CVJ nr 1347, luni 29 mai 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1347

Cronica Vãii Jiului Luni, 29 Mai 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Dosarul insolvenþei CEH a ajuns la Înalta Curte

R

ecursul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, deocamdatã fiind în procedurã de filtru. Este vorba de dosarul în care Sindicatul Noroc Bun a fãcut recurs la soluþia Curþii de Apel Alba Iulia care i-a respins cererea de intervenþie în nume propriu. “Respinge ca inadmisibilã cererea de intervenþie în interes propriu formulatã de Sindicatul „ Noroc Bun” din cadrul Complexului Energetic Hunedoara SA Petroºani în dosar nr. 5277/97/2016. Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunþare pentru partea prezentã ºi de la comunicare pentru pãrþile lipsã”, arãta soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. La termenul din 18 mai, aceeaºi instanþã a suspendat judecarea

dosarului insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara pânã la soluþionarea recursului de cãtre Curtea Supremã. Abia dupã ce Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie soluþioneazã dosarul acesta va fi repus pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia. Aici existã douã variante. Instanþa fie admite cã CEH este în insolvenþã, fie retrimite dosarul spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara. cert este faptul cã societatea energeticã hunedoreanã este în faliment nedeclarat. Monika BACIU

”Diamantul negru” a fãcut din Valea Jiului un þinut cosmopolit

V

alea Jiului a devenit, începând cu cea de-a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, o zonã cosmopolitã, în special, datoritã importului de forþã de muncã. Forþã de muncã necesarã punerii pe picioare a industriei miniere. Printre muncitorii de diverse etnii, veniþi din toate colþurile Imperiului Austro – Ungar, s-au numãrat ºi italienii care au lucrat la construirea cãii ferate care lega Simeria de Petroºani. >>> PAGINA A 3-A

Hoþii din vilele potentaþilor au cerut sã le fie restituitã ”prada” embrii grupãrii care a terorizat M afaceriºtii din Valea Jiului, dupã ce indivizii le-au spart locuinþele ºi au furat bunuri de valoare ºi bani, cer sã le fie înapoiate bunurile confiscate de poliþiºti ºi procurori. Cei trei indivizi au scãpat de închisoare dupã ce s-au împãcat cu pãrþile, însã

procurorii au dispus, la momentul destructurãrii grupãrii, confiscarea bunurilor gãsite la locuinþele lor ºi asupra cãrora plana suspiciunea cã ar proveni din ”lovituri”. Totodatã au fost dispuse mãsuri asiguratorii pe un cont bancar ºi pe un imobilul în vederea garantãrii recuperãrii prejudiciului. Cum procesul penal s-a încheiat, Stan Dumitru

Ionuþ, Sãpunaru IonuþCãtãlin ºi Baltag IoanValentin au cerut sã le înapoiate bunurile confiscate iar judecãtorii vor sã afle dacã bunurile reprezintã interes ºi pentru un alt dosar aflat la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Temuta grupare a reuºit sã dea nu mai puþin de 18 lovituri, þinte fiind vilele unor potentaþi din Vulcan,

Petroºani ºi Haþeg. Intrau prin forþarea ferestrelor ºi sustrãgeau în principal sume de bani, bijuterii din aur ºi argint dar ºi aparaturã electronicã au arãtat procurorii. Anchetatorii au avut nevoie de mai bine de jumãtate de an pentru a-i

prinde iar ancheta ºi procesul au costat 13.000 lei. Doar cheltuielile judiciare în faza de urmãrire penalã se ridicã la zece mii de lei, bani din bugetul de stat care nu vor fi recuperaþi de la inculpaþi ori victime. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 Mai 2017

