CVJ NR. 1343 MARTI 23 MAI 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1343

Cronica Vãii Jiului Marti, 23 Mai 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Aºteaptã soluþionarea contestaþiilor rumul spre Parâng va fi D asfaltat abia dupã

ce vor fi soluþionate contestaþiile. Licitaþia organizatã de Consiliului Judeþean Hunedoara pentru modernizarea drumului spre Parâng a fost contestatã. Un proiect major pentru dezvoltarea turismului în Parâng este blocat de contestaþii. Contractul privind modernizarea drumului judeþean spre Parâng a fost scos la licitaþie de Consiliul Judeþean Hunedoara, administratorul carosabilului, însã este blocat de contestaþii. Oficialii instituþiei judeþene aºteaptã soluþionarea contestaþiilor. “Pentru Cabana Rusu – Parâng

aºteptãm soluþionarea. În momentul în care va fi definitivatã, în cel mai scurt timp începem drumul pe zona respectivã”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Contractul privind „Modernizare DJ 709F: DN 7A-Cabana Rusu-Masivul Parâng, km 6+600-10+325, judeþul Hunedoara” a fost estimatã la suma de 16.596.526 lei pentru cei 3.725 metri de drum. Existã însã o serie de criterii ce trebuie avute în vedere, þinând cont de faptul cã drumul se aflã într-o zonã specialã. Monika BACIU

Greaua moºtenire invocatã la CEH

Stancu vorbeºte de existenþa siguranþei, ITM ÎL CONTRAZICE

M

inerii se confruntã cu lipsuri, nu de ieri de azi, ci de ani de zile. Viorel Stancu, directorul general al CEH, susþine cã lipsurile din subteran nu pun în pericol sãnãtatea ºi securitatea lucrãtorilor. Mai mult, el pune lipsurile pe seama grelei moºteniri. În schimb, datele Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara aratã cã existã probleme grave în subteran. >>> PAGINA A 3-A

Gropi pe drumul spre Petrila asfaltate de administraþia din Petroºani

M

ai multe gropi, de diverse dimensiuni, pun în pericol circulaþia spre Petrila, imediat în apropierea trecerii la nivel cu calea feratã. Din cauza lor, ºoferii fac manevre imprudente, iar totul cade în sarcina celor de la Petroºani. „Aici, ºoferii cautã sã evite gropile ºi mai rãu fac, cã strada este îngustã ºi intrã pe contrasens. Sunt gropi mari ºi, dacã nu încercã sã le eviþi, atunci îþi

rupi maºina”, a spus unul dintre ºoferii revoltaþi de starea drumului. Administraþia de la Petroºani, de care aparþine artera rutierã, pentru cã municipiul se terminã la barierã, spune cã plombarea acestor gropi este în

proiect ºi cã muncitorii vor ajunge ºi acolo. Pânã acum nu s-a ajuns din cauza vremii ploioase, care a îngreunat mult toate eforturile de asfaltare. „Nu putem sã fim peste tot ºi nici vremea nu prea ne ajutã. Plouând, e mai complicat. Porþiunea aceea din drum aparþine de Petroºani ºi sunt douã sau trei gropi acolo, care sunt deja prinse în programul de reparaþii”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Din aceastã sãptãmânã, au început lucrãrile de

plombare ºi asfaltare a strãzilor din Colonia Petroºani. Ample operaþiuni sunt acum pe stradã pe care este Societatea de distribuþie a apei, iar lucrãrile vor continua. „Una dintre cele mai afectate strãzi este Cuza Vodã, dar ºi Lunca. Lucrãm ºi pe Maleia ºi în Colonie ºi apoi sunt toate celelalte strãzi în program,

inclusiv drumul spre Petrila”, a mai precizat primarul din Petroºani. În plus, primãria din Petroºani, prin serviciul de specialitate, a scos la licitaþie lucrãrile de asfaltare a arterei din DN 66, porþiunea din ºoseaua de centurã, pe care acum a plombat-o. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Absolvenþii, aºteptaþi sã devinã ºomeri, dacã nu au alte planuri D acã nu vor sã continue ºcoala, ori nu îºi gãsesc de lucru, absolvenþii sunt aºteptaþi la sediile agenþiilor locale.

