Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1339
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 Mai 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Peste 700 de posturi vacante în sistemul de învãþãmânt
I
nspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara a publicat lista posturilor vacante/rezervate la nivelul unitãþilor de învãþãmânt din judeþ. Peste 700 de posturi sunt vacante în ºcolile hunedorene. La data de 15 mai erau disponibile, la nivelul judeþului Hunedoara 74 de posturi titularizabile, adicã cu o viabilitate mai mare de 4 ani. În schimb, sunt disponibile 237 de posturi pentru
concursul de titularizare pe o perioadã determinatã. Examenul de Titularizare a intrat în linie dreaptã. Lista posturilor disponibile a fost actualizata de Ministerul Educaþiei, iar înregistrarea dosarelor de înscriere a candidaþilor se face între 16 ºi 22 mai. Pânã pe 30 iunie sunt programate probele practice/orale ºi inspecþiile la clasã, iar examenul scris de titularizare are loc pe 12 iulie. Monika BACIU
CEH- radiografie forþatã de conjucturi, cu
PLANURI PÂNÃ ÎN 2027
S
-a vorbit despre profit, atâta timp cât CEH a fost condus de Mihael Melczer, dar totul a fost doar de conjuncturã, aratã cifrele de acum. Criza din energie, însã, le dã speranþe minerilor, care cred cã acum trebuie sã cearã un preþ corect ºi faptul cã mina Lupeni nu se închide în acest an, implicã o serie de alte mãsuri. >>> PAGINA A 5-A
Rovana Plumb vine la Petroºani sã semneze contractul de la ApaServ inistrul Fondurilor M Europene, Rovana
Plumb, se va afla vineri, la Petroºani, unde se va semna contractul de finanþare al ApaServ Valea Jiului. Semnarea contractului care prevede investiþii de 90 de milioane de euro . “Astãzi (luni-n.r.), la Bucureºti, am stabilit împreunã cu reprezentanþii Ministerului Fondurilor Europene, cã vineri, 19 mai 2017 sã semnãm, la sediul Apa Serv Valea Jiului de la
Petroºani contactul de finanþare pentru proiectul European ”Reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare din Valea Jiului”. Pentru acest eveniment, care dã startul unor investiþii semnificative pentru toate localitãþile Vãii Jiului, ne va onora cu prezenþa chiar doamna Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, care va fi prezentã vineri, la Petroºani în fruntea echipei de experþi, ºi-i mulþumesc pentru decizia pe care a luat-o de a semna acest proiect la noi acasã, la Petroºani”, a declarat Costel Avram, directorul general al
ApaServ Valea Jiului. Este primul proiect de acest gen care este aprobat la nivelul þãrii. Investiþia vizeazã reabilitarea ºi extinderea reþelelor de apã ºi canal din Valea Jiului. “Proiectul Apa Serv Valea Jiului, primul de acest fel aprobat în România pe noul exerciþiu financiar European, aduce Vãii Jiului fonduri în valoare totalã de 90 de milioane de euro. Vreau sã le mulþumesc tuturor colegilor mei de la Apa Serv care, printr-un efort absolut remarcabil, au fãcut posibil ca noi sã putem aplica pe acest program de finanþare ºi, în
plus, sã fim primul operator din România care are acces la fondurile alocate þãrii noastre pe acest domeniu major de activitate”, a mai spus sursa citatã. Partea a doua a proiectului de modernizare a sistemului de canalizare ºi alimentare cu apã potabilã valoreazã 67 de milioane de euro, fãrã TVA, iar zeci de km de reþea vor fi reabilitaþi. În aceastã parte a proiectului, vor fi reabilitaþi 44 de
km de reþele, în toate oraºele Vãii Jiului, 3 surse de apã, la Jieþ, Polatiºte ºi Izvoru, aducþiunea magistralã de la Valea de Peºti spre Petroºani, staþiile de tratare de la Zãnoaga ºi Tãia ºi reþelele de distribuþie din Vestul Vãii Jiului. De fapt cu ele va ºi începe proiectul, investiþiile fiind prioritare în Lupeni ºi Uricani. Monika BACIU
2 Actualitate
ApaServ pregãteºte noi investiþii ocietatea de apã din Valea Jiului contiS nuã investiþiile ºi în acest an. Au fost pregãtite proiectele, urmeazã doar semnarea contractului de finanþare pentru proiectul „Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)”. Zeci de kilometri de reþele de apã ºi canalizare vor ºi reabilitate în
urmãtoarea decadã. Banii vin de la Uniunea Europeanã. Începând din estul Vãii Jiului, la Petrila investiþiile sunt estimate la peste 27 de milioane de lei. “Pentru oraºul Petrila sunt prevãzute urmãtoarele investiþii cu o valoare totalã de 27.308.539 lei: Reabilitare reþele apã - 9,2 km; Reabilitare canalizare – 7,4 km”, aratã documentele ApaServ Valea Jiului. Cele mai mari investiþii ar urma sã fie realizate la Petroºani, unde aproape
20 de km de reþele de apã vor fi reabilitate. “Pentru municipiul Petroºani sunt prevãzute urmãtoarele investiþii cu o valoare totalã de 58.632.137 lei: Reabilitare reþele apã - 18,4 km; Reabilitare canalizare – 11,1 km”, mai aratã documentele. Aninoasa, cea mai micã localitate din Valea Jiului ar urma sã beneficieze de o investiþie de 5.779.898 lei care prevede reabilitarea a 1,9 km reþele de apã ºi 2,5 km reþele de canalizare. În municipiile Vulcan ºi Lupeni urmeazã a se derula proiecte de modernizare a peste 15 km de reþele de apã. “Pentru municipiul Vulcan sunt prevãzute urmãtoarele investiþii cu o valoare totalã de 31.542.431 lei: Reabilitare reþele apã – 16,0 km; Reabilitare canalizare – 7,2 km; Pentru municipiul Lupeni sunt prevãzute
Joi e bursã pentru ºomeri Î
n judeþul Hunedoara, joi, începând cu ora 9,00, se organizeazã în exclusivitate o bursã dedicatã celor fãrã locuri de muncã. Responsabilii agenþiilor locale îi invitã pe toþi cei interesaþi sã vinã la sediile din oraºele lor, pentru cã sunt scoase câteva locuri de muncã în diverse domenii.
