila drum de centurã, judeþul Hunedoara. Aceastã investiþie este nouã. Ca rezultat al procesului de producþie vor rezulta permanent urmãtoarele ape uzate: 1.033.155 mc/an, ce se vor evacua în râul Jiu, dupã ce au
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
ºi un meci de fotbal între echipele Jiul Petroºani ºi Craiova Maximã la care vor lua parte fotbaliºtii de aur ai României. “Un eveniment interesant ºi important pentru comunitatea noastrã va fi sâmbãtã, la ora 11:00, când va avea loc meciul de fotbal dintre echipele old-boys Jiul Petroºani ºi Craiova Maxima ºi-au anunþat prezenþa la Petroºani, fostele glorii ale României, Balaci, Cãmãtaru... ºi fotbaliºtii de la Jiul Petroºani. Intrarea este liberã”, a mai spus primarul. Evenimentele se vor încheia sâmbãtã, atunci când va avea loc ºi un spectaculos foc de artificii ºi joc de lasere. Monika BACIU
fost epurate prin metoda de epurare avansatã în trei trepte (mecanicã, biologicã ºi terþiarã). Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului sau la adresa: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, str. Cuza Vodã nr.23, tel. 0254543144/int.115 (Serviciu Investiþii, Dezvoltare Proiectare, persoanã de contact LÃPTUCÃ CRISTEA), dupã data de 25.05.2017 (data estimatã la care se va transmite solicitarea de aviz).
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
proape 300 de sportivi ºi olimpici din municipiul Petroºani care au obþinut rezultate bune la concursurile la care au participat au fost premiaþi de reprezentanþii administraþiei locale. Pentru cã prin participarea la concursuri, dar ºi prin rezultate obþinute promoveazã municipiul Petroºani, cei mai buni elevi au fost recompensaþi pentru munca lor. Acþiunea de premiere a avut loc cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului. “Vreau sã vã felicit pentru performanþele voastre, vreau sã îi felicit pe profesorii ºi antrenorii voºtri, dar ºi pe pãrinþii ºi bunicii voºtri, cei care duc greul. În fiecare an, de Zilele municipiului Petroºani premiem excelenþa ºi performanþa, iar voi sunteþi cei mai buni dintre cei mai buni din municipiul Petroºani. Sã o þineþi tot aºa, sã creºteþi mari, frumoºi ºi sãnãtoºi ºi sã îi bucuraþi pe cei dragi vouã”, le-a spus Tiberiu Iacob
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Ridzi, celor prezenþi la festivitatea de premiere a olimpicilor ºi sportivilor din municipiul Petroºani. Sportivii ºi olimpicii pun an de an Petroºaniul pe harta performerilor de renume mondial. Avem copii care duc numele municipiului Petroºani peste tot în lume. Pentru acest lucru, 284 de olimpici ºi sportivi, dar ºi cadrele didactice sau antrenorii care îi îndrumã au fost premiaþi de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani. Monika BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
- Dr. PREDA MIHAI -
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SORTIMENTE DIVERSE
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Petroºani, Telefon 0728890014
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 Mai 2017
Mina Lupeni, încã un an de viaþã
C
onsiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a avizat bugetul de venituri ºi cheltuieli al societãþii, dar ºi planul de investiþii. Aºa cum era de aºteptat, balanþa la Complexul Energetic Hunedoara va indica pierderi ºi în acest an, însã directorul general Viorel Stancu susþine cã pierderile vor fi mai mici. Au introdus ºi ajutorul de stat în buget, artificiu realizat pentru a disimula pierderile. “Am avizat BVC-ul ºi planul de investiþii la nivelul Consiliului de Administraþie ºi acum urmeazã îºi cursul firesc spre Ministerul Energiei ºi Ministerul Finanþelor. Bugetul va fi pe minus, dar þinând cont cã am introdus ajutorul de stat nu va mai fi la nivelul pierderilor din anii trecuþi”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. CEH ar trebui sã încaseze ºi primii bani din ajutorul de stat pentru închidere. Se fac demersurile pentru încasarea decontului, în vederea acoperirii pierderilor aferente producþiei curente ale unitãþilor de producþie a cãrbunelui. “Pentru ajutorul de stat se depune decontul cu luna aprilie, sã cãdem de acord asupra formei documentelor care le transmitem spre avizare la minister ºi sã sperãm cã ajungem la o concluzie asupra modului de întocmire a documentelor, o formã agreatã de minister. Nu ar trebui sã fie o problemã pentru cã mergem pe acelaºi tipar ca ºi colegii de la SNIM ºi ar trebui sã accesãm primii bani pe articolul trei din
decizia 787 a Comisiei Europene privind susþinerea producþiei. Sunt douã tipuri de cheltuieli, pentru susþinerea producþiei, pânã la închidere ºi pentru cheltuieli excepþionale – salariile compensatorii, lucrãrile de închidere din subteran, ecologizarea la suprafaþã”, a mai subliniat sursa citatã. Pentru cã s-a modificat data la care vor fi închise cele douã exploatãri miniere, Lonea ºi Lupeni, este nevoie ºi de modificarea documentaþiilor. “Acum suntem în faza în care refacem planurile de încetare a activitãþii, având în vedere cã sunt modificate datele, nu se mai închide Lupeniul în 30 septembrie 2017, ci în 31 decembrie 2018. Se modificã aceste planuri de încetare a activitãþii, apoi se întocmesc proiectele tehnice de execuþie ºi apoi vor începe primele lucrãri de închidere subteranã”, a precizat directorul general. Potrivit lui Viorel Stancu, viitorul Complexului Energetic Hunedoara depinde de ajutorul de stat pentru închiderea minelor, dar ºi de SIEG – ajutorul oferit celor douã termocentrale. “Feedback-urile care le primim
