CVJ NR. 1344 MIERCURI 24 MAI 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1344

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 Mai 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Femeie atacatã de o haitã de maidanezi

Staþia CFR Petroºani a intrat în reparaþii

S

taþia CFR de la Petroºani, care a fãcut ºi obiectul unui proces intentat Regionalei CFR Timiºoara, a intrat în reparaþii.

De o sãptãmânã, se lucreazã la infrastructurã, iar lucrãrile sunt executate de regionala de la Timiº. În fapt, la acest moment, se reconstruieºte terasamentul peronului, care era extrem de degradat. Lucrãrile de reparaþii au început în zona fostei mesagerii ºi vor fi executate pânã în capãtul de dupã sala de bilete. În cadrul lucrãrilor de reparaþii ºi reconstrucþie se are în vedere inclusiv refacerea cãldirilor din staþia CFR, care sunt extrem de degradate ºi au fost acoperite, pentru a nu crea probleme trecãtorilor, de ani de zile. Este prima lucrare de amploare, dupã ce

Regionala CFR Timiºoara a fost acþionatã în instanþã de un fost consilier local ce a cerut reparaþii urgente la aceastã poartã de intrare în Valea Jiului. Staþia CFR Petroºani a fost datã în folosinþã în urmã cu 146 de ani. Anul trecut, Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA a anunþat cã a alocat, în total, 13,4 milioane de lei din surse proprii ºi de la bugetul de stat pentru demararea unor lucrãri de la componentele infrastructurii feroviare de pe raza Regionalei CF Timiºoara, din care 2,5 ar fi estimate cele din Petroºani. Diana MITRACHE

O

angajatã a Complexului Energetic Hunedoara a ajuns la spital cu zeci de muºcãturi de câine. Femeia în vârstã de 53 de ani angajatã a Preparaþiei Coroieºti a fost muºcatã de maidanezi în timp ce se afla la serviciu. >>> PAGINA A 3-A

Ziua Eroilor, în Valea Jiului an, la 40 ÎPaºti,ndefiecare zile de la Sfintele Biserica Ortodoxã sãrbãtoreºte praznicul Înãlþãrii Domnului. Prin hotãrârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sãrbãtoarea Înãlþãrii Domnului a fost consacratã ca Zi a Eroilor ºi sãrbãtoare naþionalã bisericeascã.

În cele trei municipii din Valea Jiului, evenimentul va fi marcat cu depuneri de coroane de flori. Douã dintre cimitirele din Vulcan, în care sunt înmormântaþi eroi

cãzuþi în luptele ce au avut loc în Valea Jiului, vor avea catarge pe care sã se înalþe Tricolorul. Decizia aparþine Consiliului Local din Vulcan ºi primarului Gheorghe Ile, care spune cã le va monta acum, pentru ca acolo sã înalþe Drapelul de fiecare datã cu prilejul sãrbãtorii de Înãlþare. „În acest an, vom monta catarge pentru Drapel, care va rãmâne permanent în zona respectivã, la amîndouã cimitirele. Dupã cum ºtiþi, în fiecare an, de Înãlþarea Domnului este ºi Ziua Eroilor Neamului. La Vulcan, la cimitirul din Coroieºti vor

avea loc ceremoniile, începând cu ora 12,00, dupã slujba de la bisericã. Va fi ºi fanfara, apoi ceremonia de primire a delegaþilor, a elevilor care vor recita ºi se va ridica Drapelul României pe catarg. Dupã care ne vom muta la osuarul de la Paroºeni, în jurul orei 13,30 ºi acolo vom avea o ceremonie de acest gen”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Ceremoniile religioase ºi militare au loc imediat dupã ce vor fi sãvârºite, în biserici, slujbele religioase de Înãlþare. ªi la Lupeni, autoritãþile locale vor marca aceastã zi.