„Vom avea o mini-bursã, organizatã la nivelul judeþului Hunedoara. În Valea Jiului va fi desfãºuratã la Petroºani, Vulcan ºi la Lupeni, iar la Petroºani, pânã în prezent, avem 4 angajatori, care ºi-au confirmat prezenþa. Ca domenii de activitate sunt în comerþ ºi servicii. Din pãcate, pânã în prezent, nu am reuºit sã contactãm vreun angajator din domeniul construcþiilor”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Judeþul Hunedoara nu se se situeazã tocmai pe primele locuri în þarã în ce priveºte rata ºomajului, însã, numãrul real al celor care nu au
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
de lucru depãºeºte cu mult numãrul ºomerilor indemnizaþi sau nu. Cu toate acestea, puþini sunt cei interesaþi, deºi burse se organizeazã lunar, însã, nici ofertele nu sunt avantajoase. „Interesul ºomerilor este destul de scãzut, având în vedere cã ei, întotdeauna, cautã alte locuri de muncã, faþã de ceea ce reuºim noi sã aducem la bursã. Iar numãrul de locuri de muncã, din pãcate, este destul de redus. Pentru bursa de joi, pânã acum, avem maxim 16 locuri
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Mai 2017
urmãtoarele investiþii cu o Reabilitare reþele apã - 7,0 valoare totalã de km; Extindere reþele apã 45.152.177 lei: Reabilitare Cîmpu lui Neag – 8,0 km; reþele apã - 17,1 km; Reabilitare canalizare – 6,4 Reabilitare canalizare – km”, mai aratã ApaServ 12,8 km”, mai aratã Valea Jiului. proiectul ApaServ Monika BACIU Valea Jiului. NOU ÎN PETROªANI! ªi în cea mai vesticã localitate a VIDEO-ENDOSCOPIE Vãii Jiului, la Uricani se vor realiza investiþii NAS, GÂT, URECHI majore în reþelele z Consultaþii ORL z Audiometrie de apã ºi canal. tonalã & vocalã z Protezãri auditive “Pentru oraºul - Dr. PREDA MIHAI Uricani sunt prevãzute z Cabinet ORL: Petroºani, urmãtoarele investiþii Str. Aviatorilor 19E cu o valoare totalã de Programãri consultaþii: 32.631.861 lei: 0723-814806; 0254-540574
de muncã”, a mai adãugat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. La sfârºitul lunii martie 2017, rata ºomajului înregistrat la nivel naþional a fost de 4,55%, mai micã cu 0,16 procente, decât cea din luna anterioarã ºi mai micã cu 0,23, decât cea din luna martie a anului 2016. Nivelurile cele mai ridicate ale ratei ºomajului au fost în judeþele: : Vaslui (10,90%), Teleorman (9,87%), Mehedinþi (9,52%), Buzãu (9,38%), Galaþi (8,99%), Dolj (8,98%), Gorj (8,19 %), Olt (7,37%), urmate de judeþele Ialomiþa (7,04%) ºi Cãlãraºi (6,66%). Judeþul Ilfov a continuat sã înregistreze, ºi în luna martie 2017, cea mai micã ratã a ºomajului (1,08%). Diana MITRACHE
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Petroºani, Telefon 0728890014
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Mai 2017
„A.D.I. Termoficare s-a nãscut mort” “A
.D.I. Termoficare s-a nãscut mort”, spune primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Asocierea dintre primãriile din Valea Jiului care ar fi permis accesarea de fonduri pentru reabilitarea magistralei de termoficare nu mai este viabilã, în condiþiile în care municipiul Petroºani a rãmas singurul client al Complexului Energetic în problematica agentului termic. Pentru cã existã o stare de incertitudine în ceea ce priveºte furnizarea agentului termic în sezonul de iarnã care urmeazã, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a lansat o dezbatere publicã pe acest subiect. Evenimentul va avea loc joi, începând cu ora 12:00 la Primãria Petroºani. “În ultima ºedinþã de Consiliu Local s-a discutat ºi s-a prezentat acel studiu vizavi de soluþiile care le avem pentru încãlzirea centralizatã în municipiul nostru. Joi la ora 12 vom face aceastã dezbatere publicã la care am invitat pe toatã lumea, începând de la parlamentarii judeþului pânã la Consiliul Judeþean, Complexul Energetic, cei de la
termoficare. Chiar dacã sunt instituþii care nu au atribuþii directe eu cred cã e o problemã care trebuie cunoscutã cu toate aspectele legate de ceea ce se va întâmpla cu furnizarea agentului termic pentru iarnã care urmeazã. În acest moment, noi ne dorim sã pãstrãm sistemul de furnizare a energiei termice în sistem centralizat, vom vedea în urma dezbaterilor de joi ce soluþii ar fi identificate. Aici sunt douã probleme mari, una dintre ele este cã nu ºtim dacã CEH va furniza agent termic în aceastã iarnã sau nu ºi a doua, faptul cã SC Termoficare SA care se aflã în subordinea Consiliului Local este în insolvenþã. Aceste douã chestiuni trebuie lãmurite ºi vãzute care sunt
soluþiile”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, în cadrul unei conferinþe de presã. 2000 de abonaþi din municipiul Petroºani mai sunt racordaþi la sistemul centralizat de încãlzire. În primãvara acestui an, fosta conducere a CEH a solicitat plata facturilor în proporþie de 80%, lucru care nu s-a realizat. “Sunt 2000 de abonaþi racordaþi la sistemul de încãlzire centralizatã, majoritatea nu ºi-ar permite sã îºi punã o centralã individualã pe gaz pentru cã costurile sunt destul de mari ºi atunci trebuie înºtiinþaþi din timp cã existã aceastã posibilitate ca agentul termic sã nu se furnizeze în
sistem centralizat, lucru care nu depinde de noi, de Primãrie, dar în urma discuþiilor o sã tragem niºte concluzii ºi cred cã vom gãsi ºi soluþii, dar depinde de Complexul Energetic dacã le va agrea sau nu. E normal sã cearã (CEH –n.r.) sã îºi plãteascã facturile. Gradul de încasare este de 50% ceea ce este foarte puþin. Fiecare (CEH ºi SC Termoficare SA-n.r.) sã intensifice eforturile, cei de la Termoficare sã colecteze facturile, sã meargã ºi acum, sã gãseascã o soluþie rapidã pentru a recupera acei bani, astfel încât sã plãtim la CEH pentru cã ei au furnizat energie termicã”, a mai spus sursa citatã. Dacã la instituþiile publice din subordinea
Au pierdut din cauza retrocedãrilor
M
unicipalitatea de la Petroºani a pierdut procesul cu Romsilva din cauza retrocedãrilor. Cinci ani s-a judecat Primãria Petroºani cu Romsilva pentru scoaterea din fondul forestier a 46 de hectare de teren în vederea continuãrii lucrãrilor la domeniul schiabil din Parâng. Ultima sentinþã de la Curtea de Apel Alba Iulia a fost nefavorabilã administraþiei locale. În motivarea instanþei se aratã faptul cã din cauza unor retrocedãri, a fost pierdut procesul. “Legea 162 ne-a dat dreptate, dar s-au retrocedat niºte terenuri, în suprafaþã de 6 hectare ºi pentru asta ne-a respins solicitarea. Vom merge la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie”, a declarat Marian Popescu, city-managerul Primãriei Petroºani. Dupã cinci ani de procese, o sentinþã
favorabilã ºi casatã, administraþia localã de la Petroºani pierde litigiul cu Romsilva pentru scoaterea din fondul forestier a 46 de hectare de teren necesare pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil Parâng. “Ia act de renunþarea reclaman-
tului Municipiul Petroºani la judecata petitului privind anularea adresei nr. 23547/VS/10.05.2 012. Respinge ca nefondatã acþiunea în contencios administrativ formulatã de reclamantul Municipiul Petroºani, prin Primar, cu sediul în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr.
