Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1341
Cronica Vãii Jiului Vineri, 19 Mai 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Jonglerii din firmele de stat ocietãþile de stat au ca S obiect de activitate
ºi jongleria. Cu bani sau cu funcþii. Aºa se face cã în unele dintre cazuri existã persoane angajate pe post de jongleri. Dar ce este jonglerul? Potrivit DEX, jonglerul este un “artist de circ iscusit în arta de a jongla cu diferite obiecte”. În cazul firmelor cu capital de stat, aceste persoane nu fac scamatorii cu obiecte, ci direct cu locurile de muncã. Se pensioneazã/disponibilizeazã/demisioneazã (depinde de caz), iar dupã ceva timp revin la matcã. Pe criterii profesionale (absolut!). Existã persoane care nu pot fi înlocuite. Fãrã acestea, firmele s-ar prãbuºi, nu ar mai exista productivitate, s-ar produce o calamitate. Experienþa (!) le recomandã pentru a reveni în cadrul societãþilor,
chiar dacã au plecat de bunãvoie. Pentru a certifica nivelul ridicat al competenþelor, la nevoie se poate organiza ºi un concurs, de împrejurãri, pentru ocuparea posturilor (sâc!). Pe motiv cã nu existã alþi “specialiºti” în domeniu (ceilalþi au murit sau cei vii nu au calificarea necesarã) se apeleazã tot la fostele colaborãri. În unele cazuri, de-a dreptul “fructuoase”, demonstrate de trecut, nedemontate de nimeni pânã în prezent. „Dinozaurii” din firmele de stat nu pot fi înlocuiþi, doar se jongleazã cu ei. La momentul oportun, revin în distribuþia show-ului, unii ca pãpuºari (“artist care dã spectacole de pãpuºi, manevrându-le cu mâna sau conducându-le din culise printr-un sistem de sfori”), alþii ca marionete ale pãpuºarilor. Totul se face pe sfoarã. Sfoara complicitãþii distructive.
”PIAÞA” POLITICÃ vor urma demisii în lanþ din ALDE Hunedoara?
D
upã demisia unuia dintre fondatorii ALDE filiala judeþeanã Hunedoara, a mai apãrut una – de la Petroºani. Se ºtie cã se pregãtesc ºi alte demisii. Preºedintele Mircea Ioan Moloþ pare relaxat: ”Sã-i ia pe toþi”. La cei din PC se referea. Doar cã joi, a apãrut demisia unui PLR-ist, Monika BACIU de-al lui Cãlin Popescu Tãriceanu... >>> PAGINA A 3-A
20 de ani de la tragedia de la EM Dâlja A stãzi se împlinesc 20 de ani de la cel mai grav accident minier petrecut în minele din Petroºani, de dupã 1989, la Mina Dâlja. Nu mai puþin de 19 ortaci au fost schilodiþi sau uciºi de o explozie de metan.
Astãzi, în memoria lor nu poate fi aprinsã nici mãcar o lumânare la poarta minei. Plãcile comemorative pe care le
erau trecute numele au fost furate sau distruse. Tragedia din 19 mai 1997, de la E.M. Dâlja, a îndoliat 7 familii din municipiul Petroºani.
Atunci, în abatajul cu front scurt nr. 2311, stratul 3, blocul II, în urma unei puternice explozii de metan, au fost accidentaþi 12 mineri, 7 dintre aceºtia
pierzându-ºi viaþa. În urma cercetãrilor efectuate la acea vreme de cãtre specialiºtii din cadrul CNH, Inspectoratului Teritorial de Muncã ºi INSEMEX Petroºani, au fost stabilite drept cauze ale deflagraþiei ucigãtoare: nerespectarea prevederilor Prescripþiei Tehnice privind modul de efectuare a operaþiei de împuºcare, amplasarea greºitã a capetelor de detecþie a metanului ºi defecþiuni în aeraj.
Între timp, Mina Dâlja a fost închisã, personalul a fost împãrþit pe la celelalte unitãþi miniere din Valea Jiului, iar în prezent, la 20 de ani de la tragicul eveniment din subteran, terenul fostei exploatãri miniere este ocupat de câteva întreprinderi. Tot între timp, pânã ºi plãcile de marmurã pe care erau inscripþionate numele minerilor care s-au jertfit în lupta pentru cât mai mult cãrbune, de pe monumentul dedicat acestora, au dispãrut una câte una, fiind furate. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Rectorul Universitãþii Petroºani – Doctor Honoris Causa la Chiºinãu
R
ectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, a primit titlul de Doctor Honoris Causa a Institutului Internaþional de Management de la Chiºinãu. Universitatea din Petroºani are o colaborare îndelungatã cu institutul de peste Prut, iar pentru acest considerent rectorul instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului a fost desemnat Doctor Honoris Causa. “În data de 12 mai 2017, în cadrul ªedinþei Solemne a Senatului Institutului Internaþional de Management IMI-NOVA, va avea loc decernarea titlului de Doctor Honoris Causa domnului prof.univ.,
dr. ing. Sorin Mihai RADU, rector al Universitãþii din Petroºani. Evenimentul va avea loc în cadrul celei de-a patra ediþii a Conferinþei ªtiinþifice Internaþionale „Performanþe într-o economie competitivã””, arãta o informare a Institutului Internaþional de Management de la Chiºinãu. “Am avut plãcerea ºi onoarea sã primesc acest onorant titlu la Institutul Internaþional de Management din Chiºinãu, o universitate unde au studiat
actualul preºedinte ºi premier al Moldovei. Este o universitate de prestigiu care are colaborãri cu universitãþi din Europa ºi nu numai, printre care are un parteneriat ºi cu Universitatea din Petroºani”, a spus rectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai. Rectorul Universitãþii Petroºani a participat ºi la un simpozion cu tema “Performanþe într-o economie competitivã”, ocazie cu care a întãrit idea prin care
Universitatea din Petroºani trebuie sã fie un factor coagulant al Vãii Jiului. “Am participat ºi la un simpozion “Performanþe într-o economie competitivã” unde au fost prezen-
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Mai 2017 tate o serie de lucrãri ale cadrelor didactice de la noi de la Universitate, lucrãri care s-au bucurat de aprecierea audienþei de la aceastã conferinþã. Lucrãrile au presupus problematici actuale care vizeazã economia României ºi instituþiile economice, iar în cadrul acestei conferinþe am mai avut o masã rotundã la care am participat câþiva membri ai delegaþiei vizavi de încadrarea pe piaþa forþei de muncã a absolvenþilor de învãþãmânt superior. Eu m-am referit la relaþiile cu partenerii sociali ºi cu angajatorii din judeþul Hunedoara, experienþa Universitãþii din Petroºani, iar la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa am susþinut o prelegere “Universitatea din Petroºani, pilon al învãþãmântului superior românesc”. Am arãtat ºi tradiþia tradiþia Univer-
Frigul a crescut producþia de cãrbune roducþia de cãrbune a crescut în primul trimestru al P anului. Institutul Naþional de Statisticã aratã cã producþia de cãrbune net a României a totalizat, în primul trimestru al anului, 1,208 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 5,1% (59.100 tep) mai mare faþã de cea din perioada similarã din 2016.