“La ora 12:00 are loc o depunere de coroane de flori la monumental eroilor ºi apoi va avea loc o masã festivã pentru cei doi veterani ºi cele 9 vãduve. Vom premia veteranii ºi vãduvele de rãzboi cu suma de 500 de lei”, a spus Iacob Mesaroºi, primarul interimar al

municipiului Lupeni. Evenimente similare vor avea loc ºi la Cimitirul Eroilor din municipiul Petroºani. Acþiunea de cinstire a eroilor neamului va începe la ora 12:00 la cimitirul Eroilor din Petroºani. Diana MITRACHE Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Mai 2017

Cum se pot casa parcãrile? ouã parcãri din D municipiul Petroºani vor fi casate. Direcþia

de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al municipiului Petroºani solicitã casarea a douã parcãri care au fost dobândite în anii 1968-1985. Cum se pot casa douã parcãri ar fi întrebarea? Reprezentanþii DADPP dau ºi rãspunsul. “Sunt parcãri care nun e aparþin nouã ºi am fãcut reevaluarea patrimoniului ºi s-au depistat niºte parcãri care nu ne aparþin. Spre exemplu, este o parcare în zona UMIROM care nu este în proprietarea noastrã, iar la inventariere am constatat cã nu ne aparþine nouã ºi le scoatem din inventar”, declarat Daniel Viºan, director executive DADPP. “Domeniul public al comunelor, al oraºelor ºi al municipiilor este alcãtuit din bunurile prevãzute la pct. III din anexa la Legea nr.213/1998, privind bunurile proprietatea publicã (…) declarate ca atare prin hotãrâre a consiliului local,

dacã nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naþional ori judeþean. Inventarul bunurilor care alcãtuiesc domeniul public al unitãþilor administrativ teritoriale se întocmeºte de comisii special constituite. În baza deciziei directorului DADPP (…) s-a procedat la inventarierea fapticã a bunurilor aparþinând domeniului public ºi privat al municipiului Petroºani de cãtre comisiile de inventariere. Ca urmare a inventarierii domeniului public ºi privat al municipiului Petroºani, în baza procesului verbal (…), au fost identificate bunuri aparþinând domeniului public al municipiului Petroºani, care nu mai corespund normelor în vigoare”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre prin care se propune trecerea unor bunuri din domeniul public al municipiului Petroºani în domeniul privat ºi casarea acestora.

S

F-urile pentru realizarea ANL-ului, aceeaºi soartã Aceeaºi soartã o va avea ºi studiul de fezabilitate întocmit

în vederea realizãrii unui bloc ANL în zona Pãcii din localitate. Anul trecut, consilierii locali au renunþat la construcþia blocurilor ANL. Proiectul a fost depus de ani de zile, însã cei de la Ministerul Dezvoltãrii nu au mai alocat niciun leu pentru aceastã investiþie care ar fi venit în sprijinul tinerilor. Ba mai mult, cetãþenii din zonã s-au opus vehement construirii blocurilor ANL pe spaþiul verde. Astfel, se va casa studiul “geo construire bloc ANL” ºi “SF construire blocuri ANL” cu menþiunea cã “se aplicã prevederile HCL 356/19.12.2016 care aprobã renunþarea la implementarea proiectelor de construire a locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii (ANL), în zona strada Pãcii”. Cele douã studii pentru realizarea blocurilor ANL au costat 39.377 de lei. Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat de la Petroºani mai propune spre casare ºi alte mijloace fixe ºi obiecte de inventar din patrimoniul privat al municipiului Petroºani. Monika BACIU