26 iunie, termenul de judecatã dintre Petroºani ºi Romsilva Î nalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a stabilit primul termen de judecatã în dosarul dintre municipiul Petroºani ºi Romsilva. Administraþia localã de la Petroºani a pierdut procesul cu Regia Pãdurilor la Curtea de Apel Alba Iulia, iar edilii au fãcut recurs. Înalta Curte are decizia finalã în litigiul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva în dosarul în care municipalitatea de la Petroºani solicitã scoaterea din fondul forestier a 46 de hectare de teren. Motivarea Curþii de Apel Alba Iulia aratã cã existã neconformitãþi în ceea ce priveºte solicitãrile administraþiei locale de la Petroºani. “Primul aspect de nelegalitate evidentã îl reprezintã solicitarea reclamantului de scoatere definitivã din fondul forestier a terenurilor destinate realizãrii tuturor componentelor

din proiect fãrã platã obligaþiilor bãneºti. Or aºa cum s-a arãtat mai sus, numai o parte din suprafeþele de teren se încadreazã, din punct de vedere legal, în situaþia pentru care se justificã exceptarea de la plata acestor obligaþii. Pe de altã parte, existã diferenþe relevante ºi inacceptabile între suprafeþele solicitate – 43,3641 ha–ºi cele identificate în teren ca fiind corespunzãtoare proiectului tehnic-37,2532 ha. Pentru calculul final expertul face o compensare a diferenþelor de suprafaþã (+1,80440,8739 - 7,0327 - 0,0078 = -6,1109 ha) ºi ajunge la concluzia cã suprafaþa mãsuratã este diferitã de cea prevãzutã în proiect cu 6,1109 ha mai puþin. Explicaþiile sale pentru diferenþele de suprafaþã constau în realizarea retrocedãrilor cãtre foºtii proprietari pentru 4,2 ha, respectiv neconcordanþelor dintre realitatea din teren (suprafeþe împãdurite, limite interpretate

diferit în zona lizierelor) ºi suprafeþele luate în evidenþã de proiectant în anul 2011 (posibil interpretate grafic sau chiar nemãsurate în teren), pentru 1,91 ha. Curtea reþine cã, în realitate, diferenþa între suprafeþele prevãzute în proiect ºi cele identificate faptic este de 9,7188 ha, rezultate din adunarea tuturor diferenþelor de suprafaþã, nefiind relevant dacã acestea sunt în plus sau în minus atât timp cât exigenþele art. 19 din Metodologie impun identificarea topograficã exactã a suprafeþelor ºi amenajamentelor silvice din care fac parte acestea.Or aºa cum rezultã din analizã comparativã detaliatã a fiecãrei suprafeþe, distinct pe componente (f.219-221), nu existã suprapunere exactã a suprafeþelor mãsurate peste cele evidenþiate în proiect, diferenþe existând pentru fiecare subunitate a fiecãrei componente în ceea ce priveºte suprafaþa, iar în

anumite cazuri, identificate în concret prin suplimentul la raportul de expertizã diferenþe existã ºi cu privire la unitãþile de amenajament silvic (UA). În condiþiile în care, prin cererea nr. 7847/20.04.2012 reclamantul a solicitat pârâtei sã emitã avizul pentru scoaterea definitivã din fondul forestier naþional a suprafeþei de 43,3641 ha, fãrã platã obligaþiilor bãneºti, iar justificarea legalã existã numai pentru suprafaþa de 37,2532 ha, în mod legal ºi temeinic a refuzat pârâta sã emitã avizul conform, atât timp cât nu au fost depuse documente referitoare la

Poliþist ºi pãdurar - complici la furtul de lemn A ncheta este derulatã de DGA ºi sunt vizaþi un poliþist ºi un pãdurar. Procurorii spun cã omul legii a divulgat informaþii secrete.

2016 — aprilie 2017 lucrãtorul silvic, prin neîndeplinirea atribuþiilor de serviciu, a permis sustragerea de material lemnos din cantonul ce îi era repartizat, fãrã a lua mãsuri de constatare a unor contravenþii ºi infracþiuni silvice comise de mai multe persoane, împiedicând prin acþiunile sale efectuarea cercetãrilor cu privire la acestea. Totodatã, s-a stabilit cã lucrãtorul de poliþie a divulgat date nedestinate publicitãþii privind efectuarea de controale pe linie silvicã de cãtre alþi lucrãtori de poliþie ºi organe silvice împiedicând prin acþiunile sale efectuarea cercetãrilor cu privire la persoanele bãnuite de furt ºi tãiere ilegalã de arbori", susþin anchetatorii.