Primele luni ale anului au fost geroase, crescând consumul de energie la nivel naþional, lucru care a dus ºi la creºterea producþiei de cãrbune. Potrivit INS, România a importat în perioada ianuarie-martie 86.100 tep cãrbune net, cu 35.000 tep (28,9%) mai puþin comparativ cu cantitatea importatã în aceeaºi perioadã a anului trecut. Proiectul
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Strategiei Energetice aratã cã România are rezerve totale de huilã de 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se aflã în perimetre exploatate. Cu toate acestea, douã mine de cãrbune din cadrul CEH, Lonea ºi Lupeni vor fi închise pânã în anul 2027 din cauza costurilor de exploatare prea mari. Monika BACIU
sitãþii din Petroºani ºi posibilitãþi de relansare ºi lãrgire a schimburilor de experienþã cu universitãþile din Moldova, în particular cu cea de Management din Chiºinãu, ºi cu extinderea universitãþilor din spaþiul ex-sovietic în cadrul programului ERASMUS +, de schimburi de studenþi ºi cadre didactice. Noi vrem sã demonstrãm ºi sã concretizãm faptul cã Universitatea din Petroºani este un pilon al învãþãmântului românesc, în general, ºi al învãþãmântului hunedorean, în special. Universitatea din Petroºani este ºi trebuie sã fie un coagulator al eforturilor care au loc în menþinerea unei populaþii pentru o economie durabilã în Valea Jiului ºi în judeþul Hunedoara”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU
PETROªANI
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Petroºani, Telefon 0728890014
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Mai 2017
”Piaþa” politicã - vor urma demisii în lanþ din ALDE Hunedoara? D P upã demisia unuia dintre fondatorii ALDE filiala judeþeanã Hunedoara, a mai apãrut una – de la Petroºani. Se ºtie cã se pregãtesc ºi alte demisii. Preºedintele Mircea Ioan Moloþ pare relaxat: ”Sã-i ia pe toþi”. La cei din PC se referea. Doar cã joi, a apãrut demisia unui PLR-ist, de-al lui Cãlin Popescu Tãriceanu...
Având în vedere tensiunile de la vârful Filialei judeþene a ALDE Hunedoara, odatã cu numirea lui Mircea Ioan Moloþ în fruntea acestui partid, era de aºteptat ca parte din structura pe care a fost construit, ºi pe care stã acum fostul preºedinte PNL, sã se desprindã din aceastã formaþiune politicã. Nu este singularã aceastã situaþie, în þarã mai existã câteva organizaþii nemulþumite de felul cum se lucreazã în ALDE. Unul dintre fondatorii acestei structuri în judeþul Hunedoara este Nicolae Marius Sanfiriºcã, devenit preºedinte executiv dupã instalarea lui Mircea Ioan Moloþ. Acesta a fost în conflict deschis cu cel din urmã reclamând modul de lucru ”dictatorial” al acestuia, lipsa de
consideraþie pentru colegi ºi impunerea unor oameni pe criterii numai de el ºtiute, nerespectarea statutului ºi a regulilor stabilite democratic la momentul înfiinþãrii ALDE etc. A venit ºi demisia lui Sanfiriºcã din partid, anunþatã miercuri seara, pe motiv cã ALDE nu mai este ceea ce s-a dorit ºi stabilit iniþial – ”un partid credibil, curat în care transparenþa, legalitatea ºi grija pentru cetãþean sã fie prioritare”.
P
etroºani&Valea Jiului au ridicat ALDE cu un sfert din total voturi
Se pare cã în judeþ se pregãtesc ºi alte demisii din ALDE, una a apãrut chiar joi, din organizaþia Petroºani, organizaþie care nu este pe placul lui Mircea Ioan Moloþ,
avându-se în vedere etichetãrile nelalocul lor fãcute de preºedinte ºi replicile dure date de Biroul ALDE Petroºani. De precizat cã la alegerile parlamentare ALDE Petroºani a obþinut cel mai bun scor pe judeþ, iar Valea Jiului a dat un sfert din voturile obþinute de ALDE. Mariana Ghioc a demisionat din funcþia de secretar, din cea de preºedinte al organizaþiei de femei – OF-ALDE Petroºani ºi din partid. Demisia este una seacã, fãrã explicaþii gen lamentãri sau ascunziºuri dupã mult vehiculata expresie ”din motive personale”. Ca urmare am insistat sã aflãm de ce a fãcut-o având în vedere cã pentru Petroºani conteazã ALDE, prin oamenii pe care i-a promovat la nivel local.
”Existã, la Petroºani, oameni valoroºi, bine pregãtiþi profesional, care au dovedit de-a lungul timpului cã ºtiu ce înseamnã respectul, pentru care demnitatea, onoarea încã înseamnã mult ºi care nu s-au bãgat în jocurile politice de pânã acum. Dar oricât ai munci ºi te-ai strãdui sã schimbi lucrurile în bine, atunci când pe linie ierarhicã eºti jignit, subestimat cu bunã ºtiinþã, ºi asta public, se duce pe apa Sâmbetei tot ce ai clãdit ca organizaþie ºi ca om care a ales sã facã politicã de calitate. În aceste condiþii, dacã rãmân este ca ºi când m-aº ambiþiona sã tot dau cu capul în zid” – a declarat Mariana Ghioc. Se pare cã aceasta nu prea a are noroc atunci când îºi alege un proiect/partid politic pe anumite criterii - de lider, de oameni, de discursuri, de þinutã, de munca în echipã etc., pentru cã, dupã ce a activat ani buni în PNL, s-a trezit PDL-ul peste ea, partid de care a fugit când era la putere, pe cai mari. Ca urmare, a ales PLR-ul înfiinþat de Cãlin Popescu Tãriceanu ºi a construit ALDE împreunã cu alþi colegi ºi cu cei din PC. Iniþial, la Petroºani, existau doar patru membri PLR...
Termoficarea, încotro?
ÎNCÃ NU SE ªTIE
zTermoficarea – subiect prea complex zAccesarea de fonduri europene – aproape imposibilã zInvestiþii neprofitabile pentru cei 2000 de beneficiari
O
amplã dezbatere a avut loc la Primãria Petroºani care a avut ca temã soarta termoficãrii din localitate. În urma discuþiilor care au durat mai bine de douã ore s-a desprins o singurã concluzie: Valea Jiului are probleme comune ºi trebuie sã fie unitã. În ceea ce priveºte însã dacã va funcþiona sau nu termoficarea în Petroºani iarna care urmeazã, situaþie este la fel de incertã ca înainte de dezbatere. “S-a desprins o idee ºi anume aceea cã noi ne dorim sã menþinem sistemul centralizat de termoficare, dar având experienþele ultimilor doi ani de zile în legãturã cu aceastã problemã, cred cã discutãm de acum pentru ce se va întâmpla în iarna acestui an. Vrem sã modelul pe varianta de la Deva, unde reþeaua este în administrarea Complexului astfel încât sã scoatem intermediarul, adicã societatea de termoficare localã din cele trei localitãþi. Pe de altã parte se discuta de investiþii pe magistralã pe fonduri europene. În acest moment, noi, cei de la Petroºani am rãmas singurii care furnizãm sau am furnizat în sistem centralizat încãlzire ºi apa caldã. Noi ne dorim, în continuare, sã putem sã furnizãm în aceastã soluþie cu modernizãrile
necesare ºi din partea Complexului”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Edilii ar dori ca sistemul sã fie preluat de Complexul Energetic Hunedoara, pentru a elimina veriga intermediarã, în speþã, societatea de termoficare. Municipalitatea de la Petroºani a plãtit subvenþii la încãlzirea în sistem centralizat în perioada 2012-2017 suma de 5.674.734 de lei pentru cei puþin peste 2000 de abonaþi racordaþi la serviciu. Totodatã, în anul 2016, municipalitatea a fãcut plãþi cãtre termoficare în sumã de 1,9 milioane de lei, iar în 2017 plãþile au fost de 1,2 milioane de lei. În plus, în perioada 1998-2014 s-au realizat investiþii în sumã de 31.280.000 de lei.