Lucrãrile din Defileul Jiului nu închid, deocamdatã, traficul

L

ucrãrile ce au loc acum în defileul Jiului, pe artera rutierã, care urmeazã sã fie reparatã, mai ales pe teritoriul judeþului Hunedoara, nu închid deocamdatã traficul. Potrivit drumarilor, dacã se va impune o restricþie, constructorul o va cere, dar doar atunci când se va turna covorul de uzurã. Ion Tudor, ºeful districtului de drum, spune cã, deocamdatã, traficul este dirijat cu piloþi care ghideazã maºinile, acolo unde se executã lucrãrile. „Constructorul poate sã solicite parapeþilor de sprijin. Pânã în închiderea drumului, în momentul în care se va turna stratul de asfalt, iarnã, defileul va fi gata, cu excepþia podului ºi a parcãrii de la pe porþiunea respectivã, unde Lianici, din zona mãnãstirii”, a mai drumul este îngust. Dacã se va adãugat Tudor. închide, vor circula maºinile care Lucrãrile din Defileul Jiului sunt efectueazã transportul de executate de firma spaniolã persoane, grupurile organizate, Copisa, iar proiectul are o valoare când vor trece cursele inter-regio, de 185 de milioane de lei. Drumul rãmânând doar cetãþenii care se trebuia finalizat pânã în luna deplaseazã dintr-o zonã în alta, decembrie a anului trecut, însã, care sã aºtepte, pe perioada de drumarii avanseazã acum ca închidere, care va fi dimineaþa”, a termen final de execuþie a declarat Ion Tudor, ºef CNADR lucrãrilor, sfârºitul anului 2017. Târgu Jiu. Acestea se vor relua, însã, anul Pe teritoriul judeþului învecinat, viitor, în zona Lainici. mai sunt lucrãri în zona Mãnãstirii Diana MITRACHE Lainici, însã, drumarii nu le vor finaliza anul acesta. Asta, pentru cã acolo va fi mutatã o parcare ºi un pod va fi reconstruit. Acum, însã, se lucreazã la zonele lãturalnice ºoselei. „Vom lucra masiv la rigole, ºanþurile de scurgere a comercializeazã pentru apelor, ca ºi la montarea

PETROªANI

- INFORMARE Aceastã informare este efectuatã de: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, Str. Cuza Vodã nr. 23, tel. 0254543144, ce intenþioneazã sã solicite de la Administraþia Bazinalã de Apã Jiu - Craiova aviz de gospodãrire a apelor/aviz de amplasament pentru desfãºurarea activitãþii de execuþie a lucrãrilor din cadrul obiectivului de investiþii ,,Extindere reþele de apã/apã uzatã Petrila - Petroºani” (reþea de canalizare), localizate în municipiul Petroºani, strada Peºtera ºi oraº Petrila drum de centurã, judeþul Hunedoara. Aceastã investiþie este nouã. Ca rezultat al procesului de producþie vor rezulta permanent urmãtoarele ape uzate: 1.033.155 mc/an, ce se vor

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

evacua în râul Jiu, dupã ce au fost epurate prin metoda de epurare avansatã în trei trepte (mecanicã, biologicã ºi terþiarã). Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului sau la adresa: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, str. Cuza Vodã nr.23, tel. 0254543144/int.115 (Serviciu Investiþii, Dezvoltare Proiectare, persoanã de contact LÃPTUCÃ CRISTEA), dupã data de 25.05.2017 (data estimatã la care se va transmite solicitarea de aviz).

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

- Dr. PREDA MIHAI -

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SORTIMENTE DIVERSE

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Mai 2017

Femeie atacatã de o haitã de maidanezi O

angajatã a Complexului Energetic Hunedoara a ajuns la spital cu zeci de muºcãturi de câine. Femeia în vârstã de 53 de ani angajatã a Preparaþiei Coroieºti a fost muºcatã de maidanezi în timp ce se afla la serviciu.

“O haitã de câini a atacat în seara de vineri spre sâmbãtã o salariatã din cadrul Diviziei Transport CF (magazioner tranzit). A fost la urgenþã la Spitalul Vulcan unde i s-au depistat 12-13 muºcãturi. A fost vaccinatã”, spune Dorin Vezure, lider de

sindicat Preparaþia Coroieºti. Oamenii spun cã în zona respectivã sunt frecvente astfel de cazuri. “Sunt din ce în ce mai mulþi maidanezi în zonã, iar femeia se afla într-un loc mai

întunecat”, a mai spus liderul de sindicat.

C

âini din ce în ce mai mulþi

susþin cã existã o problemã în ceea ce priveºte gestionarea serviciului care se ocupã de animalele fãrã stãpân. Edilii vulcãneni au observat o creºtere a numãrului de maidanezi ºi spun cã vor solicita prezenþa celor de la serviciul de ecarisaj. “Câinii de la Preparaþie nu ne intrã nouã în atribuþii. Câinii de la Preparaþie sunt ai instituþiei ºI nu sunt pe domeniul public. La noi, gestionarea câinilor fãrã stãpân se face de cãtre Deva (Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân – n.r.). Au aici trei

