CVJ NR. 1338 MARTI 16 MAI 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1338

Cronica Vãii Jiului Marti, 16 Mai 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Spaima taximetriºtilor rãmâne dupã gratii

I

ndividul care a fãcut ravagii în Petroºani, poreclit ”spaima taximetriºtilor”, va rãmâne dupã gratii, dupã ce judecãtorii i-au respins solicitarea de revizuire a dosarului în care a fost condamnat la zece ani de temniþã.

Într-un alt dosar, Alin Armeanu Constantin a fost condamnat tot pentru spargeri la peste 14 ani de închisoare, iar pe rolul Judecãtoriei Petroºani mai are ºi alte dosare care i-ar putea mãri sentinþa. Magistraþii au considerat ca inadmisibilã cererea de revizuire formulatã de recidivist, dar soluþia primei instanþe nu este definitivã. Spãrgãtorul de maxi taxi a comis zeci de spargeri pe raza Vãii Jiului, cu precãdere în Petroºani ºi Petrila, þintele lui fiind microbuzele de transport în comun ºi taximetrele. Recidivistul, de

32 de ani, se aflã internat în Spitalul Penitenciar Jilava ºi a fost prins în flagrant dupã ce a spart mai multe autovehicule într-o singurã noapte. Hoþul avea asupra lui instrumentele cu care acþiona: levier, ºurubelniþã, patent, mãnuºi, lanternã, rolã de bandã adezivã ºi chei pentru lacãte, dar ºi bunuri ºi sume de bani a cãror provenienþã nu o putea justifica. Bunurile sustrase din autoturisme au fost recuperate, dar prejudiciul total a fost cu mult mai mare pentru cã Armeanu a avariat autovehiculele. Cei mai mulþi dintre pãgubiþi n-au mai avut pretenþii de la individ ºi nu s-au constitutit parte civilã în proces. Maximilian GÂNJU

15 ani de la 15 mai 2002, la Mina Vulcan

M

ina Vulcan ºi-a comemorat, luni dimineaþã, victimele unuia dintre cele mai grave accidente colective de muncã din subteran. În curtea unitãþii miniere au fost minerii care acum scot la suprafaþã cãrbunele din aceastã minã, dar ºi cei din conducerea Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 3-A

Câte locuri mai sunt neocupate la mina Vulcan?

M

ina Vulcan a fãcut angajãri în ultima perioadã, dar, deºi a scos la concurs 100 de posturi, tot au rãmas câteva zeci neocupate. Dacã pânã acum, minerii se îmbulzeau ºi chiar participau la celebrele concursuri de lopãtat-vitezã, acum, când li s-au cerut cunoºtinþe ºi diplome, locurile au rãmas neocupate ºi liderii de sindicat spun cã nu fac faþã

cerinþelor de producþie. Asta, în condiþiile în care numãrul celor care se pensioneazã este apropiat de cel al noilor angajaþi. „N-au fost decât 70 de salariaþi angajaþi, pe meseriile de electricieni, lãcãtuºi, mineri, necalificaþi. Mai sunt, în continuare 30 de locuri disponibile, plus ar mai fi necesar încã 100, pentru cã marea majoritate va pleca la pensie. Asta, din cauzã cã indicele de corecþie, de la 1 iulie, se modificã, iar oamenii

nemaiavând cum sã facã faþã în subteran, cu lipsurile zilnice, nu au alternativã de a mai putea sã lucreze. Acum sunt peste 40 cu dosarele gata, plus cã mai sunt în aºteptare cei care vor veni. Cred cã alþi 48

mai pleacã dupã aceea”, a declarat Ion Ciubotaru, lider de sindicat la mina Vulcan. Concursul de angajare la mina Vulcan a avut loc la începutul lunii aprilie, dar pe posturile scoase la concurs nu s-au înscris suficienþi

candidaþi. Cea mai puþin cãutatã meserie este cea de miner, pentru cã oamenii au vãzut cã e greu ºi condiþiile de muncã sunt extreme, în timp ce aprovizionarea lasã de dorit. Pentru concursul din aprilie s-au înscris doar 25 de tineri, ca sã fie mineri, deºi erau 44 de locuri, iar pentru cele 20 de posturi de electricieni scoase la concurs s-au înscris 52 de candidaþi, în timp ce pentru cele 36 de posturi de lãcãtuºi s-au înscris 55 de candidaþi. Din cele 100, însã, s-au ocupat doar 70. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Întâlnire decisivã pentru soarta termoficãrii