C
onducerea CEH asigurã cã poate furniza agentul termic
Conducerea Complexului Energetic Hunedoara dã asigurãri cã în iarna care urmeazã, Termocentrala de la Paroºeni va putea sã furnizeze agent termic cãtre abonaþii din municipiul Petroºani. Viorel Stancu a subliniat cã CEH nu ar avea probleme atât de stringente dacã abonaþii ar fi plãtit facturile. “Din punct de vedere al Complexului Energetic Hunedoara putem spune cã avem garanþia cã putem furniza cãldurã ºi în urmãtoarea perioadã, minim pânã în 2024. Vom putea produce cãldura pentru mult mai mulþi abonaþi care sunt racordaþi în momentul de faþã la sistemul centralizat de termoficare. ªi termocentrala Paroºeni ºi CEH au fãcut investiþii de peste 12 milioane de lei în ultimii 12-13 ani, investiþii
în conductele de termoficare ºi menþinerea acestora în funcþie. Probabil nici situaþia CEH nu ar fi aºa gravã cum este acum ºi nu ne-am confrunta cu atâtea probleme dacã, probabil, am fi încasat ºi aceste sume de bani la zi”, a spus Viorel Stancu, directorul general al CEH. Directorul general al CEH a subliniat cã societãþii îi este imposibil sã realizeze lucrãri de reabilitare a reþelei de termoficare. “Vorbind de reabilitarea reþelelor termice, duce la concluzia cã pe banii noºtri este imposibil de fãcut ºi ar fi niºte cârpeli, dar pe fonduri europene se pot accesa fonduri cu o contribuþie mai micã sau mai mare a autoritãþilor publice locale. Pierdem 50% din ceea ce producem, de la Paroºeni pânã la intrarea în punctele termice de la Petroºani ºi de la punctele termice pânã la consumatorul final
olitica precum o ”piaþã” ºi plecãrile – o uºurare pentru preºedinte?
Cu privire la nemulþumirile ºi eventualele demisii în lanþ dupã plecarea lui Nicolae Marius Sanfiriºcã, preºedintele ALDE Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a pãrut liniºtit, chiar uºurat cã nu mai este încurcat în actul sãu de conducere. ”Sã-i ia pe toþi. (...) Nu vor face niciodatã o figurã pe piaþa politicã româneascã” – a declarat preºedintele ALDE Hunedoara, conform glasul-hd.ro. ”Nefericitã afirmaþie”, în sensul cã politica este o ”piaþã” pentru preºedintele ALDE, iar ”figura” pe aceastã ”piaþã” a fãcut-o chiar domnia sa, adicã ”pe niciunul din noi nu ne-a cãutat mascaþii pe la locul de muncã”, au precizat membri ai Biroul de conducere a organizaþiei municipale ALDE Petroºani într-un drept la replicã dat preºedintelui lor judeþean. În România, ALDE nu este singurul partid care are astfel de probleme. Mai toate partidele politice au parte de furtuni interne, iar scuza aproape unanimã este ”suntem un partid viu”. Aºa o fi, dar instabilitatea politicã face mult rãu unei þãri. Ileana FIRÞULESCU mai pierdem 30%”, a mai subliniat directorul general al CEH. Directorul societãþii de termoficare, dar ºi reprezentantul administratorului judiciar al SC Termoficare SA au subliniat cã pot distribui agent termic în sezonul de iarnã. Totodatã, Ovidiu Munteanu a prezentat ºi câteva cifre relevante pentru situaþia societãþii. “Apartamentele branºate în momentul de faþã sunt în numãr de 2292, din care 1700 au gigacalorimetre. 198 de agenþi economici ºi instituþii publice mai sunt branºate la sistem. Gradul de încasare de la populaþie este de 82,89%, iar la instituþiile publice ºi agenþii economici gradul de încasare este de 86%. La Paroºeni gradul de încasare a facturilor este de 49,4%. Între CEH ºi SC Termoficare existã un contract care prevede stabilirea unor cote, respectiv 65% din încasãri revine CEH ºi 35% revine societãþii de termoficare pentru plata salariilor ºi utilitãþilor”, a spus Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. La dezbaterea organizatã de municipalitatea de la Petroºani au fost prezenþi reprezentaþi ai asociaþiilor de proprietari, sindicaliºti, preºedintele CJH, Mircea Bobora, dar ºi parlamentarul Lucian Heiuº. Pe viitor va avea loc o nouã întâlnire pe aceastã temã. Monika BACIU
4 Actualitate
Asistaþii social supãraþi cã au fost chemaþi la bursã
ã rog sã mergeþi „V ca sã discutaþi cu angajatorii, deoarece
avem locuri de muncã ce v-ar putea interesa. Nu semnãm actele, deocamdatã!”, a fost îndemnul repetat al celor de la ALOFM Petroºani, care erau asaltaþi de asistaþii social, nemulþumiþi cã sunt trimiºi sã caute de lucru. AJOFM Hunedoara a organizat o bursã a locurilor de muncã, exclusiv în acest judeþ, iar agenþiile din Petroºani i-au chemat ºi pe asistaþii social, sã îºi gãseascã un job. Deºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Mai 2017
ajutorului social. Nu au agreat decât 11 dintre cei care au ajuns la AJOFM Petroºani un loc de muncã. Restul, preferã sã stea pe ajutoare sociale ºi sã se plângã cã nu au ºcoalã, ori calificãri. „Nu este o noutate. Ei sunt mulþumiþi cu situaþia
sunt aproape 500 de asistaþi social în Petroºani, Petrila ºi Aninoasa ºi aproximativ 300 doar la Petroºani, aceºtia nu prea au vrut sã munceascã. „Am venit la bursã, cã ne-au chemat, dar nu am gãsit de lucru. Sunt cu socialul dar, la 60 de
ani, acum, mã angajeazã cineva? Am muncit ºi eu. De doi ani stau pe ajutorul social, ce sã fac? Nu am gãsit de lucru niciodatã”, a spus una dintre cele care au venit la bursã”. „M-au pus sã îmi fac dosarul din nou pentru social ºi acum mã pun sã îmi caut loc de
muncã! ? Nu e bine, din cauzã cã eu am actele la mine. Mi-am fãcut actele toate ºi acum mã pun sã caut de lucru, când eu nu am nicio ºcoalã? Nu vreau sã lucrez, nu gãsesc ca salahor ºi nu doar eu. Toþi sunt la fel”, a spus, revoltat, un alt domn, tânãr beneficiar al
Ei ne fac COLECTARE SELECTIVÃ
S
ãrmanii din Petroºani sorteazã mult mai eficient deºeurile menajere decât primãria.
În Capitala Vãii, colectarea selectivã a deºeurilor a dat rateuri încã de la startul programului, deºi s-au fãcut mai multe acþiuni de conºtientizare a populaþiei. Dupã ani de zile de la „implementarea” spaþiilor ºi tomberoanelor destinate anumitor tipuri de gunoaie, localnicii continuã sã arunce resturile menajere la grãmadã. Astfel, hârtia ajunge în oricare tomberon numai în cel special destinat acesteia nu, la fel
întâmplându-se ºi cu celelate gunoaie, cum ar fi de exemplu cele din plastic. Noroc cu amãrâþii localitãþii care, pentru o pâine pe zi, se ocupã de sortarea deºeurilor direct ”la faþa locului”. „Ieri am fãcut doar 6 lei din care am luat o pitã ºi o conservã”, a declarat Ion Mirea, care nu se mai vedea dintre sacii plini de „pet-uri”. Pentru a face rost de bani oamenii sunt nevoiþi sã plece cu noaptea în cap de acasã, condiþia esenþialã fiind cea de a ajunge înaintea angajaþilor municipalitãþii. Chiar ºi în aceste condiþii „salariul” pentru o zi de muncã nu este garantat.