Reprezentanþii administraþiei locale de la Vulcan

Infrastructura energeticã este depãºitã

S

ecretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Viºan, a participat, sãptãmâna trecutã, la Conferinþa anualã InvesTenergy cu tema „R-evoluþie în energie. Decizii pentru viitor”. Plecat de la termocentrala Paroºeni de pe postul de director, secretarul de stat a declarat cã unele termocentrale funcþioneazã cu o tehnologie depãºitã ºi nu corespund cerinþelor de

mediu. În acest caz se aflã ºi termocentrala de la Mintia care are cu mult depãºite orele de funcþionare. “Ne confruntãm cu o serie de provocãri. Suntem poziþionaþi în sud-estul Europei ºi care este o regiune volatilã din punct de vedere al securitãþii energetice. Infrastructura noastrã energeticã este depãºitã, motiv pentru care avem nevoie de investiþii urgente la infrastructura de transport, dar ºi centralele pe bazã de combustibil fosil

care folosesc tehnologie depãºitã ºi care, o parte dintre ele, nu corespund cerinþelor de mediu. Pe parcursul perioadelor de iarnã ºi, uneori, de varã, temperaturile extreme pun presiune pe operarea sistemului energetic, din acest motiv, menþinerea unui mix energetic diversificat incluzând cãrbunele este un obiectiv strategic”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul Conferinþei anualã InvesTenergy cu tema „R-evoluþie în energie”. Grupul 3 a depãºit orele de funcþionare, iar aici este nevoie urgentã de reparaþii. Peste 100.000 de ore a funcþionat grupul trei de la Mintia, în condiþiile în care prima reparaþie trebuia efectuatã la 25.000 de ore. Probleme sunt ºi la grupul 5 al termocentralei. Monika BACIU

Probleme ºi la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului

N

u doar Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu probleme pe linia sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã, ci ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.

ªi aici reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã

Hunedoara au identificat mai multe abateri, însã acestea nu s-au soldat cu

amenzi. “La Societatea Naþionalã de Închideri Mine au fost nouã

echipe, au fost la noi, vãd cã iar a început sã creascã (numãrul maidanezilor – n.r.), le voi face în cursul zilei o adresã sã vinã la Vulcan. Dacã a fost muºcatã la Preparaþie e treaba lor. Ei trebuie sã vinã sã solicite firmei ºi sã plãteascã. Orice se plãteºte. Nu vine Primãria sã le facã în curte ordine”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân gestioneazã problema maidanezilor în Valea Jiului. Administraþiile locale contribuie cu fonduri pentru susþinerea asociaþiei. Monika BACIU

Parcul central din Petroºani a intrat în reparaþii

P

arcul central Carol Schreter din municipiul Petroºani intrã în reparaþii. În perioada urmãtoare vor fi efectuate mai multe reparaþii curente ale locului de recreere. Primele lucrãri care vor fi efectuate sunt la treptele de la cupola din parc. “Parcul central a intrat în reparaþii în ceea ce priveºte cupola, planºeul din faþa

controale, unul pentru boli profesionale ºi opt de fond. Au fost dispuse 28 de mãsuri,

cupolei va fi asfaltat, reparaþii la trotuare unde e necesar ºi cele douã jardiniere mari vor fi reabilitate – tencuit, vopsit. Cupola va fi vopsitã ºi planºeul va fi asfaltat. Statuia minerului va fi reconsolidatã”, a declarat Daniel Viºan, directorul executiv DADPP. Peste 75.000 de lei costã lucrãrile de reparaþii ale parcului central Carol Schreter din Petroºani. Monika BACIU

33 verificate ºi 28 de avertismente aplicate”, a declarat Sorin Istrate, purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara. Problemele de la unitãþile miniere din cadrul SNIM sunt similare cu cele de la Complexul Energetic Hunedoara. Existã abateri în ceea ce priveºte stâlpii de susþinere hidraulici cu defecte de etanºare, grinzi necuplate la abatajele frontale sau lucrãri miniere cu

profil redus, fapt care îngreuneazã circulaþia personalului. Pe partea de electromecanicã s-au descoperit ceva echipamente defecte, neefectuarea în termen a reviziilor la echipamentele electrice, pozare necorespunzãtoare a cablurilor electrice ºi neasigurarea spaþiului pentru efectuarea lucrãrilor de revizie de întreþinere a echipamentelor electrice. Monika BACIU

