Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1342
Cronica Vãii Jiului Luni, 22 Mai 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Marfar deraiat pe linia feratã Livezeni-Petroºani
U
n vagon din componenþa unei garnituri care transporta huila de la Complexul Energetic Hunedoara a deraiat, sâmbãtã, în apropiere de Staþia CF Livezeni din Petroºani. Trenul de marfã venea de la Iscroni –Aninoasa cãtre Petroºani ºi înainte de a intra pe dubla care merge spre Simeria, ultimul vagon a sãrit de pe ºine. Circulaþia feroviarã a fost blocatã
între Petroºani ºi Lupeni, însã reprezentanþii CFR spun cã abia la miezul nopþii ar fi trebuit sã treacã un alt marfar. Cum trenuri de pasageri între Petroºani ºi Lupeni nu mai existã, pagubele provocate de întreruperea circulaþiei sunt minore. Vagonul sãrit de pe ºine a fost repus cu ajutorul unui "sabot", iar reprezentanþii CFR cât ºi poliþiºtii TF Petroºani fac cercetãri în acest caz. Maximilian GÂNJU
CEH a câºtigat procesul cu Garda de Mediu
C
omplexul Energetic Hunedoara a obþinut, în instanþã, anularea suspendãrii activitãþii de la Termocentrala Paroºeni. Judecãtoria Petroºani s-a pronunþat în dosarul dintre CEH ºi Garda de Mediu, soluþia fiind favorabilã, parþial, Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 2-A
9 victime într-un accident rutier la Meriºor u mai puþin de 9 N oameni, dintre care 4 copii, s-au ales cu fracturi ºi contuzii puternice în urma unui accident rutier ce s-a produs în zona Meriºor, pe serpentine, sâmbãtã, în jurul orei 14,30. Cele douã maºini implicate în accident au fost serios avariate ºi unul dintre pasageri, o fetiþã de 7 ani a fost transportatã cu ambulanþa la spitalul din Timiºoara. „9 victime sunt în total, dintre care 5 adulþi, 2 bãrbaþi ºi 3 femei , care
prezintã multiple leziuni, contuzii ºi traumatisme la nivelul toracelui, cranian, la nivelul membrelor ºi 4 minori, cu vârste între 7 ºi 16 ani, care au multiple contuzii ºi leziuni la nivelul toracelui ºi al membrelor. O fetiþã de 7 ani este trimisã cu o ambulanþã la Pediatrie Timiºoara, pentru cã are fracturã de femur”, a declarat dr. Cãlin Dumitrescu, purtãtor de cuvânt al Serviciului de Ambulanþã Deva. Poliþiºtii fac verificãri pentru a stabili cum s-a produs accidentul, dar susþin cã totul s-a produs din cauza unuia dintre
ºoferi, care a intrat pe contrasens. „Un bãrbat în vârstã de 69 de ani, din judeþul Gorj, în timp ce conducea un autoturism pe DN66, direcþia Haþeg-Petroºani, pe raza localitãþii Meriºor, nu a adaptat viteza de
deplasare într-o curbã, a pãtruns pe contrasens ºi a intrat în coliziune cu autoturismul condus de un bãrbat în vârstã de 49 de ani, din Petroºani. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea gravã a trei persoane (conducãtorul
auto care a produs evenimentul rutier ºi un pasager din autoturismul condus de acesta, precum ºi o pasagerã în vârstã de 7 ani, din celãlalt autoturism) ºi rãnirea uºoarã a 6 persoane (conducãtorul autoturismului care circula regulamentar ºi 5 pasageri din autoturismul condus de acesta). În cauzã a fost întocmit dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Traficul a fost întrerupt minute bune ºi s-a circulat pe un singur sens, pânã la finalizarea anchetei de la faþa locului. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Mai 2017
CEH a câºtigat procesul cu Garda de Mediu C
omplexul Energetic Hunedoara a obþinut, în instanþã, anularea suspendãrii activitãþii de la Termocentrala Paroºeni. Judecãtoria Petroºani s-a pronunþat în dosarul dintre CEH ºi Garda de Mediu, soluþia fiind favorabilã, parþial, Complexului Energetic Hunedoara. “În urma pronunþãrii, soluþia datã astãzi a fost scãderea amenzii cu 25%, de la 40.000 la 30.000 de lei, iar sistarea activitãþii care a fost complementarã activitãþii a fost suspendatã. Este în favoarea noastrã sentinþa, vom încerca sã vedem dacã vom reuºi sã micºorãm ºi aceastã amendã care nu este foarte mare, dar ne apasã”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Sentinþa nu este definitivã. Aceasta poate fi atacatã cu recurs, în termen de 30 de zile. “Admite în parte plângerea contra-
venþionalã formulatã de petentul Complexul Energetic Hunedoara S.A., în contradictoriu cu intimata Garda Naþionalã de Mediu- Comisariatul General prin Serviciul Comisariatul Judeþean Hunedoara, Admite în parte cererea de intervenþie accesorie formulatã de intervenientul Sindicatul Liber- Electrocentrala Paroºeni, Respinge cererea de intervenþie accesorie formulatã de intervenienta Fundaþia Greenpeace CEE România, ca neîntemeiatã. Modificã procesul-verbal de constatare ºi sancþionare a contravenþiei seria AB nr. 04191 din data de 17.12.2015, dupã cum
COMUNICAT În ziua de 24.05.2017, orele 09,00-11,00, în municipiul Petroºani, în zona ªcolii generale IG DUCA Sediul Vechi se desfãºoarã un exerciþiu de alarmare publicã Tema- INTERVENÞIE ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI CUTREMUR Exerciþiul de alarmare publicã are ca scop: pregãtirea Comitetului Local pentru Situaþii de Urgenþã ºi a Celulelor de Urgenþã de la Operatorii Economici; funcþionarea mijloacelor de alarmare; cunoaºterea semnalelor de alarmare de cãtre populaþie ºi salariaþi ; cooperarea între echipele de intervenþie din municipiul Petroºani -se va închide circulaþia în zona primãriei ºi ºcoala IG Duca -sediul vechi Se vor introduce semnalele: - ALARMà LA DEZASTRE – care
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
urmeazã: Reduce sancþiunea principalã a amenzii, de la suma de 40.000 lei, la suma de 30.000 lei. Înlãturã sancþiunea complementarã a suspendãrii activitãþii Electrocentralei Paroºeni. Menþine în rest dispoziþiile procesului-verbal. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se va depune la Judecãtoria Petroºani. Pronunþatã în ºedinþã publicã astãzi, 19 mai 2017”, aratã soluþia instanþei de la Judecãtoria Petroºani. În vara anului 2015, Garda de Mediu a dispus sistarea activitãþii la termocentrala Paroºeni pentru neîndeplinirea condiþiilor de mediu.
se compune din 5 sunete a 16 sec. fiecare, cu pauzã de 10 sec. între ele. - ÎNCETAREA ALARMEI – se compune dintr-un sunet continuu, de aceiaºi intensitate, cu durata de 2 minute. La recepþionarea semnalelor, toþi cetãþenii sunt obligaþi: - sã înceteze activitãþile; - sã ridice mijloacele de prim ajutor sanitar ºi de protecþie individualã; - sã-ºi asigure rezerva de apã ºi de alimente; - sã se evacueze, sã evite staþionrea lângã clãdiri, sã asculte comunicatele de protecþie civilã Înainte de pãrãsirea încãperilor, se întrerupe alimentarea cu gaze, apã ºi curent electric al instalaþiilor folosite. Dupã introducerea semnalului „ÎNCETAREA ALARMEI” activitãþile se reiau în mod normal. În perioada amintitã, vã rugãm sã nu creaþi panicã, sã vã pãstraþi calmul. Inspector Protecþie Civilã Ion Bunea
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Lucrãrile la termocentrala de la Paroºeni nu au fost încã reluate. Costurile de suspendare, dar ºi cele pentru relocarea echipamentelor sunt aspecte care se aflã în dezbatere între conducerea CEH ºi constructor. Aflaþi din ediþiile viitoare ce implicã aceste costuri ºi cine are de câºtigat.