P

rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, invitã oamenii politici, factorii de decizie de la Complexul Energetic Hunedoara, Consiliul Judeþean ºi nu numai la o dezbatere publicã privind sistemul centralizat de termoficare. Întâlnirea va avea loc, joi, la Primãria municipiului Petroºani. “Noi am realizat un studiu privind sistemul centralizat de termoficare, a cãrui concluzii indicã faptul cã termoficarea nu este o opþiune viabilã pentru viitor. În acest sens, am lansat o dezbatere publicã la care sã ia parte parlamentarii judeþului Hunedoara, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, Consiliului

Judeþean Hunedoara, cei de la termoficare ºi asociaþiile de proprietar pentru a vedea care va fi soarta termoficãrii în municipiul Petroºani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Studiul comandat de municipalitatea de la Petroºani aratã cã varianta optimã constã în realizarea a cinci centrale termice pe gaz.

Ajutorul de stat pentru CEH, publicat în Monitorul Oficial

A

jutorul de stat pentru Complexul Energetic Hunedoara care vizeazã închiderea a douã mine de cãrbune a fost publicat în Monitorul Oficial. Guvernul a aprobat la sfârºitul lunii aprilie acordarea unui ajutor de stat în cuantum de 198,830 milioane lei pentru anul 2017 pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea din cadrul CEH. “Din suma totalã a ajutorului de stat, 132,226 milioane lei se acordã pentru acoperirea pierderilor producþiei curente pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, iar pentru acoperirea costurilor excepþionale suportate de aceste unitãþi se acordã ajutor de stat în sumã de 66,604 milioane lei. Ajutorul de stat pentru 2017 este o mãsurã de sprijin care face parte

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

“Studiul spune cã cea mai bunã soluþie în acest moment ar fi cinci centrale de cartier pe gaz metan, care sã alimenteze apartamentele, dar acolo e o condiþie care spune cã ar trebui sã creascã abonaþii minim 5000, de la 2000. Dacã stãm sã facem ºi alte calcule economice vedem cã noi nu ne-am amortiza investiþia decât în 20-25 de ani, iar apoi va trebui sã le schimbãm pentru cã vin

dintr-un plan mai amplu, ce include acordarea de ajutoare de stat ºi vizeazã închiderea minelor necompetitive din cadrul Societãþii Complexului Energetic Hunedoara. Aceste mãsuri de sprijin acoperã perioada 20162024, au fost notificate de autoritãþile române Comisiei Europene în anul 2016 ºi au fost autorizate prin Decizia C (2016) 7719 final din data de 24 noiembrie 2016. Ministerul Energiei va monitoriza nivelul de acordare al ajutorului de stat astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþul cãrbunelui de o calitate similarã provenit din state terþe. Totodatã, nerespectarea de cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara a condiþiilor incluse în Decizia Comisiei Europene, precum ºi a oricãror obligaþii asumate în vederea obþinerii ajutorului de stat, va determina aplicarea de cãtre Ministerul Energiei a mãsurilor necesare în vederea recuperãrii ajutorului de stat. Prin urmare, ajutorul de stat se acordã cu respectarea prevederilor comunitare legale în domeniu, direct aplicabile României, în calitatea sa de stat membru UE”, aratã Monitorul Oficial. Închiderea celor douã unitãþi miniere din cadrul CEH se va face pânã în anul 2027, potrivit unui acord semnat de sindicate. Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Mai 2017

alte norme de mediu ºi de rentabilitate. Noi suntem în situaþia în care am rãmas singurii din Valea Jiului care am rãmas fideli acestui sistem, ºi nu am greºit, însã nici nu putem sã fim un fel de experiment ºi sã stãm cu sufletul la gurã dacã primim sau nu primim cãldurã, tocmai de aceea am introdus ºi acest sistem alternativ în ºcoli cu reþele pe gaz metan care poate fi chiar mai ieftin decât încãlzirea centralizatã pentru cã avem posibilitatea sã oprim cãldura pe timpul nopþii sau în weekend. La sistemul centralizat nu este posibil cã sunt niºte pierderi”, a explicat primarul municipiului Petroºani în cadrul ºedinþei de consiliu din luna aprilie.