Într-o sãptãmânã devin absolvenþi elevii din clasele a XII-a, dar ºi studenþii, iar începând cu aceastã datã, ei trebuie sã se înscrie în baza de date a agenþiilor din oraºele lor, pentru cã altfel, riscã sã rãmânã ºi fãrã ºomaj. „Noi aºteptãm toþi absolvenþii, indiferent de nivelul studiilor. Fiecare absolvent trebuie sã ne dovedeascã faptul cã îºi cautã primul loc de muncã,

dupã absolvire, dacã nu doreºte sã urmeze un alt nivel de pregãtire în învãþãmânt. Asta înseamnã cã trebuie sã se înregistreze în baza noastrã de date, pentru a-ºi cãuta un loc de muncã, sau la un furnizor privat de servicii de mediere. Dacã fac acest pas, ºi noi nu reuºim sã le oferim un loc de muncã, dupã 60 de zile de la absolvire, pot beneficia de indemnizaþie de ºomaj”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Tinerii absolvenþi, fie cã au terminat doar liceul, o ºcoalã profesionalã, sau au studii superioare, pot, timp de douã

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Mai 2017

luni, sã se înscrie, iar la final, dacã nu gãsesc de lucru, pot deveni ºomeri. Indemnizaþia, însã, o primesc o jumãtate de an ºi suma nu este foarte mare. „Dacã nu îºi vor gãsi un loc de muncã, atunci dupã 60 de zile de la data absolvirii, pot solicita indemnizaþie de ºomaj, care, în momentul de faþã, are valoarea de 250 de lei, indiferent de nivelul studiilor ºi se acordã pe 6 luni de zile”, a mai adãugat ºefa Agenþiei Locale din Petroºani. Zeci de tineri apeleazã, la finalul ºcolii, în fiecare an, la serviciile agenþiilor locale de

ocupare ºi formare profesionalã. Angajaþii acestui serviciu, însã, spun cã trebuie sã þinã cont de perioada de timp în care sunt nevoiþi sã se încadreze, pentru cã, ajutorul de ºomaj se poate acorda doar în intervalul de timp prevãzut de lege. Diana MITRACHE

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã A MURIT

G

uvernul Grindeanu a îngropat unitatea de asistenþã tehnicã Guvernamentalã, inauguratã de Dacian Cioloº, fostul premier al României. Biroul a fost înfiinþat pentru a veni în sprijinul autoritãþilor locale din Valea Jiului. Acum, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, înlocuieºte biroul cu o caravanã. ”Am pornit o

ALARMÃ DE CUTREMUR, miercuri! ei 41.000 de locuitori ai C Petroºaniului vor avea ocazia sã afle ce e de fãcut, miercuri dimineaþã, dupã ce, în jurul orei 9 dimineaþa are loc un puternic cutremur, cu epicentrul la Haþeg.

Echipele de intervenþie vor face demonstraþii în centrul oraºului ºi vor angrena populaþia, ºcolile ºi administraþia localã în exerciþiul de salvare. Conform scenariului, în municipiul Petroºani, care este situat la o distanþã de

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

campanie care se va desfãºura în toate regiunile þãrii, inclusiv în Bucureºti în ceea ce priveºte consilierea pe care trebuie sã o acordãm în vederea facilitãrii absorbþiei fondurilor europene. Este vorba despre o caravanã care va veni în fiecare regiune. Nu ºtiu ce a fãcut Guvernul Cioloº anul trecut, decât cã nu a fãcut nimic”, declarat Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene. Cere ºi þi se va da. Acesta este principiul pe care se bazeazã ministrul 98 km de municipiul Deva, în data de 24 mai, la ora 9,03, se resimte cutremurul ce are loc în zona oraºului Haþeg, cu magnitudinea de 6,2 pe scara Richter. Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã, va transmite în mod operativ avertizarea de calamitate la primãria municipiului Petroºani, iar la ora 9,11 este convocat, în ºedinþa extraordinarã, comitetul local de intervenþii. Se dã alarma ºi în Petroºani, lângã ªcoala IG Duca sediul vechi, echipele gãsesc, la clãdirea în construcþie, doi muncitori, care au fost prinºi sub schele, iar o persoanã a rãmas la etaj, fãrã posibilitãþi de a se evacua. De asemenea s-a constatat cã la Casa de Culturã s-a prãbuºit scara interioarã, iar un muncitor care lucra pe acoperiº a rãmas blocat. În plus, în pericol sunt ºi 60 de elevi de la ºcoala generalã IG Duca, iar în situaþia datã, nu se pot autoevacua, necesitând sprijin de la formaþiunile de intervenþie