„Plec de la ora 6 dar nu sunt sigur cã strâng bani de-o pâine. Principalul este sã ajung înaintea celor de la gospodãrie care ne iau badoagele, câteodatã, chiar de sub nas. Mi s-a mai atras atenþia de cãtre ºefii de la primãrie sã nu mai iau sticlele de plastic dar nu am din ce altceva sã trãiesc. Oricum, oamenii aruncã totul alandala, fãrã a þine cont de ce scrie pe tomberoane. Noi suntem singurii care selectãm deºeurile”, mai spune bãrbatul. Implementarea sistemului de colectare selectivã a deºeurilor menajere, în Petroºani, a costat nu mai puþin de 1.070.000 de euro, 10% din bani venind de la bugetul local. în principiu, deºeurile sortate ºi ambalate ar fi trebuit sã fie vândute, banii rezultaþi urmând a intra, ca o sursã suplimentarã de venituri, la bugetul local.
Interlopi cãutaþi peste hotare
M
ai mulþi indivizi din cele douã grupãri rivale care s-au încãierat în Aninoasa ºi au ajuns la o adevãratã bãtaie de stradã, sunt cãutaþi de autoritãþi. Câþiva dintre suspecþii au plecat din þarã, dar n-au putut sta deoparte de fãrãdelegi. Astfel,
Maximilian GÂNJU
lor. Puþini ar accepta un loc de muncã, dacã le-am gãsi, pe mãsura calificãrii lor. Pe listã avem cam 300 de persoane la Petroºani, din care, în jur de 50 nu pot ocupa un loc de muncã, pentru cã sunt bolnavi”, a susþinut Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Locurile de muncã oferite la aceastã bursã au venit de la 7 angajatori, inclusiv de la o firmã care oferea locuri de muncã în construcþii. Din pãcate, însã, doar 11 oameni au fost selectaþi, deºi joburile erau ºi pentru necalificaþi, ori sortatori, vânzãtori, zidari, dar nu a fost tocmai suficient. Diana MITRACHE
unul dintre ei s-ar afla încarcerat în Franþa, iar alþii sunt cercetaþi pentru diferite infracþiuni. Judecãtorii de la Petroºani au cerut autoritãþilor sã dea de urma lor, dar au emis ºi o adresã cãtre IGPR - Centrul de Cooperare Poliþieneascã pentru a comunica dacã Lãcãtuº Gabriel este reþinut sau arestat pe teritoriul Franþei. Instanþa a cerut ºi fiºa de cazier internaþional a individului iar în cazul altor inculpaþi a dispus emiterea de mandate de aducere la proces. În dosar sunt inculpaþi 12 tineri, toþi fiind identificaþi ºi reþinuþi în urma unei acþiuni în forþã a poliþiºtilor din Aninoasa ºi IPJ Hunedoara. Indivizii s-au rãfuit ziua în amiaza mare pe strãzile din Aninoasa, din cauza unei tinere din Iscroni. Adolescenta s-ar fi încurcat cu un membru al grupãrii rivale din Vulcan, iar pretendenþii din Aninoasa ai fetei s-au opus relaþiei. Vulcãneanul a descins împreunã cu amicii sãi ºi a pornit o bãtaie generalã, cu bâte ºi bolovani. Maximilian GÂNJU
Tânãr reþinut, dupã ce a tâlhãrit o bãtrânã de 80 de ani
U
n tânãr în vârstã de 19 ani, din municipiul Deva, a fost reþinut de poliþiºtii hunedoreni dupã ce, în urma cercetãrilor, s-a stabilit cã a comis o infracþiune de tâlhãrie a asupra unei femei în vârstã de 80 de ani, cãreia i-a smuls lãnþiºorul din aur de la gât. Fapta a fost sesizatã poliþiºtilor la începutul acestei sãptãmâni de cãtre o femeie din municipiul Hunedoara, care a apelat
numãrul de urgenþã 112 ºi a reclamat faptul cã vecina ei a fost tâlhãritã în scara blocului în care locuieºte, de o persoanã necunoscutã. Echipa operativã care s-a deplasat la faþa locului a stabilit faptul cã persoana vãtãmatã a fost acostatã din spate de cãtre suspect, care i-a smuls lãnþiºorul de la gât cu o mânã, iar cu cealaltã i-a acoperit gura, pentru a nu striga dupã ajutor. Persoana vãtãmatã a opus rezistenþã, îmbrâncindu-l ºi muºcându-l pe agresor de mânã, însã, cu toate
acestea, tânãrul a reuºit sã-i smulgã lãnþiºorul ºi sã fugã. Prezumtivul autor al tâlhãriei a fost reþinut pentru o perioadã de 24 ore ºi depus în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã din cadrul Poliþiei municipiului Deva ºi urma a fi prezentat magistraþilor Parchetul de pe lângã Judecãtoria Hunedoara, în vederea luãrii mãsurilor legale.
Inundaþii devastatoare pe Jiu. Au intervenit pompierii A plouat cu 70 de litri pe metru pãtrat, iar apele scurse de pe afluenþii celor douã cursuri ale Jiului, au produs inundaþii în zona Aninoasa, acolo unde se aflã staþia centralã a Sistemului Hidrotehnic Ape-Jiu. Datele exacte aratã cã la Câmpu lui Neag a plouat cu 75 de litri pe mp, iar la staþia hidrometricã de la Iscroni, pe râul Jiu, s-a înregistrat o cantitate de 40 l/mp. Astfel, s-a înregistrat o creºtere cu 175 de cm pe Jiu, atingând cota de atenþie
Investiþii în locurile de joacã
M
ai multe locuri de joacã din municipiul Vulcan vor fi reabilitate. Municipalitatea achiziþioneazã mai multe obiecte de mobilier de joacã pentru parcurile din localitate. Înlocuirea sau repararea unor componente ale mobilierului de joacã din parcuri costã peste 12.000 de lei. Mai exact, 12.035 de lei a alocat municipalitatea de la Vulcan pentru achiziþionarea unei hinþi, a douã topogane ºi a unui cãluþ. Totodatã, s-a achiziþionat ºi un ax din fier,
ºi digul de protecþie al albiei Jiului este în pericol. Totul a fost un scenariu pus la punct pentru a satabili modul de acþiune al pompierilor într-o situaþie realã. „Scenariul sunã cam aºa: noaptea trecutã a plouat
cu rulment, pentru carusel în valoare de 2.090 lei. Locurile de joacã din parcuri se degradeazã odatã cu trecerea timpului, iar altele sunt vandalizate. De cele mai multe ori, cei care distrug mobilierul stradal nu sunt identificaþi, astfel cã prejudiciile produse de actele vandalilor nu pot fi recuperate. Reparaþiile sau înlocuirea obiectelor de joacã scot bani frumoºi din bugetele locale ale administraþiilor publice. Monika BACIU
mult la Câmpul lui Neag, s-a depãºit cota de inundaþie la postul hidrometric Iscroni, producând depãºiri ale cotei de inundaþie ºi, pe locul unde ne aflãm, o rupturã a digului de apãrare. S-a pus în pericol strada Dãnuþoni ºi principalele obiective industriale din zonã”, a spus Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu, care a participat cu întreg efectivul la diminuarea problemelor apãrute. Pompierii au venit cu o moto-pompã de mare capacitate ºi au montat-o pentru a evacua apa. „Exerciþiul constã în stabilirea metodologiei de intervenþie, în cazul unor inundaþii produse în raza de compe-
tenþã ºi colaborarea cu autoritãþile locale, aici cu efectivele de la Apele Române”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Scenariul poate fi oricând unul real, pentru cã, nu o datã, zona a fost sub ape, iar ploile au luat, acum câþiva ani, inclusiv utilaejele celor ce lucrau la amenajarea hidrotehnicã de pe Jiu. Iar cei de la Apele Române spun cã este binevenitã o astfel de simulare, mai ales cã uneori a coincis simularea cu inundaþii imediate. „Am avut situaþii când s-au produs inundaþii, sau anul trecut am avut în Valea Jiului inundaþii repetate ºi în iunie ºi în iulie. Sigur, ºi noi ºi ISU trebuie sã fim pregãtiþi ºi de aceea se fac exerciþii de simulare. Au fost, însã, ºi situaþii când, dintr-un exerciþiu de simulare, s-a transformat într-unul real ºi am fost nevoiþi sã mobilizãm populaþia ºi sã le spunem cã este real totul ”, a mai adãugat directorul Sorin Corici. Exerciþiul s-a desfãºurat în zona de dinainte de confluenþa celor douã cursuri ale Jiului ºi pompierii spun cã a fost o reuºitã, mai ales cã ºi-au verificat tehnica din dotare. Diana MITRACHE
Propuneri de investiþii pentru judeþ
C
onsiliul Judeþean Hunedoara a trimis la Ministerul Turismului o adresã cu propunerile de investiþii pentru judeþ.
