Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1340
Cronica Vãii Jiului Joi, 18 Mai 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Aduºi cu mandat la proces
De 8 ani se lucreazã la strategii pentru turism
Mineritul dispare, iar turismul nu este alternativã
J
udecãtorii din Petroºani au emis mandate de aducere pe numele mai multor martori implicaþi în procesul mamei care ºi-a lãsat trei copii sã ardã de vii în casã. Alina Nadia Ardeleanu a fost trimisã în judecatã pentru rele tratamente aplicate minorului ºi distrugere, dupã ce a provocat un incendiu devastator în urmã cu doi ani. Dosarul se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani ºi lipsa repetatã a martorilor a dus la tãrãgãnarea procesului. Astfel cã, la ultimul termen de judecatã, magistraþii au decis sã emitã mandate de aducere pe numele a doi dintre cei care ar trebui sã depunã mãrturie. Totodatã, judecãtorii au menþinut ºi controlul judiciar dispus faþã de Ardeleanu Alina Nadia chiar dacã femeia a cerut sã fie judecatã în stare de libertate.
Mama denaturatã din Uricani este acuzatã de distrugere de nu mai puþin de 25 de vecini, toþi fiind martori ori pãrþi vãtãmate în proces. Alina Ardeleanu a provocat în iunie 2015 o adevãratã tragedie dupã ce ºi-a lãsat copiii închiºi în casã ºi s-a dus sã-ºi cumpere de bãut. Deasupra pãtuþului copiilor a lãsat o lumânare aprinsã care a dus la un incendiu devastator. La miezul nopþii, femeia a revenit acasã ºi a vãzut cã garsoniera este cuprinsã de flãcãri, însã în loc sã cearã ajutor a închis uºa cu cheia ºi a fugit. În tot acest timp copiii implorau ajutor, iar când focul a fost observat de vecini era prea târziu. Cei trei copilaºi s-au stins în braþele pompierilor. Maximilian GÂNJU
T
rei proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile au fost începute în trei staþiuni montane ale Vãii Jiului începând cu anul 2009. Ar fi trebuit finalizate încã de acum câþiva ani, dar gradul de implementare a lor este încã abia la început având în vedere alocãrile financiare. >>> PAGINA A 3-A
Horezu e fix pe Slãtinioara! rigidere, canapele, deºeuri metalice ºi F chiar o caroserie de maºinã a ajuns în albia pârâului Slãtinioara, sus, la 2 km de centrul municipiului Petroºani.
Oamenii de acolo s-au plâns cã gunoiul a fost adus chiar de cãtre angajaþii primãriei din Petroºani, din noiembrie ºi pânã acum. Doar cã li s-ar fi spus cã vor turna ºi pãmânt peste, lucru
care nu s-a întâmplat. Toate deºeurile sunt lãsate de izbeliºte pe marginea apei, dosite oarecum de privirile indiscrete, însã, oamenii spun cã duhoarea abia acum începe sã se simtã. „Cred cã au adus vreo 30 de rabe, din noiembrie, aici. Am crezut cã aduc pãmânt de umpluturã, dar nici pomenealã! E plin de tot felul de mizerii, maºini de spãlat, frigidere, canapele ºi am avut ºi o caroserie de maºinã, dar au fost aici ceva „magneþi” ºi au dezasamblat-o ºi au dus-o la fier
vechi. Mãcar de astupau cu pãmânt ca sã nu mai miroasã aºa”, au spus oamenii din zona respectivã. Deºeurile zac pe marginea pârâului, ce este tot în grija administraþiei din Petroºani. Din pãcate, însã, problema gunoiului menajer a fost
gânditã ºi în acest mod, iar urmele rabelor care le-au cãrat sunt ºi acum vizibile. Mai ales cã drumul este distrus de apele de munte, care curg ºi brãzdeazã calea momârlanilor din acest loc. Alo, Garda de Mediu, sunteþi pe recepþie! Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 18 Mai 2017
La CEH existã ºi salarii minime! Drumul spre Herculane, finanþat, poate, doar la rectificarea bugetarã L
C
onducerea Complexului Energetic Hunedoara a format o comisie care va analiza situaþia salarialã la nivelul societãþii. Majorarea salariului minim pe economie a creat discrepanþe. Existã salariaþi ai Complexului Energetic Hunedoara care au calificare ºi vechime ºi au acelaºi salariu cu muncitorii necalificaþi. “Începem o comisie care sã analizeze impactul creºterii salariului minim asupra salariilor. Au ajuns persoanele cu salariul minim sã aibã acelaºi salariu cu persoanele care au calificare ºi nu este normal ca necalificaþii sã aibã acelaºi salariu cu cei cu vechime ºi experienþã. Începem o analizã cu sindicatele, ºi într-o anumitã plajã la salariile cele mai mici vom discuta despre o reaºezare a grilelor astfel încât sã nu se suprapunã salariul celui calificat cu salariul celui necalificat. Pe partea de jos, la salariile mici, se va discuta de niºte creºteri salariale mai mari ca procent”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Potrivit conducerii, la CEH sunt circa 300 de persoane care au salariul minim pe economie. “Noi nu stãm foarte bine cu banii, dar încercãm sã ajutãm oamenii la salariile mici. La
a începutul mandatului, parlamentarii au anunþat cã drumul Câmpu lui Neag – Herculane va primi finanþare pentru a fi continuate lucrãrile. salariul minim avem destul de multe persoane, dar cred cã sunt undeva la 200-300 de angajaþi care au salariul minim”, a mai spus sursa citatã. ªi fostul director general al CEH, Mihael Melczer, a subliniat cã majorarea salariului minim afecteazã Complexul Energetic Hunedoara, în sensul în care sporul de periculozitate are o valoare de 10 procente din salariul minim.
S
alariile compensatorii au fost plãtite
Disponibilizaþii de la CEH au primit o nouã tranºã din salariile compensatorii. Persoanele care ºi-au încetat activitatea la Complexul Energetic Hunedoara în toamna anului trecut au primit cea de-a patra tranºã a salariilor compensatorii. Mai sunt de plãtit încã douã tranºe pentru cei care au mai mult de trei ani pânã la pensie.
Insolvenþã paralelã
O
societate din judeþul Gorj cere insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat un dosar în care Arteca Jilava cere declararea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara.