Investiþii în Parâng

lãdirea staþiei inferioare a telescaunului vechi din C Parâng va fi refãcutã.

Reprezentanþii Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani au în vedere modernizarea clãdirii unde are loc întoarcerea instalaþiei de transport pe cablu.

“Reparaþii la clãdirea Staþie inferioarã (întoarcere) telescaun vechi: desfacere hidroizolaþie, finisaje interioare/ exterioare, vopsitorii ºi zugrãveli conform formular F3”, aratã anunþul DADPP. În cadrul staþiunii Parâng funcþioneazã douã telescaune – cel de la baza domeniului schiabil (telescaunul vechi) ºi cel care coboarã la Hotel Rusu (telescaun nou, modern). Telescaunul vechi are douã puncte de debarcare: unul Monika BACIU în zona cabanei Parâng (altitudine 1579m) ºi unul în zona superioarã a domeniului schiabil (altitudine aproximativã 1680m). Monika BACIU Teatrul Dramatic

-ANUNÞ-

”I. D. SÎRBU” Petroºani scoate la concurs 1 post ªOFER PROFESIONIST, categ. B, D+E. Relaþii la sediul instituþiei din Petroºani, str. Mihai Viteazu, nr. 2, tel:0254/541154.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

- Dr. PREDA MIHAI -

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SORTIMENTE DIVERSE

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Petroºani, Telefon 0728890014

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Mai 2017

15 ANI DE LA 15 MAI 2002, LA MINA VULCAN ina Vulcan ºi-a comemorat, luni dimineaþã, victimele M unuia dintre cele mai grave accidente colective de muncã din subteran. În curtea unitãþii miniere au fost minerii care acum scot la suprafaþã cãrbunele din aceastã minã, dar ºi cei din conducerea Complexului Energetic Hunedoara. Au ascultat cu toþii smeriþi imnul minerilor ºi s-au închinat, rostind „Dumnezeu sã-i ierte!”. Nimeni nu a uitat ºi nici nu îºi mai doreºte astfel de tragedii, iar asta susþin acum toþi cei care se ocupã de bunul mers al acestei mine. Amintirile, însã, sunt vii în memoria

tuturor. „Lucram la acea datã la altã minã. Nu eram la Vulcan ºi m-am cutremurat ca orice om din Valea Jiului, dar ºi din þara asta, când aude de asemenea evenimente. Am fost de-a dreptul ºocaþi de amploarea evenimentului ºi de numãrul celor decedaþi. Sã nu uitãm cã, în

afarã de cei decedaþi, au fost ºi alþi colegi accidentaþi. Sã nu uitãm de efectul pe care l-a avut asupra tuturor celor care lucrau atunci la minã, asupra familiilor lor, asupra creºterii gradului de îngrijorarea al celor care aveau pe cineva în familie, care lucra la minã! Nu trebuie sã uitãm nimic”, a spus Viorel Stancu, director general al Complexului Energetic Hunedoara, la comemorarea din curtea minei Vulcan.

1

0 morþi ºi 4 rãniþi, pentru ce?