pentru SIEG sunt pozitive. Asta ar fi soluþia de viaþã a Complexului Energetic Hunedoara – ajutorul de stat pentru închidere ºi SIEG-ul pentru cele douã termocentrale ºi cele douã mine care rãmân în funcþiune dupã 2018”, a concluzionat Viorel Stancu. Pentru ca CEH sã aibã oficial buget de venituri ºi cheltuieli acesta trebuie aprobat în ºedinþã de Guvern. Asta dacã societatea nu intrã între timp în insolvenþã. Monika BACIU
Aºteaptã oferte pentru reabilitarea centurii
Mu
nicipalitatea de la Petroºani are în vedere reabilitarea a aproape 3 km din cea de-a doua parte a ºoselei de centurã. Este vorba de tronsonul cuprins între km 130+290 – km 131+750 (DN66). Proiectul are o valoare de 3.968.760 lei, fãrã TVA. Vor fi efectuate mai multe lucrãri de amenajare a ºoselei care includ ºi trotuarele aferente. În momentul de faþã, autoritãþile locale aºteaptã oferte din partea constructorilor, iar mai apoi
Lucian Resmeriþã (candidat de primar PSD Lupeni):
”Am în vedere reabilitarea ºi modernizarea tuturor zonelor din Lupeni”
Pentru Lucian Resmeriþã, candidatul propus de PSD Lupeni pentru preluarea funcþiei de primar al localitãþii în alegerile de la 11 iunie, continuarea programului de reabilitare ºi modernizare a infrastructurii publice din municipiul Lupeni constituie una din cele mai importante obligaþii asumate în faþa cetãþenilor. ”Vreau sã-i asigur pe toþi cetãþenii municipiului
Lupeni cã niciuna dintre zonele în care se aflã blocuri sau gospodãrii individuale nu va rãmâne în afara programului meu de mãsuri pentru modernizarea infrastructurii de transport rutier ºi pietonal din oraºul nostru”, dã asigurãri Lucian Resmeriþã. Acesta aratã cã, graþie unui proiect adoptat de echipa PSD din Consiliul local Lupeni, deja se aflã în plin proces de execuþie mai multe investiþii în acest sens, aflate în diferite stadii de derulare, unele fiind deja finalizate. ”Voi continua proiectul de reconstrucþie a strãzilor, trotuarelor, aleilor dintre blocuri ºi a cãilor de acces din
urmeazã a fi desemnat câºtigãtorul. “Am demarat procedura de licitaþie pentru centurã, suntem la faza în care se depun ofertele dupã care urmeazã comisia de evaluare sã desemneze câºtigãtorul”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Centura municipiului Petroºani, cuprinsã între sensul giratoriu cu avion ºi sensul giratoriu cu biserica catolicã, va fi asfaltatã. Edilii din localitate au stabilit cã proiectul de reabilitare se va întinde pe o perioadã de doi ani, sursa de finanþare fiind, deocamdatã, doar bugetul local. În acest sens au fost aprobaþi indicatorii tehnico-economici pentru obiectul de investiþii “Reabilitare strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)”. Micile reparaþii de întreþinere a carosabilului costã prea mult ºi nu au efectul scontat. Monika BACIU
trotuare cãtre blocurile de locuinþe, precum ºi amenajarea de parcãri ºi spaþii verzi, pe întreg Bulevardul T. Vladimirescu, de la sediul Primãriei pânã la ieºirea spre Uricani, la sediul Universal Edil. Similar, voi continua proiectul de modernizare a strãzilor Calea Brãii, str. Straja ºi str. Pomilor. O atenþie aparte voi acorda continuãrii ºi finalizãrii acestui tip de lucrãri din cartierul Parângului, zona Spiru Haret, zona Aleea Castanilor ºi în Cartierul Viitorului. Lucrãri de acest fel vor începe ºi în Cartierul ªtefan, str. Brazilor, str. Tusu, str. Vânãtorilor, str. 9 Mai º.a.m.d.”, spune Lucian
Resmeriþã, candidatul de primar propus de PSD. Lucian Resmeriþã aratã cã pentru toate aceste investiþii publice, administraþia localã a reuºit sã atragã importante fonduri de investiþii, prin eforturile depuse în acest sens de fostul primar, Cristian Resmeriþã. În prezent senator PSD de Hunedoara, Cristian Resmeriþã spune, la rândul sãu, cã îi va acorda întregul sãu sprijin viitorului primar social-democrat al Lupeniului, pentru finalizarea acestor importante proiecte publice de infrastructurã, dar ºi pentru obþinerea finanþãrilor pentru alte noi ºi noi proiecte edilitare.
4 Actualitate
Fabiani vs. Bocceli, povestea unui drum, pe claviaturã
Primãria Petroºani prima din regiunea Vest care atrage fonduri europene
M
unicipalitatea de la Petroºani este prima administraþie localã din regiunea de Vest care atrage fonduri europene pe exerciþiul financiar 2013-2020. Este vorba de proiectul care prevede “reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajarea muzeisticã”. Luni a fost semnat contractul de finanþare în valoare de aproape 5 milioane de lei. “Ieri la Timiºoara am semnat contractul de finanþare pe fonduri europene pentru reabilitarea Muzeului Mineritului. E vorba despre un proiect în valoare de 4.947.826,17 lei, din care valoarea nerambursabilã este de 4.847.915,35 lei ºi contribuþia proprie este de
99.946,82 de lei. Este primul proiect din regiune care va fi scos la licitaþie ºi care va atrage primii bani europeni pe exerciþiul financiar 2013-2020 din zona Vest. Din cele patru judeþe, acesta este primul proiect care va atrage fonduri. Celelalte proiecte chiar dacã au semnate contractele de finanþare nu au proiectul tehnic realizat. Noi va trebui ca în ter-
men de douã luni sã scoatem la licitaþie execuþia acestui proiect”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cadrul proiectului se vor executa mai multe lucrãri de amenajare a clãdirii, dar ºi dotarea acesteia. “Proiectul urmãreºte reabilitarea clãdirii muzeului, amenajarea exterioarã a clãdirii pentru persoanele cu dizabilitãþi, dotarea muzeului cu instalaþii ºi echipamente cu asigurarea utilitãþilor ºi a condiþiilor de climatizare ºi dotarea muzeului cu mobilier ºi tot ceea ce presupune expunerea a tot ceea ce înseamnã exponate. Sunt primii bani europeni care ajung la Petroºani pe exerciþiul financiar 2013-2020 pe POR”, a mai spus sursa citatã. Proiectul a fost depus în luna