93, jud. Hunedoara în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA SA cu sediul în Bucureºti, str. Petricani, nr. 9A, sector 2”, aratã sentinþa de miercuri a Curþii de Apel Alba Iulia. Totodatã, municipalitatea de la Petroºani este obligatã sã le plãteascã celor de la Romsilva ºi cheltuielile de judecatã. “Obligã reclamantul sã plãteascã pârâtei suma de 1.255 lei reprezentând cheltuieli de judecatã. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Grefa Curþii de Apel Alba Iulia”, mai aratã sentinþa. Monika BACIU
primãriei, problema încãlzirii a fost rezolvatã, acum se cautã soluþii pentru cei 2000 de abonaþi casnici care sunt beneficiarii acestui sistem. Una din variante ar fi fost accesarea de fonduri prin ADI Termoficare, însã proiectul s-a nãscut mort. Între timp, doar municipalitatea de la Petroºani a mai rãmas fidelã sistemului clasic de încãlzire. “Vreau sã deschid aceastã discuþie de pe acum ºi nu în septembrie-octombrie când suntem în situaþia de a furniza sau nu. Noi am rezolvat problema
legatã de ºcoli, grãdiniþe, spitalul, instituþiile publice, dar rãmâne problema populaþiei. ADI Termoficare s-a nãscut mort. Noi am fãcut toate demersurile, am fost deschiºi pentru aceastã construcþie, însã Vulcanul ºi Lupeniul au renunþat la sistemul de încãlzire centralizat, deci am rãmas fãrã obiect”, a mai spus primarul municipiului Petroºani. Edilii petroºãneni vor sã ºtie pe de acum ce se va întâmpla la iarnã cu încãlzirea din municipiul Petroºani. Monika BACIU
Complexul Energetic Hunedoara reia procedurile de selecþie pentru completarea deficitului de personal din zona minierã Începând din data de 09.06.2017, ora 8.00, în cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor avea loc o serie de concursuri pentru completarea deficitului de personal din zona minierã neacoperit în urma selecþiei organizate în luna aprilie a acestui an. În oferta angajãrilor de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara se regãsesc: 20 posturi de muncitor necalificat subteran pentru Sucursala E.M. Vulcan; 8 posturi de lãcãtuº subteran pentru Sucursala
E.M. Vulcan; 1 post de mecanic locomotivã pentru Sucursala PRESTSERV Petroºani; 2 posturi de ºef manevrã pentru Sucursala PRESTSERV Petroºani. Cei interesaþi au posibilitatea ca, în perioada 6 – 8 iunie 2017, între orele 9.00 12.00, sã depunã dosarele cu documentele necesare, la sediul S.CEH-S.A. din Petroºani, str. Timiºoara nr. 2, la Serviciul Resurse Umane Organizare Formare Profesionalã. Biroul de presã
4 Actualitate
Groapa de la Vulcan va fi închisã total în 2017
S
-a rezolvat problema cu terenul pe care, ani de zile, a fost depozitat gunoiul menajer din Valea Jiului, la Vulcan. Potrivit celor din administraþia localã, s-a fãcut un schimb de terenuri ºi acum primarul Gheorghe Ile spune cã totul va fi gata pânã la finele acestui an. Ca sã nu mai avem probleme de mediu. „Am reuºit sã rezolvãm problema terenului de sub groapa de gunoi. Am fãcut un schimb cu termocentrala Paroºeni. Trecem la proiectare ºi sperãm cã, pânã la sfârºitul anului, va fi închisã”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Groapa va fi ecologizatã, pe fonduri europene, însã, înainte de asta, se va face taluzul acesteia, iar materialul necesar
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Mai 2017
taluzãrii va veni din deponeul provizoriu de la Dâlja. „Facem restrângerea gropii, aºa cum prevãd normele în vigoare. Realizãm taluzul ºi facem proiectarea, ca sã scoatem la licitaþie lucrarea, pe fonduri europene. Împreunã cu CJ Hunedoara, am fãcut un parteneriat, iar completãrile se vor lua, dupã ce se vor tria aceste deºeuri, se va lua material, ca sã închidem groapa cu
pãmânt fertil”, a mai adãugat Ile. Groapa de gunoi de la Vulcan, în care pânã în 16 iulie 2016 s-au colectat deºeurile din toatã Valea Jiului, nu a putut fi inclusã în sistemul de management integrat al deºeurilor, deoarece, la acel moment, administraþia localã nu a putut face
Start pentru proiectele oraºului Uricani roiectele depuse de autoritãþile locale de P la Uricani vor fi semnate
în vederea finanþãrii acestora. Evenimentul va avea loc la Consiliul Judeþean Hunedoara unde vor lua parte ºi reprezentanþii ADRVest. Autoritãþile locale de la Uricani au depus spre finanþare proiecte pe mai multe axe. Fie cã e vorba de dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea mediului economic, dezvoltarea turismului ºi a agriculturii sau proiecte destinate sistemului
dovada cã deþine în proprietate toatã suprafaþa pe care se întinde aceastã groapã.