Astfel, MATEI VASILE MARIUS (pãdurar în cadrul Ocolului Sivic Horia Apuseni S.R.L.) este cercetat pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu ºi favorizarea fãptuitorului. LAZEA DAN (agent de poliþie în cadrul I.P.J. Alba) este cercetat penal pentru sãvârºirea infracþiunii de divulgare de informaþii ce nu sunt destinate publicitãþii ºi favorizarea fãptuitorului. "În cauzã, la data de 25 mai 2017 au fost efectuate un numãr de 6 percheziþii pe raza judeþului Alba, efectuate de cãtre lucrãtori din cadrul D.G.A. — Serviciile Judeþene Alba, Sibiu, Hunedoara ºi Mureº, ocazie cu care au fost identificate ºi ridicate mai multe mijloace de probã, înscrisuri, precum ºi suma de 407.700 lei. În fapt, s-a reþinut cã în perioada decembrie

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

- Dr. PREDA MIHAI -

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SORTIMENTE DIVERSE

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Telefon: 0374.906.687

NOU ÎN PETROªANI!

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Investigaþiile au fost efectuate cu sprijinul ofiþerilor de poliþie din cadrul D.G.A. — Serviciul Judeþean Anticorupþie Alba. Maximilian GÂNJU

compensarea terenurilor forestiere, cu privire la suprafaþa de 1,7064 ha iar în plus existã diferenþe relevante ºi inacceptabile între suprafeþele solicitate ºi cele identificate în teren ca fiind corespunzãtoare proiectului tehnic, prevederile art. 19 alin. 1 din Metodologie nefiind respectate”, aratã motivarea Curþii de Apel Alba. Cartea finalã pentru scoaterea din fondul forestier a suprafeþei de teren necesarã pentru continuarea lucrãrilor din Parâng se joacã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 Mai 2017

”Diamantul negru” a fãcut din Valea Jiului un þinut cosmopolit

alea Jiului a devenit, V începând cu cea de-a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, o zonã cosmopolitã, în special, datoritã importului de forþã de muncã. Forþã de muncã necesarã punerii pe picioare a industriei miniere.

Printre muncitorii de diverse etnii, veniþi din toate colþurile Imperiului Austro – Ungar, s-au numãrat ºi italienii care au lucrat la construirea cãii ferate care lega Simeria de Petroºani. Aceºtia au reuºit sã-ºi conserve identitatea timp de douã secole, dovada acestui lucru fiind existenþa Asociaþiei Emigranþilor din Bellunesi „Jiu – Piave”, alcãtuitã din descendenþii italienilor sosiþi în România în cãutarea unei vieþi mai bune. Dupã aproape 150 de ani, de la sosirea italienilor în „Valea Plângerii”, la iniþiativa urmaºilor acestora din Belluno, în colaborare cu reprezentanþii Asociaþiei „Bellunesi nell Mundo – Jiu – Piave”, au fost parafate actele de înfrãþire dintre

localitãþile Ponte nelle Alpi ºi Petroºani. Asociaþia etnicã voluntarã din Valea Jiului a fost constituitã în 1991 ºi are în componenþã, mai ales, descendenþi ai italienilor proveniþi din regiunea Veneto. Importanþa acesteia constã, în principal, în mãrturiile istorice referitoare la evoluþia zonei, din punct de vedere etnic. Afiliatã Asociaþiei „Emigrati Bellunesi” din Italia, „Familia Emigranþilor Bellunesi Jiu – Piave” are ca þel „întãrirea raporturilor dintre descendenþii italienilor, recuperarea limbii italiene ºi a dialectului originar, deschiderea unui canal permanent de dialog între bellunesii din judeþul Hunedoara ºi cei din regiunea din care au venit, gãsirea ºi reintegrarea tuturor descen-

denþilor italieni de origine bellunesã actualmente rezidenþi în România”.