“Am plãtit a patra tranºã. Mai sunt de plãtit douã tranºe. Pe mãsurã ce ne apropiem de tranºa a ºasea scad sumele ºi numãrul celor care beneficiazã de ele”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Potrivit contractului colectiv de muncã de la CEH, în cazul concedierilor colective s-au acordat salarii compensatorii în funcþie de numãrul de ani pe care îl avea angajatul pânã ajungea la pensie. Astfel, angajaþii care aveau mai puþin de un an pânã la pensie au beneficiat de un salariu mediu brut (3400 lei brut), salariaþii care mai au între unu ºi trei ani pânã la pensie – trei salarii medii brute pe unitate, salariaþii care au mai mult de trei ani pânã la pensionare vor beneficia de ºase salarii medii brute. Valoarea salariului mediu brut este de aproximativ 3.400 lei Monika BACIU
Termenul stabilit de instanþa de la Tribunalul Hunedoara a fost stabilit pentru data de 31 mai. Solicitarea de deschidere a insolvenþei este una paralelã unui alt dosar care se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia ºi a cãrui pronunþare ar trebui sã aibã loc astãzi. Societatea a avut contracte cu Complexul Energetic Hunedoara, iar sumele de recuperat sunt de ordinul sutelor de mii de lei. Nu este pentru prima datã când cei de la firma gorjeanã cer intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Depinde care va fi decizia Curþii de Apel Alba Iulia în dosarul în care se judecã insolvenþa CEH. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Afirmaþiile s-au dovedit a fi fãrã temei, pentru cã acum, chiar preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor întreabã dacã la rectificarea bugetarã este posibilã finanþarea lucrãrilor. “Lucrãrile au început în urmã cu 17 ani, iar din datele pe care le avem, doar 16 km de drum au fost modernizaþi. Valea Jiului are nevoie de alternative economice de dezvoltare, iar transformarea acestui drum forestier în drum naþional a fost gânditã ca o soluþie pentru dezvoltarea turismului. Prin DN 66A s-ar asigura accesul direct spre portul Orºova ºi, mai departe, spre Serbia. Parcul Naþional Retezat ºi domeniile schiabile din Valea Jiului ar
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
deveni astfel foarte uºor accesibile pentru o populaþie de milioane de locuitori. Domnule ministru, aveþi în vedere includerea acestui drum, la rectificarea bugetarã din acest an, pe lista de investiþii?”, întreabã Laurenþiu Nistor, deputat. Ministrul Transporturilor va trebui sã rãspundã la întrebare. Între timp ºi avizele pentru drumul spre Herculane au expirat. Monika BACIU
PETROªANI
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Petroºani, Telefon 0728890014
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 18 Mai 2017
De 8 ani se lucreazã la strategii pentru turism
Mineritul dispare, iar turismul nu este alternativã z Trei proiecte – valoare totalã de peste 600 de milioane de lei z Alocare – puþin peste 100 milioane de lei Trei proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile au fost începute în trei staþiuni montane ale Vãii Jiului începând cu anul 2009. Ar fi trebuit finalizate încã de acum câþiva ani, dar gradul de implementare a lor este încã abia la început având în vedere alocãrile financiare.
P
arâng – finanþare de 26 de milioane din peste 350 de milioane
Oficialii Ministerului Turismului aratã cã pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng s-au alocat puþin peste 26 de milioane de lei din cele peste 350 de milioane necesare finanþãrii proiectului. Lucrãrile din cadrul proiectului “Schi în România, municipiul Petroºani” au început în anul 2009. Investiþia viza „ amenajare 17 pârtii de schi, telegondolã, 6 telescaune, 1 teleschi, 2 bazine acumulare apã, instalaþie zãpadã artificialã, fun park, park snow bord, racord utilitãþi, parcare auto, clãdiri multifuncþionale”. Ministerul Turismului aratã cã în decursul celor opt ani s-au alocat nici 10% din necesarul de fonduri. “Valoarea totalã a contractelor de lucrãri: 351.782.000 lei. Plãþi buget de stat: 26.451.000 lei. Stadiu: construcþie telescaun TS3 finalizatã, finalizatã parþial instalaþia de zãpadã artificialã (reþele de presiune, montare tubulaturi, cabluri de alimentare ºi acþionare, montare cãmine hidranþi, bazin de apã cu capacitatea
de 5000 mc+ staþia de pompare SP 200, tunuri de zãpadã) ºi garaj ratrac + spaþii administrative, amenajare parþialã pârtii”, aratã documentele Ministerului Turismului. Mai mult decât atât, telescaunul TS 3 a fost realizat prin forþele proprii ale administraþiei locale de la Petroºani care a contractat un credit în valoare de 13 milioane de lei pentru a finanþa obiectivul de investiþii.
fãcut, potrivit documentelor Ministerului Turismului. “Valoarea totalã a contractelor de lucrãri: 200.503.000 lei. Plãþi de la bugetul de stat: 36.977.000 lei. Stadiu: instalaþia de zãpadã artificialã finalizatã, amenajare pârtii finalizare, instalaþia de energie electricã finalizatã, construcþie telescaun TS3 finalizat, construcþie telegondolã finalizatã, pasarela care face legãtura între pârtia 3 ºi pârtia 4 –
investiþiile din acest sector. “Ministerul Turismului îºi propune, conform programului de guvernare, elaborarea masterplanului pentru investiþii în turism în anul 2017. În acest scop, în perioada ianuarie – februarie 2017, a solicitat propuneri pentru proiecte de investiþii în infrastructura de turism de la aproximativ 200 de unitãþi
traja – 36 de milioane din peste S 200 de milioane
Situaþia este similarã ºi în ceea ce priveºte staþiunea montanã Straja. Aici lucrãrile au demarat în anul 2011 în cadrul proiectului “Schi în România, staþiunea Straja”. Obiectivele proiectului constau în realizarea unei telegondole, amenajare 7 pârtii existente, 3 telescaune, 1 teleschi, realizare 7 pârtii noi, 6 ratracuri ºi garaj cu dotãri necesare service, centre servicii turistice, jandarmerie, motocositoare pentru întreþinerea pârtiilor în perioada de varã urmare a înierbãrii acestora, sistem ticketing cu 4 puncte de vânzare a cardurilor, terminal acces, unitate de control, drumuri acces, 2 parcãri, utilitãþi, fun park iarnã, park snowboard, fun park varã, instalaþie zãpadã artificialã: lac de acumulare cu reþele de captare apã pentru lac, 20 maºini de producere a zãpezii artificiale, sistematizare ºi semnalizare trasee turistice (10 trasee montane). ªi în Straja mai sunt multe de
realizatã în proporþie de 75%”, aratã Ministerul Turismului.
P
asul Vâlcan – investiþie realizatã
Singura investiþie finalizatã este cea din Pasul Vâlcan. Proiectul “Schi în România, Vulcan” a început în anul 2009 ºi a fost finalizat în 2011. “Obiectivele proiectului: telegondola între cotele 770 m – 1310 m, infrastructura de acces: drumuri acces, staþie inferioarã ºi superioarã telegondolã, parcare, utilitãþi, 1 pârtie de schi, teleschi. Valoarea totalã a contractelor de lucrãri: 50.023.000 lei. Plãþi buget de stat: 48.051. 000 lei”, aratã aceleaºi documente. Numai cã Pasul Vâlcan ar fi trebuit unit cu staþiunea montanã Straja prin instalaþii de transport pe cablu.