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Fondurilor Europene. Adicã, dacã primarii cer un astfel de centru, vor avea. ”Ce pot sã vã spun este cã dacã existã aceastã nevoie de a exista un centru de formare ºi de consiliere, la solicitarea consiliului judeþean ºi a tuturor autoritãþilor locale din Valea Jiului putem sã facem acest lucru. Scopul caravanei este de altfel de a arãta, de a demonstra ºi de a explica modul în care fondurile europene pot fi accesate ºi de asemenea, de a culege de la potenþialii beneficiari propuneri ºi soluþii pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene, bineînþeles þinând cont de regulamentele europene. Ca o concluzie clarã, dacã se solicitã din partea autoritãþilor locale existenþa de un centru de consiliere, el se poate face”, a mai spus Rovana Plumb. Potrivit programului iniþiat de Guvernul Cioloº, anul trecut, Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã avea trei birouri locale, “cu rol de punct Vor fi angrenaþi, în acest exerciþiu, pompierii, Spitalul de urgenþã din Petroºani, administraþia localã, Crucea Roºie ºi toþi cei care pot da ajutor. Întreaga demonstraþie va avea loc în stradã ºi se va testa modul de acþiune în situaþii concrete Aºadar miercuri, aºteptaþi-vã sã auziþi alarma!. Diana MITRACHE

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

unic de contact pentru beneficiarii din zonele de intervenþie, localizate în Petroºani, Roºia Montanã ºi Vaslui. Pentru zonele pilot de intervenþie, instituþiile cu rol în gestiunea programelor cu finanþare de la Uniunea Europeanã ºi de la bugetul naþional, în coordonarea Unitãþii Guvernamentale de Asistenþã Tehnicã”. Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Mai 2017

Greaua moºtenire invocatã la CEH

Stancu vorbeºte de existenþa siguranþei, ITM ÎL CONTRAZICE

M

inerii se confruntã cu lipsuri, nu de ieri de azi, ci de ani de zile. Viorel Stancu, directorul general al CEH, susþine cã lipsurile din subteran nu pun în pericol sãnãtatea ºi securitatea lucrãtorilor. Mai mult, el pune lipsurile pe seama grelei moºteniri. În schimb, datele Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara aratã cã existã probleme grave în subteran. “Nu avem lipsuri atât de grave. Se simt lipsurile care nu sunt de acum. Eu lucrez de 25 de ani ºi niciodatã nu a fost huzur în subteran. Tot timpul au fost probleme cu aprovizionarea, cu materialele. Suntem un domeniu de niºã. În afarã de noi niºte piese, utilaje sau servicii nu le mai solicitã nimeni în România. Suntem singurii care mai avem activitate în subteran cu condiþii speciale. Suntem categorisiþi ca mine metanoase, singurii din România ºi singurii care folosim acest tip de echipament. Atunci producãtorii sunt foarte puþini, se miºcã foarte greu având ºi ei întrebãri legate de modalitatea

în termen a reviziilor la echipamentele electrice, pozare necorespunzãtoare a cablurilor electrice ºi neasigurarea spaþiului pentru efectuarea lucrãrilor de revizie de întreþinere a echipamentelor electrice”, a mai spus sursa citatã.

M

în care plãtim produsele ºi serviciile pe care le solicitã ºi aceste proceduri întârzie aprovizionarea în anumite momente. Avem probleme cu de toate, dar nu atât de grave încât sã le punã în pericol sãnãtatea ºi securitatea în subteran”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Controalele efectuate de ITM la Complexul Energetic Hunedoara îl contrazic pe Viorel Stancu. Au fost aplicate amenzi pentru nerespectarea condiþiilor de sãnãtate ºi securitate în muncã a angajaþilor din subteran. “La CEH au fost 26 de controale de la începutul anului, dintre care pentru boli profesionale – 7, maternitate – 1, controale de fond – 18. Mãsuri dispuse – 107, dar au

fost verificate 115 mãsuri, au fost verificate ºi din urmã. Au fost aplicate 106 avertismente ºi o amendã de 10.000 de lei la EM Lupeni pentru neconformitãþi descoperite pe partea de securitate în muncã, în special monografia de armare a fost nerespectatã”, a declarat Sorin Istrate, purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara. Problemele identificate de inspectorii de muncã sunt multiple ºi pun în pericol siguranþa lucrãtorilor. “Stâlpi de susþinere hidraulici cu defecte de etanºare, grinzi necuplate la abatajele frontale sau lucrãri miniere cu profil redus, fapt care îngreuneazã circulaþia personalului. Pe partea de electromecanicã s-au descoperit ceva echipamente defecte, neefectuarea