A

u fugit de sãrãcie

Istoria emigranþilor italieni în Valea Jiului începe în urmã cu aproape douã secole, atunci când, împinºi de sãrãcie, aceºtia ºi-au pãrãsit locurile natale, ajungând ºi în România. Aici, erau la mare cãutare dulgherii, tâmplarii, zidarii sau muncitorii specializaþi în construirea de poduri sau alte edificii. În Valea Jiului tocmai începuse exploatarea cãrbunelui iar mâna de lucru era insuficientã pentru intensa activitate industrialã preconizatã a lua amploare aici. Nu de alta, dar, bãºtinaºii din zonã (momârlanii) refuzau sã se

angajeze la minã. Din acest motiv, a devenit imperios necesarã aducerea de muncitori din alte zone ale Imperiului. Aºa au ajuns aici ºi italienii (cei mai numeroºi fiind cei din provincia Belluno) atraºi de câºtigurile ce puteau fi obþinute din minerit dar ºi din activitãþile conexe. Adicã exploatarea lemnului ºi dezvoltarea infrastructurii (italienii au luat parte activã la construirea Defileului Vãii Jiului dar ºi a cãii ferate ce lega Petroºaniul de Simeria). Conform unui recensãmânt din anul 1870, efectuat imediat dupã demararea exploatãrii cãrbunelui, în Valea Jiului, din 12.671 de locuitori, 994 erau italieni. Adicã aproape 10%... O bunã parte a italienilor „transferaþi” în Valea

Jiului, în perioada 1868 – 1896, a lucrat la calea feratã Simeria – Petroºani. Construirea acesteia a demarat în primãvara anului 1868, inclusiv cu pietre din zidul cetãþii dacice de la Bãniþa, fiind datã (provizoriu) în exploatare pe data de 18 august 1870. Pentru realizarea lucrãrilor a fost nevoie de zidari ºi cioplitori în piatrã calificaþi, specialiºti în aceastã activitate fiind tot italienii. Din acest motiv lucrãrile au fost luate în antreprizã de Martina Giovanni care a adus din Italia încã 3.000 de oameni. Aceºtia s-au instalat, în

special, în Bãniþa ºi Meriºor. Mulþi dintre ei nu au mai revenit acasã, alegând sã rãmânã în Valea Jiului, unde au avut o contribuþie importantã ºi la realizarea altor construcþii reprezentative pentru Petroºani (în special). Venirea masivã a muncitorilor strãini, nu doar a italienilor, a schimbat, pentru totdeauna, componenþa etnicã a populaþiei din Valea Jiului. În prezent, însã, numãrul italienilor a scãzut simþitor, cei mai mulþi dintre ei devenind români. Maximilian GÂNJU

29 -14 =15 zile de când aºteptãm pubelele promise de Bobora ircea Bobora, preºedintele M Consiliului Judeþean Hunedoara, spune cã se fac paºi importanþi pentru ca populaþia sã colecteze selectiv deºeurile. Este implementat un sistem provizoriu ºi se aºteaptã sã fie împãrþite pubelele pentru colectarea selectivã a deºeurilor. Totul, pentru ca, aºa cum spun cei de la judeþ, Hunedoara sã fie un prim exemplu la nivel naþional. Deocamdatã, însã, deºi a promis asta în data de 14 mai, când a ºi organizat o ºedinþã de consiliu, în care s-au stabilit locurile de amplasare a acestor pubele, noi, populaþia Vãii Jiului, nu

le-am vãzut. De altfel, am vãzut chiar maºinile de gunoi în Defileul Jiului ºi nu îmi explic ce mai cautã ele spre Horezu? Preºedintele Bobora, însã, are propria-i explicaþie. „Noi am demarat activitatea la Deponeul Bârcea Mare. Am obþinut ºi autorizaþia integratã de mediu, avem