R
omânia, datã în judecatã pentru gropile de gunoi
Comisia Europeanã a decis, în data de 15 februarie 2017, sã acþioneze în judecatã România la Curtea
Europeanã de Justiþie (CEJ) pentru cã autoritãþile nu au reuºit sã închidã 68 de depozitele municipale de gunoaie neconforme, care reprezintã un risc serios pentru sãnãtatea oamenilor ºi mediu. Mãsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor ºase state membre, respectiv: Bulgaria,
Conducerea Apa Serv Valea Jiului, la Expo Apa
T medical, educaþiei, sportului sau culturii, acestea pot beneficia de finanþare europeanã. Zeci de proiecte au fost depuse de edilii din Uricani, însã primarul Dãnuþ Buhãescu spune cã un proiect major va fi semnat în cursul zilei de astãzi, ºi acesta face referire la regenerarea urbanã. Autoritãþile locale de la Uricani au un plan de acþiune pentru perioada 2015-2020. Zeci de proiecte sunt incluse în plan. Proiectele edililor au o valoare totalã de ordinul zecilor de milioane de euro. Monika BACIU
ârgul Expo Apa are loc în fiecare an, la Bucureºti. ºi anul acesta, reprezentanþii operatorului de apã ºi canalizare din Valea Jiului au fost prezenþi la eveniment. Manifestãrile se adreseazã tuturor specialiºtilor din domeniul apei începând cu administratorii resurselor de apã, operatorii de alimentare cu apã ºi canalizare ºi nu în ultimul rând publicului larg interesat de îmbunatãþirea performanþelor tehnice ºi manageriale ale sectorului. În cadrul expoziþiei specializate, furnizorii de echipamente ºi tehnologii dedicate apei se vor întâlnii fata în faþã cu
utilizatorii acestora (operatorii de servicii de alimentare cu apa ºi canalizare) putând astfel sã-ºi promoveze eficient ultimele produse. În anul 2017 se vor organiza pavilioane dedicate firmelor de proiectare, antreprenorilor generali ºi consultanþilor. “La Apa Serv Valea Jiului, ne preocupã în permanenþã ridicarea ºtachetei de calitate. Atât în ceea ce priveºte serviciile pe care le prestãm pentru abonaþii noºtri, cât ºi investiþiile pe care le facem în aceastã direcþie. În acest scop, ne dorim sã fim, în permanenþã, în pas cu tehnologia. Cu aceste gânduri, participãm, zilele acestea, împreunã cu colegii din
Cipru, Spania, Italia, Slovenia ºi Slovacia, iar Curtea Europeanã de Justiþie a emis hotãrâri care condamnã Bulgaria, Cipru ºi Spania. Comisia Europeanã precizeazã cã, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reuºit sã ia mãsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aºa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligatã sã închidã sau sã reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme pânã la data de 16 iulie 2009. Anterior, Ministerul Mediului avertiza cã România riscã sã plãteascã, începând din acest an, o amendã de 124.000 de euro pe zi pentru faptul cã autoritãþile nu au reuºit sã închidã depozitele municipale Diana MITRACHE
echipa de conducere ºi echipa tehnicã a Apa Serv Valea Jiului la cel mai important târg naþional dedicat apei: ”Expo Apa” care are loc la Bucureºti. Am avut ocazia sã ne punem la curent aici cu cele mai noi tehnologii în domeniu, dar ºi sã vedem echipamente ºi materiale de ultimã generaþie, utile în derularea investiþiilor de cea mai bunã calitate în modernizarea serviciilor de alimentare cu apã ºi canalizare. Ne aºteaptã câþiva ani în care vom face, în Valea Jiului, noi investiþii în modernizarea reþelei pe care o administrãm. Multe din materialele, instalaþiile ºi echipamentele de ultimã generaþie pe care le-am vãzut la acest târg, vor face obiectul cerinþelor pe care le vom avea de la cei care vor executa viitoarele lucrãri de investiþii de la Apa Serv. Le mulþumesc colegilor mei pentru interesul real pe care l-au arãtat pentru documentare la acest târg ºi sunt convins cã munca lor va genera, în perioada imediat urmãtoare, un salt de calitate ºi în activitatea operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului Monika BACIU
CEH- radiografie forþatã de conjucturi, CU PLANURI PÂNÃ ÎN 2027
S
-a vorbit despre profit, atâta timp cât CEH a fost condus de Mihael Melczer, dar totul a fost doar de conjuncturã, aratã cifrele de acum. Criza din energie, însã, le dã speranþe minerilor, care cred cã acum trebuie sã cearã un preþ corect ºi faptul cã mina Lupeni nu se închide în acest an, implicã o serie de alte mãsuri. Vor fi mai puþini mineri care pleacã din sistem. S-a vorbit iniþial de peste 1.000 de oameni care sã plece pânã în octombrie, însã, dacã s-a prelungit activitatea ºi la mina Lupeni pânã anul viitor, numãrul disponibilizaþilor va fi mai mic. „În notificarea iniþialã, nu vreau sã greºesc, dar cred cã erau 1.086 de persoane, care sã plece în acest an. În momentul de faþã se lucreazã cu o comisie pentru renotificarea CE, având în vedere ultima convenþie încheiatã între sindicate ºi minister, prin care se prelungeºte activitatea la mina Lupeni, pânã în decembrie 2018, pentru extracþie ºi pânã în 2027 cea de închidere ºi ecologizare ºi evacuare ºi automat, numãrul stabilit iniþial pentru
disponibilizãri va fi mai mic, decât 1.086, cã activitatea se mai duce pânã în 2018”, Viorel Stancu, director general CEH. Minele viabile, însã, au nevoie de subvenþie, ca sã facã faþã concurenþei venite chiar ºi de peste hotare. Cãrbunele din Africa e scos mai ieftin ºi mecanizat, iar acest aspect trebuie luat în calcul în viitorul imediat. Asta spun specialiºtii. „S-a acordat un ajutor de stat pentru închiderea minelor Lonea ºi Lupeni. Considerentele au fost numai economice, datoritã preþului ridicat al cãrbunelui scos din cele douã mine. Vulcanul ºi Livezeniul sunt minele cu cele mai scãzute costuri ºi cu perspective de a menþie aceste costuri la un nivel scãzut, iar Vulcan ºi Livezeni sunt cuprinse în acel SIEG – Serviciu Economic de Interes
General. În acesta sunt cuprinse ºi costurile de producþie la cele douã unitãþi miniere, la preþul de cost. Nu unul impus, pentru cã este foarte greu, sã ajungem la un preþ similar cu cele din alte zone, cu alte condiþii geologice, sau ºi cu alte salarizãri, când vorbim de Africa de Sud, unde nivelul de salarizare este redus ºi condiþiile geotehnice permite exploatarea intensivã ºi mecanizatã”, a mai spus Viorel Stancu, director general al CEH. La Vulcan cãrbunele se scoate la un preþ bun, însã, sindicaliºtii cred cã fãrã subvenþie nu vor supravieþui. „Dacã nu se va da un preþ corect pentru huila de la Vulcan ºi Livezeni, un preþ real de cost, pe care îl pot scoate, se va întâmpla o catastrofã cu cele douã mine considerate viabile. Ca sã fie viabil trebuie sã ni se