elczer, exemplu pentru Stancu

Mihael Melczer, fostul director general al Complexului Energetic Hunedoara, este un exemplu demn de urmat. Viorel Stancu, actualul director al CEH, spune cã va continua procesul de reparare al stâlpilor hidraulici. “Consider cã aceastã idee (repararea stâlpilor hidraulici de cãtre CEH-n.r.) este bunã, de la INSEMEX nu trebuie efectiv un aviz, ci este numai o modalitate prin care dânºii ne avizeazã o procedurã de lucru ºi continuãm cu aceastã activitate de reparare a stâlpilor care ne-a demonstrat cã este mult mai ieftinã decât cu un alt furnizor de stâlpi”, a mai spus sursa citatã. Mihael Melczer a decis ca stâlpii hidraulici sã fie reparaþi în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, limitând astfel cheltuielile. “Activitatea de reparaþii ºi

întreþinere a echipamentelor este în proces de reorganizare cu þinta extinderea capabilitãþii de reparare ºi mentenanþã. Printre acestea, un subiect important este repararea stâlpilor hidraulici individuali, proces care deja este în desfãºurare, calitatea produsului reparat fiind peste ceea ce oferã chiar producãtorul acestora. CEH va avea în foarte scurt timp posibilitatea recuperãrii stâlpilor hidraulici în procent de peste 90%. Am asimilat repararea totalã a stâlpului hidraulic individual (un echipament esenþial în tehnologiile noastre de exploatare), astfel încât vom scãdea costurile cu aceste reparaþii ºi vom putea asigura un grad ridicat de reutilizare a stâlpilor uzaþi. Firesc, pasul urmãtor va fi fabricarea integralã a acestui echipament, singurul lucru încã de obþinut este avizul specific eliberat de INSEMEX Petroºani. Se reduce astfel dependenþa de furnizorul de stâlpi. Extindem activitatea de reparaþii la cât mai multe echipamente din dotarea noastrã. Aceste operaþii se produc la atelierul mecanic de la SE Deva, unde am început ºi un program de prestãri servicii cãtre alte firme (prelucrãri mecanice, confecþii metalice etc.) ºi la atelierele minei Livezeni”, spunea Mihael Melczer înainte de a fi demis. La CEH s-ar putea produce ºi alte materiale necesare pentru subteran ºi nu numai. Monika BACIU

CEH trebuie separat. N u s e º t i e c â n d uvernul a aprobat G alocarea unui ajutor de stat pentru închiderea minelor necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. În aceste condiþii, CEH trebuie sã îºi separe activitatea. “CEH S.A. va gestiona ajutorul de stat pentru închiderea celor douã mine necompetitive asigurând evidenþe contabile precise ºi separate pentru fiecare dintre cele douã unitãþi care beneficiazã de ajutor de stat”, aratã actul normativ. La nivelul societãþii energetice, situaþia este

incertã. Pânã nu se vor cunoaºte toate datele problemei vizavi de situaþia juridicã a societãþii demersurile pentru separarea activitãþii miniere de cea energeticã sunt îngreunate. Directorul general al CEH susþine cã procesul poate dura cel puþin 6 luni de zile. “Noi am început demersurile de acum, dar ºtiind foarte bine situaþia juridicã a societãþii sau mai bine spus incertitudinea juridicã a societãþii fiind în insolvenþã/ieºiþi din insolvenþã, într-un mers normal dupã Legea Societãþilor Comerciale acest proces ar dura minim ºase luni de zile. Având în vedere incer-

titudinea juridicã a societãþii acest termen este minim de 6 luni, de la ºase luni în sus”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Ajutorul de stat pentru 2017 este o mãsurã de sprijin care face parte dintr-un plan mai amplu, ce include acordarea de ajutoare de stat ºi vizeazã închiderea minelor necompetitive din cadrul Societãþii Complexului Energetic Hunedoara. Aceste mãsuri de sprijin acoperã perioada 2016-2024, au fost notificate de autoritãþile române Comisiei Europene în anul 2016 ºi au fost autori-

zate prin Decizia C (2016) 7719 final din data de 24 noiembrie 2016. “Ministerul Energiei va monitoriza nivelul de acordare al ajutorului de stat astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþul cãrbunelui de o calitate similarã provenit din state terþe.