Petrila aºteaptã azi avizul pentru ultimele demolãri M
ai sunt 5 clãdiri pe suprafaþa minei Petrila care vor trebui demolate, însã, avizul este aºteptat sã ajungã pânã azi la responsabilii de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului. Asta pentru cã lucrãrile de rambleere a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 Mai 2017
spaþiilor depind ºi ele de materialul rezultat din demolarea acestor construcþii. „Avizul dat de Ministerul Culturii ºi reavizat de Ministerul Energiei, ne dã posibilitatea sã demolãm 25 dintre clãdirile aflate pe amplasament. Cele 5 care sunt considerate monumente istorice
rãmân pe loc ºi alte 23 care sunt în zona lor de protecþie. Din discuþiile avute ulterior, din cele 23 aflate în zona de protecþie, 5 dintre ele nu le doresc sã le preia cei din administraþia localã. n cursul zilei de miercuri urmeazã sã primim avizul de la Ministerul Culturii, dacã putem sã le includem în programul de
A
noiembrie 2016 ºi a parcurs toate etapele de evaluare, respectiv verificarea eligibilitãþii. Prin proiect, se urmãreºte reabilitarea clãdirii muzeului compusã din demisol, parter ºi pod prin executarea unor lucrãri de reparaþii, intervenþii de consolidare ºi intervenþii structurale; accesibilizarea clãdirii pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii prin realizarea unei platforme-ascensor automate în zona accesului principal ºi construirea unui lift în interiorul clãdirii care sã asigure accesul
demolare ºi pe ultimele 5, aºa încât sã ne apropiem de finalizarea lucrãrilor de la Petrila”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Mina Petrila a fost închisã în 30 octombrie 2015, iar administraþia din localitate vrea sã mute o parte din clãdirile principale ale primãriei, în acest loc. Mina va fi
de la demisol pânã în pod; dotarea muzeului cu instalaþii, echipamente ºi dotãri pentru asigurarea utilitãþilor ºi a condiþiilor de climatizare, siguranþã la foc, antiefracþie; dotarea muzeului cu mobilier pentru expunerea ºi protecþia patrimoniului cultural; amenajarea suprafeþei exterioare de teren cu alei, trotuare, spaþii verzi, realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare ºi a unui spaþiu tip piaþetã în faþa clãdirii. Monika BACIU
predatã de cei de la Societatea de Închideri de Mine la finele acestui an. „Dupã ce terminãm de demolat, ecologizãm toatã zona împrejmuitoare, acoperim cu un strat fertil ºi o însãmânþãm. Mai apoi, se fac diligenþele ca, prin HG, sã facem transferul din proprietatea privatã a statului în proprietatea adminis-
traþiei publice Petrila, a amplasamentului cu clãdirile pe care ºi le-au dorit sã le rãmânã”, a mai adãugat Drãgoescu. Mina Petrila a fost prima care s-a închis, dupã ce mineritul de huilã a fost împãrþit în exploatãri viabile ºi neviabile, cea de la Petrila fiind din ultima categorie. Diana MITRACHE
Concurs Internaþional Piano „Modus vivendi”
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, vã invitã sã participaþi la Concursul Internaþional Piano „Modus vivendi”, Ediþia a II-a, organizat de ONG Piano „Modus Vivendi” în parteneriat cu instituþia noastrã ºi cu Liceul de Arte „Sigismund Toduþã” Deva. Evenimentul va avea loc în perioada 1 – 3 iunie 2017, în Sala ªemineului din Palatul Magna Curia, iar potrivit organizatorilor „acest concurs se remarcã prin obiectivitatea cu care sunt jurizaþi concurenþii, ca noutate aducând premierea profesorilor care s-au remarcat prin punctajele acumulate de cãtre elevii lor”. Programul Concursul Internaþional Piano „Modus vivendi”, Ediþia a
II-a, este urmãtorul: 1 iunie 2017, ora 18.00 – festivitatea de deschidere a concursului, în urma cãruia pianiºtii Zoltan Zsigmond ºi Eva Papp Zsigmond din Szeged – Ungaria, vor susþine un recital de pian la patru mâini. Repertoriul pe care îl vor interpreta va conþine lucrãri de prestigiu din creaþia marilor compozitori clasici. Juriul concursului va fi format din pianiºti ºi profesori din Szeged – Ungaria, Timiºoara ºi Deva. La prima ediþie a concursului au fãcut parte din juriu pianiºti din Germania ºi SUA, pe lângã participarea delegaþiei din Szeged. 2 iunie 2017, între orele 09.00 – 20.00 – desfãºurarea concursului. Vor participa concurenþii din: Szeged – Ungaria,
Alba Iulia, Bucureºti, ClujNapoca, Timiºoara, Petroºani, Satu-Mare, Oradea, Lugoj ºi Deva, elevi în clasele 0-VIII. 3 iunie 2017, între orele 09.00 – 12.00 – continuarea concursului, cu elevi din clasele liceale. Ora 16.00 – festivitatea de premiere a concurenþilor, concertul de galã ºi decernarea Marelui Premiu. Vã aºteptãm! Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul
re doar 13 ani, dar munceºte enorm ºi a ajuns cel mai bun pianist de vârsta sa, din lume. Asta implicã un drum lung ºi multã muncã, dar rezultatele sunt pe mãsurã. Fabiani Prcsina va cânta cu Andrea Bocceli în 22 iunie, la Bucureºti, iar pentru asta, acum lucreazã enorm. Nu vrea sã fie mai prejos decât cel care l-a luat partener pe scenã ºi noi l-am gãsit în sala de repetiþii, alãturi de pianul sãu.
Cânta ceva foarte frumos ºi ne-a spus cã e o arie a lui, preferatã. „Mã pregãtesc foarte mult pentru acest concert ºi vã aºtept cu mare drag sã vedeþi ce se întâmplã acolo. Fac parte din fundaþia Resonnance, iar prin intermediul doamnei Isabelle Sombart am ajuns sã cânt cu maestrul Andrea Bocceli ºi sunt foarte bucuros. Voi cânta piesa lui Elvis Presley „Can’t help falling in love” ºi îl voi acompania pe maestru ”, a afirmat Fabiani Prcsina, pianistul de excepþie de la Petroºani.