toate condiþiile ca deponeul sã fie lucrativ. Faza a doua este legatã de împãrþirea pubelelor prin toate UAT-urile (n.r. Unitãþile Administrativ Teritoriale) judeþului, în aºa fel încât sã existe infrastructura necesarã pentru a crea posibilitatea colectãrii selective a deºeurilor, colectare ce, în final, va duce la costuri mai mici”, a fost explicaþia lui Mircea Bobora, preºdintele C.J. Hunedoara. Activitatea de depunere la Bârcea a deºeurilor va fi fãcutã provizoriu de o firmã care acum a preluat acest obiectiv, însã, licitaþia este, potrivit declaraþiilor preºedintelui Bobora, ridicatã pe sistemul public de licitaþii electronice. „În sãptãmâna trecutã, am ridicat pe SEAP ºi

caietele de sarcini pentru licitaþia celor 4 operatori care vor face colectarea la nivelul judeþului Hunedoara ºi vom încheia bucla cu ceea ce înseamnã funcþionarea sistemului integrat al deºeurilor. Vom încheia cu provizorat, pentru cã, din cauza contestaþiilor, am luat mãsura sã selectãm o companie care va gestiona periodic deponeul de la Bârcea, noi continuând sã urmãrim procedura de licitaþie finalã, pentru a obþine un câºtigãtor definitiv”, a mai spus Mircea Bobora.

Mircea Bobora anunþa, încã din 14 mai, cã peste 10.000 de recipiente noi vor apãrea în locaþiile de colectare a gunoiului menajer din Valea Jiului. Consiliul Judeþean va distribui alte peste 22 de mii de containere ºi în restul oraºelor din Hunedoara. Totul, dupã ce a fost selectatã firma Supercom, care sã se ocupe provizoriu, de colectarea gunoiului, însã, acestea, deocamdatã nu au ajuns în cartiere. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Exerciþiu civic de excepþie în Colonia de Jos din Vulcan âmbãtã, 27 mai 2017, în jurul orelor 11, Colonia de S Jos din Vulcan a fost scena unui exerciþiu civic care, pentru foarte mulþi, ar putea pãrea neobiºnuit. Aproape cincizeci de membri ai comunitãþii de acolo au ieºit la o acþiune de curãþenie pe strãzile acestui cartier.

În luna septembrie a anului trecut, Municipiul Vulcan a fost invitat sã se alãture Programului ROMACT derulat de Consiliul Europei, program ce vizeazã îmbunãtãþirea condiþiilor de trai din zonele cu risc de marginalizare ºi de excluziune socialã. Colonia de Jos este una dintre zonele cu astfel de risc ale municipiului Vulcan pentru care autoritatea publicã alãturi de partenerii sociali vizeazã atragerea ºi derularea unor consistente finanþãri europene. Un element esenþial în obþinerea ºi derularea acestor finanþãri este implicarea ºi participarea activã a membrilor comunitãþii. În acest sens, în ultimele luni, alãturi de Jean Gorãcel –

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 Mai 2017

facilitator în cadrul programului ROMACT ºi de membrii grupului de iniþiativã din Colonie am purtat mai multe discuþii cu oamenii de aici despre contribuþia pe care ei o pot aduce la reuºita proiectelor viitoare. Prin acþiunea de curãþenie de sâmbãtã, planificatã în urmã cu cca douã sãptãmâni, la care au participat cca 50 de copii ºi adulþi, se poate spune cã s-a trecut de la vorbe la fapte. Oamenii au dovedit cã le pasã ºi cã se pot implica cu responsabilitate în problemele comunitãþii. Mânuºile ºi sacii menajeri au fost primiþi de la S.C. Pregoterm Vulcan. Într-o atmosferã extraordinarã, au fost adunaþi

