Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1329
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 Mai 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Nu performanþele recomandã,
Hoþii au dat atacul la Castelul Corvinilor
P
aguba se ridicã la circa 170 de mii de lei, banii proveniþi din încasãrile din week-end. Poliþiºtii încearcã sã-i prindã pe hoþi ºi sã recupereze banii.
Totul s-ar fi petrecut ieri dimineaþã, dupã ce mai mulþi indivizi au vizat încasãrile monumentului ºi au spart casa de bilete iar apoi s-au fãcut nevãzuþi cu banii. Paznicul castelului a descoperit furtul ºi a alertat autoritãþile. ”În data 02.05.2017, in jurul orei 07.00, Poliþia Municipiului Hunedoara a fost sesizatã prin Serviciul Apeluri de Urgenta 112, de cãtre agentul unei firme de pazã despre faptul cã în timp ce se afla în serviciul de pazã la Castelul Huniazilor, din Hunedoara, a constatat cã persoane necunoscute au pãtruns în incinta castelului ºi, prin spargere unui geam, au sustras din casa de bilete suma provenitã din încasãri. Poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de furt
CI PARTIDUL! calificat si efectueazã cercetãri sub coordonarea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara, în vederea identificãrii fãptuitorilor ºi a recuperãrii prejudiciului”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Poliþia analizeazã probele de la faþa locului, nefiind exclusã varianta ca hoþul sã fi rãmas peste noapte în incinta castelului. De asemenea, se verificã ºi mãsurile de siguranþã care existã la castel, în condiþiile în care în casieria de la intrare nu existã un seif pentru depozitarea banilor. Maximilian GÂNJU
P
e principiul “ce te recomandã? Vocea ºi talentul” se pare cã funcþioneazã ºi zona economicã a judeþului Hunedoara. Dacã în peliculele româneºti, pe lângã voce ºi talent mai era ºi un plic, în zona economicã te recomandã partidul. Teatrul absurdului îl joacã Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Mihael Melczer nu a fost schimbat din funcþie. Asta declarã preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, Stamin Purcaru. >>> PAGINA A 3-A
Cere pedeapsã mai micã I
ndividul din Aninoasa, în vârstã de 47 de ani, a fost aspru pedepsit de judecãtorii de la Petroºani, pentru cã ºi-a abuzat sexual fiica de 16 ani. Sentinþa nu este una definitivã ºi monstrul cu chip de om a fãcut apel, iar primul termen are loc astãzi la Alba Iulia. Emil Giurgea considerã cã pedeapsa instanþei de fond este prea asprã ºi sperã chiar la achitare, sau mãcar la o reducere a sentinþei. Acesta va încerca sã-i convingã, astãzi, pe judecãtorii Curþii de Apel Alba Iulia cã ºase ani de închisoare este prea mult pentru violarea propriei copile. Calvarul prin care a trecut adolescenta, de 16 ani, din Aninoasa, a ieºit la ivealã în toamna anului trecut. Fata n-a mai suportat abuzul ºi a povestit totul psihologului ºcolii la care învãþa. Adolescenta a fost abuzatã
Hoþii de telefoane cer clemenþã
C
sexual de propriul tatã în mai multe rânduri, iar procurorii au cerut pedeapsa maximã în cazul sãu pentru viol în formã continuatã. Emil Giurgea a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare ºi a fost decãzut din drepturile pãrinteºti. Totodatã, individul nu va avea dreptul de a fi tutore sau curator ºi i-a fost interzis, dupã inspãºirea pedepsei, sã comunice cu fata ori sã se apropie de ea la mai puþin de 50 metri. Judecãtorii au considerat cã Giurgea reprezintã un real pericol pentru minorã ºi au mai decis ca în cazul în care evadeazã din puºcãrie ori este graþiat, adolescenta sã fie anunþatã de îndatã despre aceste lucruri pentru a fi protejatã. Maximilian GÂNJU
ei doi indivizi din municipiul Lupeni, prinºi în flagrant de poliþiºtii locali din Petroºani, în timp ce au dat o spargere la un magazin de telefoane mobile, vor sã convingã pãgubiþii sã-i ierte. Naghy Alexandru Ionuþ ºi Pãdurean Adrian Claudiu sunt autorii unei spargerii de la începutul lunii ianuarie a.c., când au furat nu mai puþin de 20 de telefoane mobile ºi peste 35 de cartele telefonice, creând un prejudiciu de 8400 de lei unei societãþi comerciale din centrul Petroºaniului. Tinerii au fost trimiºi în judecatã pentru furt
calificat ºi au cerut magistraþilor Judecãtoriei Petroºani sã li se aocrde un termen pentru a se împãca cu cei pe care i-au prãdat. Instanþa le-a admis cererea în vederea stingerii litigiului pe cale amiabilã, iar cei doi au termen pânã în 9 mai a.c. sã facã acest lucru. Indivizii au fost prinºi în flagrant de o patrulã a Poliþiei Locale Petroºani, chiar când încercau sã se descotoroseascã de ambalajele telefoanelor. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Un festival care a „explodat” ca impact, inedit ºi complex
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 Mai 2017
„A
m fost onorat sã mã aflu aici, la Festivalul ‚’Fii star în þara ta’, care este o realã pepinierã de talente. Am convingerea cã, pe viitor, aici va fi unul dintre cele mai reprezentative festivaluri de gen din România, un festival de mari dimensiuni, inedit ºi complex” – a declarat Ioan Gorgan, din Cluj, manager trupa IRIS, membru al juriului. Timp de trei zile, la Vulcan, a avut loc a IV-a ediþie a Festivalului Naþional „Fii star în þara ta”, un festival desfãºurat pe principiul „românii au talent”, dar bine structurat pe opt secþiuni, la care s-au înscris 211 participanþi din 20 de judeþe ale þãrii. Paleta categoriilor de vârstã a fost foarte largã, toate în interiorul limitelor de vârstã 4 – 50 de ani. Festivalul a debutat cu o amplã paradã a concurenþilor ºi susþinãtorilor, pe bulevardul municipiului Vulcan, la care au participat ºi autoritãþile locale – primar ºi consilieri, dar ºi reprezentaþi ai ONG-urilor, cluburi sportive ºi asociaþii din Valea Jiului. Impresionante au fost costumele populare autentice din majoritatea zonelor þãrii, drapelul tricolor, lung de 40 de metri, purtat de handbaliºtii de la Clubul Sportiv Vulcan, maºina îmbrãcatã în tricolor care a purtat una dintre marile cupe ale festivalului, cãlãreþii ºi trãsurile de la Parco Cavalli etc. În timpul celor douã spectacole-concurs maraton, printre concurenþi ºi pãrinþii acestora s-a nãscut febrilitatea ºi emoþiile pentru cã, parte dintre ei, îºi cunoºteau reciproc valoarea de la alte confruntãri din þarã. Juriul a avut mult de lucru pentru cã lupta a fost foarte strânsã la majoritatea secþiunilor. Din juriu au fãcut parte Ioan Gorgan, la momentul
festivalului încã manager al vestitei trupe IRIS, Tiberiu Coconeþ, Ana Maria German, Iulian Doda ºi Cãtãlin Þugulea - preºedintele juriului. „Au fost foarte multe voci bune, instrumentiºti, dansatori ºi actori, dar au existat ºi copii împinºi în faþã de pãrinþi ceea ce nu este un lucru rãu, dacã nu se exagereazã. Am fost onorat sã mã aflu aici, la ’Festivalul Fii star în þara ta’, care este o realã pepinierã de talente. Am convingerea cã, pe viitor, aici va fi unul dintre cele mai reprezentative festivaluri de gen din România, un festival de mari dimensiuni, inedit ºi complex” – a declarat Ioan Gorgan, din Cluj, membru al juriului. „Jurizarea nu a fost uºoarã în condiþiile în care festivalul este unul amplu, cu peste 200 de concurenþi. Dar premiile acordate confirmã comparând cu alte festivaluri din þarã. Spre exemplu, unul din marile premii a fost acordat unei interprete care a câºtigat concursul de la Braºov ºi alte douã, din câte ºtiu. Acest festival are marele merit de a premia pe cei valoroºi, cu oarecare maturitate artisticã, de a evidenþia pe cel mai bun la categoria sa de vârstã ºi de a motiva pe cei mai mici pentru cã toatã lumea a primit câte o recompensã a muncii sale” - a declarat Iulian Doda, membru
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
al juriului, preºedinte al Asociaþiei „Rapsodia Munþilor” Petrila. De precizat cã Daniela Simionescu, directorul Festivalul Internaþional de Muzicã pentru Copii ºi Adolescenþi „HERMANNSTADTFEST”, Sibiu 2017, a acordat 30 de Premii Speciale, care trimit concurenþi ai Festivalului "Fii star in tara ta" direct in finala prestigiosului festival de
la Sibiu. S-au acordat peste 300 de diplome ºi cupe, pentru cã au existat participanþi care s-au înscris la mai multe secþiuni ºi au confirmat. Marii laureaþi ai Festivalului au fost Nicole Chiºcociu Deva, secondatã de Adelina Tomulescu – Gorj, fiecare fiind catalogate ca “viitoare valori naþionale” pe domeniile lor: muzicã uºoarã rafinatã cu influenþe de jazz ºi muzicã popularã ridicatã la rang de artã. Al treilea mare trofeu i-a fost acordat de cãtre juriu impresionat de amploarea pe care a luat-o acest festival – chiar organizatorului Cãtãlin Þugulea ºi familiei sale, care au muncit pe brânci de la cel mai mic pânã la cel din urmã vãr de al nu se ºtie câtelea rang. Momentul l-a luat prin surprindere pe iniþiator& organizator încât mai era puþin ºi claca pe scenã. “Ediþia urmãtoare va fi pregãtitã altfel pentru cã nu