recunoascã preþul real pe care îl scoatem. La Vulcan este de 120 de lei ºi vindem cu 127 de lei. Ca sã faci achiziþii de utilaje ºi piese de schimb, trebuie sã primim cel puþin 2 lei pe fiecare tonã extrasã, ca sã ne desfãºurãm activitatea normal”, explicã Ion Ciubotaru, lider sindical la mina Vulcan. Luna ianuarie 2017 este singura din existenþa Complexului Energetic Hunedoara, înfiinþat în anul 2012, în care societatea a raportat profit. Cel puþin aºa aratã datele prezentate în martie de directorul general la acea vreme, Mihael Melczer. Potrivit unui studiu realizat de specialiºtii ziarului Adevãrul, „ianuarie a adus venituri de 84,2 milioane de lei, în timp ce cheltuielile au fost de 68,3 milioane de lei. A rezultat astfel un profit de 15,8 milioane de lei. Totuºi, situaþia nu a fost foarte bunã, pentru cã analizele aratã cã profitul realizat de societate exclusiv în prima lunã a trimestrului I din anul 2017 a avut un caracter conjunctural, determinat strict de creºterea preþului MW-ului care a atins un record nemaiîntâlnit pe piaþa de energie din România ultimilor ani” scrie ziarul Adevãrul. Diana MITRACHE
Aproape 3 km din ºoseaua de centurã vor fi reabilitaþi
M
unicipalitatea de la Petroºani are în vedere reabilitarea a aproape 3 km din cea de-a doua parte a ºoselei de centurã. Este vorba de tronsonul cuprins între km 130+290 - km 131+750 (DN66). Proiectul are o valoare de 3.968.760 lei, fãrã TVA. Vor fi efectuate mai multe lucrãri de amenajare a ºoselei care includ ºi trotuarele aferente. Siguranþa conducãtorilor auto care tranziteazã centura municipiului Petroºani este pusã în pericol. Nu doar autoturismele pot fi avariate, dar ºi viaþa ºoferilor ºi a pasagerilor este pusã în pericol de starea de degradare extremã a drumului. Rezultatele sunt fãcute publice în cadrul unei expertize. Centura municipiului Petroºani, cuprinsã între sensul giratoriu cu avion ºi sensul giratoriu cu biserica catolicã, va fi asfaltatã. Edilii din localitate au stabilit cã proiectul de reabilitare se va întinde pe o perioadã de doi ani, sursa de finanþare fiind, deocamdatã, doar bugetul local. În acest sens au fost aprobaþi indicatorii tehnico-economici pentru obiectul de investiþii “Reabilitare strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)”. Micile reparaþii de întreþinere a carosabilului costã prea mult ºi nu au efectul scontat. Monika BACIU
4 Actualitate
Groapa de la Vulcan va fi închisã total în 2017
S
-a rezolvat problema cu terenul pe care, ani de zile, a fost depozitat gunoiul menajer din Valea Jiului, la Vulcan. Potrivit celor din administraþia localã, s-a fãcut un schimb de terenuri ºi acum primarul Gheorghe Ile spune cã totul va fi gata pânã la finele acestui an. Ca sã nu mai avem probleme de mediu. „Am reuºit sã rezolvãm problema terenului de sub groapa de gunoi. Am fãcut un schimb cu termocentrala Paroºeni. Trecem la proiectare ºi sperãm cã, pânã la sfârºitul anului, va fi închisã”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Groapa va fi ecologizatã, pe fonduri europene, însã, înainte de asta, se va face taluzul acesteia, iar materialul necesar
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Mai 2017
taluzãrii va veni din deponeul provizoriu de la Dâlja. „Facem restrângerea gropii, aºa cum prevãd normele în vigoare. Realizãm taluzul ºi facem proiectarea, ca sã scoatem la licitaþie lucrarea, pe fonduri europene. Împreunã cu CJ Hunedoara, am fãcut un parteneriat, iar completãrile se vor lua, dupã ce se vor tria aceste deºeuri, se va lua material, ca sã închidem groapa cu
pãmânt fertil”, a mai adãugat Ile. Groapa de gunoi de la Vulcan, în care pânã în 16 iulie 2016 s-au colectat deºeurile din toatã Valea Jiului, nu a putut fi inclusã în sistemul de management integrat al deºeurilor, deoarece, la acel moment, administraþia localã nu a putut face
Start pentru proiectele oraºului Uricani roiectele depuse de autoritãþile locale de P la Uricani vor fi semnate
în vederea finanþãrii acestora. Evenimentul va avea loc la Consiliul Judeþean Hunedoara unde vor lua parte ºi reprezentanþii ADRVest. Autoritãþile locale de la Uricani au depus spre finanþare proiecte pe mai multe axe. Fie cã e vorba de dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea mediului economic, dezvoltarea turismului ºi a agriculturii sau proiecte destinate sistemului
dovada cã deþine în proprietate toatã suprafaþa pe care se întinde aceastã groapã.
R
omânia, datã în judecatã pentru gropile de gunoi
Comisia Europeanã a decis, în data de 15 februarie 2017, sã acþioneze în judecatã România la Curtea
Europeanã de Justiþie (CEJ) pentru cã autoritãþile nu au reuºit sã închidã 68 de depozitele municipale de gunoaie neconforme, care reprezintã un risc serios pentru sãnãtatea oamenilor ºi mediu. Mãsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor ºase state membre, respectiv: Bulgaria,
Conducerea Apa Serv Valea Jiului, la Expo Apa
T medical, educaþiei, sportului sau culturii, acestea pot beneficia de finanþare europeanã. Zeci de proiecte au fost depuse de edilii din Uricani, însã primarul Dãnuþ Buhãescu spune cã un proiect major va fi semnat în cursul zilei de astãzi, ºi acesta face referire la regenerarea urbanã. Autoritãþile locale de la Uricani au un plan de acþiune pentru perioada 2015-2020. Zeci de proiecte sunt incluse în plan. Proiectele edililor au o valoare totalã de ordinul zecilor de milioane de euro. Monika BACIU
ârgul Expo Apa are loc în fiecare an, la Bucureºti. ºi anul acesta, reprezentanþii operatorului de apã ºi canalizare din Valea Jiului au fost prezenþi la eveniment. Manifestãrile se adreseazã tuturor specialiºtilor din domeniul apei începând cu administratorii resurselor de apã, operatorii de alimentare cu apã ºi canalizare ºi nu în ultimul rând publicului larg interesat de îmbunatãþirea performanþelor tehnice ºi manageriale ale sectorului. În cadrul expoziþiei specializate, furnizorii de echipamente ºi tehnologii dedicate apei se vor întâlnii fata în faþã cu
utilizatorii acestora (operatorii de servicii de alimentare cu apa ºi canalizare) putând astfel sã-ºi promoveze eficient ultimele produse. În anul 2017 se vor organiza pavilioane dedicate firmelor de proiectare, antreprenorilor generali ºi consultanþilor. “La Apa Serv Valea Jiului, ne preocupã în permanenþã ridicarea ºtachetei de calitate. Atât în ceea ce priveºte serviciile pe care le prestãm pentru abonaþii noºtri, cât ºi investiþiile pe care le facem în aceastã direcþie. În acest scop, ne dorim sã fim, în permanenþã, în pas cu tehnologia. Cu aceste gânduri, participãm, zilele acestea, împreunã cu colegii din
Cipru, Spania, Italia, Slovenia ºi Slovacia, iar Curtea Europeanã de Justiþie a emis hotãrâri care condamnã Bulgaria, Cipru ºi Spania. Comisia Europeanã precizeazã cã, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reuºit sã ia mãsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aºa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligatã sã închidã sau sã reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme pânã la data de 16 iulie 2009. Anterior, Ministerul Mediului avertiza cã România riscã sã plãteascã, începând din acest an, o amendã de 124.000 de euro pe zi pentru faptul cã autoritãþile nu au reuºit sã închidã depozitele municipale Diana MITRACHE