primesc P oate finanþare
Ministerul Turismului realizeazã un masterplan în turism, care va prioritiza
administrative-teritoriale (…), considerate relevante din punct de vedere al potenþialului turistic ºi incluse în Planul
de Amenajare al Teritoriului Naþional, cu termen pentru rãspunsuri data de 3 aprilie 2017. S-au primit un numãr aproximativ de 1000 de propuneri de proiecte care vor fi analizate în cadrul grupului de lucru aprobat la nivelul Ministerului Turismului. Grupul de lucru este compus dintr-un numãr impar de specialiºti, care provin din domeniul turismului, agriculturii, dezvoltãrii, finanþelor, transporturilor, culturii, asociaþiilor unitãþilor administrativ teritoriale, investiþii ºi geografie ºi va stabili o propunere privind lista finalã cu proiectele care ar putea fi finanþate. Pânã la 5 iunie 2017 se va elabora un document sintetic, masterplan/strategie pentru dezvoltarea investiþiilor în domeniul turismului”, aratã Ministerul Turismului. Dacã proiectele începute ºi nefinalizate vor beneficia de finanþare va stabili strategia întocmitã la nivelul ministerului de resort. Monika BACIU
4 Actualitate
Parcul Naþional Defileul Jiului în pericol de distrugere
Râul de munte e proprietatea noastrã, a tuturor
P
arcul Naþional Defileul Jiului este una dintre cele mai sãlbatice ºi spectaculoase zone naturale protejate din România. Peisaje de o frumuseþe nemaiîntâlnitã, sute de specii de plante ºi de animale, unele protejate prin lege, condiþii unice în þarã pentru practicarea raftingului ºi a pescuitului sportiv, posibilitãþi de cercetare ºtiinþificã a ecosistemului acvatic – toate acestea ar putea dispãrea dacã râul care a creat acest defileu va fi deviat conform unui proiect hidroenergetic care este în desfãºurare în acest moment. Amenajarea hidroenergeticã a Defileului Jiului este un proiect demarat în 2003 de Hidroelectrica. Lucrãrile, ilegale conform actualelor standarde de mediu, au fost oprite câþiva ani, însã au reînceput anul trecut. Proiectul prevede captarea Jiului în anumite zone ºi direcþionarea
lui prin niºte conducte uriaºe, lucru care ar reduce semnificativ debitul râului pe porþiunea respectivã (2,7m³, faþã de peste 20m³ debitul actual), afectând iremediabil flora ºi fauna din zonã. Aceastã situaþie a fost slab promovatã în ultimii ani. Unul dintre articolele mai complete pe aceasta temã a fost scris de Cãlin Dejeu (Asociaþia Efectul Fluture), biolog si economist, implicat de ani de zile în protejarea patrimoniului nostru natural. Într-o emisiune Radio România Cultural, Cãlin considerã cã „în þara noastrã nu mai existã un astfel de defileu”. Proiectul nu este justificat din niciun punct de vedere, nici chiar economic, iar efectele adverse sunt devastatoare. „Jiul fiind deviat, speciile de peºti vor dispãrea, populaþia de vidre va fi decimatã, habitatele ripariene ºi alte habitate de interes comunitar se vor degrada total. Jiul va fi un pârâu jalnic ce se va târî printre
pietre.”, spune biologul. Cãlin a iniþiat, de asemenea, ºi o petiþie care are pânã în prezent peste 22.000 de semnãturi. Cei care doresc sã se alãture demersului sunt invitaþi sã semenze petiþia aici: https://campaniamea.declic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului. „Atât timp cât nu este deviat Jiul, cauza nu este pierdutã.”, menþioneazã Cãlin. În prezent au loc ºi alte iniþiative care vizeazã oprirea dis-
trugerii Parcului Naþional Defileul Jiului. Mai multe organizaþii internaþionale de mediu, printre care WWF, Greenpeace, Bankwatch, Coaliþia Natura 2000 º.a., au avut diverse comunicãri publice prin care subliniazã efectele extrem de dãunãtoare pe care proiectul le implicã. De asemenea, câteva asociaþii au intentat un proces care vizeazã suspendarea executãrii actului administrativ autorizat anul trecut. Procesul este intentat contra
„Noaptea Muzeelor” la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã în acest an ediþia a XIII-a a evenimentului „Noaptea Muzeelor”, care va cuprinde o serie de manifestãri atât la Palatul Magna Curia din Deva, cât ºi la douã dintre secþiile din teritoriu, respectiv Muzeul de Etnografie ºi Artã Popularã Orãºtie ºi Muzeul de Istorie Localã ºi Etnografie Brad. Evenimentul „Noaptea Muzeelor” va avea loc sâmbãtã, 20 mai 2017 ºi va fi organizat în colaborare cu Asociaþia ArcheoVest Timiºoara, Asociaþia Terra Dacica Aeterna – filiala Deva, Cercetaºii României – filiala Deva, Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu Petroºani ºi Asociaþia Cultural Sportivã Pro Valores Bucureºti. Manifestãrile se vor desfãºura dupã urmãtorul program: Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva Ora 16.00 –
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 18 Mai 2017
Deschiderea evenimentului cu vizitarea expoziþiilor ºi desfãºurarea unei conferinþe internaþionalã despre semnificaþiile ºi simbolistica tatuajului la triburile indigene ºi în preistoria româneascã. Invitat special dr. Lars Krutak, Smithsonian Institute din Washinton D.C., SUA. Cu aceastã ocazie va fi lansat ºi un volum al dr. Lars Krutak ºi vor fi prezentate elemente de arheologie experimentalã (crearea de unelte tradiþionale pentru tatuaj, din os ºi corn). Ora 17.00 – Activitãþi
organizate cu sprijinul Asociaþiei Terra Dacica Aeterna – filiala Deva ºi Cercetaºilor României – filiala Deva: prezentare de echipament ºi tehnicã de luptã la daci ºi la romani, ateliere de gastronomie anticã, metaloplastie, pielãrie, jocuri romane, tors, þesut, cusut, prelucrarea osului ºi cornului etc. Ora 18.00 – Spectacol de teatru interactiv pentru copii „Muzicanþii din Bremen”, susþinut de Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu din Petroºani. Ora 20.00 – Spectacol de teatru „Un pedagog de modã 9”, susþinut de Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu din Petroºani. Ora 22.00 – Recital susþinut de cãtre Andreea Butnaru (pian) ºi Florin Mitrea (violoncel), organizat de Asociaþia
Cultural Sportivã Pro Valores Bucureºti. Muzeul de Etnografie ºi Artã Popularã Orãºtie (secþie MCDR) Ora 20.00 – Deschiderea: moment artistic susþinut de interpreþi de muzicã popularã ºi un ansamblu de dansatori în costume populare. Ora 20.30 – Vernisarea expoziþiei „Calendar rural – Zile de muncã, zile de sãrbãtoare”, având drept invitaþi creatori populari din cadrul grupei instruite de cãtre prof. Mircea Lac din Deva la Centrul pentru Conservarea Tradiþiilor Populare al judeþului Hunedoara ºi la Palatul Copiilor Deva. În cadrul activitãþilor vor fi prezentate tehnici de ornamentare ºi procedee de confecþionare a jucãriilor pentru copii în mediul rural. Prelucrarea textilelor va fi prezentatã pe viu prin montarea unui rãzboi de þesut funcþional, astfel încât vizitatorii doritori sã poatã experimenta
Consiliului Judeþean Hunedoara, Consiliului Judeþean Gorj ºi Hidroelectrica, iar numãrul dosarului este 30624/3/2016. Pronunþarea a fost amânatã de câteva ori, iar urmãtoarea înfãþiºare are loc vineri, 19 mai 2017, la Tribunalul Bucureºti. În continuare, Administraþia Parcului Naþional Defileul Jiului organizeazã miercuri, 31 mai 2017, ora 10.00, la Centrul de Vizitare din localitatea Bumbeºti Jiu (judeþul Gorj), o consultare publicã în ce priveºte acest proiect. Invitaþia este deschisã tuturor celor interesaþi ºi poate fi accesatã aici. „De-a lungul anilor Valea Jiului a fost furatã din toate pãrþile ºi pe toate planurile. Este momentul sã lãsãm pesimismul ºi pasivismul în Valea Jiului ºi sã luptãm împreunã pentru ceea ce este al nostru ºi reprezintã atuul principal al zonei: povestea spectacularã creatã de naturã. Este momentul sã acþionãm ºi sã nu devenim complici la moartea uneia dintre cele mai frumoase creaþii naturale.”, spune Adina Vinþan, iniþiatoarea Valea Jiului Society.