T
ermocentrala Mintia, la un pas de a fi închisã Dacã situaþia în cazul termocentralei de la Paroºeni s-a mai limpezit, nu acelaºi lucru se poate spune ºi de termocentrala de la Mintia. Complexul Energetic Hunedoara a pierdut prima fazã a
procesului cu Garda de Mediu, care a dispus suspendarea activitãþii. În acest caz, Viorel Stancu, directorul general al CEH nu mai este la fel de optimist. “La termocentrala Mintia este un pic mai greu, dar sperãm cã odatã cu implementarea acestui SIEG sã putem demonstra cã vom face investiþiile de mediu ºi sperãm într-o soluþie favorabilã ºi în acest proces”, a mai spus sursa citatã. Conducerea CEH susþine cã sunt anumiþi paºi de urmat pentru
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
accesarea ajutorului de stat de tip SIEG. “În momentul de faþã este trimis spre analizã. Acest SIEG a constat în niºte lãmuriri cerute de Comisia Europeanã, au transmis niºte întrebãri la care noi am dat niºte rãspunsuri, sperãm noi lãmuritoare pentru Comisia Europeanã. În perioada urmãtoare ar trebui sã trimitem notificarea pentru acest ajutor de stat ºi sperãm sã ne ajute, inclusiv, în proces cu Garda de Mediu”, a mai spus directorul general al CEH. Dacã CEH pierde procesul cu Garda de Mediu, termocentrala Mintia va trebui sã îºi suspende activitatea, lucru care duce ºi la pierderea serviciilor de sistem. Monika BACIU
PETROªANI
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
- Dr. PREDA MIHAI -
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SORTIMENTE DIVERSE
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Petroºani, Telefon 0728890014
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Mai 2017
Tatuajul - artã, ori protecþie spiritualã?- cu Lars Krutak unoscut nouã ca C realizatorul emisiunii „Tattoo Hunter”
de la Discovery Chanel, Lars Krutak a þinut, la Deva, un seminar despre istoria tatuajului, istorie pe care a început sã o studieze atunci când a descoperit, în Alaska, acolo unde era student, prima femeie tatuatã, pentru a fi fertilã. Este cel mai cunoscut antropolog în arta tatuajului din întreaga lume, cercetãtor la cel mai mare institut de antropologie din lume la Washington, care, la Deva ne-a ºi arãtat câteva dintre tatuajele sale. Cel mai dureros a fost realizat într-un trib,
iar Lars a ºi exemplificat asta printr-un film pe care la fãcut în momentul în care a fost el însuºi tatuat. Este vorba despre o simplã linie, realizatã într-o tehnicã similarã cusutului cu acul, pe piele, ºi care, spune antropologul american, a durat nu mai puþin de 7 ore. Aceste tatuaje, însã, în Alaska, femeile îºi fãceau acest gen de tatuaj pe faþã, în memoria unor rude. Mulþi dintre cei pe care i-a gãsit în lume au tatuaje despre care chiar cred cã îi protejeazã de orice, iar unul dintre protagoniºtii filmului sãu chiar a scãpat teafãr din Cel de al Doilea Rãzboi
Mondial, crezând cã asta i se datoreazã tatuajelor, care l-au salvat de gloanþe. „Fiecare tatuaj este unic ºi trebuie sã însemne ceva”, a spus Lars, iar cele mai importante sunt cele minuscule, el însuºi având un punct tatuat pe piele, despre a cãrui semnificaþie nu a vrut sã vorbeascã, dar care, a spus el, este foarte important. De altfel, în scurta sa expunere, a vorbit ºi despre similitudinea dintre punctele din acupuncturã ºi locurile în care triburile pe care le-a studiat îºi tatueazã corpul. „Mulþi dintre cei pe care i-am studiat erau foarte bãtrâni ºi unul
dintre ei era într-un trib. Era foarte bolnav, mi-a vorbit despre tatuaj, am insistat sã filmez cu el seara ºi, pânã dimineaþã, a murit. Apoi, peste sat, în acea noapte, cei de acolo au vãzut o luminã ce s-a înãlþat, iar locuitorii din trib au spus cã omul m-a aºteptat, ca sã îmi dea mie informaþiile, ca ºi cum mi-ar fi predat ºtafeta”, a spus Lars Krutak.
Antropologul cautã sã arate legãtura între tatuaj ºi cultura unui popor, tatuaj, care iniþial, a apãrut ca o formã medicinalã, dezvoltându-se ulterior ca un marcaj de individualitate, ca o formã de spiritualitate, de identificare în comunitate ºi a comunitãþii din care face parte, în raport cu celelalte. În deschiderea seminarului susþinut la
Deva a vorbit ºi Alexandru Bãrbat, arheolog, care a explicat câteva din tehnicile de tatuare a pielii la noi, pe teritoriul Hunedoarei, arãtând câteva descoperiri arheologice care ar putea sã indice acest lucru, din preistorie, dar ºi Marius Barbu, care a fãcut o demonstraþie experimentalã a modului în care se fãceau tatuajele pe piele, cu substanþe obþinute prin sfãrâmare, mixate cu diverse lichide, uneori chiar urinã. La final, Lars Krutak ºi-a lansat propria carte, în care vorbeºte despre tatuajul la femeile tribale ºi chiar ºi-a dezvelit câteva dintre tatuajele pe care ºi le-a fãcut în diverse triburi, pe care le-a studiat. Diana MITRACHE
Sportul înseamnã viaþã Parlamentari da, parlamentari ba Joi – dezbatere publicã fãrã parlamentari ªI LA 87 DE ANI Vineri – semnare de proiect cu pleiadã de parlamentari PSD
icio zi fãrã miºcare! N Acesta este sloga-
S
fârºitul sãptãmânii trecute a fost caracterizat de douã evenimente importante.
nul unui bãtrânel simpatic, pe care îl ºtiu toþi cei care vin în Parcul Central Carol Schreter. De douã ori pe zi, urcã pe aparatele de fitness ºi chiar le reparã. Toate au cedat cândva, pe undeva ºi, pentru cã vine aici sã facã miºcare, le-a ºi reparat. Domnul Ion Pupãzan are 87 de ani ºi trei luni ºi spune cã nu concepe o zi fãrã sã urce pe aparate ºi are ore fixe, la care vine aici. Asta îl þine în formã de mai bine de 2 ani. „Din 2015, când le-am descoperit, am tot venit. Atunci, soþia mi-a luat un baston,
dar nu am învãþat cum sã umblu cu el ºi l-am aruncat. Vin de douã ori, în jurul orei 10,00 ºi 16,00. Zi de zi, fac miºcare aici, nu conteazã anotimpul. Foarte bine mã simt. Am fost instructor de volei 7 ani, 4 ani la Clubul Jiul ºi 3 la Liceul Industrial. Urc pe câte un aparat, 15 minute fac, nu mai mult. E suficient. Nu fac mai mult, cã nu e bine. Încep din capãt, în capãt”, ne
explicã Ion Pupãzan, pensionar. Omul are, însã, o mare nedumerire. Nu înþelege de ce sunt puþini cei de vârsta lui care fac astfel de exerciþii, iar tinerii nu. Poate doar cei mici, dar pentru ei nu este tocmai recomandat. „De când vin eu, am vãzut doi care veneau în baston. Le-am explicat cã dacã nu au probleme fizice, sã vinã aici, lângã mine ºi le-am spus cã scapã de baston. ªi au scãpat de el. ªi care nu pot, nu vin. Tineretul nu vine. Vin de ãºtia mici de tot, dar fãrã însoþitor nu au voie. Dar am un sfat. Uitaþi-vã aici: dacã vreþi sã ajungeþi ca mine, faceþi ca mine!” Diana MITRACHE
Primul a avut loc joi, la Primãria Petroºani, unde a avut loc o dezbatere publicã pe tema termoficãrii. Al doilea eveniment a avut loc vineri la ApaServ, acolo unde s-a semnat contractul de 90 de milioane de euro pentru realizarea unor investiþii în sistemele de apã ºi canal. Ambele proiecte sunt importante, însã depinde fiecare din ce perspectivã priveºte.
L
a dezbatere, doar Heiuº
La dezbaterea publicã de la Primãria Petroºani au fost invitaþi toþi parlamentarii judeþului Hunedoara, chiar dacã decizia în privinþa termoficãrii nu stã la mâna lor. Ei pot ajuta
Valea Jiului prin legi. Deºi invitaþiile au fost adresate tuturor parlamentarilor din judeþ, prezent a fost doar Lucian Heiuº, deputat PNL. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, iniþiatorul dezbateri publice, nu a comentat despre absenþa parlamentarilor din judeþul Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara stã la mâna Guvernului. Un guvern condus de PSD. Politicienii fac jocuri de culise pe scheletul Complexului Energetic Hunedoara, care cum sã numeascã directorii, ºefii, inginerii ºi minerii, însã aceºtia sunt total dezinteresaþi atunci când vine vorba de un subiect stringent. Singurul parlamentar prezent la dezbatere, Lucian Heiuº a avut câteva intervenþii punctuale, subliniind însã faptul cã “soluþia trebuie sã o gãseascã specialiºtii, cu
sprijinul Guvernului”.