echipa de conducere ºi echipa tehnicã a Apa Serv Valea Jiului la cel mai important târg naþional dedicat apei: ”Expo Apa” care are loc la Bucureºti. Am avut ocazia sã ne punem la curent aici cu cele mai noi tehnologii în domeniu, dar ºi sã vedem echipamente ºi materiale de ultimã generaþie, utile în derularea investiþiilor de cea mai bunã calitate în modernizarea serviciilor de alimentare cu apã ºi canalizare. Ne aºteaptã câþiva ani în care vom face, în Valea Jiului, noi investiþii în modernizarea reþelei pe care o administrãm. Multe din materialele, instalaþiile ºi echipamentele de ultimã generaþie pe care le-am vãzut la acest târg, vor face obiectul cerinþelor pe care le vom avea de la cei care vor executa viitoarele lucrãri de investiþii de la Apa Serv. Le mulþumesc colegilor mei pentru interesul real pe care l-au arãtat pentru documentare la acest târg ºi sunt convins cã munca lor va genera, în perioada imediat urmãtoare, un salt de calitate ºi în activitatea operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului Monika BACIU
CEH- radiografie forþatã de conjucturi, CU PLANURI PÂNÃ ÎN 2027
S
-a vorbit despre profit, atâta timp cât CEH a fost condus de Mihael Melczer, dar totul a fost doar de conjuncturã, aratã cifrele de acum. Criza din energie, însã, le dã speranþe minerilor, care cred cã acum trebuie sã cearã un preþ corect ºi faptul cã mina Lupeni nu se închide în acest an, implicã o serie de alte mãsuri. Vor fi mai puþini mineri care pleacã din sistem. S-a vorbit iniþial de peste 1.000 de oameni care sã plece pânã în octombrie, însã, dacã s-a prelungit activitatea ºi la mina Lupeni pânã anul viitor, numãrul disponibilizaþilor va fi mai mic. „În notificarea iniþialã, nu vreau sã greºesc, dar cred cã erau 1.086 de persoane, care sã plece în acest an. În momentul de faþã se lucreazã cu o comisie pentru renotificarea CE, având în vedere ultima convenþie încheiatã între sindicate ºi minister, prin care se prelungeºte activitatea la mina Lupeni, pânã în decembrie 2018, pentru extracþie ºi pânã în 2027 cea de închidere ºi ecologizare ºi evacuare ºi automat, numãrul stabilit iniþial pentru
disponibilizãri va fi mai mic, decât 1.086, cã activitatea se mai duce pânã în 2018”, Viorel Stancu, director general CEH. Minele viabile, însã, au nevoie de subvenþie, ca sã facã faþã concurenþei venite chiar ºi de peste hotare. Cãrbunele din Africa e scos mai ieftin ºi mecanizat, iar acest aspect trebuie luat în calcul în viitorul imediat. Asta spun specialiºtii. „S-a acordat un ajutor de stat pentru închiderea minelor Lonea ºi Lupeni. Considerentele au fost numai economice, datoritã preþului ridicat al cãrbunelui scos din cele douã mine. Vulcanul ºi Livezeniul sunt minele cu cele mai scãzute costuri ºi cu perspective de a menþie aceste costuri la un nivel scãzut, iar Vulcan ºi Livezeni sunt cuprinse în acel SIEG – Serviciu Economic de Interes
General. În acesta sunt cuprinse ºi costurile de producþie la cele douã unitãþi miniere, la preþul de cost. Nu unul impus, pentru cã este foarte greu, sã ajungem la un preþ similar cu cele din alte zone, cu alte condiþii geologice, sau ºi cu alte salarizãri, când vorbim de Africa de Sud, unde nivelul de salarizare este redus ºi condiþiile geotehnice permite exploatarea intensivã ºi mecanizatã”, a mai spus Viorel Stancu, director general al CEH. La Vulcan cãrbunele se scoate la un preþ bun, însã, sindicaliºtii cred cã fãrã subvenþie nu vor supravieþui. „Dacã nu se va da un preþ corect pentru huila de la Vulcan ºi Livezeni, un preþ real de cost, pe care îl pot scoate, se va întâmpla o catastrofã cu cele douã mine considerate viabile. Ca sã fie viabil trebuie sã ni se
recunoascã preþul real pe care îl scoatem. La Vulcan este de 120 de lei ºi vindem cu 127 de lei. Ca sã faci achiziþii de utilaje ºi piese de schimb, trebuie sã primim cel puþin 2 lei pe fiecare tonã extrasã, ca sã ne desfãºurãm activitatea normal”, explicã Ion Ciubotaru, lider sindical la mina Vulcan. Luna ianuarie 2017 este singura din existenþa Complexului Energetic Hunedoara, înfiinþat în anul 2012, în care societatea a raportat profit. Cel puþin aºa aratã datele prezentate în martie de directorul general la acea vreme, Mihael Melczer. Potrivit unui studiu realizat de specialiºtii ziarului Adevãrul, „ianuarie a adus venituri de 84,2 milioane de lei, în timp ce cheltuielile au fost de 68,3 milioane de lei. A rezultat astfel un profit de 15,8 milioane de lei. Totuºi, situaþia nu a fost foarte bunã, pentru cã analizele aratã cã profitul realizat de societate exclusiv în prima lunã a trimestrului I din anul 2017 a avut un caracter conjunctural, determinat strict de creºterea preþului MW-ului care a atins un record nemaiîntâlnit pe piaþa de energie din România ultimilor ani” scrie ziarul Adevãrul. Diana MITRACHE
Aproape 3 km din ºoseaua de centurã vor fi reabilitaþi
M
unicipalitatea de la Petroºani are în vedere reabilitarea a aproape 3 km din cea de-a doua parte a ºoselei de centurã. Este vorba de tronsonul cuprins între km 130+290 - km 131+750 (DN66). Proiectul are o valoare de 3.968.760 lei, fãrã TVA. Vor fi efectuate mai multe lucrãri de amenajare a ºoselei care includ ºi trotuarele aferente. Siguranþa conducãtorilor auto care tranziteazã centura municipiului Petroºani este pusã în pericol. Nu doar autoturismele pot fi avariate, dar ºi viaþa ºoferilor ºi a pasagerilor este pusã în pericol de starea de degradare extremã a drumului. Rezultatele sunt fãcute publice în cadrul unei expertize. Centura municipiului Petroºani, cuprinsã între sensul giratoriu cu avion ºi sensul giratoriu cu biserica catolicã, va fi asfaltatã. Edilii din localitate au stabilit cã proiectul de reabilitare se va întinde pe o perioadã de doi ani, sursa de finanþare fiind, deocamdatã, doar bugetul local. În acest sens au fost aprobaþi indicatorii tehnico-economici pentru obiectul de investiþii “Reabilitare strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)”. Micile reparaþii de întreþinere a carosabilului costã prea mult ºi nu au efectul scontat. Monika BACIU
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Mai 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Mai 2017
Valea Jiului – ”ªi totuºi existã iubire/ ªi totuºi existã blestem”... ”S
unt oarecum uimit de fenomenul cultural din Valea Jiului. În aceastã zonã blamatã de mulþi, literatura ºi cercetarea ºtiinþificã au cãpãtat contururi evidente!” – Ion Hirghiduº, membru al Uniunii Scriitorilor, cadru universitar.