În 15 mai 2002 – în urma unei explozii zece mineri ºi-au

pierdut viaþa ºi alþi patru au fost rãniþi, la mina Vulcan. Câþiva au rãmas blocaþi în subteran fiind daþi dispãruþi, iar cadavrele lor au fost scoase în decurs de câteva zile din minã. Jertfa lor, însã, acum, în condiþiile economice actuale, alte ecouri. „Comemorãm colegii mineri, ori electricieni de la aceastã minã, care, în strategia de acum 15 ani, ºi-au sacrificat în adâncuri, ca aceastã minã sã poatã avea viitor. Ei s-au sacrificat pentru viitorul nostru, dar nu vãd luminiþa de la

capãtul tunelului”, spune acum, dupã 15 ani, Ion Ciubotaru, lider sindical la aceastã unitate minierã pusã pe lista celor viabile din cadrul CEH. În 15 mai 2002, 3 ortaci au murit pe loc, iar alþi 7 au fost daþi dispãruþi. Zeci de ore salvatorii au muncit fãrã întrerupere, iar colegii acestora, familiile lor strânse la gura minei, au sperat într-o minune. Nu a fost aºa, iar dupã zile bune de cãutãri sub galeria surpatã, trupurile lor au fost scoase afarã, pentru a fi îngropaþi creºtineºte. „Acum 15 ani,

noaptea, în jurul orei 2,30, a avut loc o explozie în abatajul VI Vest. Aici au murit 10 ortaci de-ai noºtri, în urma unei explozii, într-o zonã închisã de salvatori. Minerii lucrau într-un abataj adiacent ºi, din pãcate cei 10 au plecat dintre noi, iar acum sunt eroii noºtri, care au scos la luminã aurul negru”, a spus ºi Gheorghe Ile, primarul din Vulcan, prezent la ceremonia de comemorare. Explozia a fost provocatã de o aprindere de metan, soldatã cu prãbuºirea unui dig, la o adâncime de 350 de metri. Niciun miner nu a scãpat viu, iar colegii lor au venit azi la poarta minei, cu cãºtile în mânã, pentru a-i comemora. Din aceste evenimente, ar trebui sã învãþãm cu toþii, însã, ºi acum se vorbeºte despre lipsuri. Diana MITRACHE

Cât ghinion poþi sã ai ca un Dorel sã-þi inunde casa pe geamul de la baie?! ucrãtorii care efectueazã lucrãri de aducþiune a cablurilor pentru electricitate la blocul ANL de pe malul Jiului, din Petrila, neavând o hartã a reþelelor, au L rupt cu excavatorul o conductã principalã de apã de lângã blocul 7 al cartierului Prundului. Cât ghinion trebuie sã ai ca locatar încât jetul puternic de apã amestecat cu pãmânt sã nimereascã geamul deschis al bãii tale ºi sã-þi inunde casa?

În Petrila, se lucreazã la foc automat la blocul ANL situat pe malul Jiului, lângã fosta fabricã de mobilã, în spatele micului cartier istoric Puºkin (1939), acum Prundului. Constructorul care a câºtigat licitaþia pentru ridicarea imobilului este SC Masa Adrigela SRL Petroºani, o societate cu experienþã considerabilã în domeniu, ºi care are la dispoziþie, conform contractului semnat anul trecut, 12 luni pentru finalizarea lucrãrilor. Blocul va avea 20 de apartamente ºi vã mai detensiona, puþin ce-i drept, cererea de locuinþe. Sãptãmâna trecutã au început ºi lucrãrile de introducere a instalaþiilor

”utilitare”, respectiv aducþiunea cablurilor de electricitate. Doar cã muncitorii de la firma specializatã în asemenea lucrãri au purces la excavãri, iar lucrarea înainteazã cu rapiditate. Dar vorba aceea, din popor: fereascã Dumnezeu de hãrnicia celui ce nu gândeºte! Deºi sãpãturile se fãc pe

lângã blocurile de locuinþe din cartier, nimeni nu s-a gândit sã facã rost de o hartã a instalaþiilor deja existente în solul cartierului. Ca urmare, mini-excavatorul ”a muºcat” serios dintr-o conductã de apã din reþeaua principalã. Apa a þâºnit cu forþã, iar jetul puternic a inundat un apartament... pe geamul de la baie lãsat deschis. Cât ghinion poþi sã ai ca locatar, încât sã te trezeºti cu apa amestecatã cu pãmânt nãvãlind în toatã casa pe uºa bãii?! ”Ce mã fac eu acum, cã nu am putere ºi nici bani sã repar ce mi-au fãcut ãºtia?! Am lãsat geamurile deschise la camerã ºi la baie, la fel ºi uºa, ca sã se facã în casã un pic de curent, aºa cum aerisesc în fiecare dimineaþã.