P
arlamentarii PSD au gãsit Petroºaniul vineri Dacã joi au lipsit cu desãvârºire, vineri a fost pleiadã de politicieni, la un eveniment cu care nu au contribuit cu nimic. Meritul pentru scrierea proiectului ºi atragerea fondurilor europene este exclusiv a echipei de la ApaServ Valea Jiului. Dar au venit ºi parlamentarii încolonaþi la eveniment. Bineînþeles parlamentarii de la PSD, în frunte cu Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, care la un moment dat, a deviat de la subiect ºi a trecut la campania electoralã. La evenimentul de la ApaServ au fost prezenþi deputaþii PSD, Natalia Intotero, Laurenþiu Nistor ºi Sorin Marica. Monika BACIU
4 Actualitate
Rovana Plumb a semnat pentru 90 de milioane de euro la Apa Serv 90 de milioane de euro a primit Apa Serv pentru implementarea unui amplu proiect ce va îmbunãtãþi sistemul de aducþiune al apei ºi canalizarea în mai multe oraºe ale Vãii Jiului.
Ministrul fondurilor europene Rovana Plumb a semnat la Petroºani contractul de finanþare, la sediul Societãþii Apa Serv, acolo unde „echipa albastrã”, care a lucrat la acest proiect european a fost felicitatã pentru cã primul proiect din România a pornit vineri la Petroºani. „Vreau sã felicit întreaga echipã care aici, la compania de apã Valea Jiului, Apa Serv a depus toate eforturile, aºa încât, cei peste 118.000 de locuitori ai Vãii Jiului sã aibã acces la serviciile de apã potabilã ºi canalizare. Sunt
bucuroasã cã putem sã semnãm primul ºi cel mai mare proiect major, în sectorul de apã ºi apã uzatã din România, în sumã de 90 de milioane de euro, aici în Valea Jiului”, a declarat, la momentul semnãrii contractului, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene În plus, Rovana Plumb a vorbit ºi despre importanþa acestor lucrãri, dar ºi despre preþul apei, care ar trebui sã scadã. „118.000 de locuitori vor beneficia de acces la serviciile de apã potabilã ºi la o reþea de canalizare, care sã asigure, pânã în anul 2023, când se va finaliza aceastã lucrare de extindere ºi modernizare, o reducere cu 30% a tot ceea ce înseamnã pierderi în reþeaua de apã potabilã ºi cu 40 % reducere a infiltraþiilor în reþelele de colectare ale apei uzate. Acest lucru înseamnã cã se va plãti mai
puþin. De aceea, în afarã de accesul pe care trebuie sã îl aibã populaþia la apã potabilã, ºi preþul pe care îl plãtim, trebuie sã fie corespunzãtor”, a mai adãugat ministrul Rovana Plumb. Costel Avram directorul general al Apa Serv Valea Jiului, vizibil emoþionat, a vorbit despre munca depusã de echipa sa, echipã pe care a denumit-o „echipa albastrã”, care a fãcut tot posibilul ca, de primii bani ce vin în România, pe Programul Operaþional de Infrastructurã Mare, sã beneficieze locuitorii Vãii Jiului. „Astãzi (n.r. vineri), semnãm cel mai mare proiect de investiþii, în Valea Jiului. Este de 90 de milioane de euro ºi, încã o datã vreau sã vã mulþumesc tuturor, pentru modul în care am lucrat, primari, Consiliul Judeþean ºi colegii mei de la Apa Serv. Mulþumim mult ºi chiar am emoþii pentru acest mare eveniment pentru Apa Serv”, a spus Costel Avram, înainte de a semna, alãturi de Rovana Plumb ºi Gheorghe Ile, preºedintele ADI Apa Valea Jiului, actul de finanþare. Proiectul este cofinanþat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare 2014-2020 ºi are o valoare totalã aprobatã de
Termoficarea poate accesa fonduri europene
S
ositã în vizitã în Valea Jiului pentru a semna proiectul cu Apa Serv, ministrul Rovana Plumb a spus cã existã posibilitatea ca un proiect pentru modernizarea sistemului de termoficare sã fie finanþat din fonduri europene. Asta, pentru cã singura ºansã, atât pentru termoficarea ieftinã, cât ºi pentru minerit, în special, este ca sistemul sã fie fezabil.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Mai 2017
„Dacã sunt solicitãri în acest sens, sigur cã da. Sunt eligibile astfel de proiecte”, a spus Rovana Plumb, ministrul Fondurilor europene. Primarii Vãii Jiului, cei interesaþi, ar trebui sã le scrie ºi poate nu e de ocolit nici faptul cã ministrul a promis cã, în fiecare zonã a þãrii va ajunge o caravanã, ce îi va ajuta pe edili sã scrie astfel de proiecte de viitor ºi chiar ar putea înfiinþa un centru de consiliere în zonã. „Am pornit o campanie, ce
CEI MAI TARI PROFI’
90 de milioane de euro, 85% din valoarea contractului reprezentând fonduri europene nerambursabile; 13% fiind alocaþi de la Buget de stat, iar 2% reprezentând contribuþiile locale ale Consiliilor Locale ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. „Am terminat o etapã de pregãtire grea, vom începe etapa de implementare ºi sperãm cã, la sfârºitul acesteia, sã fim premianþi, aºa cum am fost pe P.O.S. Mediu”, a spus ºi Monica Tarcea, manager de proiect. Proiectul urmeazã a fi implementat în perioada 19 mai 2017 – 31 decembrie 2023. Acesta este primul proiect nou de investiþii în exerciþiul financiar 2014 -2020 , finanþat prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare (POIM) ºi reprezintã totodatã cea mai mare investiþie în infrastructura de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului. Proiectul privind ”Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) -20142020”, prevede realizarea
urmãtoarelor investiþii majore: - Reabilitare aducþiuni – 29,2 km (din care aducþiune Câmpu lui Neag – 4,2 km); - Reabilitare reþele apã - 69,6 km (Petroºani-18,4 km, Petrila9,2 km, Aninoasa-1,9 km, Vulcan- 16,0 km, Lupeni-17,1 km, Uricani-7,0 km) - Extindere reþele apã Câmpu lui Neag – 8 km; - Reabilitare canalizare – 47,3 km (Petroºani-11 km, Petrila-7,4 km, Aninoasa-2,5 km, Vulcan7,2 km, Lupeni-12,8 km, Uricani-6,4 km); - Reabilitare 1 captare apã Izvorul; - Reabilitare 2 staþii tratare (Taia ºi Zãnoaga); - Staþii de pompare – 6 bucãþi (2-Petroºani, 2-Lupeni, 2-Uricani); - sistem centralizat SCADA, inclusiv branºamente electrice - achiziþia de utilaje ºi echipamente pentru intervenþii în sistemele de apã ºi apa uzatã. Diana MITRACHE
Drumul spre Dealul Babii va fi asfaltat. În viitor
D
se va desfãºura în toate zonele þãrii, inclusiv în Bucureºti, în ceea ce priveºte consilierea pe care trebuie sã o acordãm în vederea facilitãrii absorbþiei fondurilor europene. Este vorba de o caravanã, care va veni în fiecare regiune. La solicitarea Consiliului Judeþean ºi a tuturor autoritãþilor locale din Valea Jiului, putem sã facem acest lucru. Scopul caravanei este de a arãta ºi de a explica modul în care pot fi accesate fondurile ºi de a culege de la potenþialii beneficiari propuneri ºi soluþii pentru simplificarea procedurilor. Dacã se solicitã din partea autoritãþilor locale existenþa unui astfel de centru de consiliere, îl facem la Petroºani”, a mai adãugat ministrul Fondurilor Europene. Diana MITRACHE
e zeci de ani se vorbeºte de asfaltarea drumului Vulcan – Dealul Babii – Meriºor. Cunoscut sub numele de drumul Dracului, DJ 666 (denumirea oficialã), drumul a fost pavat, ani la rândul, cu promisiuni.