La Petrila, la Casa de Cuturã ”Ladislau Schmidt”, locul unde s-a jucat teatru de calitate, operetã, au avut loc concerte simfonice, spectacole din tot spectrul cultural, toate cu oameni ai locului, a fost cu ani buni în urmã ºi locul cenaclului literar ”Venus”, ai cãrui membri au publicat cãrþi ºi reviste... Parte dintre ei sunt acum membri ai reactivatului Cenaclu
”Boema”, care datoritã maturitãþii culturale ºi spirituale, poate fi considerat o adevãratã instituþie de excelenþã literarã, cu cei mai mulþi membri ai Uniunii Scriitorilor din România. La sfârºitul sãptãmânii trecute a avut loc o ºedinþã a Boemei, în care s-au lansat trei cãrþi valoroase, respectiv ”Valea Jiului all-inclusive”, volumul II din seria ”o bibliotecã într-o carte”, memorialisticã, de Marian Boboc; ”Aporiile tinereþii lui
Ghilgameº”, cercetãri filosofice, de Ion Hirghiduº; ”De-a nemurirea”, versuri, de Ioan Dan Bãlan. Cunoscutul scriitor Valeriu Butulescu a vorbit de ”Valea Jiului allinclusive”, despre tipul de literaturã de arhivã cãreia Marian Boboc i-a adãugat katare crescându-i astfel valoarea -, ca fiind uimitoare, un volum pe care îl citeºti pe nerãsuflate pentru lucrurile ºi faptele pe care nu le ºtiai, nu le bãnuiai deºi ai trãit aici, ºi nu puþin. De Ciprian Dîrjan ºtiam, noi, cei din afara cercului literaþilor, dar nu-l ascultasem niciodatã... Cel numit ”unul dintre cei mai logici dascãli din Valea Jiului” chiar de Marian Boboc, este cel care a studiat filosofia având ca modele pe Ion Hirghiduº, scriitor, filosof, sociolog ºi cadru universitar, ºi pe Gilbert Danciu, scri-
- ANUNÞ -
itor ºi profesor. Despre Ion Hirghiduº ºi ”Aporiile tinereþii lui Ghilgameº”, C. Dîrjan a concluzionat cã ”Este o carte de o densitate fantasticã. Trebuie ºi meritã
sã citiþi cartea ºi, în general, toate apariþiile editoriale ale acestui scriitor din Vale”. Dar ceea ce a pãrut cel mai important este faptul cã eseurile de autor ale lui Ion Hirghiduº nu doar interpreteazã, ci dau sens altor concepte! ªi a luat cuvântul Ion Hirghiduº, cuvânt plin
PRIVIND EXERCIÞIUL SISTEMULUI DE ALARMARE ÎN SITUAÞII DE URGENÞA ªI PROTECÞIE CIVILà LA NIVELUL MUNCIPIULUI LUPENI Compartimentul Protecþie Civilã ºi Situaþii de Urgenþã din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni, va desfãºura în data de 25 mai 2017, intervalul orar 12.00 - 14.00, exerciþii de testare a Sistemului de Alarmare, pentru Situaþii de Urgenþã ºi Protecþie Civilã. Aceasta presupune verificarea funcþionarii Sirenelor de Alarmare prin acþionare localã ºi vor fi desfãºurate de cãtre Structura cu atribuþii privind Situaþii de Urgenþã ºi Protecþie Civilã la nivelul Unitãþii Administrativ Teritoriale Lupeni. ALARMAREA CONSTà ÎN: A). ALARMA AERIANà care, se compune din 15 sunete (impulsuri) a 4 sunete fiecare, cu pauzã de 4 secunde între ele.