4 Actualitate

Concurs de culturã generalã la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida

Comori din Valea Jiului premiate la Salonul Naþional de Fotografie rei regiuni ale T judeþului Hunedoara, de o frumuseþe aparte, douã din zona Vãii Jiului, au fost subiect pentru fotografi ºi le-au adus premii la ediþia a XXI-a a Salonului Naþional de Fotografie deschis la Galeria Artelor Palatului Cercului Militar Naþional.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Mai 2017

realizatã la Tãul dintre brazi din Munþii Retezat. Premiul III la aceeaºi secþiune a fost obþinut de Darie Adrian Valericã cu o fotografie realizatã pe Vârful Straja din Munþii Vâlcan, lucrare denumitã sugestiv ”The last”. Peisajul mirific din Fundãtura Ponorului i-a adus o menþiune ºi Anei Dumitru, lucrarea

tinerei fiind botezatã ”Din Rai”. Salonul Naþional de Fotografie Fotogeografica ediþia a XXI-a s-a deschis luni searã la Galeria Artelor a Palatului Cercului Militar Naþional, în cadrul evenimentului fiind decernate premiile competiþiei. ”Fotogeografica este ca

Straja, Retezatul ºi Fundãtura Ponorului au fost subiectul prefect pentru ca trei fotografi sã obþinã premiul întâi ori menþiuni la secþiunea ”Peisaj” din cadrul evenimentului. Astfel, premiul I a fost obþinut de Cira Andreea cu lucrarea ”Portal spre altã lume”

Expoziþie de artã plasticã realizatã de deþinuþi

P

enitenciarul Deva organizeazã a V-a ediþie a Expoziþiei Naþionale de Artã Plasticã, evenimentul urmând sã aibã loc la Teatrul de Artã din municipiul Deva. Expoziþia derulatã sub titulatura Penitenþã, Artã ºi Speranþã”, va debuta în data de 25 mai 2017, începând cu orele 12.00, iar lucrãrile vor fi expuse publicului pânã la data de 10.06.2017. La evenimentul din municipiul Deva participã cu lucrãri deþinuþi din 16 penitenciare din þarã. ”Lucrãrile expoziþionale sunt realizate de cãtre deþinuþii custodiaþi în penitenciarele Aiud, Arad, Bacãu, Codlea, Craiova, Deva, Drobeta Turnu Severin, Gherla, Iaºi, Mãrgineni,

Oradea, Satu Mare, Tichileºti, Târgu Jiu, Timiºoara ºi Vaslui. Prin desfãºurarea acestei activitãþi se preconizeazã formarea unor atitudini prosociale, încurajarea afirmãrii persoanelor private de libertate în domeniul artistic, participarea acestora la activitãþi valorizatoare, dezvoltarea relaþiilor de colaborare cu unitãþile penitenciare din þarã, precum ºi cu partenerii externi din comunitate, care pot sprijini organizarea ºi desfãºurarea activitãþilor artistice, precum ºi promovarea în comunitate a unei imagini pozitive a sistemului penitenciar ºi a problematicii reintegrãrii sociale a persoanelor private de libertate”, spun reprezentanþii Panitenciarului Deva, organizatorii evenimentului. Maximilian GÂNJU

Î pasãrea Phoenix, reîntinereºte an de an, pentru cã avem resursele necesare (...) pentru ca acest festival sã meargã, mai departe, mai departe ºi mai departe, astfel încât sã arãtãm lumii cã acest colþ de rai carpatic, aceastã Grãdinã a Maicii Domnului sã fie prezentatã la adevãrata valoare”, spune Paul Bordaº, coordonatorul proiectului. Lucrãrile fotografilor sunt cuprinse în catalogul Fotogeografica 2017, aici

fiind incluse, pe lângã fotografiile premiate pe cele douã secþiuni wildlife ori peisaj, ºi cele mai reuºite lucrãri din galeria foto a concursului. Salonul este deschis pânã pe 8 iunie ºi reuneºte lucrãri realizate de peste 180 împãtimiþi ai artei fotografice din toatã þara. Proiectul a fost derulat de Casa de Culturã a Studenþilor Bucureºti, sub egida Ministerului Tineretului ºi Sportului. Maximilian GÂNJU