mã aºteptam ca acest festival juriu pentru cã au recunoscut sã capete o asemenea dimenfaptul cã au fost bine jurizaþi, siune, cu atâþia copii buni din copiii lor obþinând premii, toatã þara. Locaþia s-a dovedit chiar au fost laureaþi ai secþiunii a fi neîncãpãtoare, deci vom din care au fãcut parte… Dar schimba locul de desfãºurare, orice criticã poate fi constructivã. iar secþiunile din concurs vor Cert este faptul cã tinerii, avea fiecare juriul propriu, în copiii ºi concurenþii maturi au zile separate. Mulþumesc contrãit din plin momentul acestui curenþilor, pãrinþilor ºi profeeveniment. sorilor lor, care au dat valoare Festivalul a “miºcat” acestui concurs! Mulþumesc oarecum ºi activitatea susþinãtorilor pentru cã fãrã ei turisticã din zonã, familii întregi poposind pe la pensiuni nu s-ar fi putut dezvolta acest ºi hoteluri ºi câte trei zile. festival, aici la Vulcan, în Valea Jiului!” - a declarant Ileana FIRÞULESCU Cãtãlin Þugulea, organizatorul Foto: Rãzvan Sorodoc Festivalului “Fii star în þara ta”. Concurenþi ºi pãrinþii acestora care au vãzut pentru prima data Valea Jiului au fost plãcut impresionaþi de locuri ºi mai ales de oamenii dintre Jiuri. Au apreciat felul comercializeazã pentru cum au fost primiþi, ºi dumneavoastrã comparând cu alte evenimente de gen din þarã, au declarant cã acest festival este unul dintre cele mai mari, cu un juriu atent ºi corect din punctul lor Prin magazinul alimentar nr. 16 de vedere. Cei din Bucureºti, Piaþa Agroalimentarã Petroºani Tg. Mureº, Craiova, Mehedinþi au legat prietenii cu localnici ºi au promis cã se reîntorc, nu doar la pentru toate gusturile urmãtorul festival… ºi pentru toate ocaziile. Au fost ºi nemulþumiri, vreo 4-5 familii Vã aºteptãm sã ne treceþi din Valea Jiului au exprimat critici la pragul, acum, ºi pentru un adresa sãlii, juriului, despre unii concurenþi din zona noastrã etc. Nu s-a înþeles exact care le este nemulþumirea cu privire la 0735.183175
PETROªANI
CRISTAL DE BOEMIA SORTIMENTE DIVERSE
CRISTAL DE BOEMIA!
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 Mai 2017
Nu performanþele recomandã, ci partidul!
P
e principiul “ce te recomandã? Vocea ºi talentul” se pare cã funcþioneazã ºi zona economicã a judeþului Hunedoara. Dacã în peliculele româneºti, pe lângã voce ºi talent mai era ºi un plic, în zona economicã te recomandã partidul. Teatrul absurdului îl joacã Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Mihael Melczer nu a fost schimbat din funcþie. Asta declarã preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, Stamin Purcaru. Doar s-a luat act de încetarea mandatului începând cu data de 2 mai 2017. Pe Viorel Stancu nu îl recomandã carnetul de partid, ci “iuþeala” cu care rezolvã lucrurile, mai lasã sã se înþeleagã Purcaru. Ultimul punct de pe ordinea de zi a ºedinþei de Consiliu de Administraþie a fost presãrat cu circ ºi cu lacrimi. Punctul care viza schimbarea conducerii Complexului Energetic Hunedoara a fost votat doar de trei dintre membrii Consiliului de Administraþie, iar doi dintre aceºtia s-au abþinut în a-ºi exercita votul. Mandatul lui Melczer s-ar fi putut prelungi, dar
nu s-a vrut. Consiliul de Administraþie invocã motive puerile. “Nu este nicio schimbare. Nu era de prelungit mandatul. Se putea prelungi, dar am luat act de finalizarea mandatului. Comitetul de nominalizare a venit cu aceastã propunere, noi nu avem personal nimic cu dânsul, i-am urât succes, i-am mulþumit pentru activitate. Citiþi mandatul dumnealui. Vedeþi cu cine ºi cum a fost semnat. Dânsul a fost numit pe insolvenþã, dupã care i s-a ratificat contractul de insolvenþã. Domnul Melczer nu a fost schimbat, Consiliul de Administraþie aºteaptã o colaborare cu dumnealui ºi cã nu a fost decât un sfârºit de mandat. Asta nu înseamnã cã noi avem ceva cu domnul Melczer. Nu a fost schimbat”, a declarat Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Viorel Stancu este cel
care va ocupa funcþia de director general al Complexului Energetic Hunedoara începând cu data de 3 mai 2017. Ce îl recomandã pe Viorel Stancu, în afarã de carnetul de partid? “Specializarea în domeniul minier”, rãspunde Stamin Purcaru. “Stancu trebuie sã preia rapid toate problemele companiei care sunt de necesitate stringentã. E adevãrat cã nu pot sã reproºez cã nu sau miºcat lucrurile, dar la ce vitezã este necesarã sã nu intrãm cu oamenii în probleme de plãþi, de venituri, e nevoie de mult dinamism ºi dânsul trebuie sã preia problemele. O sã facem o întâlnire rapidã cu Consiliul de Administraþie, sã îl chemãm ºi comisiile care lucreazã pe SIEG ºi închiderile de mine, grupurile de lucru. Dacã pleacã un om, problemele trebuie sã continue. Cred în suportul pe care domnul Melczer poate sã îl asigure în continuare. Lucrurile sunt dinamice,
„Muntele” a miºcat munþii S
indicaliºtii au reuºit sã obþinã o amânare pentru cã minele Lupeni ºi Lonea sã nu fie închise în acest an. Darius Câmpean susþine cã nu a semnat, practic, pentru o încetare a activitãþii, ci pentru continuarea ei, mãcar încã un an. Asta, dupã ce i s-ar fi reproºat cã a semnat pentru a închide aceste unitãþi de producþie. „Când eu am preluat conducerea am ºi gãsit banii pentru închidere în cont. Acest program presupunea ca mâna Lonea sã îºi înceteze activitatea de producþie în decembrie 2018 ºi sã fie închisã foarte rapid în 2019. Bomba, însã,
vine din partea EM Lupeni, unde activitatea de producþie trebuia sã se opreascã în septembrie acest an, 800 de oameni ar fi fost daþi afarã, fãrã niciun orizont ºi fãrã nicio aplicare din partea administraþiei. Eu nu am fost de acord ºi, tocmai de aceea, am reuºit ca activitatea de producþie sã fie dusã la Lupeni încã un an, pânã în decembrie 2018, iar termenul limitã la care lucrãrile totale de închidere trebuiau sã se finalizeze, ºi anume 2024, l-am dus pânã în 2027”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Guvernul a aprobat ajutorul de stat pentru închiderea minelor Lupeni ºi
azi eºti, mâine poþi sã fi din nou. În urmãtoarea perioadã, prioritar este programul de închidere. ºi celelalte sunt, dar cu celeritate trebuie implementat acest program de închidere. Separarea activitãþii miniere, restructurarea ei, în sensul cã trebuie sã ºtim câþi rãmân la Lupeni, ce se întâmplã cu Preparaþia, cu liniile ferate, cu subteranul, când se închide subteranul ºi aceastã prioritate este pe linia minierã. Pânã într-un an, prioritatea generalã în CEH este pe domeniul minier. Celelalte...este grup de lucru pentru SIEG, vedem ce se întâmplã. De asta am mers pe douã lucruri. Directorul general sã fie specializat în domeniul minier pentru cã deciziile sã nu mai aibã nevoie de foarte multe explicaþii, în domeniul minier ºi domnul Melczer este inginer electromecanic ºi putem spune cã este în zona minierã, dar cu aplicarea
Lonea. Joi, în timp ce Consiliul de Administraþie era întrunit la Bucureºti. Ajutorul de stat în sumã totalã de 198.830 mii lei pentru anul 2017, suportat integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei Comisiei Europene, iar din aceºti bani vor fi date ºi sume compensatorii minerilor disponibilizaþi, dar va fi susþinutã ºi diferenþa dintre costul de producþie ºi cheltuieli. „Banii acordaþi vor fi folosiþi, în mod clar, pentru susþinerea activitãþii de producþie de la cele douã mine, pentru finanþarea cantitãþii de cãrbune. Cu siguranþã,
asupra activitãþii, a riscurilor, a înþelegerii procesului, domnul Stancu e mai aproape. Asta a fost viziunea”, a mai spus preºedintele CA al CEH. Urmeazã ca Viorel Stancu, directorul general al CEH – începând cu data de 3 mai, sã îi gãseascã un post adecvat pregãtirii (Doctor în domeniul fundamental ªtiinþe Inginereºti –n.r.), lui Mihael Melczer. “Nu ºtiu ce post va ocupa domnul Melczer. Va trebui sã discute cu directorul general pentru cã dupã schimbare, posturile de la director general în jos sunt atributul directorului general ºi nu vreau sã intru în atribuþiile directorului general”, a mai spus Purcaru. Mihael Melczer a reuºit sã obþinã în cele ºase luni de mandat o serie de rezultate pozitive, în ciuda condiþiilor dificile în care a funcþionat societatea, aceasta ieºind din insolvenþã pentru a doua oarã, stocurile
vor avea loc ºi concedieri colective, care implicã, ca oamenii care se pensioneazã, sau sunt în prag de pensionare, vor pleca, dupã ani buni de muncã la minã, cu o sumã destul de considerabilã. Vom încerca sã fie chiar una apropiatã cu cei de la SNÎMVJ”, a mai adãugat sindicalistul.