Traficul în zonã se desfãºoarã anevoios, e nevoie de curaj pentru a circula cu maºina pe drumul care ar putea scurta distanþa dintre Vulcan ºi Haþeg cu circa 16 kilometri. Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara susþin cã urmeazã a se asfalta aproximativ 2 kilometri din drumul care leagã Vulcanul de Meriºor, prin Dealul Babii. “Este în programul nostru
drumul spre Dealul Babii. Se vor asfalta aproximativ 2 kilometri”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Odatã cu darea în folosinþã a acestui drum, în afarã de scurtarea rutei Valea Jiului- Deva cu 30 de kilometri, datoritã zonei mirifice, a peisajelor ºi a aºezãrii geografice, aici se va putea dezvolta agroturismul. DJ 666 se afla pe traseul unuia dintre dintre cele mai vechi drumuri de pe teritoriul României. În antichitate era una dintre principalele cãi de legãtura dintre sudul þãrii ºi zona intracarpaticã. Se presupune cã pe aici au trecut pânã ºi o parte dintre legiunile lui Traian, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Istoricii sunt însã absolut siguri cã, în Evul Mediu, drumul constituia o importanþã cale de acces din Tara Româneascã spre Transilvania ºi invers. El a fost folosit intens pânã la finele secolului al XlX-lea, când a apãrut calea feratã dinspre Simeria pânã la Petroºani ºi abandonat dupã construirea ºoselei de pe Defileul Jiului. Monika BACIU
z Leba Monica – 2017 z Bogdan Gheorghe Urdea 2017 z Fissgus Klaus Gehart - 2016 z Monea Mirela 2016 z Olimpiu Stoicuþa -2016 z Vãtavu Sorin - 2016 z Baron Mircea - 2015 z Danciu Ciprian -2015 z Mangu Sorin - 2015 z Marius Marcu - 2015 z Dorina Niþã- 2015 z Stelescu Ioan - 2015 z Vereº Ioel - 2015 z Bold Octavian - 2014 z Csabi Geo - 2014 z Man Mariana 2014 z Monea Alin - 2014 z Stanciu Ana Petrina - 2012 z Oana Baron - 2011 z Driga Imola - 2011 z Eduard Edelhauser z Fleser (Niþescu) Alina - 2011 z Andreea Cristina Ionicã - 2011 z Oana Dumitrescu Rãvaº - 2010
S
tudenþii ºi-au premiat “cei mai tari” profesori din þarã. Evenimentul a avut loc, vineri, la Bucureºti, în cadrul unei ceremonii oficiale, sub Înaltul Patronaj al Preºedintelui României. Pe lista profesorilor premiaþi la a zecea ediþie, aniversarã, a Galei Profesorului Bologna, se aflã ºi doi profesori ai Universitãþii din Petroºani. Monica Leba ºi Gheorghe Bogdan Urdea au fost cei doi
profesori ai Universitãþii din Petroºani nominalizaþi pentru titlul de profesor Bologna. “Profesorul Bologna este un specialist, pasionat de educaþie, care foloseºte tehnologia ºi metodele potrivite de predare cu scopul de a pregãti studenþii pentru integrarea în piaþa muncii, ºi, mai important, în societatea de mâine. Un Profesor Bologna analizeazã ºi rãspunde nevoilor morale, dar ºi etice ale studenþilor, ºtie sã decodifice informaþia într-un limbaj corect, firesc, apropiat. El
reprezintã pedagogul care lasã senzaþia generalã de prietenie/afecþiune/apropiere, echitate între generaþii. Profesorul Bologna este cel care câºtigã prezenþa, respectul ºi atenþia studenþilor prin creativitatea metodelor de predare, adaptate stilului de viaþã al studentului secolului XXI, prin jovialitatea ºi uºurinþa cu care se lasã înþeles de cãtre studenþi, prin darul oratoriei ºi încrederea pe care o manifestã faþã de capacitatea de dezvoltare ºi înþelegere a studenþilor”, aratã
Concurs de salvat vieþi, cu elevi E
levii din Petroºani s-au întrecut în cadrul Sãptãmânii voluntariatului, iar cei mai buni ºi mai pricepuþi dintre ei vor pleca la Deva. Este vorba despre concursul Sanitarii pricepuþi, în etapã ce conteazã pentru calificarea la judeþeanã, iar cei mai buni s-au dovedit a fi cei de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Petroºani ºi de la ªcoala Carmen Sylva. Experienþa, însã, conteazã pentru fiecare, chiar dacã nu au luat un premiu acum. „Din momentul în care am conºtientizat cã acest concurs presupune salvarea unei vieþi, cândva, undeva, am devenit foarte dedicaþi în a face o treabã cât mai bunã. Principiile minimale de acordare a primului ajutor ºi faptul cã poþi sã schimbi cursul vieþii cuiva, ne motiveazã sã fim voluntari la Crucea Roºie. Din fericire, nu am avut ocazia sã trãiesc de adevãrat o experienþã ca aceasta, dar dacã va fi nevoie, sunt sigurã cã sunt pregãtitã”, a declarat Edena Andrei, voluntarã de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. „Am dorit sã fiu voluntar ca sã învãþ sã dau primul ajutor ºi sã fac gesturi umanitare. Te ajutã sã te dezvolþi spiritual, în sensul cã poþi sã fii mai bun, sã ai plãcerea de a ajuta oamenii ºi poate sã îi îndrumi ºi pe alþii sã facã la fel. E foarte important sã ajuþi ºi sã ºtii cum sã acorzi primul ajutor”, ne-a spus ºi Ioan Dan Murg, elev al Colegiului Economic Hermes din Petroºani.
„Am învãþat cum sã acord primul ajutor ºi, având în vedere cã sunt voluntar al Crucii Roºii, am învãþat cã voluntariatul ajutã. Ajutându-i pe ceilalþi, te ajuþi pe tine însuþi!. Te simþi mai împlinit”, ne-a spus ºi Deniºa Maria Mikloº. elevã de la ªcoala Gimnazialã nr 7 din Petroºani. Tinerii sunt interesaþi sã devinã voluntari ºi merg în stagii de pregãtire. Acum, în cadrul acestui concurs, ei doar au demonstrat ce ºtiu din experienþã. „Instruirea tinerilor în ceea ce priveºte acordarea primului ajutor ºi ce înseamnã sã salvãm vieþi este esenþialã. Este un concurs organizat între ºcolile gimnaziale ºi licee. Copiii se aleg cu premii, cupe, medalii ºi, cei care se claseazã pe locul I, vor merge la etapa judeþeanã. Concursul se va þine sâmbãtã, la Hunedoara”, a spus ºi Felicia Vitan, preºedinta Crucea Roºie Petroºani. Elevii de la ªcoala Carmen Sylva ºi cei de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu vor pleca la etapa judeþeanã a concursului Sanitarii pricepuþi ºi acum au demonstrat cât de bine pregãtiþi sunt. Au fost puºi în situaþii reale, ce pot apãrea oricând pe stradã, iar fiecare dintre ei a ºtiut ce are de fãcut. Diana MITRACHE
cei de pe site-ul ANOSR, asociaþia care a început în urmã cu 10 ani decernarea acestor titluri. Evenimentul s-a desfãºurat sub Înalt Patronajul al preºedintelui României, Klaus Iohannis care le-a adredat un mesaj cadrelor didactice universitare. „În doar 10 ani, peisajul din învãþãmântul superior s-a schimbat radical. Astãzi avem mai puþin de 500.000 de studenþi. Deºi existã un stereotip la noi cã „toatã lumea merge la facultate”, România este în realitate la coada clasamentelor
europene cu privire la proporþia tinerilor care finalizeazã studiile universitare. În plus, aproape unul din 15 tineri studenþi români învaþã în afara graniþelor, iar mulþi dintre ei nu vor avea ocazia sã-ºi foloseascã vreodatã talentul ºi cunoºtinþele în þara lor. Trãim mai multe crize simultan: pe de o parte, tinerii au acum cea mai micã pondere în totalul populaþiei din întreaga istorie a României. Pe de altã parte, prea puþini dintre aceºtia sunt educaþi la un nivel la care sã fie pregãtiþi pentru a face faþã unei lumi ºi unei economii aflate într-o schimbare rapidã. Aceste realitãþi dure nu mai pot continua. Avem nevoie nu de schimbãri minore ºi dese, ci de schimbãri profunde, gândite pe termen lung“, a declarat Preºedintele României Klaus Iohannis în cadrul evenimentului. La evenimentul aniversar din acest an au fost invitaþi toþi profesorii Bologna. Universitatea Petroºani se mândreºte cu 22 de profesori Bologna. Monika BACIU
Universitatea Petroºani, centru de abilitare pentru conducãtorii de doctorat
U
niversitatea din Petroºani a devenit centru de abilitare a viitorilor conducãtori de doctorat. O diplomã de doctor nu este suficientã pentru a conduce ºcoala doctoralã. Astfel, mai multe cadre universitare din þarã au ales Universitatea din Petroºani pentru a se abilita. “A fost o tezã de abilitare acum douã sãptãmâni pe Ingineria Sistemelor. A fost prima tezã care s-a þinut la noi cu un cadru didactic din afara universitãþii cu o comisie de abilitare din þarã. Acum s-a abilitat o doamnã de la Târgu Mureº pe Inginerie ºi management cu o comisie din afara centrului nostru. Comisiile se numesc de cãtre CNATCU. Cei care vor sã se abiliteze îºi depun la care centru vor sã se abiliteze. În 2014 eu am fost primul care m-am dus în altã parte. În acel moment, la noi erau doar doi conducãtori de doctorat, Radu Sorin ºi Marin Nan. Pânã în 2014 nimeni de la Petroºani nu îºi luase conducerea de doctorat, iar eu în 2014 m-am dus la Cluj, pentru cã trebuie sã fie un centru care sã aibã ºcoalã doctoralã acreditatã în domeniul respectiv ºi atunci erau doar 5 în România, dupã acea s-a dus doamna Ionicã la Cluj în 2014 ºi apoi în 2016 l-am adus pe domnul Moldovan de la Târgu Mureº ºi am fãcut trei conducãtori pe domeniu ºi am creat o nouã ºcoalã doctoralã Inginerie ºi Management”, a spus prof. Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii din Petroºani. Dupã legislaþia din 2011, în vigoare ºi în prezent, tezele de abilitare sunt peste tezele de doctorat. Cei care se abiliteazã conduc docto-
rate, dar pânã în 2011 nu a fost conceptul acesta. Astfel, cine se abiliteazã devine conducãtor de doctorat. “În total avem 15 conducãtori de doctorat în 5 domenii - fata de 2 în anul 2014. Avem încã 15 conducãtorii de doctorat care au împlinit vârsta de pensionare, dar sprijinã ºcoala doctoralã având fiecare între 1 – 8 doctoranzi în coordonare, în total activând circa 140 de doctoranzi în ºcoala doctorala a UPET”, a mai subliniat sursa citatã. Universitatea din Petroºani este astfel, un centru universitar important la nivel naþional. Monika BACIU
4 Actualitate
Rovana Plumb a semnat pentru 90 de milioane de euro la Apa Serv 90 de milioane de euro a primit Apa Serv pentru implementarea unui amplu proiect ce va îmbunãtãþi sistemul de aducþiune al apei ºi canalizarea în mai multe oraºe ale Vãii Jiului.