Totodatã, nerespectarea de cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara a condiþiilor incluse în Decizia Comisiei Europene, precum ºi a oricãror obligaþii asumate în vederea obþinerii ajutorului de stat, va determina aplicarea de cãtre Ministerul Energiei a mãsurilor necesare în vederea recuperãrii ajutorului de stat.

Prin urmare, ajutorul de stat se acordã cu respectarea prevederilor comunitare legale în domeniu, direct aplicabile României, în calitatea sa de stat membru UE”, aratã Guvernul. În paralel, CEH încearcã sã acceseze un ajutor de stat de tip SIEG pentru termocentrala de la Mintia. Monika BACIU

4 Actualitate

Rovana Plumb spune cã vor veni Greenline l-a deviat în þarã 5,2 miliarde de euro pe Bobora de la S subiectul termoficãrii C

Concursul regional de matematicã

«DISCIPOLII LUI PITAGORA»

Ediþia a XIII- a ,20 mai 2017, Lupeni, jud.Hunedoara

Din Valea Jiului: “EUROPA ESTE ªI AICI”

Oraºul Vãii Jiului, Lupeni, a fost gazda celei de-a XIIIa ediþii a Concursului Regional de Matematicã, «Discipolii lui Pitagora». Concursul a fost iniþiat în cadrul parteneriatului educaþional încheiat între profesorii de matematicã Velcea Emilia, de la ªc.Gimn. Nr.2 Lupeni,structurã a Liceului Teoretic «Mircea Eliade» ºi Victoria Giorgi de la ªc.Gimn. «Sf. Nicolae« Tg.-Jiu – Gorj – prima ediþie având loc la Lupeni în 2005. Scopul concursului : - stimularea interesului elevilor pentru studiul matematicii, astfel încât aceºtia sã fie cât mai bine pregãtiþi pentru standardele pe care societatea viitorului le propune. -evaluarea elevilor într-un mediu extern, diferit de cel al ºcolii în care învaþã zi de zi ºi obþinerea unei cât mai clare imagini asupra nivelul lor de pregãtire. Anul acesta au participat elevi din judeþele Hunedoara, Gorj, Dolj, Mehedinþi, Olt. Profesorii organizatori Velcea Emilia, Vlaicu Octavia, Carlugea Maria, Harangus Violeta, Mircea Adrian, Scutariu Daniela, Giorgi Victoria au fãcut totul ca delegaþiile sosite sã aibã un program adecvat spiritului de competiþie, dar ºi o binevenitã relaxare într-o excursie la munte – astãzi, când pentru ºcoalã ºi pentru premianþi se

gãsesc tot mai puþine resurse. A fost organizatã o zi plinã de activitãþi concursul de matematicã, festivitatea de premiere acordare de diplome ºi premii, dar ºi miniexcursii la Câmpul lui Neag, Cheile Buþii, Valea de Peºti, Cascada Lupeni. Concursul a fost finanþat de Primãria Lupeni, cãreia îi mulþumim, ºi de coordonatori. O zonã pitoreascã a spaþiului cuprins între înaltele ramificaþii ale Munþilor Retezat, Vâlcan, Parâng ºi ªureanu, Valea Jiului de Vest a fost numitã în ultimii ani o «Vale a Plângerii» bântuitã de ºomaj, de crizã postcomunistã, de crizã economicã, este lipsitã azi de poluare, dar ºi de resurse pentru dezvoltare - aceºti elevi ºi profesorii lor vor sã demonstreze o datã în plus cã un astfel de loc de þarã nu trebuie abandonat, nici ostracizat ci sprijinit pentru dezvoltare durabilã. EUROPA ESTE ªI ÎN LUPENI!. Câºtigãtorii concursului au fost:

CLASA A IV-A

PREMIUL I

VLAD ANDREI ROBERT -Slatina - Olt AMARIOANEI MÃDÃLIN Tg.-Cãrbuneºti -Gorj ANGHELOIU DAVID Tg-Jiu -Gorj BORCAN ADRIAN -TgCãrbuneºti -Gorj