Au spart conducta cu tractorul ãla care sapã ºi apa aia cu nãmol a þâºnit în geamul de la baie ºi mi-a intrat în casã. De peretele de afarã nu mai spun, e murdar ºi ud. Sigur tencuiala va cãdea. Le-am spus cã nu mã intereseazã, sã repare, cã eu nu pot, n-am cu ce. Doamne, cât ghinion pot sã am, sã-mi intre apã aia pe geam!”- a povestit disperatã Maria Bejan, pensionarã de peste 80 de ani, locatara blocului nr. 7, din strada Prundului. Noroc cã în cartier locuieºte un lucrãtor de la SC Apa Serv Petroºani, pe care doamna Bejan l-a sunat explicând ce s-a întâmplat. Omul a fost prompt, a venit la faþa locului. Soluþia era oprirea apei în toatã zona, ceea ce a ºi fãcut. Alþi

locatari au oprit ºi alimentarea cu energie electricã de teama unor Dorel, care nu poþi sã ºtii ce boacãne mai fac ºi ce mai distrug. În câteva ore, lucrãtorii – porecliþi Dorel de locuitorii cartierului – au remediat ceea ce stricaserã, iar omul de la Apa Serv, care cunoaºte bine reþeaua de apã ºi canalizare a carterului, le-a fãcut instructajul indicându-le exact pe unde trec conductele, ba chiar ºi reþeaua electricã... Nu am reuºit sã aflãm de la ce societate erau lucrãtorii pentru cã nu au vrut sã spunã ºi dacã i-ai fi picurat cu cearã, dar numãrul de înmatriculare al utilajului era, fireºte, la vedere – HD-72-ECP. Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Boala ºi neajunsurile l-au fãcut sã-ºi ia viaþa U

Ziua Familiei, sãrbãtoritã în familia comunitãþii petroºãnene 23 de cupluri din municipiul Petroºani au sãrbãtorit ziua de 15 mai, care la nivel internaþional marcheazã Ziua Internaþionalã a Familiei, în cadrul familiei comunitãþii petroºãnene.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Mai 2017

“Sper din tot sufletul sã fiþi alãturi de noi cât mai mult timp ºi de acum încolo. Este un gest de recunoºtinþã pentru dumneavoastrã pentru modul în care dumneavoastrã aþi înþeles viaþa ºi o trãiþi ºi sunteþi un exemplu pentru copiii dumneavoastrã ºi

pentru noi ceilalþi. Cred cã este foarte important sã avem niºte repere solide în viaþã, iar dumneavoastrã sunteþi unul dintre aceste repere. Sã stai 50 de ani, 60 de ani împreunã cu cineva nu e un lucru uºor. Mã bucur cã la Petroºani sunt din ce în ce mai

17 cupluri care au aniversat 50 de ani de cãsnicie ºi 6 cupluri care au împlinit anul acesta 60 de ani de cãsnicie au fost premiate de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani.

n bãrbat din Uricani a fost gãsit fãrã suflare într-o zonã mãrginaºã a localitãþii numitã ”Masa tãcerii”, unde s-a spânzurat în noaptea de duminicã spre luni. multe cupluri care sãrbãtoresc astfel de evenimente deosebite. Noi, românii în ultima perioadã am cam uitat sã ne bucurãm de lucrurile simple ºi mãrunte ºi tot timpul gândim cumva negativ, însã eu cred cã este foarte important sã ne bucurãm de fiecare dimineaþã în care ne trezim ºi putem sã respirãm ºi de orice gest

fãcut de persoanele dragi nouã”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani celor prezenþi la eveniment. Acþiunea a fost una emoþionantã. La fel ca de fiecare datã la astfel de manifestãri, cuplurile ne-au împãrtãºit cu lacrimi în ochi ºi emoþie cum au trecut peste cei 50 de ani de

cãsnicie. Nu le-a fost uºor, dar cu rãbdare, încredere ºi împreunã au reuºit sã treacã peste toate obstacolele pe care viaþa le-a scos în calea lor. O statisticã a Serviciului de Stare Civilã de la Petroºani aratã cã în anul 2016 au fost încheiate 230 de cãsãtorii, în timp ce numãrul divorþurilor a fost de 110. Monika BACIU

Din nou o lecþie ºi pentru pãrinþi - ”Împreunã pentru educaþie!” A

ctivitatea s-a desfãºurat vineri, 12 mai 2017 la sediul structurii Grãdiniþa P.N. ºi P.P. Nr.1 a ªcolii Gim.,,I.D.Sîrbu”din Petrila, într-o atmosferã destinsã ºi a avut un caracter interactiv.