de cãrbune fiind la limita de jos, în plin sezon de iarnã. Mai mult, pentru prima datã în istoria societãþii, Complexul Energetic Hunedoara a înregistrat PROFIT. În luna ianuarie a acestui an veniturile au fost de 84.238.730 lei, iar cheltuielile au fost în sumã de 68.389.662 lei, rezultând astfel un PROFIT de 15.849.068 lei. lei. Rezultatul financiar cumulat pe primul trimestru al anului 2017 este negativ, balanþa indicând o pierdere 8.169 mii lei. În aceeaºi perioadã a anului 2016, pierderea CEH a fost de 53.527 mii lei. ªi Mihael Melczer a fost susþinut de ALDE pentru conducerea Complexului Energetic Hunedoara, acesta nefiind însã membru de partid. Monika BACIU
Ministerul Energiei monitorizeazã nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþul cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe state. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Deºeuri arse pe malul Jiului. Dealul Petrilei, groapã ilegalã de gunoi
Maºini de epocã expuse ºi la Petroºani R etroparada primãverii a ajuns la o nouã ediþie. Peste 40 de autovehicule de epocã au fost expuse, weekendul trecut, la Petroºani, pe Centrul Civic. Zecile de maºini au strãlucit, deºi peste ele au trecut zeci de ani.
„Sunt peste 30 de exponate, am convocat toþi membrii Retromobil Hunedoara. Ne bucurãm de vremea frumoasã ºi mare parte din membrii filialei, care sunt în numãr de 24 sunt prezenþi aici. Au apãrut ºi exponate noi. Eu am venit doar cu patru maºini, iar avem aici ºi din judeþele Gorj ºi Alba. Eu am preluat filiala împreunã cu Nicu Gherghin având doar trei membri, iar de la an la an numãrul membrilor a crescut. Acum avem 27 de membri”, a declarat Ovidiu Zaharie, preºedinte Retromobil Club, Filiala Hunedoara. „Este ediþia din 2017 a Retroparadei Primãverii. De data aceasta vremea a þinut cu noi. Sunt mulþi particianþi, nu mã aºteptam sã fie atâþia. Au venit ºi din alte zone ale judeþului, acum s-au diversificat ºi participanþii. Avem ºi exponate care pânã acum nu au fost prezentate. Una dintre ele este acel Jeep Toyota. Avem
încã o camionetã americanã, iar un Audi care e al meu. Încerc sã îmi perfecþionez ceea ce am ºi întâmplãtor am mãrit colecþia. Nu intenþionam, dar când nu te aºtepþi atunci se ivesc ocaziile”, a spus Nicolae Gherghin, organizator. Bãtrânele doamne au parcurs mii de kilometri, iar astãzi au fãcut paradã, la Petroºani, unde s-au aflat în centrul atenþiei
“Am venit cu un Mercedes 124 E, an de fabricaþie 1985. E originalã, piesã cu piesã am montat pe ea. Trei ani a durat restaurarea ºi o am de 20 de ani, sunt foarte mulþumit de ea. Dacã te pricepi nu e dificilã întreþinerea, dar este costisitoare. Mai am ºi alte maºini. Lucrez încã la 4, un Mercedes ca acesta, un Renault adus din America, un Fiat 124 ºi un Ford din 1960. nu ºtiu când le termin”, a spus Francisc Filker care a venit din Geoagiu. Pentru toþi expozanþii, maºinile au valoare sentimentalã. La fel se întâmplã ºi în cazul lui Ovidiu Pascu din Petroºani. “Este un Trabant 601S din 1979, totul este original pe ea. Doar am revopsit-o ºi urmeazã sã o mai îmbunãtãþesc. Mai am una acasã pe care aº vrea sã o fac electricã pentru a proteja ºi
n nor gros de fum i-a fãcut pe locuitorii din U Petrila sã reacþioneze ºi sã cheme pompierii, în zona staþiei de sortare a deºeurilor din localitate, lângã Jiu. mediul ºi a ieºi mai ieftin cu Transportul local, dar depinde de timp. Dacã e sã iei piesã cu piesã noi, nu sunt foarte de calitate, cele originale se gãsesc foarte greu. Cele noi ar fi foarte scumpe. Eu circul cu maºina zi de zi, mai ales iarna, atunci când este o senzaþie cu ea. În ciuda aparenþelor este stabilã, urcã unde urcã orice jeep ºi este o pasiune pentru mine. A fost prima maºinã a lui tata ºi o voi þine în memoria lui sã duc mai departe tradiþia”, a spus Ovidiu Pascu – Petroºani. Alþi expozanþi deja au experienþã în ceea ce priveºte parada maºinilor de epocã. Pe principiul “este Mercedes ºi restul” se ghideazã ºi proprietarul unui autoturism fabricaþie nemþeascã. Maºina fabricatã în anii ’70 circulã falnicã pe drumurile patriei în fiecare zi, iar proprietarul ei nici nu se gândeºte sã o vândã vreodatã. Vrea sã o lase moºtenire copiilor sãi. “Am venit cu un Mercedes 115, bot de cal, fabricaþie
1976, maºina este într-o stare impecabilã, este uºor de întreþinut, cu un consum de 7%. O folosesc în fiecare zi, nu m-a lãsat niciodatã în drum, piese se mai gãsesc la ea. Piesele sunt foarte rezistente. Pe a mea nu existã improvizaþii. Corespunde din orice punct de vedere. Sunt foarte fidel mãrcii ºi pentru mine Mercedesul rãmâne Mercedes. Nu mi-aº cumpãra o altã maºinã. Am avut trei Mercedesuri. Va rãmâne pentru moºtenitori ºi ei sã facã cu ea ce vor. Anul acesta am reuºit sã o ºi înscriu în clubul Retromobil ºi sunt mândru cã am o maºinã de epocã cu acte în regulã”, spune Gyorgy Kis, proprietarul unui Mercedes 115. Organizatorii se bucurã de la un an la altul de un numãr de participanþi în creºtere. Municipiul Petroºani a intrat în rândul marilor oraºe unde sunt organizate astfel de evenimente dedicate pasionaþilor de maºini clasice. Monika BACIU
300 de studenþi, de la opt centre universitare prezenþi la Petroºani niversitatea din U Petroºani a fost gazda a trei simpozioane studenþeºti. Peste 300 de studenþi ai Universitãþii Petroºani, dar ºi de la alte opt centre universitare din þarã au participat la simpozioanele studenþeºti organizate de cele trei facultãþi.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 Mai 2017
„Am decis împreunã cu colegii conducerea Universitãþii ºi membrii din conducerea Senatului sã organizãm un singur simpozion, chiar dacã este defalcat pe cele trei facultãþi, în aºa fel încât toatã activitatea de creaþie ºtiinþificã a studenþilor sã aibã loc în aceeaºi perioadã. Dorim ca aceastã manifestare ºtiinþificã sã arate
capacitatea creatoare a studenþilor noºtri ºi dorim sã arãtãm cã un specialist nu trebuie doar sã îºi însuºeascã anumite cunoºtinþe, ci sã le interpreteze, sã le dezvolte ºi sã le aplice în activitatea viitoare, în firmele în care vor lucra, în realizarea de start-up-uri”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani.