BUJU ªTEFÃNIA Tg-Jiu -Gorj ENACHE MIHAI -Tg-Jiu –Gorj GAINARU MARIA -Motru –Gorj LEPADATU VLAD -Motru - Gorj RUGEANU ANDREI –Tg-Jiu –Gorj SECOTA TEODORA -Tg-Jiu –Gorj TITERLEA ªTEFAN -Tg-Jiu- Gorj VAIDA SAMFIRA -Tg-Jiu –Gorj

PREMIUL II

BOLTASU TEODOR -Tg-Jiu-Gorj ENESCU ROBERT -Drobeta –Tr.Severin Mehedinþi LIªIÞA DENIS -Tg-Jiu -Gorj LOGASCU ªTEFANIA -Tg-Jiu –Gorj TROTEA ALVARO -Filiaºi - Dolj

* * *

CLASA A V-A PREMIUL I VERSANSZKI RAULSc. Gimn.Nr.2 -LupeniHunedoara BUJOR IONUÞ -Tg-Jiu –Gorj ILIESCU DAVID -Drobeta-Tr-SeverinMehedinþi PREMIUL II BULEAUCA DARIUS -Tg-Jiu -Gorj PASÃRE CRISTINA -Tg-Jiu-Gorj PREMIUL III CURELEA MAGDA

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Mai 2017

-Tg-Jiu-Gorj NITU VLAD -Tg-Jiu-Gorj MENÞIUNI TRUNCHI DENIS -Filiasi –Dolj DUDUIANU CRISTINA Sc.Gimn. 2 -Lupeni –Hunedoara CARAGEA DALIA -Tg-Jiu -Gorj

-Tg-Jiu –Gorj IACOBESCU DARIA -Tg-Jiu –Gorj GINGU ALEXANDRA -Filiaºi-Dolj STAICULESCU ALEXANDRU -FiliaºiDolj

* * *

PREMIUL I NUTA ALEXANDRU -Vulcan-Hunedoara PREMIUL II PASÃRE DENIS FLORIN -Tg-Cãrbuneºti -Gorj PREMIUL III CRISTESCU ANDREI -Brad-Hunedoara ILEA MARIO -Novaci- Gorj PASÃRE VLADUT FLAVIUS Tg-Cãrbuneºti -Gorj TUNSEANU CRISTIAN -Tg-Cãrbuneºti -Gorj MENÞIUNI AVRAM DRAGOª -Motru -Gorj LEACH ANTONIA -Brad -Hunedoara

CLASA A VI-A PREMIUL I SAVU RÃZVAN -Tg.-Jiu –Gorj PREMIUL II DONICA ION - ªc. Gimn. Nr.2 -Lupeni-HD PREMIUL III RUªEÞ ALINA -Motru -Gorj TANASE NICOLESCU TEODOR -Tg-Cãrbuneºti -Gorj MENÞIUNI LUNTRARU ALEXANDRA Tg-Cãrbuneºti -Gorj TUDORACHE LUCIA -Motru –Gorj CASIU COSMINA -Filiaºi –Dolj STANICA ANDREI

* * *

CLASA A VII-A

Încep înscrierile la examenul de bacalaureat bsolvenþii de liceu sunt A aºteptaþi sã îºi depunã cererile de înscriere în vederea susþinerii examenului de bacalaureat. Prima etapã de înscriere are loc în perioada 22 – 26 mai. La prima sesiune a examenului de bacalaureat pot participa absolvenþii seriei curente, dar ºi absolvenþii din seriile anterioare, care nu au promovat examenul maturitãþii. Primele probe din cadrul examenului de bacalaureat încep în data de 8 iunie. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaþiei, în intervalul 8-9 iunie, candidaþii vor susþine evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã (proba B), iar în

BONTEA ELENA -Motru-Gorj ROGOVEANU TUDOR -Brad- Hunedoara

* * *

CLASA A VIII-A PREMIUL I VASILE MARIAN -Drobeta –Tr.SeverinMehedinþi PREMIUL II GROZA IULIA - Motru-Gorj POPA LAURA DENIªA -Drobeta –Tr-SeverinMehedinþi PREMIUL III ALDEA DÃNUÞ -Filiaºi- Dolj MENÞIUNI NIÞESCU ADRIANA -Petroºani-Hunedoara BREZNICEANU MIHAI -Motru –Gorj ANGHELUS ANCA -Lupeni-Hunedoara FELICITÃRI participanþilor! Prof.coordonatori: Velcea Emilia ºi Giorgi Victoria