tehnica þesutului sub îndrumarea unui creator popular. Ora 22.00 – Proiecþie video de documentare etnografice în curtea instituþiei. Muzeul de Istorie Localã ºi Etnografie Brad (secþie MCDR) Ora 20.00 – Vizitarea expoziþiei „Ia zãrãndeanã – Artã, echilibru, rafinament” Ora 21.00 – Organizarea unei „ªezãtori” la care vor participa
poeþii populari din zonã ºi câþiva meºteri populari. În cadrul ºezãtorii vor fi recitate poezii, creaþii ale poeþilor populari participanþi, vor fi spuse povestiri ºi snoave, se vor cânta melodii tradiþionale. În plus, se vor practica diverse activitãþi: torsul lânii, sfãrâmatul porumbului, tricotatul, cusutul, împletitul coºurilor din nuiele, etc. Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul
Bursã „San Montan” pentru un fotbalist excepþional abi are 17 ani ºi, G dintre cei
8 fraþi ai lui, este primul care merge la liceu. Are planuri mari, dar o familie cu probleme, iar, în ciuda tuturor neajunsurilor, rezultatele sale sportive ºi ºcolare sunt demne de luat de seamã. Tocmai de aceea, a ajuns în atenþia celor de la San Montan, dupã ce reprezentanþii Organizaþiei Salvaþi Copiii l-au desemnat ca fiind cel mai potrivit sã ia aceastã bursã, cu care sã îºi achiziþioneze alimente ºi suplimente, ori echipamente sportive. Asta, pentru cã la Salvaþi Copiii, o singurã masã nu poate suplini necesarul de calorii pentru un sportiv. „Gabi a crescut la Salvaþi Copiii, de când era în burtica mamei, pentru cã toþi fraþii lui mai mari au fost beneficiarii centrului nostru. Este un copil matur ºi în gândire ºi pentru a trecut prin multe. De aceea eu am mare încredere
în el. A fost ºi el mai zglobiu, dar acum, toatã lumea din centru îl laudã. Calitãþile lui îl fac sã primeascã aceastã bursã”, spune, cu mândrie, Valeria Popescu, preºedintele Organizaþiei Salvaþi Copiii Hunedoara. Bursa de 300 de lei, lunar, vine de la San Montan ºi un trust de presã din Petrila, care a dorit sã îi fie alãturi acestui copil minunat. „Este primul an când noi acordãm aceastã bursã ºi, pentru cã am gãsit un copil minunat, un sportiv, un elev, care îndeplineºte toate condiþiile, vom oferi aceastã bursã de la sfârºitul acestei luni, timp de un an. Aceastã bursã este suplimentatã de un trust de presã, Info Petrila. Deci, la finele fiecãrei luni, Gabi va primi 300 de lei, care sã îi suplimenteze puþin hrana, sau sã îi acopere nevoile
lunare”, spune iniþiatoarea acestui proiect Erika Santa, preºedinta San Montan. Gabi ºtie cã doar dacã învaþã, va reuºi. Îi place la ºcoalã, este unul dintre cei mai buni fotbaliºti de la Inter Petrila ºi are o inimã de aur. „Pentru mine aceastã bursã este un venit foarte bun. Mã ajutã, ca, la rândul meu, sã îmi pot ajuta familia. Poate înainte nu îmi permiteam sã îmi iau o pereche de ghete, un short nou, acum o sã pot sã mi le iau. Îmi ajut ºi familia ºi pe mine, pentru cã ei sunt pe primul plan”, a spus Gabriel Marian Sîrb, primul bursier al Asociaþiei San Montan. Gabi viseazã sã ajungã cineva în viaþã. Crede cã fotbalul l-ar putea ajuta, dar nu lasã ºcoala, pentru cã, dacã nu e atât de bun? „M-am gândit cã o sã mã ajute mult în viaþã ºi ºcoala. Sunt elev la liceu, la profil economic. Poate o sã vreau sã mã angajez la un magazin ºi nu am 10 clase. De aceea am venit la ºcoalã. Poate în viitor nu voi ajunge cu sportul foarte departe ºi atunci trebuie sã fac ceva sã îmi câºtig banii mei, sã nu mai cer la pãrinþi”, crede Gabriel. Oricine îi poate ajuta pe cei care vin zilnic pentru masa de prânz la Salvaþi Copiii. Este poate singura lor masã din zi, iar bursele acestea suplimentare vin de la oameni cu suflet, care au vãzut, în aceºti copii, sportivi buni, elevi cu performanþe ºi cred cã doar aceasta este singura lor ºansã. Diana MITRACHE
Meserii în context Colegiul Economic Hermes european, proiect la Petroºani - ªcoalã Europeanã o legislaþie promoveze oportunitãþi Colegiul Dimitrie Leonida olegiul Economic deinternaþionalã, asumatã egale de educaþie ºi
T
ot mai mulþi elevi se îndreaptã,, atunci când terminã liceul, spre joburi în afara graniþelor. Profesorii din mai multe þãri europene au gândit, însã, un proiect european, un schimb de experienþe, între generaþii de liceu din aceste þãri.
ªase sisteme diferite de învãþãmânt, din tot atâtea þãri, sunt discutate în cadrul acestui simpozion, cu scopul de a cãuta punctele comune ºi a adapta noi metode la clasã. Totul, sub genericul „Consilierea ºi orientarea elevilor în context european”. „Suntem parte într-un simpozion internaþional, ca activitate în cadrul proiectului Erasmus+, la care participã 6 þãri ºi care se va finaliza cu o lucrare, înscrisã la Biblioteca Naþionalã cu ISBN. Putem sã vedem ce fac profesorii din alte þãri ºi sã facem un schimb de idei ºi pãreri , o aºa –zisã formare, între noi ºi ei. Elevii noºtri, foarte mulþi, pleacã peste hotare ºi trebuie cumva sã îi ajutãm. Una dintre secþiuni este chiar legatã de consilierea lor, pentru integrarea pe piaþa muncii”, a spus Camelia Paraschiv, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Simpozionul a debutat miercuri, iar la final, cu toþii vor elabora o lucrare ce poate servi drept model de adaptare la piaþa muncii. Profesori din Italia, Lituania, Spania, Bulgaria, Anglia ºi Belgia sunt acum la Petroºani în acest schimb de experienþe, la care participã profesorii noºtri, dar ºi elevii acestui liceu. Diana MITRACHE
C
Hermes din Petroºani a fost declarat, din nou, “ªcoalã Europeanã”. La nivelul Ministerului Educaþiei Naþionale a avut loc un concurs de proiecte pentru stabilirea ºcolilor europene.