Ministrul fondurilor europene Rovana Plumb a semnat la Petroºani contractul de finanþare, la sediul Societãþii Apa Serv, acolo unde „echipa albastrã”, care a lucrat la acest proiect european a fost felicitatã pentru cã primul proiect din România a pornit vineri la Petroºani. „Vreau sã felicit întreaga echipã care aici, la compania de apã Valea Jiului, Apa Serv a depus toate eforturile, aºa încât, cei peste 118.000 de locuitori ai Vãii Jiului sã aibã acces la serviciile de apã potabilã ºi canalizare. Sunt
bucuroasã cã putem sã semnãm primul ºi cel mai mare proiect major, în sectorul de apã ºi apã uzatã din România, în sumã de 90 de milioane de euro, aici în Valea Jiului”, a declarat, la momentul semnãrii contractului, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene În plus, Rovana Plumb a vorbit ºi despre importanþa acestor lucrãri, dar ºi despre preþul apei, care ar trebui sã scadã. „118.000 de locuitori vor beneficia de acces la serviciile de apã potabilã ºi la o reþea de canalizare, care sã asigure, pânã în anul 2023, când se va finaliza aceastã lucrare de extindere ºi modernizare, o reducere cu 30% a tot ceea ce înseamnã pierderi în reþeaua de apã potabilã ºi cu 40 % reducere a infiltraþiilor în reþelele de colectare ale apei uzate. Acest lucru înseamnã cã se va plãti mai
puþin. De aceea, în afarã de accesul pe care trebuie sã îl aibã populaþia la apã potabilã, ºi preþul pe care îl plãtim, trebuie sã fie corespunzãtor”, a mai adãugat ministrul Rovana Plumb. Costel Avram directorul general al Apa Serv Valea Jiului, vizibil emoþionat, a vorbit despre munca depusã de echipa sa, echipã pe care a denumit-o „echipa albastrã”, care a fãcut tot posibilul ca, de primii bani ce vin în România, pe Programul Operaþional de Infrastructurã Mare, sã beneficieze locuitorii Vãii Jiului. „Astãzi (n.r. vineri), semnãm cel mai mare proiect de investiþii, în Valea Jiului. Este de 90 de milioane de euro ºi, încã o datã vreau sã vã mulþumesc tuturor, pentru modul în care am lucrat, primari, Consiliul Judeþean ºi colegii mei de la Apa Serv. Mulþumim mult ºi chiar am emoþii pentru acest mare eveniment pentru Apa Serv”, a spus Costel Avram, înainte de a semna, alãturi de Rovana Plumb ºi Gheorghe Ile, preºedintele ADI Apa Valea Jiului, actul de finanþare. Proiectul este cofinanþat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare 2014-2020 ºi are o valoare totalã aprobatã de
Termoficarea poate accesa fonduri europene
S
ositã în vizitã în Valea Jiului pentru a semna proiectul cu Apa Serv, ministrul Rovana Plumb a spus cã existã posibilitatea ca un proiect pentru modernizarea sistemului de termoficare sã fie finanþat din fonduri europene. Asta, pentru cã singura ºansã, atât pentru termoficarea ieftinã, cât ºi pentru minerit, în special, este ca sistemul sã fie fezabil.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Mai 2017
„Dacã sunt solicitãri în acest sens, sigur cã da. Sunt eligibile astfel de proiecte”, a spus Rovana Plumb, ministrul Fondurilor europene. Primarii Vãii Jiului, cei interesaþi, ar trebui sã le scrie ºi poate nu e de ocolit nici faptul cã ministrul a promis cã, în fiecare zonã a þãrii va ajunge o caravanã, ce îi va ajuta pe edili sã scrie astfel de proiecte de viitor ºi chiar ar putea înfiinþa un centru de consiliere în zonã. „Am pornit o campanie, ce
CEI MAI TARI PROFI’
90 de milioane de euro, 85% din valoarea contractului reprezentând fonduri europene nerambursabile; 13% fiind alocaþi de la Buget de stat, iar 2% reprezentând contribuþiile locale ale Consiliilor Locale ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. „Am terminat o etapã de pregãtire grea, vom începe etapa de implementare ºi sperãm cã, la sfârºitul acesteia, sã fim premianþi, aºa cum am fost pe P.O.S. Mediu”, a spus ºi Monica Tarcea, manager de proiect. Proiectul urmeazã a fi implementat în perioada 19 mai 2017 – 31 decembrie 2023. Acesta este primul proiect nou de investiþii în exerciþiul financiar 2014 -2020 , finanþat prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare (POIM) ºi reprezintã totodatã cea mai mare investiþie în infrastructura de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului. Proiectul privind ”Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) -20142020”, prevede realizarea
urmãtoarelor investiþii majore: - Reabilitare aducþiuni – 29,2 km (din care aducþiune Câmpu lui Neag – 4,2 km); - Reabilitare reþele apã - 69,6 km (Petroºani-18,4 km, Petrila9,2 km, Aninoasa-1,9 km, Vulcan- 16,0 km, Lupeni-17,1 km, Uricani-7,0 km) - Extindere reþele apã Câmpu lui Neag – 8 km; - Reabilitare canalizare – 47,3 km (Petroºani-11 km, Petrila-7,4 km, Aninoasa-2,5 km, Vulcan7,2 km, Lupeni-12,8 km, Uricani-6,4 km); - Reabilitare 1 captare apã Izvorul; - Reabilitare 2 staþii tratare (Taia ºi Zãnoaga); - Staþii de pompare – 6 bucãþi (2-Petroºani, 2-Lupeni, 2-Uricani); - sistem centralizat SCADA, inclusiv branºamente electrice - achiziþia de utilaje ºi echipamente pentru intervenþii în sistemele de apã ºi apa uzatã. Diana MITRACHE
Drumul spre Dealul Babii va fi asfaltat. În viitor
D
se va desfãºura în toate zonele þãrii, inclusiv în Bucureºti, în ceea ce priveºte consilierea pe care trebuie sã o acordãm în vederea facilitãrii absorbþiei fondurilor europene. Este vorba de o caravanã, care va veni în fiecare regiune. La solicitarea Consiliului Judeþean ºi a tuturor autoritãþilor locale din Valea Jiului, putem sã facem acest lucru. Scopul caravanei este de a arãta ºi de a explica modul în care pot fi accesate fondurile ºi de a culege de la potenþialii beneficiari propuneri ºi soluþii pentru simplificarea procedurilor. Dacã se solicitã din partea autoritãþilor locale existenþa unui astfel de centru de consiliere, îl facem la Petroºani”, a mai adãugat ministrul Fondurilor Europene. Diana MITRACHE
e zeci de ani se vorbeºte de asfaltarea drumului Vulcan – Dealul Babii – Meriºor. Cunoscut sub numele de drumul Dracului, DJ 666 (denumirea oficialã), drumul a fost pavat, ani la rândul, cu promisiuni.