Campania Globalã pentru Educaþie din acest an a dorit sã reaminteascã autoritãþilor din întreaga lume cã promisiunile asumate de state trebuie respectate, iar educaþia gratuitã ºi de calitate pentru toþi copiii este una dintre promisiunile Organizaþiei Naþiunilor Unite prin atingerea obiectivului 4 de Dezvoltare Durabilã al Agendei 2030. S-au purtat discuþii între pãrinþi, cadre didactice ºi invitaþii la eveniment. Alãturi de pãrinþi ºi cadre didactice din ºcoli ºi grãdiniþe, au fost invitaþi reprezentata ,,Salvaþi copiii” Hunedoara prof. Popescu Bianca, d-na medic primar Bãrbulescu Mariana, d-na as. Gheorghe Daniela, d-na director SPLAS Heljiu Gabriela, asistent social Barth Otilia, d-l prof. artist plastic Petre Birãu, admin.

Blaga Ildiko ºi Grunþã Ionela d-l Bogeanu Gheorghe din partea autoritãþii ºi poliþiei locale. Sinceritatea a fost cuvântul de ordine, preºcolarii fiind foarte receptivi ºi activi totodatã. Au vorbit despre condiþiile în care învaþã ºi se joacã în grãdiniþã, despre trusele ºi mapele didactice pe care educatoarele le pun la dispoziþia lor zi de zi la activitãþi, despre ce mai au nevoie ca activitãþile lor sã fie ºi mai atractive ºi au pus întrebãri adulþilor de genul: ,,De ce aºa mulþi copii din lumesãraci, care nu au o grãdiniþã frumoasã ca a lor?”,,De ce nu existã mai multe jucãrii pentru toþi copiii?” ,,De ce nu au toþi spaþii de joacã moderne, utilate ca în filme?”,,De ce alþi copii nu au bãi, toalete înãuntru ºi se spalã afarã?” ,,De ce nu se reparã drumurile, de ce nu sunt poduri peste pârâiaºe, de ce mulþi copii nu au maºini care sã-i transporte spre ºcoalã?”. Preºcolarii s-au distrat, au realizat lucrãri de creaþie exprimându-ºi prin culoare ataºamentul faþã de colegi ºi mediul ludic, precum ºi bariere în calea educaþiei de calitate,

precum sãrãcia oamenilor. Lecþia cu expoziþia de la final au dovedit cã spiritul de întrajutorare între partenerii educaþionali duc spre un învãþãmânt de calitate. Pãrinþilor li s-au oferit la finele activitãþii chestionare de feedback. La întrebarea ,,Ce resurse /materiale aþi dori sã existe în grãdiniþã pentru ca educaþia primitã de copilul/ copiii dvs sã fie mai bunã?” pãrinþii au considerat cã ar mai fi nevoie în unele grupe din grãdiniþã ºi ºcoala aparþinãtoare de: calculatoare pentru fiecare copil, videoproiectoare, flipchaturi, caiete auxiliare didactice gratuite, truse tematice, imprimante, mobilier modular, consumabile ºi obiecte de igienã asigurate gratuit de stat. La întrebarea ,,Cum credeþi cã dvs. personal aþi putea susþine eforturile cadrelor didactice ale ºcolii pentru a îmbunãtãþi calitatea educaþiei primite de copilul /copiii dvs?” cei mai mulþi pãrinþi au subliniat rolul familiei în asigurarea frecvenþei copiilor preºcolari, ca parteneri responsabili în educaþie, precum ºi dorinþa lor de a