ªcolile Europene au fost înfiinþate în 1953, cu scopul asigurãrii educaþiei în limba maternã a copiilor personalului angajat în instituþiile comunitare. Cadrul normativ al funcþionãrii acestor instituþii de învãþãmânt public, constituite ca sistem educaþional, este asigurat
de statele comunitare, fundamentatã pe Convenþia privind definirea Statutului ªcolii Europene, semnatã la Luxemburg la 17 august 1994, ºi pe Regulamentul ªcolilor Europene. Colegiul Economic Hermes din Petroºani îºi menþine astfel titlul de “ªcoalã Europeanã”. “Misiunea Colegiului Economic ,,Hermes” din Petroºani, este sã asigure elevilor, prin calitatea demersului didactic, dobândirea de abilitãþi ºi competenþe specifice domeniilor de pregãtire economic, comerþ, turism ºi alimentaþie, sã
instruire, punând accent pe valori ca: responsabilitate, demnitate, toleranþã, încredere, onestitate, inteligenþã socialã, implicare personalã, forþa echipei”, aratã descrierea
de pe pagina oficialã a instituþiei de învãþãmânt. 63 de unitãþi de învãþãmânt din întreaga þarã au câºtigat competiþia lansatã de Ministerul Educaþiei, douã fiind din judeþul Hunedoara. este vorba de Colegiul Economic Hermes Petroºani ºi Liceul Tehnologic Grigore Moisil din Deva. Monika BACIU
4 Actualitate
Parcul Naþional Defileul Jiului în pericol de distrugere
Râul de munte e proprietatea noastrã, a tuturor
P
arcul Naþional Defileul Jiului este una dintre cele mai sãlbatice ºi spectaculoase zone naturale protejate din România. Peisaje de o frumuseþe nemaiîntâlnitã, sute de specii de plante ºi de animale, unele protejate prin lege, condiþii unice în þarã pentru practicarea raftingului ºi a pescuitului sportiv, posibilitãþi de cercetare ºtiinþificã a ecosistemului acvatic – toate acestea ar putea dispãrea dacã râul care a creat acest defileu va fi deviat conform unui proiect hidroenergetic care este în desfãºurare în acest moment. Amenajarea hidroenergeticã a Defileului Jiului este un proiect demarat în 2003 de Hidroelectrica. Lucrãrile, ilegale conform actualelor standarde de mediu, au fost oprite câþiva ani, însã au reînceput anul trecut. Proiectul prevede captarea Jiului în anumite zone ºi direcþionarea
lui prin niºte conducte uriaºe, lucru care ar reduce semnificativ debitul râului pe porþiunea respectivã (2,7m³, faþã de peste 20m³ debitul actual), afectând iremediabil flora ºi fauna din zonã. Aceastã situaþie a fost slab promovatã în ultimii ani. Unul dintre articolele mai complete pe aceasta temã a fost scris de Cãlin Dejeu (Asociaþia Efectul Fluture), biolog si economist, implicat de ani de zile în protejarea patrimoniului nostru natural. Într-o emisiune Radio România Cultural, Cãlin considerã cã „în þara noastrã nu mai existã un astfel de defileu”. Proiectul nu este justificat din niciun punct de vedere, nici chiar economic, iar efectele adverse sunt devastatoare. „Jiul fiind deviat, speciile de peºti vor dispãrea, populaþia de vidre va fi decimatã, habitatele ripariene ºi alte habitate de interes comunitar se vor degrada total. Jiul va fi un pârâu jalnic ce se va târî printre
pietre.”, spune biologul. Cãlin a iniþiat, de asemenea, ºi o petiþie care are pânã în prezent peste 22.000 de semnãturi. Cei care doresc sã se alãture demersului sunt invitaþi sã semenze petiþia aici: https://campaniamea.declic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului. „Atât timp cât nu este deviat Jiul, cauza nu este pierdutã.”, menþioneazã Cãlin. În prezent au loc ºi alte iniþiative care vizeazã oprirea dis-
trugerii Parcului Naþional Defileul Jiului. Mai multe organizaþii internaþionale de mediu, printre care WWF, Greenpeace, Bankwatch, Coaliþia Natura 2000 º.a., au avut diverse comunicãri publice prin care subliniazã efectele extrem de dãunãtoare pe care proiectul le implicã. De asemenea, câteva asociaþii au intentat un proces care vizeazã suspendarea executãrii actului administrativ autorizat anul trecut. Procesul este intentat contra
„Noaptea Muzeelor” la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã în acest an ediþia a XIII-a a evenimentului „Noaptea Muzeelor”, care va cuprinde o serie de manifestãri atât la Palatul Magna Curia din Deva, cât ºi la douã dintre secþiile din teritoriu, respectiv Muzeul de Etnografie ºi Artã Popularã Orãºtie ºi Muzeul de Istorie Localã ºi Etnografie Brad. Evenimentul „Noaptea Muzeelor” va avea loc sâmbãtã, 20 mai 2017 ºi va fi organizat în colaborare cu Asociaþia ArcheoVest Timiºoara, Asociaþia Terra Dacica Aeterna – filiala Deva, Cercetaºii României – filiala Deva, Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu Petroºani ºi Asociaþia Cultural Sportivã Pro Valores Bucureºti. Manifestãrile se vor desfãºura dupã urmãtorul program: Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva Ora 16.00 –
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 18 Mai 2017
Deschiderea evenimentului cu vizitarea expoziþiilor ºi desfãºurarea unei conferinþe internaþionalã despre semnificaþiile ºi simbolistica tatuajului la triburile indigene ºi în preistoria româneascã. Invitat special dr. Lars Krutak, Smithsonian Institute din Washinton D.C., SUA. Cu aceastã ocazie va fi lansat ºi un volum al dr. Lars Krutak ºi vor fi prezentate elemente de arheologie experimentalã (crearea de unelte tradiþionale pentru tatuaj, din os ºi corn). Ora 17.00 – Activitãþi
organizate cu sprijinul Asociaþiei Terra Dacica Aeterna – filiala Deva ºi Cercetaºilor României – filiala Deva: prezentare de echipament ºi tehnicã de luptã la daci ºi la romani, ateliere de gastronomie anticã, metaloplastie, pielãrie, jocuri romane, tors, þesut, cusut, prelucrarea osului ºi cornului etc. Ora 18.00 – Spectacol de teatru interactiv pentru copii „Muzicanþii din Bremen”, susþinut de Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu din Petroºani. Ora 20.00 – Spectacol de teatru „Un pedagog de modã 9”, susþinut de Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu din Petroºani. Ora 22.00 – Recital susþinut de cãtre Andreea Butnaru (pian) ºi Florin Mitrea (violoncel), organizat de Asociaþia