Traficul în zonã se desfãºoarã anevoios, e nevoie de curaj pentru a circula cu maºina pe drumul care ar putea scurta distanþa dintre Vulcan ºi Haþeg cu circa 16 kilometri. Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara susþin cã urmeazã a se asfalta aproximativ 2 kilometri din drumul care leagã Vulcanul de Meriºor, prin Dealul Babii. “Este în programul nostru
drumul spre Dealul Babii. Se vor asfalta aproximativ 2 kilometri”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Odatã cu darea în folosinþã a acestui drum, în afarã de scurtarea rutei Valea Jiului- Deva cu 30 de kilometri, datoritã zonei mirifice, a peisajelor ºi a aºezãrii geografice, aici se va putea dezvolta agroturismul. DJ 666 se afla pe traseul unuia dintre dintre cele mai vechi drumuri de pe teritoriul României. În antichitate era una dintre principalele cãi de legãtura dintre sudul þãrii ºi zona intracarpaticã. Se presupune cã pe aici au trecut pânã ºi o parte dintre legiunile lui Traian, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Istoricii sunt însã absolut siguri cã, în Evul Mediu, drumul constituia o importanþã cale de acces din Tara Româneascã spre Transilvania ºi invers. El a fost folosit intens pânã la finele secolului al XlX-lea, când a apãrut calea feratã dinspre Simeria pânã la Petroºani ºi abandonat dupã construirea ºoselei de pe Defileul Jiului. Monika BACIU
z Leba Monica – 2017 z Bogdan Gheorghe Urdea 2017 z Fissgus Klaus Gehart - 2016 z Monea Mirela 2016 z Olimpiu Stoicuþa -2016 z Vãtavu Sorin - 2016 z Baron Mircea - 2015 z Danciu Ciprian -2015 z Mangu Sorin - 2015 z Marius Marcu - 2015 z Dorina Niþã- 2015 z Stelescu Ioan - 2015 z Vereº Ioel - 2015 z Bold Octavian - 2014 z Csabi Geo - 2014 z Man Mariana 2014 z Monea Alin - 2014 z Stanciu Ana Petrina - 2012 z Oana Baron - 2011 z Driga Imola - 2011 z Eduard Edelhauser z Fleser (Niþescu) Alina - 2011 z Andreea Cristina Ionicã - 2011 z Oana Dumitrescu Rãvaº - 2010
S
tudenþii ºi-au premiat “cei mai tari” profesori din þarã. Evenimentul a avut loc, vineri, la Bucureºti, în cadrul unei ceremonii oficiale, sub Înaltul Patronaj al Preºedintelui României. Pe lista profesorilor premiaþi la a zecea ediþie, aniversarã, a Galei Profesorului Bologna, se aflã ºi doi profesori ai Universitãþii din Petroºani. Monica Leba ºi Gheorghe Bogdan Urdea au fost cei doi
profesori ai Universitãþii din Petroºani nominalizaþi pentru titlul de profesor Bologna. “Profesorul Bologna este un specialist, pasionat de educaþie, care foloseºte tehnologia ºi metodele potrivite de predare cu scopul de a pregãti studenþii pentru integrarea în piaþa muncii, ºi, mai important, în societatea de mâine. Un Profesor Bologna analizeazã ºi rãspunde nevoilor morale, dar ºi etice ale studenþilor, ºtie sã decodifice informaþia într-un limbaj corect, firesc, apropiat. El
reprezintã pedagogul care lasã senzaþia generalã de prietenie/afecþiune/apropiere, echitate între generaþii. Profesorul Bologna este cel care câºtigã prezenþa, respectul ºi atenþia studenþilor prin creativitatea metodelor de predare, adaptate stilului de viaþã al studentului secolului XXI, prin jovialitatea ºi uºurinþa cu care se lasã înþeles de cãtre studenþi, prin darul oratoriei ºi încrederea pe care o manifestã faþã de capacitatea de dezvoltare ºi înþelegere a studenþilor”, aratã
Concurs de salvat vieþi, cu elevi E
levii din Petroºani s-au întrecut în cadrul Sãptãmânii voluntariatului, iar cei mai buni ºi mai pricepuþi dintre ei vor pleca la Deva. Este vorba despre concursul Sanitarii pricepuþi, în etapã ce conteazã pentru calificarea la judeþeanã, iar cei mai buni s-au dovedit a fi cei de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Petroºani ºi de la ªcoala Carmen Sylva. Experienþa, însã, conteazã pentru fiecare, chiar dacã nu au luat un premiu acum. „Din momentul în care am conºtientizat cã acest concurs presupune salvarea unei vieþi, cândva, undeva, am devenit foarte dedicaþi în a face o treabã cât mai bunã. Principiile minimale de acordare a primului ajutor ºi faptul cã poþi sã schimbi cursul vieþii cuiva, ne motiveazã sã fim voluntari la Crucea Roºie. Din fericire, nu am avut ocazia sã trãiesc de adevãrat o experienþã ca aceasta, dar dacã va fi nevoie, sunt sigurã cã sunt pregãtitã”, a declarat Edena Andrei, voluntarã de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. „Am dorit sã fiu voluntar ca sã învãþ sã dau primul ajutor ºi sã fac gesturi umanitare. Te ajutã sã te dezvolþi spiritual, în sensul cã poþi sã fii mai bun, sã ai plãcerea de a ajuta oamenii ºi poate sã îi îndrumi ºi pe alþii sã facã la fel. E foarte important sã ajuþi ºi sã ºtii cum sã acorzi primul ajutor”, ne-a spus ºi Ioan Dan Murg, elev al Colegiului Economic Hermes din Petroºani.
„Am învãþat cum sã acord primul ajutor ºi, având în vedere cã sunt voluntar al Crucii Roºii, am învãþat cã voluntariatul ajutã. Ajutându-i pe ceilalþi, te ajuþi pe tine însuþi!. Te simþi mai împlinit”, ne-a spus ºi Deniºa Maria Mikloº. elevã de la ªcoala Gimnazialã nr 7 din Petroºani. Tinerii sunt interesaþi sã devinã voluntari ºi merg în stagii de pregãtire. Acum, în cadrul acestui concurs, ei doar au demonstrat ce ºtiu din experienþã. „Instruirea tinerilor în ceea ce priveºte acordarea primului ajutor ºi ce înseamnã sã salvãm vieþi este esenþialã. Este un concurs organizat între ºcolile gimnaziale ºi licee. Copiii se aleg cu premii, cupe, medalii ºi, cei care se claseazã pe locul I, vor merge la etapa judeþeanã. Concursul se va þine sâmbãtã, la Hunedoara”, a spus ºi Felicia Vitan, preºedinta Crucea Roºie Petroºani. Elevii de la ªcoala Carmen Sylva ºi cei de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu vor pleca la etapa judeþeanã a concursului Sanitarii pricepuþi ºi acum au demonstrat cât de bine pregãtiþi sunt. Au fost puºi în situaþii reale, ce pot apãrea oricând pe stradã, iar fiecare dintre ei a ºtiut ce are de fãcut. Diana MITRACHE
cei de pe site-ul ANOSR, asociaþia care a început în urmã cu 10 ani decernarea acestor titluri. Evenimentul s-a desfãºurat sub Înalt Patronajul al preºedintelui României, Klaus Iohannis care le-a adredat un mesaj cadrelor didactice universitare. „În doar 10 ani, peisajul din învãþãmântul superior s-a schimbat radical. Astãzi avem mai puþin de 500.000 de studenþi. Deºi existã un stereotip la noi cã „toatã lumea merge la facultate”, România este în realitate la coada clasamentelor
europene cu privire la proporþia tinerilor care finalizeazã studiile universitare. În plus, aproape unul din 15 tineri studenþi români învaþã în afara graniþelor, iar mulþi dintre ei nu vor avea ocazia sã-ºi foloseascã vreodatã talentul ºi cunoºtinþele în þara lor. Trãim mai multe crize simultan: pe de o parte, tinerii au acum cea mai micã pondere în totalul populaþiei din întreaga istorie a României. Pe de altã parte, prea puþini dintre aceºtia sunt educaþi la un nivel la care sã fie pregãtiþi pentru a face faþã unei lumi ºi unei economii aflate într-o schimbare rapidã. Aceste realitãþi dure nu mai pot continua. Avem nevoie nu de schimbãri minore ºi dese, ci de schimbãri profunde, gândite pe termen lung“, a declarat Preºedintele României Klaus Iohannis în cadrul evenimentului. La evenimentul aniversar din acest an au fost invitaþi toþi profesorii Bologna. Universitatea Petroºani se mândreºte cu 22 de profesori Bologna. Monika BACIU
Universitatea Petroºani, centru de abilitare pentru conducãtorii de doctorat
U
niversitatea din Petroºani a devenit centru de abilitare a viitorilor conducãtori de doctorat. O diplomã de doctor nu este suficientã pentru a conduce ºcoala doctoralã. Astfel, mai multe cadre universitare din þarã au ales Universitatea din Petroºani pentru a se abilita. “A fost o tezã de abilitare acum douã sãptãmâni pe Ingineria Sistemelor. A fost prima tezã care s-a þinut la noi cu un cadru didactic din afara universitãþii cu o comisie de abilitare din þarã. Acum s-a abilitat o doamnã de la Târgu Mureº pe Inginerie ºi management cu o comisie din afara centrului nostru. Comisiile se numesc de cãtre CNATCU. Cei care vor sã se abiliteze îºi depun la care centru vor sã se abiliteze. În 2014 eu am fost primul care m-am dus în altã parte. În acel moment, la noi erau doar doi conducãtori de doctorat, Radu Sorin ºi Marin Nan. Pânã în 2014 nimeni de la Petroºani nu îºi luase conducerea de doctorat, iar eu în 2014 m-am dus la Cluj, pentru cã trebuie sã fie un centru care sã aibã ºcoalã doctoralã acreditatã în domeniul respectiv ºi atunci erau doar 5 în România, dupã acea s-a dus doamna Ionicã la Cluj în 2014 ºi apoi în 2016 l-am adus pe domnul Moldovan de la Târgu Mureº ºi am fãcut trei conducãtori pe domeniu ºi am creat o nouã ºcoalã doctoralã Inginerie ºi Management”, a spus prof. Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii din Petroºani. Dupã legislaþia din 2011, în vigoare ºi în prezent, tezele de abilitare sunt peste tezele de doctorat. Cei care se abiliteazã conduc docto-