B). ALARMÃ LA DEZASTRE care, se compune din 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele. C). PREALARMA AERIANÃ care, se compune din 3 sunete (impulsuri ) a 32 secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele. D). ÎNCETAREA ALARMEI care, se compune dintr-un sunet continuu de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru aducerea la cunoºtinþa populaþiei municipiului Lupeni, anunþul va fi transmis în presa localã ºi afiºat la avizierele de pe raza Municipiul Lupeni. Compartiment Protecþie Civilã ºi Situaþii de Urgenþã, Consilier, Mocanu Carmen Mihaela
de esenþe, exigent cu sine ºi cu cei din jurul sãu, cu mesaj solid, cuvânt pe care îl aºteptam... A fost ceva între poezie, filosofie, criticã literarã, despre cultura românã în limitele imaginarului, despre tinereþe ºi eroism, dar ºi despre durere ºi uimirea în faþa unor realitãþi... Despre Ioan Dan Bãlan, ”prietenul ºi poetul deosebit de valoros”, a spus cã este ”bântuit de completitudine”. Despre Marian Boboc cel care s-a lansat într-o aventurã a cãrþilor esenþiale pentru cercetarea viitoare, adunând în volumele sale istoria ºtiutã ºi neºtiutã a Vãii Jiului. Hirghiduº a pre-
cizat cã Marian Boboc a devenit specialist în istorie, care nu doar redã documente. Despre propria carte, Hirghiduº a subliniat faptul cã însumeazã cercetãrile sale, multe apãrute ºi în reviste din þãri europene. Revenind la realitãþile prezente, amãrãciunea profesorului universitar Hirghiduº este nãscutã din slaba pregãtire a tinerilor care au ales drumul ºtiinþelor socio-
umaniste devenind studenþi ai sãi. Acest lucru îl duce ades la gândul demisiei de la catedra universitarã pentru cã nu poþi clãdi, consolida castele pe superficialitate ºi chiar lipsa pregãtirii ”fundaþiei”. Dar existã ºi uimirea! ”Sunt oarecum uimit de fenomenul cultural din Valea Jiului. În aceastã zonã blamatã de mulþi, literatura ºi cercetarea ºtiinþificã au cãpãtat contururi evidente!” – a articulat constatarea scriitorul, conf.univ.dr. Ion Hirghiduº. Evenimentul de la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” a fost completat de scheciul savuros interpretat de apreciatul actor al Teatrului Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani, Mihai Alexandru, ºi muzica de atitudine... boemã, gen folk, în interpretarea lui Andrei ªchiopu. De precizat cã pe lângã Filiala HunedoaraAlba a Uniunii Scriitorilor, Cenaclul ”Boema” se mai bucurã de doi ”pãrinþi” grijulii – Asociaþia Culturalã ”Rosa Multiflora” Petroºani ºi Ziarul Vãii Jiului, singurul din judeþ care editeazã un supliment cultural. Din tot ce s-a petrecut la Petrila, gândul te duce mereu ºi mereu dupã fiecare ”întâmplare” culturalã, aici, în Valea dintre Jiuri, la versurile poetului Adrian Pãunescu - ªi totuºi existã iubire/ ªi totuºi existã blestem... Ileana FIRÞULESCU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Mai 2017
Henþ cu mâna
BLAT LA FINAL DE CAMPIONAT Tinereþe, voinþã, vigoare, dorinþã, de toate adunate pentru echipa lui Gheorghe Hagi, Viitorul Constanþa/Ovidiu, care a încheiat cu titlu de
campioanã (contestatã de regulament) a României în ediþia 2016-2017. Totul e frumos, poleit cu galben ºi artificii, chef de chef ºi
toate ingredientele unui astfel de succes, dar vai, jalnic final cu iz de ... tribunal! Meciul decisiv Viitorul – C.F.R. Cluj a fost unul submediocru, nedemn pentru o fostã ºi sã zicem, actualã campioanã. Într-un campionat poluat de arbitraje slabe, meciuri suspecte ºi alte fraude,
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
SCOR DE SUB CASTEL
era imposibil ca echipa de îngeraºi a lui Hagi sã nu se conecteze la buruienile din orãzeria fotbalului românesc. Construitã pe niºte principii prin creaþie de laborator propriu, Viitorul a fost virusatã tocmai la final, prin intarea în cercul vicios al suspiciunilor. Cu o prestaþie aproape de
A.S. Sântãmãria Orlea (antrenor Silviu Oneasã a spulberat pe moderna bazã sportivã de sub Castelul Kendefy cu 10-1 pe cei de la Santos Boz.
râsul Feleacului, clujenii au alergat ca niºte bezmetici dupã pauzã, spre a crea culoare de joc pentru ãia de se chinuiau sã iasã campioni. Ce n-au reuºit, Benzar, Morar, Ganea sau Neluþu Roºu, a rezolvat Larie, cu un penalty absolut cretin. Aºa, ca „pentru” nea Gigi.
Liderul Dacia Orãºtie (antrenor Cosmin Firu) a întors dupã 0-1 (gol Nasta) rezultatul de la Beriu, învingând clar echipa localã Berianul cu 4-1,
prin golurile reuºite de S. Niclescu (2) ºi Sav (2), ambii jucãtori marcând fiecare al doilea gol al sãu dupã minutul 90.
CRONICÃ LA FAÞA LOCULUI:
MÃGURA PUI – C.S.M. VULCAN 3-0 (2-0) Pe o vreme superbã, vreo 100 de curioºi au renunþat la slujba din Sfânta Duminicã, fiind prezenþi (împreunã cu primarul Victor Stoica) la un meci frumos la acest nivel de Liga a V-a. Dupã un prim sfert de orã echilibrat gazdele s-au impus categoric reuºind sã contureze în final un scor de forfait, Stoiconi (min. 84) ratând cea mai mare ocazie a meciului. Un meci, o plãcere, în aerul proaspãt de sub Retezat!
*
Paginã realizatã de Genu TUÞU
*
*
MÃGURA PUI (antr. Ovidiu Ciolea): Militaru – Cãpriþã, Albesc, Tr. Biriº, Cr. Ban – Duicã, Sãlãºan (min. 83. Mamut), Ov. Ciolea, A. Turiu (min. 65 Buna) – Apati, Dãnãu (min. 56 Staconi) C.S.M. VULCAN (antr. Doru Mârºava): ªuteu – Pantilimon, Palade, Talpa, Viºa – Krafft (min. 50 Crãciun), Rus, Buduroi, Mândreci – Pârvulesc, Crâc (min. 65 Drãghici) Au marcat: 1-0 Turcu de la 16 m la vinclu. 2- 0 Apati din acþiune. 3-0 Sora Roºca din acþiune. Arbitru: Petru Voica – Deva Obs. AJF: Toni Sedecaru
Fotbal, Liga a III-a, 20 mai 2017
SFERTURI DE FINALà 17 Mai 2017, ora 17.00 A. C.S. Ghelari Inter Petrila B. Victoria Dobra Hercules Lupeni C. C.S.C. Ilia ªoimul Bãiþa În semifinale se vor întâlni câºtigãtoarele din jocul B cu D ºi C cu A. Retezatul Haþeg este calificatã direct, Mureºul Pricaz fiind retrasã din campionat.
..::: OBSERVATORULªIDIVELE :::..
Ripensia spre Liga a II-a Cu douã etape înainte de final Ripensia Timiºoara, antrenatã de fostul jiulist Remus Steop din 2006, conduce în clasamentul Seriei a 4-a. Iatã ce a declarat la finalul meciului cu Industria Galda de Jos (3-0) „A fost o victorie care se preconiza din primul minut, atunci când am beneficiat de o ocazie mare. Ne-am întrebuinþat foarte mult în faþa unui adversar ambiþios, care s-a agaþat de orice în acest meci, dar în faþa cãrui am câºtigat meritat ºi jucãtorii meritã felicitãri. Am devenit din ce în ce mai buni ºi jucãm un fotbal frumos, sunt de pãrere cã e cel mai frumos din serie, plus cã noi avem constanþã în tot ceea ce facem. Mai avem douã meciuri foarte grele pânã la final, iar cel mai greu e sã stai sus decât sã ajungi acolo. ”
AZI, ÎN CUPA ROMÂNIEI FAZA JUDEÞEANÃ –
Fotografie la minut
Observatorul meciului Mãgura Pui – CSM Vulcan (3-0), Toni Sedecaru, privind relaxat ºi detaºat desfãºurarea partidei, sub atenta „supraveghere” a asistenþei medicale a meciului de la Pui.