Fabiani spune cã, înainte de clasa I, a fost primul sãu contact cu pianul ºi asta pentru cã mama sa a vrut sã îl facã mai ordonat. ªi a reuºit, dupã cum recunoaºte chiar el, aºa încât acum, când face o retrospectivã, vede ºi munca depusã ºi roadele ei. „Drumul a fost lung ºi nu pot spune anevoios, dar am o mânã sus care mã ghideazã ºi care mã ajutã. ªi am oameni în jurul meu care îmi vor numai binele. Pregãtirea trebuie sã fie foarte, foarte multã. Lucrez mult. Douã – trei ore pe zi lucrez ºi în
week-end ºi 4 ore stau la pian”, recunoaºte pianistul, care, de la ultima întâlnire a noastrã mi s-a pãrut cã a crescut mult ºi s-a maturizat frumos. Alãturi îi este mereu profesoara sa, doamna Adina Stan, cea care l-a adus pe Fabiani pânã aici ºi l-a îndrumat, însã, nici mãcar acum, când a demonstrat cât e de bun, nu îl lasã fãrã repetiþiile zilnice. „Olimpiadele, pentru noi, spun foarte mult. Anul acesta a luat premiul I la Alba Iulia. În alþi ani, a luat locul I la olimpiadele
naþionale. E o evoluþie bunã, numai cã acum, avem nevoie de un salt calitativ, el intrând, din toamnã, în clasa a VIII-a , când va fi un an cu multã muncã, pentru cã i se cere un repertoriu mare pentru admitere ºi, având în vedere palmaresul lui, nu mã voi duce cu un repertoriu prea uºurel”, recunoaºte Adina Stan, profesoara de pian a lui Fabiani. Tânãrul viseazã sã fie un mare pianist ºi anul viitor va pleca la Bucureºti, la liceul de muzicã. Visul sãu, însã, trece graniþa de Est a Europei. „Mi-aº dori sã ajung în partea de est a Europei, în Rusia, la Conservator. E o alegere mai neobiºnuitã, dar e bine sã încerc ceva nou ºi mie mi se pare cã este mai bine poziþionatã Rusia din punct de vedere al tehnicii muzicale. Acolo mã vãd dupã liceu, a spus Fabiani, ca pe o promisiune, pentru cã de Ziua Copilului, atunci când l-am întrebat ce îºi poate dori, nu a mai vrut altceva.
Planeta Petrila: filmul din minã iese la luminã!
N
oul film documentar semnat de Andrei Dãscãlescu, Planeta Petrila, o producþie FILMLAB în coproducþie cu HBO Europe, va avea primele proiecþii din România chiar în Valea Jiului.
“PETRILA, o lume ce nu seamãnã cu nicio aºezare posibilã, cu NIMIC ºi NIMENI de NICÃIERI…” este citatul ce stã scris pe un zid la intrarea în oraºul minier Petrila, într-un moment în care principalul motor economic, mina de cãrbune, se închide, aruncând comunitatea într-un declin ireversibil. Planeta Petrila urmãreºte, timp de trei ani, douã lumi: cea a lui Ion Barbu, fost miner devenit artist ºi activist, ºi cea a mineruluibrigadier Cãtãlin Cenuºã. Ambele personaje se luptã cu sistemul: artistul pentru a salva de la demolare clãdirile istorice ale minei, pe care le viseazã transformate în centre culturale, iar
minerul pentru a-ºi transfera brigada la o altã minã, consideratã "viabilã". Documentarul realizeazã portretul unei lumi rãmase fãrã perspective, cu accente absurde, adesea amuzante, dar cu teme universale precum rezistenþa prin artã, pãstrarea identitãþii sau alternativa culturalã a unui oraº în era post-industrialã. Planeta Petrila a avut premiera mondialã în cadrul secþiunii First Appearance Competition a Festivalului Internaþional de Film Documentar din Amsterdam – IDFA 2016 ºi va putea fi vãzut în avanpremierã în România
chiar la Petrila, pe 4 iunie. Filmul va fi , apoi, proiectat la Festivalul Internaþional de Film Transilvania, la Cluj Napoca, pe 8 iunie. Andrei Dãscãlescu: "Cred cã e o datorie moralã sã arãt prima datã filmul la el acasã, în Petrila. Sunt sigur cã voi avea emoþii mai mari la Petrila decât la premiera mondialã de la Amsterdam. Mi-aº dori sã organizãm proiecþii speciale ºi în Lupeni, Vulcan ºi Petroºani, dacã gãsim receptivitate din partea autoritãþilor. Îmi doresc ca acest film, la care am lucrat aproape 4 ani, sã fie vãzut de toatã lumea
din Valea Jiului." Documentarul va avea premiera la HBO România pe 22 iunie, iar premiera în cinematografe va fi pe 23 iunie. Cunoscut publicului pentru Constantin ºi Elena pentru care a luat Premiul ’First Appearance’ la IDFA, în 2008 ºi ’Premiul pentru Debut’ la TIFF în 2009, Andrei Dãscãlescu semneazã regia, scenariul ºi imaginea pentru Planeta Petrila, cel de-al doilea film documentar de lungmetraj al sãu. Montajul este realizat de Mircea Olteanu, ªtefan Pârlog ºi Andrei Dãscãlescu iar sunetul de Ioan Filip ºi Dan-ªtefan Rucãreanu. Producãtorul filmului este Anamaria Antoci, iar coproducãtori: Hanka Kastelicová (HBO Europe), Alina David ºi Andra Radu (HBO România).
La proiecþia din Petrila vor fi prezenþi invitaþi din þarã: cineaºti, jurnaliºti ºi cinefili, iar pe lângã proiecþia filmului, se va organiza o expoziþie de fotografie ºi o discuþie cu publicul ºi invitaþii.