Universitatea din Petroºani ºi-a demarat acþiunea de atragere a viitorilor studenþi

I

nstituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a demarat o campanie de ”recrutare” a studenþilor, iar profesorii universitari de la Petroºani îºi cautã viitorii ingineri în zonele cu tradiþie minierã. Fie cã este vorba de Gorj, Alba ori chiar Caraº- Severin, judeþe unde sunt mulþi specialiºti pregãtiþi la Petroºani, conducerea instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului mizeazã pe ajutorul celor care au învãþat meserie la fostul Institut de Mine. Aceºtia îºi pot încuraja copiii, absolvenþi de liceu, sã studieze ingineria ori alte specializãri la Petroºani. ”Caravana” a ajuns ieri la Novaci, însã conducerea Universitãþii din Petroºani nu s-a rezumat la promovarea clasicã, respectiv de a le da elevilor câteva broºuri. ”La Novaci avem acþiunea de promovare la mai multe licee ºi am organizat ºi un meci de

fotbal cu reprezentanþii elevilor ºi ai cadrelor didactice de acolo, de la Novaci. Avem acþiuni cam în toate liceele din judeþul Gorj, iar de sãptãmâna mergem ºi în liceele de la Horezu (n.r. Vâlcea) ºi Berbeºti. O parte dintre absolvenþii de liceu din aceste zone au pãrinþi absolvenþi ai fostului Istitut de Mine Petroºani. Mulþi lucreazã încã în domeniul minier, în carierele din Gorj, de la Rovinari, Motru, Roºia, etc. Pãrinþii le pot povesti copiilor despre universitatea noastrã, despre calitatea învãþãmântului ºi din acest motiv mizãm ºi pe sprijinul pe care-l pot acorda pãrinþii”, a

declarat rectorul Universitãþii din Petroºani, prof. dr. Sorin Radu. Instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a derulat acþiuni asemãnãtoare ºi în judeþul Hunedoara, Alba, Caraº-Sverin. ”Am avut acþiuni ºi la licee din Oþelu Roºu, Brad, Abrud, Câmpeni, Baia de Arieº, din zone de unde avem studenþi ºi au tradiþie minierã. (…) Mineritul încã este necesar în România, pentru cã în afarã de cãrbune sunt ºi alte resurse minerale”, mai spune rectorul Universitãþii Petroºani. Maximilian GÂNJU

ntrebãri de culturã generalã, legate de istoria recentã, dar ºi de cea milenarã, locuri ºi oameni, vor fi scoºi în actualitate, în cadrul unui concurs devenit deja tradiþie.

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida organizeazã cea de-a VI-a ediþie a concursului “Petroºani, ieri...azi”. Municipalitatea de la Petroºani susþine financiar evenimentul. “Activitãþile extraºcolare reprezintã, pentru elevi, ºansa unei dezvoltãri

Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc a lansat programul "Litoralul pentru toþi"

armonioase, iar cei care sunt implicaþi în astfel de activitãþi descoperã disciplina atât de necesarã pentru clãdirea unui viitor de succes. Fiecare elev care se implicã în activitãþile extraºcolare trebuie susþinut ºi încurajat”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida a solicitat suma de 1600 de lei pentru organizarea concursului “Petroºani, ieri…azi”. Suma urmeazã a fi folositã la premierea participanþilor. “Acesta este un concurs

care vine în sprijinul procesului de educare a tinerei generaþii, prin activitãþi extracurriculare, testând aptitudinile sportive ºi artistice ale tinerilor din Valea Jiului, dar ºi cunoºtinþele lor în diverse domenii precum: geografie, istorie, economie, culturã ºi turism”, mai spune primarul municipiului Petroºani. La evenimentul care va avea loc în data de 31 mai vor participa elevi de la 9 unitãþi de învãþãmânt din întreaga Vale a Jiului. Dascãlii au iniþiat acest concurs în urmã cu ºase ani pentru ca elevii sã acumuleze mai multe cunoºtinþe despre zona în care trãiesc. Monika BACIU