“Sperãm ca cei peste 300 de studenþi sã înceapã ºi o activitate de cercetare, pe lângã cea didacticã. E un început pentru ei. Am reuºit pentru prima datã sã reunim cele trei simpozioane sub aceeaºi egidã Edi”, a declarat prof. univ. habil. dr. ing. Eduard Edelhauser, prorectorul UPET. Pentru prima datã, cele trei simpozioane ale facultãþilor din cadrul Universitãþii Petroºani au fost organizate în aceeaºi zi. “Simpozionul naþional studenþesc – “Student, ºtiinþã, societate” organizat
de Facultatea de ªtiinþea ajuns la cea de-a XV-a ediþie. Ne bucurãm de o participare destul de mare a studenþilor. S-au înscris 129 de participanþi, 103 lucrãri. Anul acesta au rãspuns invitaþiei noastre 44 de studenþi ºi 8 cadre didactice din alte centre universitare din þarã”, a spus Conf.univ.dr.ec. Oana Dobre Baron – coordonator simp. Fac. ºtiinþe Baron. “Este cea de-a XV-a ediþie a simpozionului studenþesc Geoecologia, este o manifestare de tradiþie a Universitãþii din Petroºani. Avem numeroºi tineri cercetãtori ºi
profesori coordonatori. Sunt peste 90 de participanþi, studenþi ºi elevi din cele mai importante centre universitare din þarã”, a precizat ªef lucr. dr. ing. Csaba Lorinþ - coord. Simp. Fac. Mine. “Este un simpozion cu tradiþie ºi urmãrim sã îi încurajãm pe studenþii noºtri sã cerceteze ºi sperãm ca unii dintre aceºtia sã considere cercetarea o vocaþie ºi sã continue ºi dupã terminarea studiilor de licenþã. Avem 81 de participanþi”, a spus Conf.univ.dr.ing. Ion Doºa – coord. Simp. Fac. IME. Monika BACIU
Motivul era legat de faptul cã responsabilii de la societatea de gospodãrire din oraº, Edil Sal Prest au dat foc unor resturi ºi fumul înecãcios putea crea ade-
vãrate probleme. Oamenii din zonã spun cã mereu se întâmplã asta ºi cã poluarea se petrece cu girul celor de la societatea care ar trebui sã se ocupe de curãþenia în acest oraº al Vãii Jiului ºi care ar da foc deºeurilor pe timpul nopþii. „Mai nou le aduc seara, cã le poatã da foc ºi dimineaþa ard mocnit. Seara arde mult. Chiar asearã am coborât pe aici ºi ardeau cu flacãrã. Am sunat
la primãrie, la pompieri, dar degeaba! Nu ne bagã nimeni în seamã. Zic cã e legal ce se petrece. E fum, flãcãri, fum negru, înecãcios”, spune un localnic din Petrila, care ne-a sesizat problema. Fumul îi supãrã pe localnici în egalã mãsurã cu gunoaiele depozitate ilegal, din lipsa acelei bariere ce mai oprea accesul maºinilor strãine. Zilele trecute, oamenii au chemat chiar pompierii, din cauzã cã fumul era uriaº. Cei de la Edil Sal Prest, însã, spun cã doar aºa au putut sã scape de deºeurile din cimitir, însã gunoiul de pe deal este aruncat de oameni care nu au elementarul bun-simþ ºi care sunt greu de identificat, dacã nu imposibil. „De vreo douã sãp-
Cadastrul ºi problemele din teren discutate la Petroºani n aceste zile au loc dezbateri naþionale cu Îprivire la ce înseamnã cadastrarea suprafeþelor din toate regiunile þãrii ºi primarii, ori responsabilii din primãrii care se ocupã cu astfel de probleme au fost chemaþi ºi la Petroºani, de cãtre cei meniþi sã dea sfaturi utile.
Potrivit celor care fac turul României în aceste zile, discuþiile sunt extrem de importante, pentru ca, pe viitor, sã nu fie situaþii care ar complica lucrurile, mai ales cã proprietarii de pãºuni, ori fermierii riscã sã nu mai primeascã subvenþii din 2020. „În anul 2020, cei care deþin terenuri, în special þãranii, ºi fermierii nu vor mai primi subvenþiile care le transferã UE. Dorinþa noastrã, dupã ce am strãbãtut þara, de la Botoºani ºi Tulcea, Timiºoara, Târgu Jiu, Petroºani ºi urmeazã ºi alte oraºe, este sã stârnim interesul, sã creãm un impact asupra importanþei naþionale a domeniului cadastrului”, a declarat Mihai Racovicean, co-realizator Radio România, Antena Satelor. Problemele ridicate de cei prezenþi au vizat modul
în care se face acum cadastrarea ºi specialiºtii au punctat diferenþele dintre ceea ce este în teren ºi ceea ce aratã actele. „Prin consultarea tuturor factorilor care participã la realizarea lucrãrilor de cadastru sistematic de cadastrare gratuitã a teritoriului, considerãm cã vom ajunge la rezultate optime pentru a-l realiza mult mai rapid ºi în condiþii mult mai bune. Nu ºtiu exact cum va fi în viitor, însã, sunt convins cã, prin implicarea persoanelor avizate, se va gãsi o formulã optimã”, a adãugat ºi Petru Liviu Lobonþ, director Oficiul de cadastru Hunedoara. Gazdele manifestãrii de la Petroºani au fost profesorii specialiºti de la Universitate, care au adus cu ei chiar ºi studenþii, ce urmeazã sã lucreze în acest domeniu. „Suntem interesaþi de ceea ce se întâmplã, prin absolvenþii noºtri, care lucreazã în
cadastru, încercãm ca lucrurile sã meargã mai bine. E nevoie de mai multã implicare, pentru cã, în þara noastrã cadastrul este într-o perioadã în care avem foarte mult de lucru ºi, aºa cum s-a spus, dependenþa de subvenþii a celor de la þarã, este legatã ºi de modul în care este fãcut cadastrul. Dacã în 2018 -2020 nu va fi fãcutã o documentare foarte clarã în câte, este probabil sã piardã aceste subvenþii”, a menþionat Prof. univ Ioel Vereº, Universitatea din Petroºani. Cadastrarea încã este în executare peste tot, iar problemele din teren au fost expuse ºi la Petroºani de un specialist care a evidenþiat care sunt particularitãþile zonei. Toate vor fi luate în calcul, aºa încât proprietarii de terenuri sã nu mai fie nevoiþi sã întâmpine greutãþi. Diana MITRACHE
tãmâni, am încercat sã schimbãm procedura de ardere a gunoiului rezidual, practic a coroanelor de la cimitir. Le ardeam în cimitir, dar, tot la solicitarea celor ce au mormintele în cimitir, care s-au plâns cã le afumãm crucile, am decis sã le ardem în faþa staþiei de sortare, unde noi administrãm acel teren. Am înþeles cã sunt nemulþumiri, oamenii sunt sceptici cã noi am arde gunoiul menajer, lucru care nu se întâmplã ºi putem dovedi cã ducem sute de tone de gunoi lunar ºi atunci vom arde din nou în cimitir aceste deºeuri”, a spus Doiniþa Bãlãnesc, director SC Edil Sal Prest Petrila. Pe deal, însã, am gãsit din nou chiar canapele aruncate, iar acolo ajung de la materiale de construcþii, la
deºeuri de toate felurile ºi nimeni nu face nimic. Primãria a desfiinþat bariera care nu le permitea accesul cu maºini în zonã tuturor, iar cei de la societatea de gospodãrie spun cã nu fac faþã. „De la barierã în sus, nu mai rãspundem noi, care avem staþia de sortare ºi gunoiul din oraº în atribuþii. De la barierã în sus este responsabilitatea administraþiei locale, dar atâta timp cât noi ne desfãºurãm activitatea acolo, pânã la ora 15,00, nu am sesizat sã urce alte maºini cu gunoi. Ce se întâmplã dupã aceastã orã, nu mai suntem
noi rãspunzãtori”, a mai spus directorul societãþii de gospodãrie din Petrila, care recunoaºte cã vina este a celor ce recurg la astfel de gesturi ºi aruncã totul pe dealul de deasupra Jiului. Situaþia este greu de gestionat, însã, spiritul civic le lipseºte tuturor, de la cei care duc acolo mizeriile, la cei care poate vãd ºi nu iau atitudine. Angajaþii sunt puþini ºi au de gestionat ºi situaþia din oraº, iar dealul, care nu s-a vrut sã se transforme în deponeu ecologic, ajunge acum o groapã ilegalã de gunoi, greu de gestionat. Diana MITRACHE
Domnica Ileºoi, ultimul veteran:
„Iubiþi-vã þara!” A