Diana MITRACHE
Mai multe informaþii despre eveniment ºi film pot fi gãsite pe pagina de Facebook Planeta Petrila, paginã cu aproape 10.000 de urmãritori: www.facebook.com/ planetapetrila
4 Actualitate
Fabiani vs. Bocceli, povestea unui drum, pe claviaturã
Primãria Petroºani prima din regiunea Vest care atrage fonduri europene
M
unicipalitatea de la Petroºani este prima administraþie localã din regiunea de Vest care atrage fonduri europene pe exerciþiul financiar 2013-2020. Este vorba de proiectul care prevede “reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajarea muzeisticã”. Luni a fost semnat contractul de finanþare în valoare de aproape 5 milioane de lei. “Ieri la Timiºoara am semnat contractul de finanþare pe fonduri europene pentru reabilitarea Muzeului Mineritului. E vorba despre un proiect în valoare de 4.947.826,17 lei, din care valoarea nerambursabilã este de 4.847.915,35 lei ºi contribuþia proprie este de
99.946,82 de lei. Este primul proiect din regiune care va fi scos la licitaþie ºi care va atrage primii bani europeni pe exerciþiul financiar 2013-2020 din zona Vest. Din cele patru judeþe, acesta este primul proiect care va atrage fonduri. Celelalte proiecte chiar dacã au semnate contractele de finanþare nu au proiectul tehnic realizat. Noi va trebui ca în ter-
men de douã luni sã scoatem la licitaþie execuþia acestui proiect”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cadrul proiectului se vor executa mai multe lucrãri de amenajare a clãdirii, dar ºi dotarea acesteia. “Proiectul urmãreºte reabilitarea clãdirii muzeului, amenajarea exterioarã a clãdirii pentru persoanele cu dizabilitãþi, dotarea muzeului cu instalaþii ºi echipamente cu asigurarea utilitãþilor ºi a condiþiilor de climatizare ºi dotarea muzeului cu mobilier ºi tot ceea ce presupune expunerea a tot ceea ce înseamnã exponate. Sunt primii bani europeni care ajung la Petroºani pe exerciþiul financiar 2013-2020 pe POR”, a mai spus sursa citatã. Proiectul a fost depus în luna
Petrila aºteaptã azi avizul pentru ultimele demolãri M
ai sunt 5 clãdiri pe suprafaþa minei Petrila care vor trebui demolate, însã, avizul este aºteptat sã ajungã pânã azi la responsabilii de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului. Asta pentru cã lucrãrile de rambleere a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 Mai 2017
spaþiilor depind ºi ele de materialul rezultat din demolarea acestor construcþii. „Avizul dat de Ministerul Culturii ºi reavizat de Ministerul Energiei, ne dã posibilitatea sã demolãm 25 dintre clãdirile aflate pe amplasament. Cele 5 care sunt considerate monumente istorice
rãmân pe loc ºi alte 23 care sunt în zona lor de protecþie. Din discuþiile avute ulterior, din cele 23 aflate în zona de protecþie, 5 dintre ele nu le doresc sã le preia cei din administraþia localã. n cursul zilei de miercuri urmeazã sã primim avizul de la Ministerul Culturii, dacã putem sã le includem în programul de
A
noiembrie 2016 ºi a parcurs toate etapele de evaluare, respectiv verificarea eligibilitãþii. Prin proiect, se urmãreºte reabilitarea clãdirii muzeului compusã din demisol, parter ºi pod prin executarea unor lucrãri de reparaþii, intervenþii de consolidare ºi intervenþii structurale; accesibilizarea clãdirii pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii prin realizarea unei platforme-ascensor automate în zona accesului principal ºi construirea unui lift în interiorul clãdirii care sã asigure accesul
demolare ºi pe ultimele 5, aºa încât sã ne apropiem de finalizarea lucrãrilor de la Petrila”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Mina Petrila a fost închisã în 30 octombrie 2015, iar administraþia din localitate vrea sã mute o parte din clãdirile principale ale primãriei, în acest loc. Mina va fi
de la demisol pânã în pod; dotarea muzeului cu instalaþii, echipamente ºi dotãri pentru asigurarea utilitãþilor ºi a condiþiilor de climatizare, siguranþã la foc, antiefracþie; dotarea muzeului cu mobilier pentru expunerea ºi protecþia patrimoniului cultural; amenajarea suprafeþei exterioare de teren cu alei, trotuare, spaþii verzi, realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare ºi a unui spaþiu tip piaþetã în faþa clãdirii. Monika BACIU
predatã de cei de la Societatea de Închideri de Mine la finele acestui an. „Dupã ce terminãm de demolat, ecologizãm toatã zona împrejmuitoare, acoperim cu un strat fertil ºi o însãmânþãm. Mai apoi, se fac diligenþele ca, prin HG, sã facem transferul din proprietatea privatã a statului în proprietatea adminis-
traþiei publice Petrila, a amplasamentului cu clãdirile pe care ºi le-au dorit sã le rãmânã”, a mai adãugat Drãgoescu. Mina Petrila a fost prima care s-a închis, dupã ce mineritul de huilã a fost împãrþit în exploatãri viabile ºi neviabile, cea de la Petrila fiind din ultima categorie. Diana MITRACHE
Concurs Internaþional Piano „Modus vivendi”
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, vã invitã sã participaþi la Concursul Internaþional Piano „Modus vivendi”, Ediþia a II-a, organizat de ONG Piano „Modus Vivendi” în parteneriat cu instituþia noastrã ºi cu Liceul de Arte „Sigismund Toduþã” Deva. Evenimentul va avea loc în perioada 1 – 3 iunie 2017, în Sala ªemineului din Palatul Magna Curia, iar potrivit organizatorilor „acest concurs se remarcã prin obiectivitatea cu care sunt jurizaþi concurenþii, ca noutate aducând premierea profesorilor care s-au remarcat prin punctajele acumulate de cãtre elevii lor”. Programul Concursul Internaþional Piano „Modus vivendi”, Ediþia a
II-a, este urmãtorul: 1 iunie 2017, ora 18.00 – festivitatea de deschidere a concursului, în urma cãruia pianiºtii Zoltan Zsigmond ºi Eva Papp Zsigmond din Szeged – Ungaria, vor susþine un recital de pian la patru mâini. Repertoriul pe care îl vor interpreta va conþine lucrãri de prestigiu din creaþia marilor compozitori clasici. Juriul concursului va fi format din pianiºti ºi profesori din Szeged – Ungaria, Timiºoara ºi Deva. La prima ediþie a concursului au fãcut parte din juriu pianiºti din Germania ºi SUA, pe lângã participarea delegaþiei din Szeged. 2 iunie 2017, între orele 09.00 – 20.00 – desfãºurarea concursului. Vor participa concurenþii din: Szeged – Ungaria,
Alba Iulia, Bucureºti, ClujNapoca, Timiºoara, Petroºani, Satu-Mare, Oradea, Lugoj ºi Deva, elevi în clasele 0-VIII. 3 iunie 2017, între orele 09.00 – 12.00 – continuarea concursului, cu elevi din clasele liceale. Ora 16.00 – festivitatea de premiere a concurenþilor, concertul de galã ºi decernarea Marelui Premiu. Vã aºteptãm! Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul
re doar 13 ani, dar munceºte enorm ºi a ajuns cel mai bun pianist de vârsta sa, din lume. Asta implicã un drum lung ºi multã muncã, dar rezultatele sunt pe mãsurã. Fabiani Prcsina va cânta cu Andrea Bocceli în 22 iunie, la Bucureºti, iar pentru asta, acum lucreazã enorm. Nu vrea sã fie mai prejos decât cel care l-a luat partener pe scenã ºi noi l-am gãsit în sala de repetiþii, alãturi de pianul sãu.