Instituþia judeþeanã a propus pentru comunã Criºcior realizarea unui muzeu al mineritului ºi realizarea unui circuit turistic al zonei. Pentru comunã Topliþa s-a propus restaurarea bisericii de lemn Sfântul Nicolae din Vãlãri, amenajarea unei baze sportive ºi spaþiu de recreere în satele Topliþa, Dãbâca, Haºdau ºi amenajarea unui muzeu al satului Pãdurenesc. Pentru Valea Jiului sunt propuse mai multe investiþii cum ar fi de
exemplu în oraºul Petrila dezvoltarea ºi extinderea domeniului schiabil ªureanu ºi includerea în circuitul turistic a clãdirilor situate în ansamblul Mina Petrila, în oraºul Vulcan, modernizarea zonei turistice Pasul Vâlcan, ori în municipiul Petroºani, dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng. Oficialii ministerului de resort spun cã proiectele
Complexul Energetic Hunedoara, supus experimentelor
de la Curtea de Apel Iînnstanþa Alba Iulia a suspendat dosarul care se judecã insolvenþa
Complexului Energetic Hunedoara. Soluþionarea cauzei a fost suspendatã pânã la judecarea apelului depus de Sindicatul Noroc Bun. La termenul trecut, Curtea a respins cererea de intervenþie a lui Adrian
Jurca, dându-i însã posibilitatea de a contesta decizia. Lucru pe care l-a ºi fãcut. “Respinge ca inadmisibilã cererea de intervenþie în interes propriu formulatã de Sindicatul „ Noroc Bun” din cadrul Complexului Energetic Hunedoara SA Petroºani în dosar nr. 5277/97/2016. Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunþare pentru partea prezentã ºi de la
comunicare pentru pãrþile lipsã”, arãta soluþia Curþii de Apel Alba Iulia din data de 11 mai 2017. În aceste condiºii, CEH aºteaptã un verdict abia dupã judecarea apelului depus de Sindicatul Noroc Bun. Monika BACIU
autoritãþilor locale au fost susþinute financiar. “Dorim sã vã informãm cã Ministerul Turismului deruleazã un program de susþinere financiarã a autoritãþilor administraþiei publice locale (la nivel de judeþ, municipiu, oraº, comunã), în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanþarea proiectelor de investiþii în infrastructura de turism din anul 2009.
Baza legislativã a derulãrii programului amintit mai sus este Hotãrârea Guvernului nr. 120/2010, privind aprobarea listei cuprinzând programele ºi proiectele de investiþii în turism ºi a surselor de finanþare a documentaþiilor tehnice ºi a lucrãrilor de execuþie a programelor ºi obiectivelor de investiþii în turism, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, aratã oficialii Ministerului Turismului. Monika BACIU
4 Actualitate
Asistaþii social supãraþi cã au fost chemaþi la bursã
ã rog sã mergeþi „V ca sã discutaþi cu angajatorii, deoarece
avem locuri de muncã ce v-ar putea interesa. Nu semnãm actele, deocamdatã!”, a fost îndemnul repetat al celor de la ALOFM Petroºani, care erau asaltaþi de asistaþii social, nemulþumiþi cã sunt trimiºi sã caute de lucru. AJOFM Hunedoara a organizat o bursã a locurilor de muncã, exclusiv în acest judeþ, iar agenþiile din Petroºani i-au chemat ºi pe asistaþii social, sã îºi gãseascã un job. Deºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Mai 2017
ajutorului social. Nu au agreat decât 11 dintre cei care au ajuns la AJOFM Petroºani un loc de muncã. Restul, preferã sã stea pe ajutoare sociale ºi sã se plângã cã nu au ºcoalã, ori calificãri. „Nu este o noutate. Ei sunt mulþumiþi cu situaþia
sunt aproape 500 de asistaþi social în Petroºani, Petrila ºi Aninoasa ºi aproximativ 300 doar la Petroºani, aceºtia nu prea au vrut sã munceascã. „Am venit la bursã, cã ne-au chemat, dar nu am gãsit de lucru. Sunt cu socialul dar, la 60 de
ani, acum, mã angajeazã cineva? Am muncit ºi eu. De doi ani stau pe ajutorul social, ce sã fac? Nu am gãsit de lucru niciodatã”, a spus una dintre cele care au venit la bursã”. „M-au pus sã îmi fac dosarul din nou pentru social ºi acum mã pun sã îmi caut loc de
muncã! ? Nu e bine, din cauzã cã eu am actele la mine. Mi-am fãcut actele toate ºi acum mã pun sã caut de lucru, când eu nu am nicio ºcoalã? Nu vreau sã lucrez, nu gãsesc ca salahor ºi nu doar eu. Toþi sunt la fel”, a spus, revoltat, un alt domn, tânãr beneficiar al
Ei ne fac COLECTARE SELECTIVÃ
S
ãrmanii din Petroºani sorteazã mult mai eficient deºeurile menajere decât primãria.
În Capitala Vãii, colectarea selectivã a deºeurilor a dat rateuri încã de la startul programului, deºi s-au fãcut mai multe acþiuni de conºtientizare a populaþiei. Dupã ani de zile de la „implementarea” spaþiilor ºi tomberoanelor destinate anumitor tipuri de gunoaie, localnicii continuã sã arunce resturile menajere la grãmadã. Astfel, hârtia ajunge în oricare tomberon numai în cel special destinat acesteia nu, la fel
întâmplându-se ºi cu celelate gunoaie, cum ar fi de exemplu cele din plastic. Noroc cu amãrâþii localitãþii care, pentru o pâine pe zi, se ocupã de sortarea deºeurilor direct ”la faþa locului”. „Ieri am fãcut doar 6 lei din care am luat o pitã ºi o conservã”, a declarat Ion Mirea, care nu se mai vedea dintre sacii plini de „pet-uri”. Pentru a face rost de bani oamenii sunt nevoiþi sã plece cu noaptea în cap de acasã, condiþia esenþialã fiind cea de a ajunge înaintea angajaþilor municipalitãþii. Chiar ºi în aceste condiþii „salariul” pentru o zi de muncã nu este garantat.
„Plec de la ora 6 dar nu sunt sigur cã strâng bani de-o pâine. Principalul este sã ajung înaintea celor de la gospodãrie care ne iau badoagele, câteodatã, chiar de sub nas. Mi s-a mai atras atenþia de cãtre ºefii de la primãrie sã nu mai iau sticlele de plastic dar nu am din ce altceva sã trãiesc. Oricum, oamenii aruncã totul alandala, fãrã a þine cont de ce scrie pe tomberoane. Noi suntem singurii care selectãm deºeurile”, mai spune bãrbatul. Implementarea sistemului de colectare selectivã a deºeurilor menajere, în Petroºani, a costat nu mai puþin de 1.070.000 de euro, 10% din bani venind de la bugetul local. în principiu, deºeurile sortate ºi ambalate ar fi trebuit sã fie vândute, banii rezultaþi urmând a intra, ca o sursã suplimentarã de venituri, la bugetul local.