rate, dar pânã în 2011 nu a fost conceptul acesta. Astfel, cine se abiliteazã devine conducãtor de doctorat. “În total avem 15 conducãtori de doctorat în 5 domenii - fata de 2 în anul 2014. Avem încã 15 conducãtorii de doctorat care au împlinit vârsta de pensionare, dar sprijinã ºcoala doctoralã având fiecare între 1 – 8 doctoranzi în coordonare, în total activând circa 140 de doctoranzi în ºcoala doctorala a UPET”, a mai subliniat sursa citatã. Universitatea din Petroºani este astfel, un centru universitar important la nivel naþional. Monika BACIU
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Mai 2017
Politic 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Mai 2017
Ministrul ROVANA PLUMB a venit la Lupeni sã îl susþinã pe LUCIAN RESMERIÞÃ pentru Primãria Lupeni
O
rganizaþia municipalã PSD Lupeni a fost vineri seara gazda unui eveniment la care a participat actualul ministru al Fondurilor Europene, Rovana Plumb precum ºi un numãr impresionant de mare din cei mai importanþi lideri politici social-democraþi din judeþ ºi din Valea Jiului. Aceºtia au venit la Lupeni pentru a-l susþine pe candidatul PSD Lucian Resmeriþã ºi pentru a-i asigura pe cetãþenii din municipiul Lupeni cã au în candidatul propus de PSD cea mai bunã soluþie pentru Primãria Municipiului Lupeni. Alãturi de ministrul Rovana Plumb, au fost prezenþi la Lupeni, deputaþii Natalia Intotero ºi Laurenþiu Nistor (preºedintele Organizaþiei judeþene a PSD Huneodara), preºedintele Consiliului
treazã cã PSD este o echipã unitã, o mare familie. “Vreau sã mulþumesc personal d-nei ministru Rovana Plumb. Dacã doamna nu era ministru al Muncii, nu aveam nici grupele recalculate, nici stagiu de cotizare de 20 de ani, nu aveam nimic. Doamnã ministru, în numele întregilor comunitãþi din Valea Jiului, vã mulþumim. Sã dea Dumnezeu sã faceþi în aºa fel încât sã faceþi lucruri bune ºi sã ne ajutaþi ºi în continuare, pentru cã avem nevoie
Judeþean Mircea Bobora, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Daniel Andronache, primarii Nicu Dunca, Vasilicã Jurca, Dãnuþ Buhãescu, Gheorghe Ile, viceprimarul Florin Nicolae ºi Cristian Meriºanu, consilierul judeþean Ion Hirghiduº ºi consilieri locali, membri ºi simpatizanþi PSD. Sediul organizaþiei a devenit neîncãpãtor pentru sutele de susþinãtori social – democraþi din Lupeni cãrora li s-au alãturat ºi colegi din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului: Vulcan, Petroºani, Aninoasa, Petrila ºi Uricani, veniþi aici sã susþinã candidatura lui Lucian Resmeriþã ºi sã se întâlneascã cu ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, fost ministru al Muncii, cea care a fost artizana modificãrii legii pensiilor, prin care s-au recunoscut grupele de muncã I ºi II. În calitatea sa de gazdã, preºedintele organizaþiei municipale a PSD Lupeni, senatorul Cristian Resmeriþã a þinut sã le mulþumeascã invitaþilor pentru prezenþa lor în Valea Jiului, ceea ce demons-
de fonduri europene pentru dezvoltarea ºi modernizarea comunitãþilor”, a spus celor prezenþi, senatorul hunedorean. Toþi invitaþii au luat cuvântul rând pe rând pentru aºi manifesta susþinerea faþã de candidatul PSD Lucian Resmeriþã. Dupã discursurile de susþinere ºi ale primarilor PSD din Valea Jiului, în aplauzele celor prezenþi a luat cuvântul invitatul de onoare, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb. “Eu sunt pentru a ºasea oarã, aici, în Valea Jiului într-un timp relativ scurt. Înainte de a transmite altora mulþumiri, eu vreau sã vã mulþumesc dumneavoastrã ºi vreau sã mulþumesc tuturor oamenilor de bine care locuiesc aici, în Valea Jiului, pentru efortul pe care îl fac zi de zi în comunitãþile în care trãiesc. ªi spun asta pentru cã, indiferent de cât de responsabili suntem la nivel naþional, la nivel local, fãrã sprijinul oamenilor, al comunitãþilor, nimic nu se poate construi. Împreunã, în echipã cu tot ceea ce înseam-
nã colege ºi colegi de partid, noi toþi, împreunã cu primarii care reprezintã comunitãþile locale ºi pentru care am un mare respect, pentru cã vei vedea Lucian Resmeriþã, voi, sunteþi primii care vã confruntaþi cu problemele oamenilor din comunitãþi. Am venit astãzi aici, în primul rând sã vã salut ºi sã vã mulþumesc pentru tot ceea ce faceþi ºi în al doilea rând, în mod special sã-l susþin pe Lucian Resmeriþã. Eu cred cã va continua toate proiectele bune pentru municipiul Lupeni, va continua proiectele care deja sunt depuse pe fonduri europene de cãtre Cristian Resmeriþã. Lucian Resmeriþã din punctul meu de vedere are toate abilitãþile, toatã competenþa ºi toatã dragostea pentru dumneavoastrã, pentru locuitorii municipiului Lupeni ºi sunt convinsã cã aºa cum au demonstrat-o sondajele, pe 11 iunie, va fi primarul municipiului Lupeni. Când vorbim de comunitãþile locale, împreunã cu primarii pe care i-aþi ales, toþi cei de aici din Valea Jiului, din judeþul Hunedoara, din toatã þara ºi care sunt membri ai PSD toþi faceþi parte dintr-un proiect naþional “Îndrãzneºte sã crezi în România!” Îndrãznim sã credem în Lupeni, prin Lucian Resmeriþã!. Alãturi de primarii din Valea Jiului cu susþinerea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi bineînþeles cu bunul meu prieten, Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara, echipa este una extraordinarã. Este timpul ca în România sã nu mai spunem, NU SE POATE!. Sunt convinsã cã Lucian Resmeriþã la fiecare problemã va gãsi ºi o soluþie ºi va putea sã facã lucrul acesta împreunã cu echipa pe care o are, împreunã cu dumneavoastrã. Vã rog sã le spuneþi tuturor cetãþenilor de aici, din municipiul Lupeni, cã Lucian Resmeriþã va avea un rãspuns pentru toatã lumea. Fiecare problemã va avea ºi rezolvare. Mesajul meu cãtre cei din municipiul Lupeni, este sã fie alãturi de candidatul nostru ºi de omul pe care îl cunosc ºi pe care îl sprijin ºi care are un program pentru
dezvoltarea municipiului Lupeni, program clar pentru ceea ce înseamnã viaþa oamenilor de aici, din Lupeni, ajutat de toatã echipa de primari, de consilieri. Sã aibã încredere cã PSD este un partid serios, care are un proiect pentru aceastã þarã, un proiect prin care toþi îndrãznim sã credem în Lupeni, îndrãznim sã credem în România!”, a þinut sã declare ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Candidatul PSD Lupeni, Lucian Resmeriþã ºi-a expus în intervenþia sa o parte din proiectul de reconstrucþie ºi modernizare a municipiului Lupeni, care cuprinde infrastructura localã, reabilitarea unitãþilor de învãþãmânt, a sistemului de sãnãtate, etc. “Vreau sã mulþumesc tuturor pentru sprijinul dumneavoastrã. V-am prezentat pe larg o parte din proiectele mele chiar zilele trecute, printre care ºi cel cu “rãzboiul gunoaielor” ºi cred cã alãturi de preºedintele Consiliului Judeþean ºi de toþi cei care-mi sunt alãturi, sunt convins cã Lupeniul trebuie sã arate ca ºi un oraº european, iar acest lucru putem sã-l facem doar împreunã.(…) Suntem interesaþi de absorbþia fondurilor europene pentru diferite proiecte ºi ca administraþie publicã localã trebuie sã facem tot ceea ce este necesar ca acestea sã fie acceptate de minister. Avem proiecte diverse, pentru spital, pentru Liceul Tehnologic, pentru toate drumurile ºi subliniez aici, pentru toate drumurile,
pentru stadion, pentru parcuri, etc. Sperãm ca fondurile sã le obþinem împreunã cu d-na ministru. În guvernarea PDLPNL trebuie sã ne reamintim cã au reuºit sã obþinã un procent de accesare a fondurilor europene de 0,04 la sutã. Doar astãzi, d-na ministru a semnat un proiect de 90 de milioane de euro pentru Valea Jiului. Se observã un lucru foarte simplu: PSD ºtie sã guverneze ºi acest lucru se întâmplã deoarece avem oameni foarte bine pregãtiþi”, a concluzionat Lucian Resmeriþã, candidatul PSD Lupeni la alegerile din 11 iunie a.c. Vizita ministrului Rovana Plumb la Lupeni ºi a liderilor social-democraþi însoþiþi de un numãr impresionant de membri ºi susþinãtori ai PSD care li s-au alãturat, s-a încheiat cu o deplasare prin oraº ºi dialogul deschis cu cetãþenii din municipiul Lupeni.