F

ederaþia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a lansat programul "Litoralul pentru toþi", ediþia de primãvarã, care se va derula pânã la 18 iunie. Potrivit FPTR, pentru a veni în sprijinul turiºtilor, lansarea acestei ediþii beneficiazã de aceleaºi tarife din ediþia de toamnã 2016. Tarifele lansate prin programul special "Litoralul pentru toþi" sunt mai mici cu pânã la 50% faþã de cele din vârf de sezon, iar hotelierii au pus la dispoziþie locuri la tarife reduse pentru cel puþin 5.000 de turiºti. Tarifele maxime pentru zona Mamaia — Constanþa — Eforie, ajung în aceasta ediþie (sejur 6 nopþi/persoana) pânã la 205 lei la hotel de o stea, 235 lei la hotel 2 stele ºi 265 lei la hotel 3 stele, fãrã mic dejun. Cu mic dejun tarifele vor fi de 315 lei la Hotel de 2 stele, 425 lei la Hotel 3 stele, 485 lei la Hotel de 4 stele ºi 605 lei la hotel de 5 stele În sudul litoralului (staþiunile Costineºti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche), tarifele ajung în aceastã ediþie (sejur 6 nopþi/persoanã) pânã la 159 lei la hotel de o stea, 179 lei la hotel de 2 stele, 199 lei la hotel de 3 stele, fãrã mic dejun, respectiv la 269 lei la hotel de 2 stele, 329 lei la hotel de 3 stele, 379 lei la hotel de 4 stele ºi 469 lei la hotel de 5 stele, cu mic dejun. Pânã în prezent s-au înscris în program 12 hoteluri din toate staþiunile de pe litoral, care pun la dispoziþie 1.450 de locuri pe serie, ceea ce înseamnã cã aproximativ 5.000 de turiºti vor putea beneficia de vacanþe, la tarife reduse, pe litoralul românesc.

Femeie cercetatã cã fura curent electric

oliþiºtii din Petroºani au P fãcut verificãri ºi au

depistat o femeie care realizase o instalaþie artizanalã cu ajutorul cãreia fura curent electric.

Cãutat de poliþiºti pentru fugã de la locul accidentului

A

cesta a lovit un adolescent pe o trecere de pietoni ºi l-a rãnit uºor, însã în loc sã anunþe autoritãþile a fugit de la locul evenimentului. Accidentul a avut loc în Deva, iar poliþiºtii îl cautã pe vinovat. ”În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã minorul, elev al unei ºcoli generale din municipiul Deva, în jurul orei 07:50, în timp ce se

afla în traversarea neregulamentarã a strãzii Mihai Viteazul, din Deva, a fost surprins ºi accidentat de un autoturism care se deplasa din direcþia Calea Zarandului spre Piaþa Agroalimentarã, iar conducãtorul auto a pãrãsit locul accidentului. În urma evenimentului rutier a rezultat vãtãmarea corporalã uºoarã a minorului, care s-a deplasat la Spitalul Judeþean Deva, în vederea acordãrii de îngrijiri medicale”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu,

Acum, aceasta este cercetatã penal pentru fapta sa. „În data de 22.05.2017, poliþiºtii Biroului Ordine Publicã Petroºani au efectuat o acþiune în urma cãreia a fost depistatã o femeie de 59 de ani, din municipiul Petroºani, care era branºatã ilegal la reþeaua electricã. În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunilor de executarea sau folosirea de instalaþii clandestine în scopul racordãrii directe la reþeaua electricã ºi de furt de

purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au deschis un dosar penal ºi îl cautã pe ºoferul fugar. Persoanele care pot furniza informaþii utile anchetei, sunt rugate sã apeleze numãrul de urgenþã 112 sau sã se adreseze Poliþiei Municipiului Deva. Maximilian GÂNJU

energie electric”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Zeci de oameni care locuiesc în Valea Jiului sunt debranºaþi periodic pentru neplata facturilor la energia electricã, însã, o parte dintre ei se aleg mai apoi cu dosare penalã, dupã ce se branºeazã ilegal la

reþelele de energie. De altfel, ultimul eveniment major ce a avut loc ºi în oraºul Petrila a scos la ivealã faptul cã incendiul care s-a produs în blocul turn din Cartierul 8 Martie a pornit de la instalaþiile cu care locatarii sustrãgeau curent electric direct din reþea. Diana MITRACHE