re 89 de ani ºi un tonus foarte bun. A luptat pe front, alãturi de militarii noºtri ºi are doar amintiri dureroase, dar ne sfãtuieºte pe toþi sã ne iubim patria. Destul cã am pierdut Bucovina ori alte pãrþi din România, într-un rãzboi inegal, în care românii poate nu aveau în traistã nici mãmãligã, iar nemþii aveau inclusiv ciocolatã. Despre front are doar poveºti pe care le-ar vrea uitate ºi tocmai de aceea, Domnica Ileºoi ne spune ºi nouã ce a însemnat rãzboiul adevãrat ºi de ce ar trebui sã ne iubim þara. „Dacã ar fi sã o iau de la capãt ºi sã îmi apãr þara, ºi la vârsta asta m-aº târî în genunchi ºi coate ca sã o apãr. Vorba mamei mele: o þarã care nu are glie, nu e þarã! Nu mai vreau sã îmi aduc aminte de rãzboi! Era mizerie pe front. Au luptat oamenii ãºtia toþi ºi nu vãd acum pentru ce. Nemþii veneau în linia a III-a se spãlau, se aranjau, cu buzunarele pline de ciocolatã ºi de toate. Românii, sãracii, erau în linia I, plini de pãduchi, cu mãmãligã ºi obiele în papuci. ªi noi am pierdut Basarabia, nordul Bucovinei ºi nu ne-am ales decât cu veterani de rãzboi ºi copii fãrã pãrinþi”, spune, cu tristeþe, Domnica Ileºoi, veteran de rãzboi. Doamna Domnica este ultima veteranã de rãzboi care mai este în viaþã la Petroºani. A venit aici în 1972, dar în copilãrie a învãþat la lumina opaiþului, în frig ºi, dupã ce mergea pe jos 20 de km, ca sã ajungã la ºcoalã, însã, acum, ne spune cã ar trebui sã ne iubim valorile. „Aº da un sfat: sã fim mai patrioþi. Sã punem pe mai multã muncã ºi sã facem din România noastrã o þarã prosperã. Sã
nu ne mai considere þigani, ãia de afarã ºi sã fim lada de gunoi a lumii. Sã fim cu mai multã responsabilitate, sã avem mai mult curaj ºi sã luptãm pentru þarã, cã avem natura care a fost darnicã cu noi”, ne sfãtuieºte doamna. Spune cã nu va mai mânca niciodatã, atât cât va trãi, cartofi, arpacaº ºi oase de vitã, mâncarea ce era la ordinea zilei în timpul rãzboiului, iar pentru longevitatea sa, administraþia din Petroºani a premiat-o, oferindu-i omagiile cuvenite. „Mã bucur cã doamna este din nou, aici, la primãrie. Este optimistã ºi are multã putere. Este un exemplu viu al faptului cã omul poate sã treacã peste foarte multe greutãþi ºi doar aºa vedem cã în zilele noastre nu este cel mai rãu. Sunt valori ºi principii care ne rãmân valabile ºi generaþia doamnei Domnica a avut într-adevãr, foarte mult de suferit. Tocmai de aceea, noi, astãzi, o apreciem ºi îi dorim sã ne vedem ºi anul viitor, când va împlini 90 de ani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Domnica Ileºoi ne-a dat tuturor o lecþie de viaþã ºi a promis cã vine ºi anul viitor la ceremonia dedicatã veteranilor de rãzboi. Asta, chiar dacã anul trecut, la aceeaºi masã erau nu mai puþin de 3, iar acum a rãmas singura care þine stindardul acestei generaþii. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Deºeuri arse pe malul Jiului. Dealul Petrilei, groapã ilegalã de gunoi
Maºini de epocã expuse ºi la Petroºani R etroparada primãverii a ajuns la o nouã ediþie. Peste 40 de autovehicule de epocã au fost expuse, weekendul trecut, la Petroºani, pe Centrul Civic. Zecile de maºini au strãlucit, deºi peste ele au trecut zeci de ani.
„Sunt peste 30 de exponate, am convocat toþi membrii Retromobil Hunedoara. Ne bucurãm de vremea frumoasã ºi mare parte din membrii filialei, care sunt în numãr de 24 sunt prezenþi aici. Au apãrut ºi exponate noi. Eu am venit doar cu patru maºini, iar avem aici ºi din judeþele Gorj ºi Alba. Eu am preluat filiala împreunã cu Nicu Gherghin având doar trei membri, iar de la an la an numãrul membrilor a crescut. Acum avem 27 de membri”, a declarat Ovidiu Zaharie, preºedinte Retromobil Club, Filiala Hunedoara. „Este ediþia din 2017 a Retroparadei Primãverii. De data aceasta vremea a þinut cu noi. Sunt mulþi particianþi, nu mã aºteptam sã fie atâþia. Au venit ºi din alte zone ale judeþului, acum s-au diversificat ºi participanþii. Avem ºi exponate care pânã acum nu au fost prezentate. Una dintre ele este acel Jeep Toyota. Avem
încã o camionetã americanã, iar un Audi care e al meu. Încerc sã îmi perfecþionez ceea ce am ºi întâmplãtor am mãrit colecþia. Nu intenþionam, dar când nu te aºtepþi atunci se ivesc ocaziile”, a spus Nicolae Gherghin, organizator. Bãtrânele doamne au parcurs mii de kilometri, iar astãzi au fãcut paradã, la Petroºani, unde s-au aflat în centrul atenþiei
“Am venit cu un Mercedes 124 E, an de fabricaþie 1985. E originalã, piesã cu piesã am montat pe ea. Trei ani a durat restaurarea ºi o am de 20 de ani, sunt foarte mulþumit de ea. Dacã te pricepi nu e dificilã întreþinerea, dar este costisitoare. Mai am ºi alte maºini. Lucrez încã la 4, un Mercedes ca acesta, un Renault adus din America, un Fiat 124 ºi un Ford din 1960. nu ºtiu când le termin”, a spus Francisc Filker care a venit din Geoagiu. Pentru toþi expozanþii, maºinile au valoare sentimentalã. La fel se întâmplã ºi în cazul lui Ovidiu Pascu din Petroºani. “Este un Trabant 601S din 1979, totul este original pe ea. Doar am revopsit-o ºi urmeazã sã o mai îmbunãtãþesc. Mai am una acasã pe care aº vrea sã o fac electricã pentru a proteja ºi
n nor gros de fum i-a fãcut pe locuitorii din U Petrila sã reacþioneze ºi sã cheme pompierii, în zona staþiei de sortare a deºeurilor din localitate, lângã Jiu. mediul ºi a ieºi mai ieftin cu Transportul local, dar depinde de timp. Dacã e sã iei piesã cu piesã noi, nu sunt foarte de calitate, cele originale se gãsesc foarte greu. Cele noi ar fi foarte scumpe. Eu circul cu maºina zi de zi, mai ales iarna, atunci când este o senzaþie cu ea. În ciuda aparenþelor este stabilã, urcã unde urcã orice jeep ºi este o pasiune pentru mine. A fost prima maºinã a lui tata ºi o voi þine în memoria lui sã duc mai departe tradiþia”, a spus Ovidiu Pascu – Petroºani. Alþi expozanþi deja au experienþã în ceea ce priveºte parada maºinilor de epocã. Pe principiul “este Mercedes ºi restul” se ghideazã ºi proprietarul unui autoturism fabricaþie nemþeascã. Maºina fabricatã în anii ’70 circulã falnicã pe drumurile patriei în fiecare zi, iar proprietarul ei nici nu se gândeºte sã o vândã vreodatã. Vrea sã o lase moºtenire copiilor sãi. “Am venit cu un Mercedes 115, bot de cal, fabricaþie
1976, maºina este într-o stare impecabilã, este uºor de întreþinut, cu un consum de 7%. O folosesc în fiecare zi, nu m-a lãsat niciodatã în drum, piese se mai gãsesc la ea. Piesele sunt foarte rezistente. Pe a mea nu existã improvizaþii. Corespunde din orice punct de vedere. Sunt foarte fidel mãrcii ºi pentru mine Mercedesul rãmâne Mercedes. Nu mi-aº cumpãra o altã maºinã. Am avut trei Mercedesuri. Va rãmâne pentru moºtenitori ºi ei sã facã cu ea ce vor. Anul acesta am reuºit sã o ºi înscriu în clubul Retromobil ºi sunt mândru cã am o maºinã de epocã cu acte în regulã”, spune Gyorgy Kis, proprietarul unui Mercedes 115. Organizatorii se bucurã de la un an la altul de un numãr de participanþi în creºtere. Municipiul Petroºani a intrat în rândul marilor oraºe unde sunt organizate astfel de evenimente dedicate pasionaþilor de maºini clasice. Monika BACIU
300 de studenþi, de la opt centre universitare prezenþi la Petroºani niversitatea din U Petroºani a fost gazda a trei simpozioane studenþeºti. Peste 300 de studenþi ai Universitãþii Petroºani, dar ºi de la alte opt centre universitare din þarã au participat la simpozioanele studenþeºti organizate de cele trei facultãþi.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 Mai 2017
„Am decis împreunã cu colegii conducerea Universitãþii ºi membrii din conducerea Senatului sã organizãm un singur simpozion, chiar dacã este defalcat pe cele trei facultãþi, în aºa fel încât toatã activitatea de creaþie ºtiinþificã a studenþilor sã aibã loc în aceeaºi perioadã. Dorim ca aceastã manifestare ºtiinþificã sã arate
capacitatea creatoare a studenþilor noºtri ºi dorim sã arãtãm cã un specialist nu trebuie doar sã îºi însuºeascã anumite cunoºtinþe, ci sã le interpreteze, sã le dezvolte ºi sã le aplice în activitatea viitoare, în firmele în care vor lucra, în realizarea de start-up-uri”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani.