Cultural Sportivã Pro Valores Bucureºti. Muzeul de Etnografie ºi Artã Popularã Orãºtie (secþie MCDR) Ora 20.00 – Deschiderea: moment artistic susþinut de interpreþi de muzicã popularã ºi un ansamblu de dansatori în costume populare. Ora 20.30 – Vernisarea expoziþiei „Calendar rural – Zile de muncã, zile de sãrbãtoare”, având drept invitaþi creatori populari din cadrul grupei instruite de cãtre prof. Mircea Lac din Deva la Centrul pentru Conservarea Tradiþiilor Populare al judeþului Hunedoara ºi la Palatul Copiilor Deva. În cadrul activitãþilor vor fi prezentate tehnici de ornamentare ºi procedee de confecþionare a jucãriilor pentru copii în mediul rural. Prelucrarea textilelor va fi prezentatã pe viu prin montarea unui rãzboi de þesut funcþional, astfel încât vizitatorii doritori sã poatã experimenta
Consiliului Judeþean Hunedoara, Consiliului Judeþean Gorj ºi Hidroelectrica, iar numãrul dosarului este 30624/3/2016. Pronunþarea a fost amânatã de câteva ori, iar urmãtoarea înfãþiºare are loc vineri, 19 mai 2017, la Tribunalul Bucureºti. În continuare, Administraþia Parcului Naþional Defileul Jiului organizeazã miercuri, 31 mai 2017, ora 10.00, la Centrul de Vizitare din localitatea Bumbeºti Jiu (judeþul Gorj), o consultare publicã în ce priveºte acest proiect. Invitaþia este deschisã tuturor celor interesaþi ºi poate fi accesatã aici. „De-a lungul anilor Valea Jiului a fost furatã din toate pãrþile ºi pe toate planurile. Este momentul sã lãsãm pesimismul ºi pasivismul în Valea Jiului ºi sã luptãm împreunã pentru ceea ce este al nostru ºi reprezintã atuul principal al zonei: povestea spectacularã creatã de naturã. Este momentul sã acþionãm ºi sã nu devenim complici la moartea uneia dintre cele mai frumoase creaþii naturale.”, spune Adina Vinþan, iniþiatoarea Valea Jiului Society.
tehnica þesutului sub îndrumarea unui creator popular. Ora 22.00 – Proiecþie video de documentare etnografice în curtea instituþiei. Muzeul de Istorie Localã ºi Etnografie Brad (secþie MCDR) Ora 20.00 – Vizitarea expoziþiei „Ia zãrãndeanã – Artã, echilibru, rafinament” Ora 21.00 – Organizarea unei „ªezãtori” la care vor participa
poeþii populari din zonã ºi câþiva meºteri populari. În cadrul ºezãtorii vor fi recitate poezii, creaþii ale poeþilor populari participanþi, vor fi spuse povestiri ºi snoave, se vor cânta melodii tradiþionale. În plus, se vor practica diverse activitãþi: torsul lânii, sfãrâmatul porumbului, tricotatul, cusutul, împletitul coºurilor din nuiele, etc. Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul
Bursã „San Montan” pentru un fotbalist excepþional abi are 17 ani ºi, G dintre cei
8 fraþi ai lui, este primul care merge la liceu. Are planuri mari, dar o familie cu probleme, iar, în ciuda tuturor neajunsurilor, rezultatele sale sportive ºi ºcolare sunt demne de luat de seamã. Tocmai de aceea, a ajuns în atenþia celor de la San Montan, dupã ce reprezentanþii Organizaþiei Salvaþi Copiii l-au desemnat ca fiind cel mai potrivit sã ia aceastã bursã, cu care sã îºi achiziþioneze alimente ºi suplimente, ori echipamente sportive. Asta, pentru cã la Salvaþi Copiii, o singurã masã nu poate suplini necesarul de calorii pentru un sportiv. „Gabi a crescut la Salvaþi Copiii, de când era în burtica mamei, pentru cã toþi fraþii lui mai mari au fost beneficiarii centrului nostru. Este un copil matur ºi în gândire ºi pentru a trecut prin multe. De aceea eu am mare încredere
în el. A fost ºi el mai zglobiu, dar acum, toatã lumea din centru îl laudã. Calitãþile lui îl fac sã primeascã aceastã bursã”, spune, cu mândrie, Valeria Popescu, preºedintele Organizaþiei Salvaþi Copiii Hunedoara. Bursa de 300 de lei, lunar, vine de la San Montan ºi un trust de presã din Petrila, care a dorit sã îi fie alãturi acestui copil minunat. „Este primul an când noi acordãm aceastã bursã ºi, pentru cã am gãsit un copil minunat, un sportiv, un elev, care îndeplineºte toate condiþiile, vom oferi aceastã bursã de la sfârºitul acestei luni, timp de un an. Aceastã bursã este suplimentatã de un trust de presã, Info Petrila. Deci, la finele fiecãrei luni, Gabi va primi 300 de lei, care sã îi suplimenteze puþin hrana, sau sã îi acopere nevoile
lunare”, spune iniþiatoarea acestui proiect Erika Santa, preºedinta San Montan. Gabi ºtie cã doar dacã învaþã, va reuºi. Îi place la ºcoalã, este unul dintre cei mai buni fotbaliºti de la Inter Petrila ºi are o inimã de aur. „Pentru mine aceastã bursã este un venit foarte bun. Mã ajutã, ca, la rândul meu, sã îmi pot ajuta familia. Poate înainte nu îmi permiteam sã îmi iau o pereche de ghete, un short nou, acum o sã pot sã mi le iau. Îmi ajut ºi familia ºi pe mine, pentru cã ei sunt pe primul plan”, a spus Gabriel Marian Sîrb, primul bursier al Asociaþiei San Montan. Gabi viseazã sã ajungã cineva în viaþã. Crede cã fotbalul l-ar putea ajuta, dar nu lasã ºcoala, pentru cã, dacã nu e atât de bun? „M-am gândit cã o sã mã ajute mult în viaþã ºi ºcoala. Sunt elev la liceu, la profil economic. Poate o sã vreau sã mã angajez la un magazin ºi nu am 10 clase. De aceea am venit la ºcoalã. Poate în viitor nu voi ajunge cu sportul foarte departe ºi atunci trebuie sã fac ceva sã îmi câºtig banii mei, sã nu mai cer la pãrinþi”, crede Gabriel. Oricine îi poate ajuta pe cei care vin zilnic pentru masa de prânz la Salvaþi Copiii. Este poate singura lor masã din zi, iar bursele acestea suplimentare vin de la oameni cu suflet, care au vãzut, în aceºti copii, sportivi buni, elevi cu performanþe ºi cred cã doar aceasta este singura lor ºansã. Diana MITRACHE
Meserii în context Colegiul Economic Hermes european, proiect la Petroºani - ªcoalã Europeanã o legislaþie promoveze oportunitãþi Colegiul Dimitrie Leonida olegiul Economic deinternaþionalã, asumatã egale de educaþie ºi
T
ot mai mulþi elevi se îndreaptã,, atunci când terminã liceul, spre joburi în afara graniþelor. Profesorii din mai multe þãri europene au gândit, însã, un proiect european, un schimb de experienþe, între generaþii de liceu din aceste þãri.