L
UCIAN RESMERIÞÃ ºi-a depus candidatura
În cursul dimineþii de sâmbãtã Lucian Resmeriþã, candidatul PSD pentru Primãria Municipiului Lupeni, însoþit de o numeroasã delegaþie a Organizaþiei PSD Lupeni condusã de preºedintele organizaþiei - senatorul Cristian Resmeriþã, ºi-a depus dosarul de candidat pentru funcþia de primar al Primãriei municipiului Lupeni la alegerile locale parþiale ce vor avea loc pe 11 iunie anul acesta. "Mi-am depus astãzi candidatura pentru funcþia de primar la Primãria Municipiului Lupeni. În calitate de primar îmi doresc sã continui proiectele de dezvoltare a municipiului Lupeni începute de Cristian Resmeriþã, sã implementez noi proiecte astfel încât Lupeniul sã devinã cea mai frumoasã localitate a Vãii Jiului, sã atragem investitori noi ºi sã sã facem în aºa fel încât cetãþenii ºi tinerii sã nu mai fie nevoiþi plece din þarã, iar cei plecaþi sã se întoarcã acasã", a spus Lucian Resmeriþã .
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Mai 2017
Henþ cu mâna
REMEMBER THE TIME Parafrazând titlul unei celebre melodii a lui Michael Jackson din anii ’90, cam aºa se va întâmpla pe
stadionul „Jiul” din Petroºani. Mai multe generaþii de foºti jucãtori de la Jiul ºi Universitatea
Craiova se vor strânge (cu doi ani înainte ca Jiul sã împlineascã 100 de ani) pentru un moment simbolic, un meci de fotbal old-boys, un gen de manifestare cu multã prizã la public, oriunde s-ar desfãºura un astfel de meci. Nu vrem sã ne hazardãm
în a da nume, cum ºi câþi vor veni, cert este cã sâmbãtã 3 iunie, înaintea marei finale U.C.L. de la Cardiff, vom avea „în deschidere” acest Jiul – Universitatea Craiova old-boys. Un prilej de a testa ºi publicul matur melancolic, dar ºi cel
tânãr curios de istoria a ceea ce a însemnat fotbalul adevãrat. Un astfel de meci ar trebui sã suscite un mare interes, cu câteva mii de iubitori ai fotbalului în tribune, tribune care nu au mai cunoscut bucuria fotbalului generaþiilor de aur de zece ani.
Fotbal. Eveniment.
LA 60 DE ANI (1966) DUPÃ PRIMUL ªI 10 ANI (2007) DUPÃ ULTIMA LOR ÎNTÂLNIRE ÎN CAMPIONAT
JIUL ªI UNIVERSITATEA CRAIOVA DIN NOU FAÞÃ ÎN FAÞÃ! iul Petroºani ºi ojtor, portarul golgeter Universitatea Craiova J B au o frumoasã istorie comunã în campionat, marcatã de exact 50 de meciuri oficiale în campionat. Întâlniile cu oltenii au avut dintotdeauna un dramatism aparte. Iatã cã la iniþiativa lui Sorin Radu, fostul jucãtor al Jiului din anii 1996-1998, care are o firmã ce se ocupã cu acest gen de întâlniri old-boys, un astfel e eveniment va avea loc ºi la Petroºani pe data de 3 iunie a.c.. Echipei Jiul i se va opune Universitatea Craiova Facsimil - Program Jiul - Craiova, 21 oct. 1983 („Maxima” cum era alintatã de suporteri) a anilor ’80-’90, rememorându-se astfel câteva din momentele de istorie ale acestor întâlniri. Jiul – Univ. Craiova -palmares directLa Petroºani 25 13 8 4 41-27 La Craiova 25 1 6 18 9-52 Total 50 14 14 22 50-79 Golgeteri pentru Jiul: Mulþescu, Rozsnay – 4g. Golgeteri pentru Univ. Craiova: Oblemenco – 13g.
Povestea… a început în 28 august 1966. Jiul promovase în Divizia „A”, ªtiinþa (numele de atunci) Craiova se afla la al doiliea sezon. Primul joc dintre cele douã echipe urma a se disputa la Craiova în cadrul etapei a 2-a. Jiul venea dupã un debut fulminant, 7-0 cu Steagul Roºu Braºov, craiovenii dupã o înfrângere usturãtoare cu 1-4 la Dinamo Bucureºti. Ambiþii mari, scorul este deschis de olteni prin … autogolul lui Cazan, în final ei câºtigând cu 3-2. La retur, (12 martie 1967), cu peste 10.000 spectatori pe vechiul stadion, Jiul învinge cu 2-1. Au urmat campionate cu meciuri echilibrate, pânã la ediþia 19711972, Jiul – Craiova 3-0 ºi 0-4, cu scoruri mai categorice.
Janos Bojtor, portarul jiulist cu douã goluri marcate în Divizia A
ªi
la Jiul, ºi la Craiova
În imagine G. Stan, Tonca, Stocker ºi Ad. Dodu, fãcând “zid” în faþa “tunarului” craiovean Oblemenco (nr.9) (1974 - Jiul - Univ. Craiova 2-0) Ultimele… întâlniri au avut loc în sezonul 2006-2007, Jiul pierzând ambele jocuri cu 1-2. De atunci au trecut zece ani…
B
Tribune arhipline pe vechiul stadion din Petroºani, la un meci Jiul - Univ. Craiova 3-1 (5 nov. 1975)
În urmã cu 30 de ani, în primãvara lui 1987, Jiul învingea la Petroºani cu 3-0, unul din cele mai categorice scoruri dintre cele douã echipe. Atacantul Vancea înscrie un gol, celelalte douã fiind opera... portarului Janos Bojtor, care va înscrie douã goluri din penalty!
Au fost de-a lungul anilor jucãtori ºi antrenori care au activat la ambele echipe. Astfel, ªtefan Codium, Constantin Oþet, Mulþescu sau Vasile Frânculescu (secund) au fost ca antrenori, iar Martinovici, Victor Niculescu, Bãdin, Ciupitu, Negrilã, Bâcu, D.Bãlan, Ov. Dodu sau Vancea au jucat pentru ambele garnituri. Gabi Apetrei a fost un caz aparte, s-a dus la Craiova, s-a îmbãtat în prima searã ºi a fost trimis înapoi la Petroºani!
alaci, Bãiat galant...
Într-un interviu acordat în urmã cu câþiva ani, fostul mare internaþional Ilie Balaci spunea: „Multe dintre meciurile cu Jiul erau la limita preteniei. La Petroºani, conducãtorii lui Abraham ºi Karpinecz erau niºte oameni de cuvânt. Era o plãcere sã realþionezi cu ei”.
Gigi Mulþescu, marcator pentru Jiul ºi apoi, antrenor pentru Craiova
Paginã realizatã de Genu TUÞU