Interlopi cãutaþi peste hotare
M
ai mulþi indivizi din cele douã grupãri rivale care s-au încãierat în Aninoasa ºi au ajuns la o adevãratã bãtaie de stradã, sunt cãutaþi de autoritãþi. Câþiva dintre suspecþii au plecat din þarã, dar n-au putut sta deoparte de fãrãdelegi. Astfel,
Maximilian GÂNJU
lor. Puþini ar accepta un loc de muncã, dacã le-am gãsi, pe mãsura calificãrii lor. Pe listã avem cam 300 de persoane la Petroºani, din care, în jur de 50 nu pot ocupa un loc de muncã, pentru cã sunt bolnavi”, a susþinut Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Locurile de muncã oferite la aceastã bursã au venit de la 7 angajatori, inclusiv de la o firmã care oferea locuri de muncã în construcþii. Din pãcate, însã, doar 11 oameni au fost selectaþi, deºi joburile erau ºi pentru necalificaþi, ori sortatori, vânzãtori, zidari, dar nu a fost tocmai suficient. Diana MITRACHE
unul dintre ei s-ar afla încarcerat în Franþa, iar alþii sunt cercetaþi pentru diferite infracþiuni. Judecãtorii de la Petroºani au cerut autoritãþilor sã dea de urma lor, dar au emis ºi o adresã cãtre IGPR - Centrul de Cooperare Poliþieneascã pentru a comunica dacã Lãcãtuº Gabriel este reþinut sau arestat pe teritoriul Franþei. Instanþa a cerut ºi fiºa de cazier internaþional a individului iar în cazul altor inculpaþi a dispus emiterea de mandate de aducere la proces. În dosar sunt inculpaþi 12 tineri, toþi fiind identificaþi ºi reþinuþi în urma unei acþiuni în forþã a poliþiºtilor din Aninoasa ºi IPJ Hunedoara. Indivizii s-au rãfuit ziua în amiaza mare pe strãzile din Aninoasa, din cauza unei tinere din Iscroni. Adolescenta s-ar fi încurcat cu un membru al grupãrii rivale din Vulcan, iar pretendenþii din Aninoasa ai fetei s-au opus relaþiei. Vulcãneanul a descins împreunã cu amicii sãi ºi a pornit o bãtaie generalã, cu bâte ºi bolovani. Maximilian GÂNJU
Tânãr reþinut, dupã ce a tâlhãrit o bãtrânã de 80 de ani
U
n tânãr în vârstã de 19 ani, din municipiul Deva, a fost reþinut de poliþiºtii hunedoreni dupã ce, în urma cercetãrilor, s-a stabilit cã a comis o infracþiune de tâlhãrie a asupra unei femei în vârstã de 80 de ani, cãreia i-a smuls lãnþiºorul din aur de la gât. Fapta a fost sesizatã poliþiºtilor la începutul acestei sãptãmâni de cãtre o femeie din municipiul Hunedoara, care a apelat
numãrul de urgenþã 112 ºi a reclamat faptul cã vecina ei a fost tâlhãritã în scara blocului în care locuieºte, de o persoanã necunoscutã. Echipa operativã care s-a deplasat la faþa locului a stabilit faptul cã persoana vãtãmatã a fost acostatã din spate de cãtre suspect, care i-a smuls lãnþiºorul de la gât cu o mânã, iar cu cealaltã i-a acoperit gura, pentru a nu striga dupã ajutor. Persoana vãtãmatã a opus rezistenþã, îmbrâncindu-l ºi muºcându-l pe agresor de mânã, însã, cu toate
acestea, tânãrul a reuºit sã-i smulgã lãnþiºorul ºi sã fugã. Prezumtivul autor al tâlhãriei a fost reþinut pentru o perioadã de 24 ore ºi depus în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã din cadrul Poliþiei municipiului Deva ºi urma a fi prezentat magistraþilor Parchetul de pe lângã Judecãtoria Hunedoara, în vederea luãrii mãsurilor legale.
Inundaþii devastatoare pe Jiu. Au intervenit pompierii A plouat cu 70 de litri pe metru pãtrat, iar apele scurse de pe afluenþii celor douã cursuri ale Jiului, au produs inundaþii în zona Aninoasa, acolo unde se aflã staþia centralã a Sistemului Hidrotehnic Ape-Jiu. Datele exacte aratã cã la Câmpu lui Neag a plouat cu 75 de litri pe mp, iar la staþia hidrometricã de la Iscroni, pe râul Jiu, s-a înregistrat o cantitate de 40 l/mp. Astfel, s-a înregistrat o creºtere cu 175 de cm pe Jiu, atingând cota de atenþie
Investiþii în locurile de joacã
M
ai multe locuri de joacã din municipiul Vulcan vor fi reabilitate. Municipalitatea achiziþioneazã mai multe obiecte de mobilier de joacã pentru parcurile din localitate. Înlocuirea sau repararea unor componente ale mobilierului de joacã din parcuri costã peste 12.000 de lei. Mai exact, 12.035 de lei a alocat municipalitatea de la Vulcan pentru achiziþionarea unei hinþi, a douã topogane ºi a unui cãluþ. Totodatã, s-a achiziþionat ºi un ax din fier,
ºi digul de protecþie al albiei Jiului este în pericol. Totul a fost un scenariu pus la punct pentru a satabili modul de acþiune al pompierilor într-o situaþie realã. „Scenariul sunã cam aºa: noaptea trecutã a plouat
cu rulment, pentru carusel în valoare de 2.090 lei. Locurile de joacã din parcuri se degradeazã odatã cu trecerea timpului, iar altele sunt vandalizate. De cele mai multe ori, cei care distrug mobilierul stradal nu sunt identificaþi, astfel cã prejudiciile produse de actele vandalilor nu pot fi recuperate. Reparaþiile sau înlocuirea obiectelor de joacã scot bani frumoºi din bugetele locale ale administraþiilor publice. Monika BACIU
mult la Câmpul lui Neag, s-a depãºit cota de inundaþie la postul hidrometric Iscroni, producând depãºiri ale cotei de inundaþie ºi, pe locul unde ne aflãm, o rupturã a digului de apãrare. S-a pus în pericol strada Dãnuþoni ºi principalele obiective industriale din zonã”, a spus Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu, care a participat cu întreg efectivul la diminuarea problemelor apãrute. Pompierii au venit cu o moto-pompã de mare capacitate ºi au montat-o pentru a evacua apa. „Exerciþiul constã în stabilirea metodologiei de intervenþie, în cazul unor inundaþii produse în raza de compe-
tenþã ºi colaborarea cu autoritãþile locale, aici cu efectivele de la Apele Române”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Scenariul poate fi oricând unul real, pentru cã, nu o datã, zona a fost sub ape, iar ploile au luat, acum câþiva ani, inclusiv utilaejele celor ce lucrau la amenajarea hidrotehnicã de pe Jiu. Iar cei de la Apele Române spun cã este binevenitã o astfel de simulare, mai ales cã uneori a coincis simularea cu inundaþii imediate. „Am avut situaþii când s-au produs inundaþii, sau anul trecut am avut în Valea Jiului inundaþii repetate ºi în iunie ºi în iulie. Sigur, ºi noi ºi ISU trebuie sã fim pregãtiþi ºi de aceea se fac exerciþii de simulare. Au fost, însã, ºi situaþii când, dintr-un exerciþiu de simulare, s-a transformat într-unul real ºi am fost nevoiþi sã mobilizãm populaþia ºi sã le spunem cã este real totul ”, a mai adãugat directorul Sorin Corici. Exerciþiul s-a desfãºurat în zona de dinainte de confluenþa celor douã cursuri ale Jiului ºi pompierii spun cã a fost o reuºitã, mai ales cã ºi-au verificat tehnica din dotare. Diana MITRACHE
Propuneri de investiþii pentru judeþ
C
onsiliul Judeþean Hunedoara a trimis la Ministerul Turismului o adresã cu propunerile de investiþii pentru judeþ.