perioada 9-13 iunie, va avea loc evaluarea competenþelor digitale (proba D). În perioada 14-16 iunie, absolvenþii de liceu vor susþine evaluarea competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã (proba C). Prima probã scrisã va avea loc în data de 26 iunie cu proba scrisã la limba ºi literatura românã. În 27 iunie are loc proba scrisã la limba ºi literatura maternã, iar în 28 iunie candidaþii vor susþine examenul la proba obligatorie a profilului. Pe data de 30 iunie are loc proba la alegere a profilului ºi specializãrii. Rezultatele preliminare vor fi afiºate în data de 5 iulie. În aceeaºi zi se pot depune ºi contestaþiile, iar rezultatele finale vor fi afiºate pe data de 10 iulie. Monika BACIU

ositã în vizitã în Valea Jiului, la semnarea celui mai mare proiect european de finanþare din Valea Jiului ºi primul din România, din acest exerciþiu financiar, ministrul fondurilor europene Rovana Plumb a spus cã peste 5 miliarde de euro urmeazã sã vinã pe diverse proiecte. Nu a ratat ocazia sã spunã cã guvernul anterior a avut rata de absorbþie a banilor europeni zero, iar acum toate autoritãþile de management sunt în faza de acreditare. „La începutul anului vorbim de absorbþie zero a fondurilor europene, aºa cum am declarat-o, de fiecare datã. Obiectivul nostru pentru 2017 este de a trimite proiectele ºi de aduce în þarã, 5,2 miliarde de euro. Cele 5,2 miliarde se compun din 2,9 miliarde de euro, pe politica de coeziune, iar diferenþa este pe plãþi directe, pe pilonul II al economiei europene de dezvoltare”, a spus Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene. Fonduri europene vin ºi la Apa Serv, iar proiectul de finanþare a fost semnat vineri, fiind primul din România, însã, Rovana Plumb a spus cã mai sunt în aºteptare ºi altele, la nivel naþional. „La nivel naþional avem în lucru încã douã proiecte, pânã la concurenþa sumei de 468 de milioane de euro, împreunã

ªi-a pierdut copilul de numai cinci ani

U

n minor în vârstã de cinci ani a fost gãsit rãtãcind într-un sens giratoriu din municipiul Deva. Mulþi ºoferi l-au vãzut pe copil plângând ºi au alertat autoritãþile. ”În jurul orei 21.20, o patrulã auto a Poliþiei Locale Deva a fost alertatã cã în sensul giratoriu situat la intersecþia dintre Bulevardele 22 Decembrie ºi Nicolae Bãlcescu, din municipiul Deva, se aflã un

cu acesta de 90 de milioane de euro. De 380 de milioane de euro, pentru douã judeþe. Este vorba despre Vrancea ºi Alba, care presupun extinderea reþelei de apã ºi canalizare în cele douã judeþe. Aºteptãm finalizarea de la CE ca sã semnãm ºi celelalte douã contracte. De semenea, avem în vedere, pânã la sfârºitul anului, ca proiectul podului de la Brãila de 460 de milioane de euro ºi sã intre în finanþare, ca proiecte mari ”, a adãugat ministrul. În plus, ministrul fondurilor europene spune cã vor veni bani europeni ºi pentru reconversia profesionalã. „Sunt în pregãtire ghidurile pentru tot ce înseamnã formare profesionalã ºi traininguri. De asemenea, este în faza de pregãtire finalã ghidul aferent proiectului Garanþia pentru Tineret, de 500 de milioane de euro, proiect pe care l-am lãsat la sfârºitul anului 2015, când am ieºit de la guvernare, care se adreseazã celor 461.000 de

tineri cu vârste între 16 ºi 24 ani, care vor avea posibilitatea sã fie consiliaþi, îndrumaþi, în funcþie de abilitãþile lor, cãtre diverse locuri de muncã ”, a conchis ministrul Rovana Plumb. Pentru 2017, ministrul Rovana Plumb spune cã obiectivul ministerului pe care îl reprezintã, cu privire la absorbþia fondurilor externe, este de 9 %, pentru urmãtorul an de 26%. În acest moment, pentru Valea Jiului mai sunt douã proiecte de finanþare de 6 milioane de euro, proiecte aflate în faza de precontractare, pe POR (Programul Operaþional Regional), la Uricani. Judeþul Hunedoara are pe POR, nu mai puþin de 39 de proiecte, care se vor desfãºura în: Petrila, Orãºtie, Hunedoara, Cãlan, Uricani, Petroºani, iar alte 100 de proiecte sunt depuse pe Programul Operaþional Capital Uman (POCU), ca ºi alte 7 pe programul de Infrastructurã Mare. Diana MITRACHE