Cânta ceva foarte frumos ºi ne-a spus cã e o arie a lui, preferatã. „Mã pregãtesc foarte mult pentru acest concert ºi vã aºtept cu mare drag sã vedeþi ce se întâmplã acolo. Fac parte din fundaþia Resonnance, iar prin intermediul doamnei Isabelle Sombart am ajuns sã cânt cu maestrul Andrea Bocceli ºi sunt foarte bucuros. Voi cânta piesa lui Elvis Presley „Can’t help falling in love” ºi îl voi acompania pe maestru ”, a afirmat Fabiani Prcsina, pianistul de excepþie de la Petroºani.
Fabiani spune cã, înainte de clasa I, a fost primul sãu contact cu pianul ºi asta pentru cã mama sa a vrut sã îl facã mai ordonat. ªi a reuºit, dupã cum recunoaºte chiar el, aºa încât acum, când face o retrospectivã, vede ºi munca depusã ºi roadele ei. „Drumul a fost lung ºi nu pot spune anevoios, dar am o mânã sus care mã ghideazã ºi care mã ajutã. ªi am oameni în jurul meu care îmi vor numai binele. Pregãtirea trebuie sã fie foarte, foarte multã. Lucrez mult. Douã – trei ore pe zi lucrez ºi în
week-end ºi 4 ore stau la pian”, recunoaºte pianistul, care, de la ultima întâlnire a noastrã mi s-a pãrut cã a crescut mult ºi s-a maturizat frumos. Alãturi îi este mereu profesoara sa, doamna Adina Stan, cea care l-a adus pe Fabiani pânã aici ºi l-a îndrumat, însã, nici mãcar acum, când a demonstrat cât e de bun, nu îl lasã fãrã repetiþiile zilnice. „Olimpiadele, pentru noi, spun foarte mult. Anul acesta a luat premiul I la Alba Iulia. În alþi ani, a luat locul I la olimpiadele
naþionale. E o evoluþie bunã, numai cã acum, avem nevoie de un salt calitativ, el intrând, din toamnã, în clasa a VIII-a , când va fi un an cu multã muncã, pentru cã i se cere un repertoriu mare pentru admitere ºi, având în vedere palmaresul lui, nu mã voi duce cu un repertoriu prea uºurel”, recunoaºte Adina Stan, profesoara de pian a lui Fabiani. Tânãrul viseazã sã fie un mare pianist ºi anul viitor va pleca la Bucureºti, la liceul de muzicã. Visul sãu, însã, trece graniþa de Est a Europei. „Mi-aº dori sã ajung în partea de est a Europei, în Rusia, la Conservator. E o alegere mai neobiºnuitã, dar e bine sã încerc ceva nou ºi mie mi se pare cã este mai bine poziþionatã Rusia din punct de vedere al tehnicii muzicale. Acolo mã vãd dupã liceu, a spus Fabiani, ca pe o promisiune, pentru cã de Ziua Copilului, atunci când l-am întrebat ce îºi poate dori, nu a mai vrut altceva.
Planeta Petrila: filmul din minã iese la luminã!
N
oul film documentar semnat de Andrei Dãscãlescu, Planeta Petrila, o producþie FILMLAB în coproducþie cu HBO Europe, va avea primele proiecþii din România chiar în Valea Jiului.
“PETRILA, o lume ce nu seamãnã cu nicio aºezare posibilã, cu NIMIC ºi NIMENI de NICÃIERI…” este citatul ce stã scris pe un zid la intrarea în oraºul minier Petrila, într-un moment în care principalul motor economic, mina de cãrbune, se închide, aruncând comunitatea într-un declin ireversibil. Planeta Petrila urmãreºte, timp de trei ani, douã lumi: cea a lui Ion Barbu, fost miner devenit artist ºi activist, ºi cea a mineruluibrigadier Cãtãlin Cenuºã. Ambele personaje se luptã cu sistemul: artistul pentru a salva de la demolare clãdirile istorice ale minei, pe care le viseazã transformate în centre culturale, iar
minerul pentru a-ºi transfera brigada la o altã minã, consideratã "viabilã". Documentarul realizeazã portretul unei lumi rãmase fãrã perspective, cu accente absurde, adesea amuzante, dar cu teme universale precum rezistenþa prin artã, pãstrarea identitãþii sau alternativa culturalã a unui oraº în era post-industrialã. Planeta Petrila a avut premiera mondialã în cadrul secþiunii First Appearance Competition a Festivalului Internaþional de Film Documentar din Amsterdam – IDFA 2016 ºi va putea fi vãzut în avanpremierã în România
chiar la Petrila, pe 4 iunie. Filmul va fi , apoi, proiectat la Festivalul Internaþional de Film Transilvania, la Cluj Napoca, pe 8 iunie. Andrei Dãscãlescu: "Cred cã e o datorie moralã sã arãt prima datã filmul la el acasã, în Petrila. Sunt sigur cã voi avea emoþii mai mari la Petrila decât la premiera mondialã de la Amsterdam. Mi-aº dori sã organizãm proiecþii speciale ºi în Lupeni, Vulcan ºi Petroºani, dacã gãsim receptivitate din partea autoritãþilor. Îmi doresc ca acest film, la care am lucrat aproape 4 ani, sã fie vãzut de toatã lumea
din Valea Jiului." Documentarul va avea premiera la HBO România pe 22 iunie, iar premiera în cinematografe va fi pe 23 iunie. Cunoscut publicului pentru Constantin ºi Elena pentru care a luat Premiul ’First Appearance’ la IDFA, în 2008 ºi ’Premiul pentru Debut’ la TIFF în 2009, Andrei Dãscãlescu semneazã regia, scenariul ºi imaginea pentru Planeta Petrila, cel de-al doilea film documentar de lungmetraj al sãu. Montajul este realizat de Mircea Olteanu, ªtefan Pârlog ºi Andrei Dãscãlescu iar sunetul de Ioan Filip ºi Dan-ªtefan Rucãreanu. Producãtorul filmului este Anamaria Antoci, iar coproducãtori: Hanka Kastelicová (HBO Europe), Alina David ºi Andra Radu (HBO România).