“Sperãm ca cei peste 300 de studenþi sã înceapã ºi o activitate de cercetare, pe lângã cea didacticã. E un început pentru ei. Am reuºit pentru prima datã sã reunim cele trei simpozioane sub aceeaºi egidã Edi”, a declarat prof. univ. habil. dr. ing. Eduard Edelhauser, prorectorul UPET. Pentru prima datã, cele trei simpozioane ale facultãþilor din cadrul Universitãþii Petroºani au fost organizate în aceeaºi zi. “Simpozionul naþional studenþesc – “Student, ºtiinþã, societate” organizat
de Facultatea de ªtiinþea ajuns la cea de-a XV-a ediþie. Ne bucurãm de o participare destul de mare a studenþilor. S-au înscris 129 de participanþi, 103 lucrãri. Anul acesta au rãspuns invitaþiei noastre 44 de studenþi ºi 8 cadre didactice din alte centre universitare din þarã”, a spus Conf.univ.dr.ec. Oana Dobre Baron – coordonator simp. Fac. ºtiinþe Baron. “Este cea de-a XV-a ediþie a simpozionului studenþesc Geoecologia, este o manifestare de tradiþie a Universitãþii din Petroºani. Avem numeroºi tineri cercetãtori ºi
profesori coordonatori. Sunt peste 90 de participanþi, studenþi ºi elevi din cele mai importante centre universitare din þarã”, a precizat ªef lucr. dr. ing. Csaba Lorinþ - coord. Simp. Fac. Mine. “Este un simpozion cu tradiþie ºi urmãrim sã îi încurajãm pe studenþii noºtri sã cerceteze ºi sperãm ca unii dintre aceºtia sã considere cercetarea o vocaþie ºi sã continue ºi dupã terminarea studiilor de licenþã. Avem 81 de participanþi”, a spus Conf.univ.dr.ing. Ion Doºa – coord. Simp. Fac. IME. Monika BACIU
Motivul era legat de faptul cã responsabilii de la societatea de gospodãrire din oraº, Edil Sal Prest au dat foc unor resturi ºi fumul înecãcios putea crea ade-
vãrate probleme. Oamenii din zonã spun cã mereu se întâmplã asta ºi cã poluarea se petrece cu girul celor de la societatea care ar trebui sã se ocupe de curãþenia în acest oraº al Vãii Jiului ºi care ar da foc deºeurilor pe timpul nopþii. „Mai nou le aduc seara, cã le poatã da foc ºi dimineaþa ard mocnit. Seara arde mult. Chiar asearã am coborât pe aici ºi ardeau cu flacãrã. Am sunat
la primãrie, la pompieri, dar degeaba! Nu ne bagã nimeni în seamã. Zic cã e legal ce se petrece. E fum, flãcãri, fum negru, înecãcios”, spune un localnic din Petrila, care ne-a sesizat problema. Fumul îi supãrã pe localnici în egalã mãsurã cu gunoaiele depozitate ilegal, din lipsa acelei bariere ce mai oprea accesul maºinilor strãine. Zilele trecute, oamenii au chemat chiar pompierii, din cauzã cã fumul era uriaº. Cei de la Edil Sal Prest, însã, spun cã doar aºa au putut sã scape de deºeurile din cimitir, însã gunoiul de pe deal este aruncat de oameni care nu au elementarul bun-simþ ºi care sunt greu de identificat, dacã nu imposibil. „De vreo douã sãp-
Cadastrul ºi problemele din teren discutate la Petroºani n aceste zile au loc dezbateri naþionale cu Îprivire la ce înseamnã cadastrarea suprafeþelor din toate regiunile þãrii ºi primarii, ori responsabilii din primãrii care se ocupã cu astfel de probleme au fost chemaþi ºi la Petroºani, de cãtre cei meniþi sã dea sfaturi utile.
Potrivit celor care fac turul României în aceste zile, discuþiile sunt extrem de importante, pentru ca, pe viitor, sã nu fie situaþii care ar complica lucrurile, mai ales cã proprietarii de pãºuni, ori fermierii riscã sã nu mai primeascã subvenþii din 2020. „În anul 2020, cei care deþin terenuri, în special þãranii, ºi fermierii nu vor mai primi subvenþiile care le transferã UE. Dorinþa noastrã, dupã ce am strãbãtut þara, de la Botoºani ºi Tulcea, Timiºoara, Târgu Jiu, Petroºani ºi urmeazã ºi alte oraºe, este sã stârnim interesul, sã creãm un impact asupra importanþei naþionale a domeniului cadastrului”, a declarat Mihai Racovicean, co-realizator Radio România, Antena Satelor. Problemele ridicate de cei prezenþi au vizat modul
în care se face acum cadastrarea ºi specialiºtii au punctat diferenþele dintre ceea ce este în teren ºi ceea ce aratã actele. „Prin consultarea tuturor factorilor care participã la realizarea lucrãrilor de cadastru sistematic de cadastrare gratuitã a teritoriului, considerãm cã vom ajunge la rezultate optime pentru a-l realiza mult mai rapid ºi în condiþii mult mai bune. Nu ºtiu exact cum va fi în viitor, însã, sunt convins cã, prin implicarea persoanelor avizate, se va gãsi o formulã optimã”, a adãugat ºi Petru Liviu Lobonþ, director Oficiul de cadastru Hunedoara. Gazdele manifestãrii de la Petroºani au fost profesorii specialiºti de la Universitate, care au adus cu ei chiar ºi studenþii, ce urmeazã sã lucreze în acest domeniu. „Suntem interesaþi de ceea ce se întâmplã, prin absolvenþii noºtri, care lucreazã în
cadastru, încercãm ca lucrurile sã meargã mai bine. E nevoie de mai multã implicare, pentru cã, în þara noastrã cadastrul este într-o perioadã în care avem foarte mult de lucru ºi, aºa cum s-a spus, dependenþa de subvenþii a celor de la þarã, este legatã ºi de modul în care este fãcut cadastrul. Dacã în 2018 -2020 nu va fi fãcutã o documentare foarte clarã în câte, este probabil sã piardã aceste subvenþii”, a menþionat Prof. univ Ioel Vereº, Universitatea din Petroºani. Cadastrarea încã este în executare peste tot, iar problemele din teren au fost expuse ºi la Petroºani de un specialist care a evidenþiat care sunt particularitãþile zonei. Toate vor fi luate în calcul, aºa încât proprietarii de terenuri sã nu mai fie nevoiþi sã întâmpine greutãþi. Diana MITRACHE
tãmâni, am încercat sã schimbãm procedura de ardere a gunoiului rezidual, practic a coroanelor de la cimitir. Le ardeam în cimitir, dar, tot la solicitarea celor ce au mormintele în cimitir, care s-au plâns cã le afumãm crucile, am decis sã le ardem în faþa staþiei de sortare, unde noi administrãm acel teren. Am înþeles cã sunt nemulþumiri, oamenii sunt sceptici cã noi am arde gunoiul menajer, lucru care nu se întâmplã ºi putem dovedi cã ducem sute de tone de gunoi lunar ºi atunci vom arde din nou în cimitir aceste deºeuri”, a spus Doiniþa Bãlãnesc, director SC Edil Sal Prest Petrila. Pe deal, însã, am gãsit din nou chiar canapele aruncate, iar acolo ajung de la materiale de construcþii, la
deºeuri de toate felurile ºi nimeni nu face nimic. Primãria a desfiinþat bariera care nu le permitea accesul cu maºini în zonã tuturor, iar cei de la societatea de gospodãrie spun cã nu fac faþã. „De la barierã în sus, nu mai rãspundem noi, care avem staþia de sortare ºi gunoiul din oraº în atribuþii. De la barierã în sus este responsabilitatea administraþiei locale, dar atâta timp cât noi ne desfãºurãm activitatea acolo, pânã la ora 15,00, nu am sesizat sã urce alte maºini cu gunoi. Ce se întâmplã dupã aceastã orã, nu mai suntem
noi rãspunzãtori”, a mai spus directorul societãþii de gospodãrie din Petrila, care recunoaºte cã vina este a celor ce recurg la astfel de gesturi ºi aruncã totul pe dealul de deasupra Jiului. Situaþia este greu de gestionat, însã, spiritul civic le lipseºte tuturor, de la cei care duc acolo mizeriile, la cei care poate vãd ºi nu iau atitudine. Angajaþii sunt puþini ºi au de gestionat ºi situaþia din oraº, iar dealul, care nu s-a vrut sã se transforme în deponeu ecologic, ajunge acum o groapã ilegalã de gunoi, greu de gestionat. Diana MITRACHE
Domnica Ileºoi, ultimul veteran:
„Iubiþi-vã þara!” A
re 89 de ani ºi un tonus foarte bun. A luptat pe front, alãturi de militarii noºtri ºi are doar amintiri dureroase, dar ne sfãtuieºte pe toþi sã ne iubim patria. Destul cã am pierdut Bucovina ori alte pãrþi din România, într-un rãzboi inegal, în care românii poate nu aveau în traistã nici mãmãligã, iar nemþii aveau inclusiv ciocolatã. Despre front are doar poveºti pe care le-ar vrea uitate ºi tocmai de aceea, Domnica Ileºoi ne spune ºi nouã ce a însemnat rãzboiul adevãrat ºi de ce ar trebui sã ne iubim þara. „Dacã ar fi sã o iau de la capãt ºi sã îmi apãr þara, ºi la vârsta asta m-aº târî în genunchi ºi coate ca sã o apãr. Vorba mamei mele: o þarã care nu are glie, nu e þarã! Nu mai vreau sã îmi aduc aminte de rãzboi! Era mizerie pe front. Au luptat oamenii ãºtia toþi ºi nu vãd acum pentru ce. Nemþii veneau în linia a III-a se spãlau, se aranjau, cu buzunarele pline de ciocolatã ºi de toate. Românii, sãracii, erau în linia I, plini de pãduchi, cu mãmãligã ºi obiele în papuci. ªi noi am pierdut Basarabia, nordul Bucovinei ºi nu ne-am ales decât cu veterani de rãzboi ºi copii fãrã pãrinþi”, spune, cu tristeþe, Domnica Ileºoi, veteran de rãzboi. Doamna Domnica este ultima veteranã de rãzboi care mai este în viaþã la Petroºani. A venit aici în 1972, dar în copilãrie a învãþat la lumina opaiþului, în frig ºi, dupã ce mergea pe jos 20 de km, ca sã ajungã la ºcoalã, însã, acum, ne spune cã ar trebui sã ne iubim valorile. „Aº da un sfat: sã fim mai patrioþi. Sã punem pe mai multã muncã ºi sã facem din România noastrã o þarã prosperã. Sã