sprijini pe cât posibil educatoarele cu ajutor financiar ºi implicare în toate activitãþile extracurriculare, deci doresc implicare totalã în viaþa instituþiei de învãþãmânt. La întrebarea ,,Când ºi de ce m-am bucurat cel mai mult cã am mers la ºcoalã?” rãspunsurile s-au axat pe contribuþia claselor primare la educaþie, cunoaºterea scris-cititului, socializarea copiilor prin activitãþi atractive, excursii, au apreciat dragostea, rãbdarea ºi înþelegerea din partea învãþãtoarei, faþã de gimnaziu unde predau mai mulþi profesori. La întrebarea ,,Ce îmi aduc aminte despre grãdiniþa/ºcoala în care am învãþat? Ce materiale se utilizau la lecþii ºi ce dotãri/utilitãþi/condiþii igienice se ofereau?” majoritatea a fost de pãrere cã mai demult spaþiile de curs nu ofereau condiþiile de astãzi nici de mobilier, nici igienice precum cãldurã ºi apã caldã sau igienizãri permanente, nici nu erau mijloace TIC performante la care copiii sã aibã acces, deci acum este mult mai bine din pdv al dotãrilor de la buget ºi totuºi, existã sãrãcie ºi

lipsa mijloacelor elementare pentru educaþie ºi studiu pentru foarte mulþi copii de la noi din þarã ºi din întreaga lume. La ultima întrebare toþi pãrinþii au apreciat activitatea ca fiind mai mult decât interesantã, foarte reuºitã, drept pentru care noi concluzionãm: pãrinþii, liderii politici, întreaga comunitate îºi pot face vocile auzite, având un impact puternic asupra autoritãþilor locale ºi din întreaga lume pentru ca acestea sã-ºi respecte angajamentele faþã de ºcoalã în general ºi pentru ca ºcoala sã ofere accesul copiilor la un învãþãmânt corect bugetat, cu mai multe resurse materiale la standarde înalte, pentru o educaþie de calitate. S-a concluzionat faptul cã este în puterea guvernelor þãrilor sã eradicheze sãrãcia, sã monitorizeze finanþarea justã a viitorului copiilor prin educaþie, sã ia mãsurile potrivite pentru schimbarea sistemelor educaþionale în folosul îmbunãtãþirii educaþiei primite de fiecare copil. Felicitãri profesorilor din echipa de proiect, care de ani buni desfãºoarã muncã de voluntariat prin organizaþia ,,Salvaþi copiii” Hunedoara ºi ºcoalã în cadrul comunitãþii locale: dir. Zorilã Coculeana, dir.adj. ªtefan Natalia, cont. Sîn Mariana, Meraru Maria-Marcela, Turcu Catinca, Olah Ionela Cosmina, Preda Maria, Bîrluþ Elena, Marcuº Anca, Costache Cristina, Tatra Alina, Lacatas Anca, Herþeg Liliana, Dija Stoica, Herbei Corina. Prof. Marcela Meraru, coordonator de proiecte pe Grãdiniþa PN ºi PP nr. 1 Petrila

Greutãþile par sã fi fost motivul pentru care bãrbatul, Gabirel Mihai, de

40 de ani, din Uricani, ar fi decis sã-ºi încheie socotelile cu viaþa. Tânãrul mai ameninþase în trecut cã se sinucide, mai ales dupã ce consuma alcool. În douã rânduri a fost coborât de poliþiºti de pe un bloc turn din Uricani, ºi era cunoscut în localitate ca un individ foarte muncitor în ciuda