La proiecþia din Petrila vor fi prezenþi invitaþi din þarã: cineaºti, jurnaliºti ºi cinefili, iar pe lângã proiecþia filmului, se va organiza o expoziþie de fotografie ºi o discuþie cu publicul ºi invitaþii.
Diana MITRACHE
Mai multe informaþii despre eveniment ºi film pot fi gãsite pe pagina de Facebook Planeta Petrila, paginã cu aproape 10.000 de urmãritori: www.facebook.com/ planetapetrila
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 Mai 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 Mai 2017
Ucigaºul din Petrila vrea în libertate Condamnat prins ensionarul din Petrila în timp ce încerca sã a fost condamnat la P 15 ani de închisoare pentru cã a omorât o localnicã dupã ce a atras-o într-o peºterã de la marginea localitãþii. Individul, la circa trei luni de la începerea executãrii pedepsei, a cerut sã fie eliberat.
Costin Munteanu (44 de ani) a depus o cerere de întrerupere a executãrii pedepsei pe motiv cã familia sa nu se poate descurca fãrã aportul sãu. Solicitarea de a fi lãsat în libertate pe ” motive sociale” a ajuns pe rolul Tribunalului Alba, iar magistraþii au considerat cererea ca inadmisibilã ºi i-au spulberat individului orice
speranþã de a pãºi pe poarta închisorii din Aiud înainte de termen. Costin Munteanu a fost condamnat de judecãtorii Tribunalului Hunedoara la 13 ani de închisoare pentru crima comisã ºi despãgubiri de peste 50 de mii de lei cãtre rudele victimei, dar sentinþa a fost majoratã de Curtea de Apel
Vor mai mulþi bani pe terenurile pierdute
ai mulþi M proprietari de teren din satele
situate de-a lungul tronsonului de autostradã Margina ªoimuº, lotul 4 al autostrãzii Lugoj-Deva, au protestat în zona localitãþii Brãniºca. Oamenii sunt nemulþumiþi de valoa-
rea despãgubirilor pe care ar urma sã le primeascã pentru terenurile expropriate în vederea lucrãrilor. Statul le acordã 0,3 eurocenþi pe metru pãtrat expropriat, de zece ori mai puþin, comparativ cu sumele de bani pe care le-au primit alþi proprietari de terenuri de pe
traseul autostrãzii Lugoj — Deva sau de pe lotul Deva — Sibiu. Pe de altã parte, circa 260 de proprietari de terenuri expropriate, care domiciliazã în satele cuprinse între localitãþile Margina ºi ªoimuº, de-a lungul lotului 4 al autostrãzii Lugoj-Deva, au dat în judecatã fosta Companie Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale,
Aproape 500 de candidaþi pentru 700 de posturi
A
proape 500 de candidaþi s-au înscris pentru a participa la concursul de titularizare, în vederea ocupãrii unui post în sistemul de învãþãmânt.
La nivelul judeþului Hunedoara ºi-au depus dosarele 477 de profesori, educatori ºi învãþãtori pentru ocuparea posturilor vacante din sistemul educaþional. Existã 700 de posturi ºi fracturi de posturi disponibile în unitãþile de învãþãmânt de pe raza judeþului. Dintre acestea numai 74 de posturi sunt titularizabile, adicã au o viabili-
tate mai mare de 4 ani. Conform calendarului aprobat de Ministerul Educaþiei Naþionale, proba scrisã a examenului are loc în data de 12 iulie. Pentru angajarea pe perioadã nedeterminatã (titularizare), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota ºapte atât la proba scrisã, cât
Alba Iulia la 15 ani. Anchetatorii au stabilit cã victima lui Munteanu, în vârstã de 42 de ani, din Petrila, a murit din cauza unor lovituri la cap cu un corp contondent. Cadavrul femeii a fost descoperit la mijlocul lunii aprilie 2015, de un grup de turiºti în Peºtera Vacii, aflatã în apropierea Cheilor Roºiei din Munþii ªureanu. Femeia avea în buzunarele hainelor mai multe medicamente ºi plecase de acasã însã nimeni din familie nu a anunþat dispariþia. Principalul suspect a fost Costin Munteanu ºi dupã un an de zile de anchetã, pe baza probelor ADN, anchetatorii au putut sã probeze cã este vinovat. Maximilian GÂNJU
ºi la proba practicã/ inspecþia specialã la clasã în profilul postului. Pentru angajarea pe perioadã determinatã (suplinire), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota cinci atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã în profilul postului. Repartizarea pe posturi se face prin ºedinþã publicã, în ordinea notelor obþinute la examen, se aratã în metodologia de concurs. Pânã pe 30 iunie sunt programate probele practice/orale ºi inspecþiile la clasa, iar examenul scris de titularizare are loc pe 12 iulie. Monika BACIU
solicitând recalcularea despãgubirilor. Procesul se aflã pe rolul instanþelor din judeþul Hunedoara de cinci ani. M. GÂNJU
fugã din þarã oliþiºtii de fronP tierã din Arad au prins un tânãr din judeþul Hunedoara, pe numele cãreia era emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.