nu ne mai considere þigani, ãia de afarã ºi sã fim lada de gunoi a lumii. Sã fim cu mai multã responsabilitate, sã avem mai mult curaj ºi sã luptãm pentru þarã, cã avem natura care a fost darnicã cu noi”, ne sfãtuieºte doamna. Spune cã nu va mai mânca niciodatã, atât cât va trãi, cartofi, arpacaº ºi oase de vitã, mâncarea ce era la ordinea zilei în timpul rãzboiului, iar pentru longevitatea sa, administraþia din Petroºani a premiat-o, oferindu-i omagiile cuvenite. „Mã bucur cã doamna este din nou, aici, la primãrie. Este optimistã ºi are multã putere. Este un exemplu viu al faptului cã omul poate sã treacã peste foarte multe greutãþi ºi doar aºa vedem cã în zilele noastre nu este cel mai rãu. Sunt valori ºi principii care ne rãmân valabile ºi generaþia doamnei Domnica a avut într-adevãr, foarte mult de suferit. Tocmai de aceea, noi, astãzi, o apreciem ºi îi dorim sã ne vedem ºi anul viitor, când va împlini 90 de ani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Domnica Ileºoi ne-a dat tuturor o lecþie de viaþã ºi a promis cã vine ºi anul viitor la ceremonia dedicatã veteranilor de rãzboi. Asta, chiar dacã anul trecut, la aceeaºi masã erau nu mai puþin de 3, iar acum a rãmas singura care þine stindardul acestei generaþii. Diana MITRACHE
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 Mai 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 Mai 2017
Premii pentru ”Angajaþii lunii aprilie” la Apa Serv datã cu începutul unei noi luni calenO daristice, a venit momentul unei noi evaluãri a activitãþii salariaþilor de la Apa Serv Valea Jiului. În urma analizei efectuate de echipa managerialã a operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului, au fost desemnaþi alþi trei laureaþi ai titlului de ”Angajat al lunii” a cãror activitatea din luna aprilie 2017 s-a dovedit a fi una foarte bunã. În cursul zilei de ieri, directorul general al Apa Serv, Costel Avram i-a felicitat în mod public pe cei trei salariaþi cãrora le-au fost înmânate diplomele de merit pentru activitatea depusã în luna aprilie. Evenimentul a avut loc în cadrul unei festivitãþi la care au participat membri ai echipei de conducere a Apa Serv Valea Jiului. Cei trei salariaþi ai Apa Serv care au întrunit condiþiile pentru a fi declaraþi ”Angajaþi ai lunii aprilie” sunt : Corici Ana – inginer în cadrul Serviciului Resurse
Umane Salarizare Bãlãu Dreghici Claudia agent comercial în cadrul Centrului de Încasãri Vulcan Popa Ioan - zidar în cadrul Secþiei întreþinere Reparaþii ºi Utilaj Transport Pentru fiecare dintre aceºtia, conducerea Apa Serv a înmânat o diplomã de merit dar ºi o primã în bani. ”Competiþia internã pentru desemnarea celui mai bun angajat al Apa Serv, pe care o desfãºurãm lunã de lunã, ºi-a atins scopul pentru care a fost instituitã. Deja de o bunã bucatã de vreme, în rândul salariaþilor noºtri, spiritul de competiþie se regãseºte tot mai pregnant în activitatea unui numãr din ce în ce mai mare de salariaþi, din toate sectoarele ºi departamentele firmei noastre. La finalul lunii
aprilie, am apreciat în mod deosebit alþi trei colegi a cãror activitate a fost una foarte bunã. Îi felicit ºi le doresc sã pãstreze pe mai departe ºtacheta performanþei lor profesionale la acelaºi nivel ridicat”, a declarat Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului. Premiul ”Angajatul lunii” a fost instituit de cãtre conducerea Apa Serv la finalul anului 2016, la iniþiativa directorului general Costel Avram. ”În obþinerea rezultatelor pe care Apa Serv Valea Jiului le-a înregistrat în ultimii ani, un rol determinant l-au avut salariaþii firmei. De la cel mai mic muncitor ºi pânã la nivel de director, angajaþii noºtri au demonstrat cã atunci când vrei cu adevãrat sã-þi faci datoria la locul de muncã, munca de
Branºãrile ilegale la apã, sport naþional Z eci de branºamente ilegale la reþeaua de apã au fost descoperite de reprezentanþii ApaServ Valea Jiului pe parcursul anului trecut.
Operatorul de apã din Valea Jiului demareazã proiecte pe fonduri europene pentru creºterea gradului de confort a abonaþilor, însã în acelaºI timp se confruntã cu o serie de probleme. Neplata facturilor ºI branºamentele ilegale sunt doar câteva din aspectele negative care îngreuneazã activitatea societãþii de apã.
PETRILA
Activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante: - 2.784 somaþii pentru debite restante - 64 de angajamente de platã cu eºalonarea debitelor - 875 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totalã de 353.155 lei. - 207.204 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 61 abonaþi debranºaþi - 316 convocatoare pentru
conciliere - 90 dosare de judecatã - 161 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 24 plângeri penale pentru branºare ilegalã PETROªANI Activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante: - 4.413 somaþii pentru debite restante - 113 de angajamente de platã cu eºalonarea debitelor - 1931 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totalã de 1.146.351 lei. - 440.611 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 179 abonaþi debranºaþi - 533 convocatoare pentru conciliere - 133 dosare de judecatã - 290 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 68 plângeri penale pentru branºare ilegalã ANINOASA Activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante: - 480 somaþii pentru debite
echipã se transformã în rezultate meritorii pentru întreaga firmã ºi, ceea ce ne mulþumeºte mai mult, în creºterea calitãþii serviciilor pe care le oferim abonaþilor noºtri. Tot pentru a impulsiona menþinerea acestui trend dar ºi pentru a pãstra ºtacheta activitãþii salariaþilor Apa Serv la aceleaºi cote de interes ridicat, am decis sã insituim acest premiu special, menit sã recompenseze în fiecare lunã cei mai activi dintre angajaþii noºtri. Vorbim despre un premiu care poate aduce oricãrui angajat al Apa Serv nu doar atenþia cuvenitã pentru munca prestatã, ci ºi evidenþierea publicã a acestuia, dar ºi o primã semnificativã la salariul pentru luna în care a fost evidenþiat”, explicã directorul general al Apa Serv Valea Jiului, Costel
restante - 3 angajamente de platã cu eºalonarea debitelor - 172 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totalã de 61.047 lei. - 27.248 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 26 abonaþi debranºaþi - 79 convocatoare pentru conciliere - 16 dosare de judecatã - 32 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 4 plângeri penale pentru branºare ilegalã VULCAN Activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante: - 2.606 somaþii pentru debite restante - 32 de angajamente de platã cu eºalonarea debitelor - 789 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totalã de 355.427 lei. - 170.897 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 108 abonaþi debranºaþi - 263 convocatoare pentru conciliere - 96 dosare de judecatã - 148 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 16 plângeri penale pentru branºare ilegalã
Avram. Aceleaºi considerente de încurajare a performanþei profesionale a salariaþilor ASVJ au condus ºi la ideea instituirii unui nou premiu special. Astfel, din luna aprilie 2017, pe lângã premiile individuale acordate ”Angajatului lunii” a fost instituit ºi un premiu de echipã. Intitulat ”Colectivul lunii” acest premiu îºi propune sã evidenþieze activitatea depusã pentru bunul mers al societãþii Apa Serv de cãtre Departamentele, Serviciile ºi/sau Secþiile din organizarea acesteia. Primul premiu pentru ”Colectivul lunii” merge cãtre echipa din cadrul Serviciului Resurse Umane Salarizare al ASVJ, respectiv doamnelor Lãcrãmioara Drãgoescu, Colþatu Corina, Þipþer Carmen, Corici Ana, Muscã Terezia ºi Cristina Rotaru. Activitatea acestora, individualã ºi cumulatã, a condus la acordara titlului de ”Colectiv al lunii aprilie”, ºi conferirea primului premiu de acest fel institut de Apa Serv Valea Jiului. Celor ºase angajate , conducerea Apa Serv le-a oferit o diplomã prin care sã le fie evidenþiat statutul de ”Colectiv al lunii”. Biroul de presã Apa Serv Valea Jiului
LUPENI Activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante: - 1983 somaþii pentru debite restante - 52 de angajamente de platã cu eºalonarea debitelor - 591 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totalã de 284.296 lei. - 139.950 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 80 abonaþi debranºaþi - 215 convocatoare pentru conciliere - 60 dosare de judecatã - 133 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 72 plângeri penale pentru branºare ilegalã URICANI Activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante: - 835 somaþii pentru debite restante - 15 angajamente de platã cu eºalonarea debitelor - 162 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totalã de 52.410 lei. - 40.796 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 23 abonaþi debranºaþi - 64 convocatoare pentru conciliere - 12 dosare de judecatã - 14 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 4 plângeri penale pentru branºare ilegalã Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Mai 2017
Henþ cu mâna
CÂND CONTRA NU UMBLA PRIN „JEGURILE ” DE LA DINAMO... „Jegurilor, cu Steaua v-aþi pus, cu noi vã daþi viaþa!”, a fost afirmaþia trivialã fãcutã de antrenorul dinamovist
Cosmin Contra, dupã un meci recent de 2-2 al echipei sale la Craiova. Oare ºtie domnul Cosmin
„Guriþã” Contra câte echipe au stat „caprã” în faþa celor de la Dinamo Bucureºti în anii ’70 - ’80, când
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
PETRILA, FÃRÃ MILÃ! Î
n etapa din ultimul weekend din aprilie, Inter Petrila a zdrobit, umilit ºi marcat pe cei de la Minerul Uricani, scor 3-1 (!?), autori fiind Adi Câmpean (2), Dolha (2), Mareº (2), Horvath, Drãgoescu, Kalai (3), Bg. Matei (2). Evident, o victorie obþinutã prin mijloace strict fotbalistice. Unicul gol al oaspeþilor a fost marcat de George Preoteasa (17 ani).