Instituþia judeþeanã a propus pentru comunã Criºcior realizarea unui muzeu al mineritului ºi realizarea unui circuit turistic al zonei. Pentru comunã Topliþa s-a propus restaurarea bisericii de lemn Sfântul Nicolae din Vãlãri, amenajarea unei baze sportive ºi spaþiu de recreere în satele Topliþa, Dãbâca, Haºdau ºi amenajarea unui muzeu al satului Pãdurenesc. Pentru Valea Jiului sunt propuse mai multe investiþii cum ar fi de
exemplu în oraºul Petrila dezvoltarea ºi extinderea domeniului schiabil ªureanu ºi includerea în circuitul turistic a clãdirilor situate în ansamblul Mina Petrila, în oraºul Vulcan, modernizarea zonei turistice Pasul Vâlcan, ori în municipiul Petroºani, dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng. Oficialii ministerului de resort spun cã proiectele
Complexul Energetic Hunedoara, supus experimentelor
de la Curtea de Apel Iînnstanþa Alba Iulia a suspendat dosarul care se judecã insolvenþa
Complexului Energetic Hunedoara. Soluþionarea cauzei a fost suspendatã pânã la judecarea apelului depus de Sindicatul Noroc Bun. La termenul trecut, Curtea a respins cererea de intervenþie a lui Adrian
Jurca, dându-i însã posibilitatea de a contesta decizia. Lucru pe care l-a ºi fãcut. “Respinge ca inadmisibilã cererea de intervenþie în interes propriu formulatã de Sindicatul „ Noroc Bun” din cadrul Complexului Energetic Hunedoara SA Petroºani în dosar nr. 5277/97/2016. Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunþare pentru partea prezentã ºi de la
comunicare pentru pãrþile lipsã”, arãta soluþia Curþii de Apel Alba Iulia din data de 11 mai 2017. În aceste condiºii, CEH aºteaptã un verdict abia dupã judecarea apelului depus de Sindicatul Noroc Bun. Monika BACIU
autoritãþilor locale au fost susþinute financiar. “Dorim sã vã informãm cã Ministerul Turismului deruleazã un program de susþinere financiarã a autoritãþilor administraþiei publice locale (la nivel de judeþ, municipiu, oraº, comunã), în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanþarea proiectelor de investiþii în infrastructura de turism din anul 2009.
Baza legislativã a derulãrii programului amintit mai sus este Hotãrârea Guvernului nr. 120/2010, privind aprobarea listei cuprinzând programele ºi proiectele de investiþii în turism ºi a surselor de finanþare a documentaþiilor tehnice ºi a lucrãrilor de execuþie a programelor ºi obiectivelor de investiþii în turism, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, aratã oficialii Ministerului Turismului. Monika BACIU
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Mai 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Mai 2017
Hai la muzeu! Avem 5 în Valea Jiului M
uzeul Mineritului, al Momârlanului, al Instalatorului, al Mamei, plus Casa Memorialã I.D. Sîrbu pot fi vizitate sâmbãtã noapte, în acþiunea culturalã ce poartã denumirea genericã Noaptea Muzeelor.
Valea Jiului are astfel de edificii, iar unele sunt rar, ori poate deloc vizitate. Ion Barbu a reuºit sã introducã o parte dintre ele într-un circuit naþional, odatã cu sosirea la Petroºani a celor care
studiazã epoca comunistã. Venit în Valea Jiului, Cosmin Budeancã, expert al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria Exilului Românesc a
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN, cu sediul în Vulcan str. Mihai Viteazu nr. 31 anunþã organizarea în 21 iunie 2017 a concursului de promovare pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a urmãtoarei funcþii publice de conducere vacante din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan: ªef birou, gradul II – Birou Ordine publicã, pazã ºi activitãþi pe linie de evidenþã a persoanelor Condiþiile pentru ocuparea postului sunt urmãtoarele: Condiþiile specifice: - sã fie absolvenþi de studii de masterat sau de studii postuniversitare în domeniul administraþiei publice, management sau în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice; - sã fie numiþi într-o funcþie publicã din clasa I; - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; - 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare; - sã nu aibã în cazierul administrativ o sancþiune disciplinarã neradiatã, în condiþiile Legii nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Condiþiile generale de ocupare a posturilor sunt cele prevãzute la art. 54 din Legea nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Concursul se organizeazã astfel: Proba scrisã: 21 iunie 2017 - orele 11.00 în sala de ºedinþe a Consiliului Local Vulcan. Interviul: se va susþine conform art. 56 din HG nr. 611/2008 în sala de ºedinþe a Consiliului Local Vulcan. Bibliografia ºi actele necesare pentru dosarul de concurs se afiºeazã la sediul Primãriei Municipiului Vulcan. Dosarele de înscriere se depun la compartimentul resurse umane din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan pânã la data de 07.06.2017 orele 15.30.
subliniat cã pe oameni îi mânã la muzeu fie curiozitatea, fie nostalgia, dar a menþionat cã în zona noastrã sunt muzee ce meritã atenþia. Totul, pentru a nu ne uita istoria. „Încercãm doar sã gãsim acele mecanisme prin care sã aducem în faþa publicului, informaþiile care sã îi ajute sã înþeleagã mai bine ceea ce li s-a întâmplat lor, sau înaintaºilor lor, în cazul celor mai tineri, dar ºi sã îi ajute sã înþeleagã ceea ce li se întâmplã azi ºi în viitorul apropiat.
Lucrurile în istorie se leagã, iar la Petroºani ºi Petrila sunt câteva iniþiative bune, pe care Ion Barbu le-a concretizat. Valea Jiului este un spaþiu, care, din punctul de vedere al culturii, nu a fost foarte bine reprezentat pânã acum, iar faptul cã am organizat aici un workshop pe aceastã temã vine sã contrazicã totul. Aici au venit numeroºi participanþi din þarã, ca sã le arãtãm cã se fac lucruri ºi acolo unde oamenii cred cã e imposibil”, a spus Cosmin Budeancã, expert Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria Exilului Românesc.
Târgul European al Castelelor va fi gãzduit la Hunedoara
E
venimentul unic în România urmãreºte promovarea monumentelor istorice din þarã ºi din Europa.
Târgul European al Castelelor este organizat de Primãria Municipiului Hunedoara ºi Castelul Corvinilor în perioada 27 - 28 mai 2017, ºi se aflã la cea de-a III-a
Informaþii suplimentare la telefon 0254/570340 int. 217.
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
În noaptea muzeelor, la Petroºani puteþi merge la Muzeul mineritului, iar la cel al momârlanilor, doamna Lucreþia vã aºteaptã cu plãcinte. „Facem ºi plãcinte, de toate, numai sã vinã vizitatorii. Eu þin la tradiþiile mele ºi la tot ce aveau strãbunii, ca sã nu se piardã, pentru cã bunica mea avea o vorbã: Nu avem nimic cu straiele domneºti, dar poartã straiul, vorbeºte graiul, cã atunci eºti român. Aºa îmbrãcat barabeºte, nu te ºtie nimeni!”, ne-a spus Lucreþia Mãlinesc, cea care a strâns, sus pe Slãtinioara, tot ce a însemnat portul ºi obiceiurile momârlanilor de la noi. Diana MITRACHE
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
ediþie. Evenimentul se bucurã de prezenþa a 29 de obiective istorice din 5 þãri europene: Austria, Slovacia, Ungaria, Bulgaria ºi România. În cadrul manifestãrii, expozanþii îºi vor putea face cunoscutã oferta turisticã ºi îºi vor putea prezenta principalele elemente de atracþie turisticã ºi istoricã. ”Pe parcursul târgului ne vom bucura de prezenþa pictorului Marius Buruianã care va face demonstraþii de picturã vizitatorilor, aceºtia având posibilitatea sã achiziþioneze piese ale artistului cu tematica Castelului Corvinilor. Pentru a intra în atmosfera vremurilor de altãdatã, în cea de-a doua zi a evenimentului se vor organiza turniruri ºi concursuri medievale, tir cu arcul, simulãri de lupte între cavaleri ºi lecþii de spadã”, anunþã organizatorii evenimentului. M. GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Mai 2017
Henþ cu mâna
CINE-L BATE PE NEA TINEL? Se trage linie încet, dar sigur, peste ediþia 2016-2017 a Ligii I. O Ligã I care s-a numit de-a lungul vremii „Categoria A” sau „Divizia A”, acolo
unde timpul le-a fixat cândva pe Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. Un merit la aceste succese îl aveau, fãrã îndoialã ºi antrenorii.