copil de aproximativ 5 ani, singur, care plânge ºi afirmã cã nu ºtie unde îi sunt pãrinþii ºi nici unde locuieºte. Echipajul Poliþiei Locale a preluat minorul (…) ºi a trecut imediat la cãutarea familiei acestuia. În jurul orei 22.00, pãrinþii copilului au anunþat dispariþia sa la Poliþia Municipiului Deva, de unde au fost îndrumaþi cãtre sediul Poliþiei Locale Deva, unde se afla minorul”, a declarat, Teodor Bãlan, purtãtor de cuvânt al Serviciului Public de Poliþie Localã Deva. Poliþiºtii locali l-au încredinþat pe copil mamei sale, o tânãrã de 25 de ani, din municipiul Deva, în baza unui proces-verbal. Totodatã, femeia a fost sancþionatã pentru cã nu ºi-a supravegheat copilul. Maximilian GÂNJU

are-i legãtura între greenline ºi termoficare? Probabil Valea Jiului. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, s-a lãsat dus de val sau chiar de greenline-ul, încã tot la stadiul de proiect, în timpul dezbaterii publice pe tema termoficãrii, eveniment care a avut loc la finalul sãptãmânii trecute, la Petroºani.

decât la mine”, a spus printre altele, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora. Preºedintele Consiliului Judeþean a vorbit ºi de dinamicã economicã a termoficãrii, însã abãtându-se de multe ori de la traseu. “Dorinþa dumneavoastrã de a lucra sub o formulã asociativã este o idee nemaipomenitã. Eu am discutat ºi cu domnii primari din Valea

Timp ce mai bine de 20 de minute, Mircea Bobora a explicat diferite lucruri, despre teorii despre evoluþia lucrurilor, vinovãþii, nevinovãþii sau chiar greenline. Mai mult, preºedintele instituþiei judeþene a venit ºi cu niºte exemple ale unei formaþiuni agricole din Þara Haþegului, fãcând referire la formele asociative de colaborare (Asociaþii de Dezvoltare Intercomunitarã) “O hibã mare o am eu, cã nu am abilitatea, cunoºtinþele ºi înclinaþia geneticã de a lucra în forme asociative. În Þara Haþegului e o formaþie îndrãgitã pe domeniul agricol între o zonã din Franþa ºi þara Haþegului ºi francezii s-au crucit câte tractoare de o anumitã putere existã, ºi corelarea între puterea maºinii ºi suprafaþa pe care trebuie sã o acopere ca sã fie eficientã investiþia (…). La dumneavoastrã dorinþa asociativã existã mult mai pregnant

Jiului ºi au avut înþelegere, inclusiv, vorbim de un pachet de servicii, de ceea ce înseamnã fonduri europene pe zona greenline, zona transportului ecologic, pentru cã Bruxelles-ul se focuseazã pe o zonã de investiþii. Preocuparea masivã este pe ceea ce înseamnã reducerea de emisii de CO2”, a spus Mircea Bobora. Mircea Bobora a precizat însã ºi faptul cã dacã termocentrala de la Paroºeni nu mai furnizeazã agent termic pierde bonusul de cogenerare, fapt care ar îngreuna ºi mai mult activitatea Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU

Schimbãri la Antifraudã Deva

E

xecutivul a decis eliberarea din funcþie a adjuncþilor inspectorilor generali de la mai multe direcþii regionale antifraudã fiscalã, printre ele fiind ºi cea din Deva. Nicolae Silviu Mãrginean a fost numit ca inspector general-adjunct la Direcþia regionalã antifraudã fiscalã 5 Deva, dupã ce premierul a decis eliberarea din funcþie a lui Ioan Sabo. Mãrginean va conduce Direcþia Antifraudei Fiscale pe Regiunea Vest, care cuprinde judeþele Timiº, Arad, Hunedoara ºi Caraº Severin. Acesta este de loc din Orãºtie ºi a activat în instituþia amintitã, în funcþia de inspector, încã de la înfiinþarea acesteia, din anul 2013. (M. GÂNJU) GÂNJU)