BILANÞ NEGRU CU LUPENIUL De cinci ani ºi-n zece meciuri, Jiul Petroºani nu reuºeºte nicio victorie cu Hercules Lupeni: un egal ºi 9 bãtãi! Plus un golaveraj dezastruos, 6-38!? Dupã 0-3 în tur la Petroºani, jiuliºtii n-au reuºit nici la Lupeni decât o palidã prezenþã, în contextul în care echipa lui Kanduth a rezistat 23 minute, pânã
Declaraþia zilei „Sã le fie ruºine cã ºi-au pus mintea cu niºte copii de 16-17 ani. Dacã erau mari fotbaliºti, trebuia sã-i batã pe cei de la Certej. Sã-i vedem ce-o sã facã la baraj...” – Vasile Scurtu, preºedintele Minerul Uricani, dupã meciul de la Petrila.
la primirea primului gol, dupã ce în minutul 11 portarul Dragoº ªtefãnoaica a parat ºutul lui Bãcãran care ar fi deschis scorul. Apoi, între minutele 23 ºi 29 s-a fãcut 3-0, a mai venit 4-0 imediat dupã pauzã, dupã care gazdele au oprit motoarele, având totuºi alte douã ocazii imense, portarul D. ªtefãnoaica intervenind salutar la ºuturile lui Brânduºa (min. 58) ºi M. Filip (min. 80). Interesantã trecerea
lui Andrei Firan în postura de atacant, post pe care s-a descurcat bine, marcând primele douã goluri. Cu aceastã victorie, Lupeniul rãmâne în urmãrirea liderului Inter Petrila, care dacã nu va pierde la Hunedoara în meciul de sâmbãtã, 99 la sutã va fi campioana Ligii a IV-a Hunedoara. Genu TUÞU
HERCULES LUPENI – JIUL PETROªANI 4-0 (3-0)
Andrei Firan a marcat douã goluri pentru Lupeni, în poarta Jiului
Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Kiorean – Vl. Negrea (min. 55 Ionaºc), Ad. Roºian, Cismaºiu, Cipr. Pescar – Ciocârlan (min. 65 R. Moldovan), I. Roºian, M. Filip, M. Pop – Firan, Bãcãran. Jiul Petroºani (antr. Cosmin Kanduth): Dg. ªtefãnoaica – Erdokozi (min. 73 Petriº), D. Pavel, R. Sandu, Al. Nicu – Tudurean, An. Popescu, Stamate (min. 46 M. Avram), Graur – Bãlãuþã (min. 46 Totor), Pãduraru (min. 78 R. Lucaci) Au marcat: 1-0 Firan cu stângul de la 10 m.; 2-0 Firan ºut splendid la vinclu.; 3-0 R. Sandu autogol la vinclu.; 4-0 I. Roºian din 5 m dupã ce portarul Dg. ªtefãnoaica a respins greºit.
echipa falnicei miliþii române trebuia sã ia campionatul, iar Dudu Georgescu, Cãmãtaru ºi Mateuþ „Gheata de Aur”? Nu ºtie, sãracul s-a trezit ca proasta-n târg sã se ia de copiii ãia de la Universitatea Craiova ºi de Gigi Mulþescu, el, marele
antrenor care se viseazã pe la Atletico Madrid sau aiurea. Dragã Contra, repet, du-te-n urmã, prin istoria de Inchiziþie a echipei Dinamo sã vezi câte nenorociri a generat. ª-apoi în zilele noastre sã faci „Guriþa” mare, nesimþitule! Care eºti.
Raluca Ilie, tânãra karatistã din Lupeni, campioanã europeanã Ilie, tânãra din Lupeni, R aluca revine, din nou, pe cea mai înaltã treaptã a podiumului. Aceasta este campioanã europeanã la karate, în urma competiþiei europene desfãºuratã la Cluj-Napoca. Raluca Ilie îºi pãstreazã titlul.
“În aprilie, a avut loc Campionatul European de Karate Wkf de la Cluj-Napoca în urma cãreia am câºtigat trei medalii de aur, douã la echipe ºi una la individual, la categoria 65 kg. Am reuºit sã îmi pãstrez titlu. Anul trecut am fost triplã campioanã mondialã, acum sunt campioanã europeanã þi mã pregãtesc pentru Open-ul Poloniei”, a declarat Raluca Ilie, tripla campioanã mondialã la karate. Raluca a suferit ºi o accidentare, dar asta nu a împiedicat-o sã câºtige medalia de aur. Mai mult, sãptãmâna aceasta va participa la Open-ul Poloniei.
Un câºtigãtor la Crosul Cetãþii Regale a Haþegului ºi-a donat premiul în scop caritabil
L
a cea de-a treia ediþie a Crosului Cetãþii Regale a Haþegului, 65 de alergãtori amatori ºi profesioniºti au alergat în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti.
“Am revenit la antrenamente dupã o pauzã de 4 luni cã am avut o accidentare destul de gravã. În Polonia va începe Open-ul în data de 6 mai”, a mai spus tânãra din Lupeni. Anul trecut, Raluca Ilie a fost triplã campioanã mondialã la karate, aceasta adjudecându-ºi titlul la Dublin. Monika BACIU Concursul s-a desfãºurat pe trei secþiuni destinate amatorilor, iar profesioniºtii au concurat pentru categoriile Open feminin, respectiv Open masculin. Participanþii au avut de parcurs un traseu de 8,2 km. Câºtigãtorii locurilor I, II ºi III de la fiecare categorie au primit premii în produse ºi bani. Crosul Cetãþii Regale a Haþegului deschide seria evenimentelor ºi a proiectelor educaþionale desfãºurate pe teritoriul Geoparcului. „Este probabil unicul eveniment din þarã organizat ºi sponsorizat integral de o comunitate localã. Din acest motiv, evenimentul a avut ºi o componentã caritabilã. Participanþii la cros ºi susþinãtorii acestora au fost invitaþi sã facã donaþii pentru tratamentul medical necesar unui bãieþel din Haþeg care suferã de o boalã gravã. Propunerea organizatorilor Crosului l-a determinat pe unul dintre câºtigãtori sã îºi doneze integral premiul obþinut, în favoarea bãieþelului”, spun organizatorii O altã premierã înregistratã în acest an a fost prezenþa în echipa de organizare a crosului a patru studenþi Erasmus+. Trei tineri portughezi ºi o studentã din Spania, sosiþi sã studieze la Universitatea din Bucureºti în cadrul programului european, au ales sã facã o perioadã de internship în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi sã ofere o mânã de ajutor voluntarilor ºi ambasadorilor pentru Geoparc. Adina POPA POPA