Fotbal. Cupa României
OASPEÞII, VICTORII ZDROBITOARE Î
n faza sferturilor de finalã ºi faza pe judeþ, echipele din Liga a IV-a s-au impus categoric în partidele disputate pe terenurile celor dintr-a V-a. Liderul Inter Petrila a umilit cu 8-1 Ghelariul. Autori: Bocu – 3, Dolha – 2, Keszeg, Perºe, Cr. Duma.
Lupenenii nu s-au lãsat nici ei mai prejos, 6-1 la Ghelari (autori M. Filip, M. Pop, A Harangozo, Brânduºa, Gorgan, I. Roºian), asigurându-ºi calificarea în semifinale. „Fiindcã aproape sigur am ratat ocuparea locului 1 în campionat, ne îndreptãm acum atenþia spre Cupa României, un trofeu pe care ni-l dorim cu ardoare”, a declarat Dan Voicu, antrenorul celor de la Hercules Lupeni.
Antrenori care de-a lungul vremii au avut contribuþii substanþiale, reuºind trofee atât ca ºi jucãtori, dar ºi ca antrenori. Valentin Stãnescu – nea Tinel – are, peste toþi, un record greu de egalat: trei trofee ca ºi campion, în calitate de antrenor, la trei echipe diferite: Rapid
Bucureºti în 1967, Universitatea Craiova în 1980 ºi Dinamo Bucureºti în 1982! Greu de crezut cã vreunul din actualele nume ar putea atinge o performanþã similarã, ar mai fi antrenorul Dumitru Nicolae – Nicuºor –, cu ºapte campionate câºtigate în perioada
CUPA ROMÂNIEI LIGA A IV-A HUNEDOARA, FAZA JUDEÞEANÃ. Sferturi de finalã, 17 mai 2017 C.S. Ghelari Inter Petrila 1-8 Victoria Dobra Hercules Lupeni 1-6 C.S.C. Ilia ªoimul Bãiþa 1-4 Mureºul Pricaz Retezatul Haþeg 0-3 Semifinale - 31 mai 2017 Retezatul Haþeg Hercules Lupeni Inter Petrila ªoimul Bãiþa
NICIO ECHIPÃ DIN VALEA JIULUI PE PRIMUL LOC!
Dupã trei etape în turneele finale ale campionatului judeþean la fotbal, C.S.Hunedoara ºi C.F.R. Simeria dominã poziþiile de vârf. Mai sunt încã douã etape, cu meciuri care ar putea ameliora poziþia Jiului, singura echipã care poate emite pretenþii la ocuparea locului 1.
CAMP. JUDEÞEAN – TURNEE FINALE JUNIORI C ( GR. 2002-2003)
Antrenorul Dan Voicu a reuºit sã califice echipa Hercules Lupeni în semifinalele Cupei României la fotbal, faza judeþeanã
ªTIINÞA PETROªANI ÎN ELITÃ
CLASAMENT CS Nãvodari CSM Bucov. Suceava RC Stejarul Buzau CS ªtiinþa Petroºani Rugby Club Bârlad RCM Galaþi CSUAV Arad C.S. Mãnãºtur
Fotbal juniori
Antrenorul Damian Militaru crede cã juniorii Jiului se vor califica în bloc la turneele zonale
Rugby DNS (Liga a II-a)
1 2 3 4 5 6 7 8
1962-1984, toate cu Dinamo. Valentin Stãnescu ºi Dumitru Nicolae – Nicuºor – rãmân niºte repere, niºte legende, în contextul istoriei fotbalului românesc. Alãturi de ei, alþi 25 de antrenori au câºtigat titluri de campioni. Va reuºi mãcar unul sã se apropie de nea Tinel?
14 12 0 2 666-194 (12pb.) 14 10 0 4 375-249 (8pb.) 14 10 0 4 252-241 (5pb.) 13 8 0 5 353-246 (5pb.) 14 6 0 8 403-322 (9pb.) 13 5 0 8 206-358 (6pb.) 14 3 0 11 197-455 (2pb.) 14 1 0 13 165-562 (2pb.)
Joc spectaculos la Buzãu cu 4 eseuri marcate de ªtiinþa Petroºani care la un moment dat a condus cu 26-25 în ultimele cinci minute de joc! Final mai slab al petroºenenilor, care vor ceda cu 26-35, clasându-se pe locul 4, suficient însã pentru a prinde „semifinala” de elitã, locurile 1-4. Etapa a 14-a din 13 mai 2017 RC Stejarul Buzau CS ªtiinþa Petroºani 35-26 60p. CSM Bucov. Suceava 48p. - CS Nãvodari 32-23 45p. CSUAV Arad CS Mãnãºtur 53-31 37p. Rugby Club Bârlad 33p. RCM Galaþi 46-28 26p. 14p. Paginã realizatã de 4p. Genu TUÞU
Etapa a 3-a, 7 mai 2017 Univ. Petroºani CS Hunedoara 2-6 Fair Play Vulcan Jiul Petroºani 0-2 C.F.R. Simeria Cetate Deva 3-1 1 2 3 4 5 6
C.S. Hunedoara Jiul Petroºani C.F.R. Simeria Cetate Deva Fair Play Vulcan Univ. Petroºani
CLASAMENT 3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 0 0
1 1 0 0 0 0
0 0 1 1 3 3
11-7 5-1 10-6 9-5 3-10 3-12
7p. 7p. 6p. 6p. 0p. 0p.
JUNIORI D (GR. 2004-2005)
Etapa a 4-a, 13 mai 2017 Univ. Petroºani Hanzi Deva C.F.R. Simeria Sorii Junior’s Lupeni Jiul Petroºani C.S. Hunedoara 1 2 3 4 5 6
CLASAMENT
C.F.R. Simeria Jiul Petroºani C.S. Hunedoara Sorii Junior’s Lupeni Hanzi Deva Univ. Petroºani
4 4 4 4 4 4
3 3 3 1 1 0
1 0 0 1 0 0
0 1 1 2 3 4
0-7 0-0 1-2
21-0 27-3 17-5 8-9 7-12 0-51
10p. 9p. 9p. 4p. 3p. 0p.
JUNIORI E (GR. 2006-2008) Etapa a 3-a, 14 mai 2017 Victoria Cãlan Sorii Junior’s Lupeni Inter Petrila Jiul Petroºani C.S. Hunedoara C.F.R. Simeria 1 2 3 4 5 6
CLASAMENT
C. S. Hunedoara C.F.R. Simeria Victoria Cãlan Jiul Petroºani Sorii Junior’s Lupeni Inter Petrila
3 3 3 3 3 3
3 2 2 1 0 0
0 0 0 1 1 0
0 1 1 1 2 3
5-0 2-4 3-0 23-0 9-2 8-8 6-7 6-13 3-19
9p. 6p. 6p. 4p. 1p. 0p.