Acesta avea de executat aproape un an de detenþie pentru conducere fãrã permis. "Cu ocazia verificãrilor, poliþiºtii de frontierã au constatat cã pe numele bãrbatului era emis, de autoritãþile din România, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pentru sãvârºirea infracþiunii de conducere a unui vehicul fãrã permis ºi conducerea unui vehicul
sub influenþa alcoolului sau altor substanþe, acesta având de executat o pedeapsã cu închisoarea de 8 luni. Persoana în cauzã a fost predatã unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Arad, în vederea luãrii mãsurilor legale ce se impun", spun poliþiºtii de frontierã. Hunedoreanul va ajunge la Penitenciarul Deva. M. GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 Mai 2017
Henþ cu mâna
SÃ VEDEM LEGENDELE! Au mai rãmas trei zile. Sâmbãtã 3 iunie un moment de mare încãrcãturã în sportul Vãii Jiului: întâlnirea istoriei, Jiul –
Universitatea Craiova, un remake dupã ani ºi ani de zile. Cu jucãtori din generaþiile ’80-’90, ba chiar ºi ’70. Sunt invitaþi peste 80 de
fotbaliºti care au jucat de-a lungul anilor la cele douã echipe. Desigur, nu toþi vor rãspunde acestei acþiuni, dar nume precum Donose, Beldeanu, Þicleanu, Balaci, S. Lung, Tilhoi, Negrilã, Cãmãtaru, Emil, Sãndoi, Mitricã Marcus au Nae Ungureanu din partea Craiovei, Gigi
Mulþescu, Rozsnay, Homan, Nelu Varga, Rico Cristea, Lasconi, Militaru, Sedecaru, Fl. Stoica, Henzel sau Mugurel Radu de partea Jiului, este un motiv de a readuce publicul la stadion. Desigur, alãturi de numele înºirate mai sus, alte zeci de jucãtori vor fi prezenþi la
acest meci old-boys. Este un moment aºteptat cu multã nerãbdare, pe stadionul care în aceastã varã împlineºte 35 de ani. Un stadion pe care au cãlcat în timp nume devenite de-acum legende în cartea de istorie a fotbalului. Haideþi sâmbãtã sã vedem legendele!
Handbal
Futsal
CAPÃT DE DRUM
„THE WINNER TAKES IT ALL...”
Echipa de junioare II (16-17 ani) a C.S.S. Petroºani ºi-a încheiat traseul în Campionatul Naþional, oprindu-se în turneul semifinal II. Echipa CSSP a pierdut toate cele trei jocuri. „Important este cã suntem în primele 16 echipe din þarã” a declarat scurt prof. Daniel Brânzãu, antrenorul C.S.S.P.
...
spune un cântec ABBA, dar la fotbal de salã... Winer Petroºani au ocupat locul 2, pierzând finala unui turneu la Petroºani, 1-4 cu Jiul Petroºani.
TURNEUL SEMIFINAL II (JUN. II, GR. 2000-2001) GRUPA A 1 C.S.M. Bucureºti 3 3 0 0 44-32 6p. 2 ACS ªc. 181 Bucureºti 3 2 0 1 65-57 4p. 3 Unirea Sânic. Mare 3 1 0 2 48-63 2p. 4 C.S.S. Petroºani 3 0 0 3 39-64 0p.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Mihai Simoneac (Winer) a fost declarat jucãtorul turneului, printre jucãtorii care au participat la aceastã competiþie fiind Adi Farcaº, Sg. Maier, L. Militaru, Cãrãvan, A. Tonca, Irina, Cepoi, Dobrescu, D. Vizitiu, Cãt. Pop, Firan, etc.
Competiþia s-a desfãºurat în cadrul Zilelor Municipiului Petroºani în organizarea Administraþiei Locale Petroºani.
Fotbal. Statisticã.
LIDER ÎNVINS! DUPà 19 ANI, DIN NOU ÎN FINALÃ! Dacia Orãºtie a cedat surprinzãtor, 1-3 la Sargeþia Bretea Românã, fiindu-i ameninþatã poziþia de lider de cãtre Mãgura Pui.
venimentul mondial al E fotbalului inter-cluburi rãmâne, fãrã îndoialã, finala
Ligii Campionilor Europeni (UCL), fosta C.C.E., care aduce faþã în faþã anul acesta cele mai în formã echipe ale momentului, Real Madrid ºi Juventus Torino. Douã echipe exponenþiale, care s-au întâlnit la acest nivel în mai multe rânduri, dar numai o singurã datã într-o finalã de Champions League, în 1998.
Z
Paginã realizatã de Genu TUÞU
IDANE VERSUS ... ZIDANE!
La finala din 20 mai 1998, disputatã la Amsterdam (Olanda), Real Madrid a învins dupã un meci tensionat, cu greu cu 1-0 prin golul lui Predrag Mijatovic (min. 66). Atunci, Real Madrid câºtigase Grupa C, cu o singurã înfrângere, o grupã din care mai fãceau parte Rosenborg Trondheim, Olympiakos Pireu ºi F.C. Porto. La Torinezi juca atunci Zinedine Zidane, pe atunci în
vârstã de 27 de ani. El venise în urmã cu doi ani (1996 de la Girondines Bordeaux ºi va juca la Juventus Torino între anii 1996-2001, dupã care alþi cinci ani (20012006) la Real Madrid. În anul retragerii, în 2006, a fost numit cel mai bun jucãtor la C.M. Germania. ªi-a început cariera ca antrenor secund la Real Madrid (2013), apoi a urmat Real Madrid Castilla (20142015), iar pe 4 ianuarie 2016 a fost numit antrenor principal la Real Madrid în locul lui Rafa Benitez. Aºadar, dupã 19 ani, Zinedine Zidane este din nou într-o finalã de UCL, de data asta în postura de antrenor pe banca adversã de atunci, Real Madrid. De reþinut cã prin golul lui Mijatovic din finala cu Juventus în 1998, Real Madrid a câºtigat Liga Campionilor dupã o aºteptare de 32 de ani.
JUVENTUS TORINO REAL MADRID 0-1 20 mai 1998, stadion Amsterdam Arena Spectatori: 48.500 Arbitru: Helmuth Krug – Germania Juventus Torino (antr. Marcello Lippi): Peruzzi – Torricelli, Iuliano, Montero – Di Livio (min. 46 Tacchinardi), Deschampes (min. 77 A. Conte), Davids, Pessotto – Inzaghi, Zidane, Del Piero (min. 70 Fonseca) Real Madrid (antr. Jupp Heynckes): Illgner – Panucci, Sanchis, Hierro, R. Carlos – Redondo, Karenbeu, Raul (min 90 Amavisca), Seedorf – Morientes (min. 81 Jaime), Mijatovic (min. 89 Suker). A marcat în min. 66 Mijatovic.