ªase sisteme diferite de învãþãmânt, din tot atâtea þãri, sunt discutate în cadrul acestui simpozion, cu scopul de a cãuta punctele comune ºi a adapta noi metode la clasã. Totul, sub genericul „Consilierea ºi orientarea elevilor în context european”. „Suntem parte într-un simpozion internaþional, ca activitate în cadrul proiectului Erasmus+, la care participã 6 þãri ºi care se va finaliza cu o lucrare, înscrisã la Biblioteca Naþionalã cu ISBN. Putem sã vedem ce fac profesorii din alte þãri ºi sã facem un schimb de idei ºi pãreri , o aºa –zisã formare, între noi ºi ei. Elevii noºtri, foarte mulþi, pleacã peste hotare ºi trebuie cumva sã îi ajutãm. Una dintre secþiuni este chiar legatã de consilierea lor, pentru integrarea pe piaþa muncii”, a spus Camelia Paraschiv, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Simpozionul a debutat miercuri, iar la final, cu toþii vor elabora o lucrare ce poate servi drept model de adaptare la piaþa muncii. Profesori din Italia, Lituania, Spania, Bulgaria, Anglia ºi Belgia sunt acum la Petroºani în acest schimb de experienþe, la care participã profesorii noºtri, dar ºi elevii acestui liceu. Diana MITRACHE
C
Hermes din Petroºani a fost declarat, din nou, “ªcoalã Europeanã”. La nivelul Ministerului Educaþiei Naþionale a avut loc un concurs de proiecte pentru stabilirea ºcolilor europene.
ªcolile Europene au fost înfiinþate în 1953, cu scopul asigurãrii educaþiei în limba maternã a copiilor personalului angajat în instituþiile comunitare. Cadrul normativ al funcþionãrii acestor instituþii de învãþãmânt public, constituite ca sistem educaþional, este asigurat
de statele comunitare, fundamentatã pe Convenþia privind definirea Statutului ªcolii Europene, semnatã la Luxemburg la 17 august 1994, ºi pe Regulamentul ªcolilor Europene. Colegiul Economic Hermes din Petroºani îºi menþine astfel titlul de “ªcoalã Europeanã”. “Misiunea Colegiului Economic ,,Hermes” din Petroºani, este sã asigure elevilor, prin calitatea demersului didactic, dobândirea de abilitãþi ºi competenþe specifice domeniilor de pregãtire economic, comerþ, turism ºi alimentaþie, sã
instruire, punând accent pe valori ca: responsabilitate, demnitate, toleranþã, încredere, onestitate, inteligenþã socialã, implicare personalã, forþa echipei”, aratã descrierea
de pe pagina oficialã a instituþiei de învãþãmânt. 63 de unitãþi de învãþãmânt din întreaga þarã au câºtigat competiþia lansatã de Ministerul Educaþiei, douã fiind din judeþul Hunedoara. este vorba de Colegiul Economic Hermes Petroºani ºi Liceul Tehnologic Grigore Moisil din Deva. Monika BACIU
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi 18 Mai 2017
Cronica Vãii Jiului | Joi 18 Mai 2017
Actualitate 7
Victimã reaudiatã în dosarul dublului viol din Petrila C
Proxeneþi sãltaþi de mascaþii hunedoreni U
Petrileanul acuzat de viol în formã continuatã, dupã ce ar fi abuzat-o sexual pe copilã dar ºi pe mama acesteia, este cel care a cerut ca fata sã fie adusã în faþa magistraþilor. Preºedintele de ºedinþã a considerat cã reaudierea persoanei vãtãmate minore este necesarã ºi utilã stabilirii adevãrului în cauzã. O serie de declaraþii ale martorilor, în principal legate de discuþiile persoanei vãtãmate minore cu ei, ar fi determinat instanþa sã discute încã o datã cu copila. Audierea minorei se va face în prezenþa unui psiholog de
Poliþiºtii Serviciului de Combatere a Criminalitãþii Organizate Hunedoara ºi procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Hunedoara au efectuat, ieri, 5 percheziþii la locuinþele a 4 persoane din Hunedoara bãnuite de constituirea unui grup infracþional organizat, trafic de persoane ºi proxenetism. Din anchetã au rezultat indicii cã persoanele în cauzã ar fi constituit un grup infracþional organizat în scopul comiterii infracþiunii de proxenetism, fiecare din membrii grupului infracþional având sarcini clare în gestionarea activitãþilor
opila trebuie sã depunã încã o datã mãrturie în procesul în care este judecat cel care ar fi abuzat-o.
la Direcþia pentru Protecþia Copilului Hunedoara au mai stabilit magistraþii. Totodatã, judecãtorii din Petroºani au decis ºi emiterea unei adrese cãtre Poliþia Petrila pentru a comunica rapoartele, cu privire la sesizãrile referitoare la Mihail Ludovic, din perioada 3-6 ianuarie 2017. Petrileanul (44 de ani) este judecat pentru douã infracþiuni de viol, dupã ce ºi-a forþat iubita ºi pe copila acesteia, de numai 12 ani, în noaptea
de 3 ianuarie a.c., sã întreþinã relaþii sexuale cu el. Potrivit anchetatorilor, Ludovic Mihail ºi-a chemat iubita ºi pe fiica acesteia la el acasã ºi s-a pus pe chefuit. Dupã ce a bãut bine i s-a fãcut chef de o partidã de amor ºi a recurs la faptele pentru care riscã sã înfunde puºcãria. În urma audierilor celor douã victime, anchetatorii au aflat prin ce calvar au trecut iar legiºtii au confirmat cã au fost abuzate sexual. Maximilian GÂNJU
Au furat frigiderul ºi l-au vândut la centrul de colectare
I
-a dispãrut combina frigorificã pe care o þinea, de câteva luni bune, pe casa scãrii ºi a sunat la poliþie. „Poliþiºtii din Petrila au fost sesizaþi telefonic de cãtre un bãrbat din localitate despre faptul cã i-a fost sustrasã o combinã frigorificã pe care o avea depozitatã pe casa scãrii, la parterul blocului în care locuieºte. În urma sesizãrii, o patrulã de ordine publicã s-a deplasat la faþa locului, unde parte vãtãmatã a relatat faptul cã, în luna octombrie 2016, a scos
din locuinþã o combinã frigorificã (cu privire la care a precizat cã se afla în stare de funcþionare), pe care a depozitat-o la parterul blocului, întrucât urma sã o transporte la
n grup infracþional organizat, specializat în trafic de persoane ºi proxenetism, a fost destructurat în urma a 5 percheziþii efectuate de poliþiºtii specializaþi în combaterea criminalitãþii organizate ºi procurorii D.I.I.C.O.T. din Hunedoara.