cca 30 de saci menajeri cu deºeuri. Copiii au fost chiar entuziasmaþi cã pot fi ºi ei folositori. Costel Avram, directorul S.C. Apaserv Valea Jiului care - la fel ca Toma necredinciosul – a crezut doar dupã ce a venit personal sã vadã ”minunea”, a oferit sucuri ºi ciocolatã micilor gospodari din Colonie în semn de apreciere pentru hãrnicia lor. O acþiune similarã a avut loc cu o orã mai devreme ºi în Centrul Vechi al Vulcanului. Cei 22 de copii între 8 ºi 14 ani care formeazã cele douã echipe de fotbal din Centrul Vechi, înarmaþi cu saci menajeri ºi cu mânuºi de

unicã folosinþã au adunat toate deºeurile din curtea ºi din jurul blocului ”careu” EVSN. ªi pentru cã unii locatari au fost încântaþi de hãrnicia lor, copiii au primit mulþumiri ºi sub formã de îngheþatã ºi bomboane. Totuºi, cei mici s-au hotãrât sã fie mai atenþi în viitor la cei care aruncã gunoaie pe jos ºi nu respectã curãþenia fãcutã de ei. Dupã-amiaza, atât copiii din Centrul Vechi cât ºi cei din Colonia de Jos au fost oaspeþii C.S.M. ”Mihai Viteazu” Vulcan care a organizat o recompensã sportivã pe mãsura hãrniciei lor: ediþia a II-a a competiþiei de fotbal ”Turneul Prieteniei”! Au participat 7 echipe grupate, funcþie de

vârstã, în douã secþiuni. La turneul celor mici, s-au confruntat 3 echipe: Cartier Traian (Locul I), Centrul Vechi 1(Locul II) ºi Colonia de Jos 1(Locul III). Celãlalt turneu a aliniat la start 4 echipe. Pe primele douã locuri s-au clasat echipele din colonie: Colonia de Jos 2 ºi Colonia de Jos 3. Au fost urmate în clasament de echipa Centrul Vechi 2 (Locul III) ºi de formaþia din Crividia (Locul IV). Sub supravegherea lui Daniel Duna – directorul CSM Mihai Viteazu ºi prin grija administratorului Ghiþã Pantilimon, competiþia a fost un succes deplin. Au participat 85 de sportivi ºi toþi au primit diplome ºi medalii oferite de ROMACT ºi de CSM Mihai Viteazu Vulcan. De asemenea, toþi au apreciat arbitrajul asigurat de Dacian Mândreci ºi de Doru Mârºava. Reuºita zilei de ieri a fost confirmatã ºi de faptul cã am fost deja contactat de copii ºi din alte zone ale municipiului Vulcan interesaþi sã se înscrie în ceea ce ar putea deveni un proiect educaþional regulat în care cei mici sã fie susþinuþi ºi îndrumaþi spre curãþenie ºi sport. Dorel Dorel ªCHIOPU

Ce se întâmplã în garã? Ce se reparã?

A

u început lucrãrile de reparaþii la gara din Petroºani, dar nimeni nu ºtie cu exactitate ce se întâmplã acolo. Din ºantierul în lucru lipseºte panoul din care sã rezulte cine sunt cei care executã lucrãrile ºi, mai ales, ce vizeazã aceste lucrãri. De altfel, Viorel Pascu, fost consilier la Petroºani, care a acþionat în instanþã Regionala CFR Timiºoara,

chiar a subliniat acest aspect. Asta, pentru cã nu ºtie dacã demersurile sale în justiþie ar fi avut vreun ecou, în afara amenzilor pe care CFR le-a primit de la diverse instituþii, dupã ce Pascu a fãcut reclamaþii. „Sperãm ca sã ne informeze regionala ºi despre alte detalii, cum ar fi: banii alocaþi, cum va arãta proiectul la final. Sunt niºte detalii pe care ar fi obligaþi sã ni le prezinte. Din presã ºtiu cã sunt 2,5 miliarde de lei vechi, dar

Tradiþii pe cale de dispariþie din cauza migraþiei Elevii merituoºi pleacã eren agricol T lãsat de în tabãrã la Varpalota izbeliºte ºi care au avut animale mai Elevii rezultate notabile în puþine de la un an la altul. Acesta este rezultatul migraþiei din Valea Jiului, plecãrile tinerilor din regiune fiind semnalate ºi la ultimul ”inventar” fãcut în Petroºani ºi restul localitãþilor zonei.