o altã adresã, însã, a constatat dispariþia acesteia”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Hoþii au fost identificaþi ºi au declarat poliþiºtilor cã au vândut combina la un centru de colectare pentru 30 de lei. „În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au identificat persoanele ce au sustras respectivul bun, doi petrileni în vârstã de 25 ºi 35 de ani, care au recunoscut faptul cã, în urmã cu aproximativ 3 sãptãmâni, au valorificat combina frigorificã la o firmã de colectare a deºeurilor electrocasnice, primind în schimbul acesteia 3 bonuri valorice, în valoare de 10 lei fiecare”, a mai precizat sursa citatã. În cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunii de furt
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
infracþionale, a banilor obþinuþi, supravegherii ºi transportului tinerelor ce practicau prostituþia, închirierii de apartamente ori promovãrii anunþurilor online. Pânã la acest moment, au fost identificate 8 tinere de la care cei 4 încasau în totalitate sau parþial banii obþinuþi. Membrii grupului închiriau apartamente, de regulã pe numele unor persoane de sex feminin, pentru a nu se atrage atenþia asupra lor ºi pentru a încerca disimularea legãturii între ei ºi tinere. Astfel, au fost descoperite 5 apartamente în municipiul Deva, un apartament în municipiul Alba-Iulia, 2 în municipiul Reºiþa ºi un apartament în municipiul Râmnicu-Vâlcea. În urma activitãþilor investigative, cei patru au fost conduºi de poliþiºti la sediul D.I.I.C.O.T. – B.T. Hunedoara pentru audieri ºi dispunerea mãsurilor legale.
Zeci de copii au fost la un pas de o adevãratã tragedie
N
u mai puþin de 20 de ºcolari au fost în pericol dupã ce microbuzul în care se aflau s-a rãsturnat într-un ºant de pe Autostrada A1. Accidentul a avut loc între Sebeº ºi Orãºtie, iar în microbuzul înmatriculat în Hunedoara se aflau 20 de copii. Aceºtia se întorceau dintr-o excursie la Cluj, iar ºoferul a suferit un atac de cord ºi a decedat, în pofida manevrelor de resuscitare efectuate la faþa locului de cãtre cadrele medicale. În urma evaluãrii medicale s-a constatat cã un numãr de 11 copii din cei 20 aflaþi în microbuzul care a pãrãsit partea carosabilã ºi s-a rãsturnat au suferit escoriaþii ºi atacuri de panicã, dar toþi sunt în afara pericolului. (M. GÂNJU)
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 18 Mai 2017
Henþ cu mâna
CINE RESUSCITEAZÃ JIUL?
Dureros ºi dramatic ce se întâmplã în parohia Clubului Sportiv Municipal Jiul Petroºani, legat de secþia de fotbal. Cel care se ocupã
îndeaproape de tinerii fotbaliºti petroºeneni, Cosmin Kanduth, „tãtic” ºi antrenor pentru aceºti bãieþi, a ajuns la capãtul rãbdãrii ºi al puterii.
Întâmplarea de la Lonea – Petrila a pus capac: Jiul s-a prezentat cu opt jucãtori în faþa liderului, doi au capotat în primele minute ºi totul s-a terminat. Urâtã ºi jenantã treabã cu seculara echipã din Petroºani. „Sunt profund dezamãgit de nepãsarea generalã.
Avem echipele de juniori B1 ºi A1 care se vor duce la turneele zonale ºi pe nimeni nu intereseazã. Chiar aºa, fotbalul nu mai conteazã deloc?” se plângea Cosmin Kanduth zilele acestea. Când nu mai erau bani, pe vremea... banilor, marii antrenori ai Vãii Jiului
Handbal
CELE MICI MERG ÎN MAREA FINALÃ! Echipa de junioare V (gr. 2006-2007) a C.S.S. Petroºani, a avut o evoluþie excelentã la turneul semifinal pe þarã desfãºurat la Reºiþa (12-14 mai a.c.), reuºind rezultate care i-au permis accesul în faza naþionalã: 20-14 cu C.S.S. Drob. Echipa de junioare 5 (gr. 2006-2007) a CSS Petroºani Tr. Severin, 21-17 cu C. S. Traiana Craiova perioada 9-11 iunie a.c. la Rm Vâlcea. 20-14 cu C.S. Leu Giarmata ºi 16-22 cu Lotul antrenat de prof. Edith Mileti este Liceul Teoretic „Traian Vuia” Reºiþa. alcãtuit din: Sidonia Peter (p), Ioana Niþã, Golgetera echipei a fost Aida Vãtãºelu (36 Edina Kiss, Lorena Postolache, Aida Vãtãºelu, goluri marcate) care a primit ºi diploma Diana Bartha, Diana Rache, Denisa Isari, spcialã a organizatorilor pentru cel mai bun Maria Tuhuþ, Alexia, Alexia Borbei, centru. Turneul final pe þarã va avea loc în Sara Bulf, Iulia Niþã.
Fotbal, Liga I
CAMPIONII UNEI ILUZII z Viitorul Constanþa câºtigã un campionat ciudat, contestat la final de principala sa contracandidatã, Steaua (FCSB) Bucureºti, într-o situaþie ineditã pentru un final de campionat. z Jenant finalul de play-off pentru Univ. Craiova ºi Astra Giurgiu, care au lãsat garda jos,
preferând sã se concentreze pe alte competiþii. z Eºecul Stelei a dus, previzibil ºi anticipat, la renunþarea lui Laurenþiu Regecampf, în locul sãu venind Nicolae Dicã. z Nici Gigi Mulþescu (65 ani) nu va mai rãmâne în viitorul campionat la Univ. Craiova unde zvonurile îl dau ca antrenor pe Marius ªumudicã.
îºi luau tãlpãºiþa în doi timpi ºi trei miºcãri de pe aici. Fraierii locului rãmân dintr-un patriotism speculat de cine trebuie, ducând mai departe greutatea în cârcã. ªi asta chiar dacã anturajul de monolit de la Jiul se mai fisureazã ºi unii spun cã fotbalul nu este ca ºi votul.
DECLARAÞIA ZILEI!
„Sunt fericitã cã acum în prag de a abandona activitatea competiþionalã constat cã mai sunt generaþii care iubesc handbalul. Am un lot cu niºte fetiþe de 10-11 ani, ascultãtoare ºi interesate. Sper sã facem o figurã frumoasã la turneul final”, a declarat prof. Edith Mileti, antrenor handbal C.S.S. Petroºani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Liga a II-a
„BÃTRÂNA DOAMNÔ I-A „ARS” TINEREªTE PE „ACADEMICIENI”! z Scor incredibil la Clinceni, unde „UTA Bãtrâna Doamnã” le-a administrat gazdelor un 6-0 fãrã drept de apel, jucãtorul Adrian Petre marcând trei goluri. z Liderul Juventus Bucureºti, cu un avans de zece puncte ºi practic promovat, se conecteazã mai greu la final de sezon: abia 2-1 cu Chindia Târgoviºte, dupã ce dâmboviþenii conduceau la pauzã cu 1-0.
z Un al doilea 6-0 a fost înregistrat în meciul C.S. Afumaþi – Foresta Suceava, în timp ce prin egalul F.C. Braºov – C.S. Mioveni, ambele echipe ºi-au luat gândul de la promovare.