Astfel, dintre cele aproape 8.000 de hectare care ar putea fi utilizate ca teren agricol, în Petroºani, aproape 300 au fost lãsate de izbeliºte.

Tineretul a plecat la muncã „afarã” iar cei rãmaºi acasã sunt în vârstã ºi nu mai pot lucra în

agriculturã. Situaþia este valabilã ºi în cazul ovinelor ºi porcinelor al cãror numãr

a scãzut de la 2.298 (în 2003) la circa 1.500 (în 2011), respectiv de la câteva sute astãzi. „Tinerii, în cãutarea unui loc de muncã, sunt plecaþi în strãinãtate, iar cei rãmaºi acasã sunt prea în vârstã pentru a mai lucra pãmântul. Situaþia este valabilã ºi pentru oierit. Tinerii nu mai vor sã fie ciobani ºi sã stea la coada oilor”, spun fermierii.

Maximilian GÂNJU

Susþin demersul lui Avram Iancu B

Aºa cum ne-am obiºnuit, an de an, copiii de la Petroºani pleacã într-o tabãrã la Varpalota în timp ce elevii din locali-

procitãþii, fiecare oraº va suporta cheltuielile de deplasare pentru un singur drum dus-întors pe ruta Petroºani-Varpalota”, aratã edilii de la Petroºani. În timp ce elevii din Petroºani se vor afla la Varpalota, elevii din

Fabiani Prcsina concerteazã alãturi de Andrea Bocelli eputatul pianist din Valea R Jiului va concerta la Cluj ºi Bucureºti alãturi de celebrul

ibliotecarul Avram Iancu are o nouã iniþiativã. Acesta ºi-a propus sã strãbatã Dunãrea înot, de la izvoare pânã la Marea Neagrã. B Dunãrea înot, de la izvoare pânã la Marea Neagrã. Municipalitatea de la Petroºani susþine iniþiativa temerarului bibliotecar. “Printre cetãþenii comunitãþii noastre se aflã un om deosebit, care, a reuºit sã traverseze înot Canalul Mânecii, reuºind, prin pasiunea sa, sã fie întotdeauna o mândrie pentru noi. Începând cu data de 20 iunie, ºi-a propus sã parcurgã înot cursul Dunãrii, fãrã costum de neopren, cu ocazia împlinirii a 10 ani de când þara noastrã a aderat la Uniunea Europeanã. Pentru a sprijini demersul sãu, dar ºi pentru a susþine sportivii atât în þarã cât ºi peste hotare, propun alocarea din

timpul anului ºcolar vor pleca în tabãrã la Varpalota – Ungaria. Taberele destinate copiilor din oraºele înfrãþite Petroºani – Varpalota continuã ºi în acest an.

tatea înfrãþitã vin la noi pentru a lua contact cu zona ºi cu obiceiurile. Pentru deplasãrile din acest an, Consiliul Local Petroºani va aloca suma de 38.000 de lei. Tabãra va avea loc în perioada 17-23 iulie 2017. “Instituþiile de învãþãmânt îºi vor desemna participanþii respectând urmãtoarele criterii: sã nu fi participat în anii anteriori în tabãra de la Varpalota ºi sã aibã domiciliul în Petroºani. Pe baza reci-

nu ºtim cum va arãta, firma care lucreazã, unde va fi sala de aºteptare, toaletele. Nu este nicio plãcuþã inscripþionatã, de pe care se aflãm cine lucreazã ºi ce”, a afirmat Viorel Pascu, fost consilier local la Petroºani. Gara din Petroºani a rãmas în paraginã de aproape 3 decenii. Viorel Pascu este singurul care a bãtut la uºa instanþelor, însã, recent a pierdut procesul intentat Regionalei CFR. Acum aºteaptã moti-

tenor Andrea Bocelli. bugetul local a sumei de 2000 de lei”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Banii îi sunt necesari pentru acoperirea unei pãrþi din costul combustibilului maºinilor ce-i vor asigura suportul terestru pe întregul curs al Dunãrii, aproximativ 6000 km. Avram Iancu este cunoscut pentru faptul cã a reuºit sã traverseze înot Canalul Mânecii, fãrã costum de neopren. Monika BACIU

Fabiani Prcsina l-a fascinat cu talentul sãu pe celebrul tenor ºi astfel a primit o invitaþie de a susþine douã concerte, în 22 iunie la Bucureºti ºi în 25 iunie, la Cluj Napoca. Andrea Bocelli ºi Fabiani Prcsina vor fi în duet pe o melodie din repertoriul celebrului Elvis Presley. Micuþul pianist din Petroºani, la numai 13 ani, este considerat un geniu al pianului ºi de-a lungul timpului a reuºit sã obþinã nenumãrate premii la diverse competiþii naþionale ºi inter-

naþionale. În anul 2015, Fabiani a obþinut premiul I la Concursul Internaþional de Pian de la Nisa, Franþa, devenind cel mai bun tânãr pianist al lumii. Fabiani a trãit emoþii ºi

varea instanþei, ca sã afle de ce nimeni nu a fost impresionat de lipsa toaletelor, de peroanele degradate, de starea clãdirilor. „Au fost 2 ani în care am avut rãbdare, am fãcut demersuri. Am avut sprijinul Protecþiei Consumatorilor, care i-a amendat. Nu mai puþin de 5 pagini a avut raportul cu neregulile din gara de la Petroºani, din cauza cãreia, în 27 de ani, suferã ºi au suferit toþi cetãþenii ºi turiºtii. Nu comentãm decizia instanþelor, dar nu au fost impresionaþi de faptul cã nu avem toalete, paviment, peroane, apã, aproape nimic”, mai spune fostul consilier local de la Petroºani. Muncitorii au intrat cu excavatoarele, sparg pavimentul, însã, oamenii din zonã ne-au arãtat, la propriu, cum se miºcã inclusiv pasarela. Este extrem de

Ungaria vor veni la Petroºani. Selecþia elevilor care vor pleca în tabãrã se va face în funcþie de rezultatele obþinute la învãþãturã. Totodatã aceºtia nu trebuie sã mai fi participat la o astfel de excursie. Monika BACIU

evenimente pe care alþii le adunã într-o viaþã, dupã ce i-a fost rãpitã mama de un ºofer teribilist. A fãcut cunoºtinþã cu pianul în clasa I, iar un an mai târziu îºi decora deja camera cu 3 diplome, dintre care douã locuri I. Numãrul de premii a crescut exponenþial de la an la an, indiferent de cumpenele care i s-au aºezat în cale. Maximilian GÂNJU

afectatã structura de rezistenþã a acesteia ºi nimeni nu ºtie dacã ºi ea va intra în reparaþii. „Se miºcã rãu de tot. Dacã urci, simþi cum se balanseazã, iar dedesubt sunt 27.000 V”, a spus un localnic, care ne-a ºi arãtat, practic, cum se miºcã structura metalicã ce traverseazã liniile de înaltã tensiune. Staþia CFR Petroºani a fost datã în folosinþã în urmã cu 146 de ani.

Anul trecut, Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA a anunþat cã a alocat, în total, 13,4 milioane de lei din surse proprii ºi de la bugetul de stat pentru demararea unor lucrãri de la componentele infrastructurii feroviare de pe raza Regionalei CF Timiºoara, din care 2,5 ar fi estimate cele din Petroºani. Diana MITRACHE