Fotografii amatori se pot întrece la Deva

C

oncursul are loc în capitala judeþului ºi este destinat celor care se aflã la început de drum în aceastã artã. Astfel, Terra Dacica Aeterna - filiala Deva (TDA) în colaborare cu Asociaþia Artiºtilor Fotografi Hunedoreni (AAFH) organizeazã în data de 20 mai a.c., concursul foto denumit simbolic “Noaptea Muzeelor”. ”Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva este locul unde membrii Terra Dacica Aeterna - filiala Deva, aºa cum v-au obiºnuit, vor prezenta demonstraþii de tir cu arcul,

ateliere de ceramicã, þesãtorie ºi multe alte surprize. Concursul foto “Noaptea Muzeelor” este modul prin care TDA ºi AAFH încurajeazã tinerii sã se apropie de arta fotograficã. Este un concurs deschis copiilor ºi tinerilor care sunt pasionaþi de fotografie. Tema concursului este liberã ºi nu existã restricþii în ceea ce priveºte aparatura folositã pentru fotografii. Ne dorim sã încurajãm latura creativã a copiilor ºi a tinerilor, mai mult decât latura tehnicã pe care o vor dezvolta în viitor”, spun organizatorii evenimentului fotografic. M. GÂNJU

faptului cã suferea de o infirmitate. Gabriel era pensionat pe caz de boalã ºi afecþiunea pe care o avea se agravase în ultima perioadã. Bãrbatul trãia împreunã cu pãrinþii sãi ºi pentru cã avea o pensie de invaliditate foarte micã, aproape zilnic mergea sã munceascã cu ziua prin oraº. Duminicã a bãut câteva pahare la un bar ºi a spus cã pleacã spre casã. A fost gãsit a doua zi dimineaþã, la ieºirea din Uricani, spânzurat de un copac. ”Era un bãiat bun, avea

greutãþi ºi era foarte muncitor. Îmi pare rãu de el, ºi ºtiu cât de greu îi era ºi cât l-a încercat viaþa. Familia beneficiazã de un ajutor de înmormântare, pentru cã era pensionat pe caz de boalã ºi îl poate înmormânta creºtineºte”, a declarat primarul localitãþii Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Pe de altã parte, poliþiºtii a au deschis un dosar de cercetare penalã în acest caz chiar dacã toate probele aratã cã este vorba de o sinucidere. Maximilian GÂNJU

Creºtere a numãrului de cazuri de obezitate atele deþinute de Direcþia D de Sãnãtate Publicã Hunedoara aratã cã în anul

2016 au fost înregistraþi peste 500 de noi pacienþi cu obezitate. O creºtere s-a evidenþiat ºi la numãrul de pacienþi cu afecþiuni asociate obezitãþii mai aratã statistica DSP Hunedoara. Astfel, dacã în anul 2015, la nivel judeþean erau 4716 cazuri de obezitate, în anul 2016 numãrul acestora a ajuns la 5259. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a demarat o campanie

cu ocazia Zilei Europene Împotriva Obezitãþii, în urma cãreia se urmãreºte ca obezitatea sã fie recunoscutã ca o boalã cronicã. ”În Europa, incidenþa în creºtere a obezitãþii la copil provoacã o îngrijorare aparte. Obezitatea la copil, mai ales în cea de a doua decadã a vieþii, este recunoscutã a fi un factor predictiv cert al obezitãþii la adult, mai ales în cazul copiilor foarte obezi din pãrinþi obezi. Sunt tot mai multe dovezi care aratã cã obezitatea are consecinþe negative în plan social, economic ºi asupra

„Roma ºi provinciile dunãrene de la Augustus pânã la Traian” uzeul Civilizaþiei Dacice ºi M Romane din Deva, prin titulatura sa, îºi propune sã punã în valoare moºtenirea culturalistoricã dacicã ºi romanã, prezentã din plin în judeþul Hunedoara. În anul 2017 comemorãm 1900 de ani de la moartea împãratului Traian (în 9 august 117, la Selinus, în Cilicia). Pe aceste coordonate Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã un simpozion ºtiinþific prin care intenþionãm sã punem în valoare cele mai noi rezultate ale cercetãrilor asupra unei perioade pline de evenimente din istoria Romei ºi a acestei pãrþi a Europei. Manifestarea

ºtiinþificã are un caracter naþional ºi se va desfãºura sub genericul: „Roma ºi provinciile dunãrene de la Augustus pânã la Traian”. În cadrul acestei manifestãri cultural-ºtiinþifice vor fi susþinute 20 de lucrãri, de cãtre specialiºti din universitãþi, institute de cercetare ºi muzee din întreaga þarã. Deschiderea lucrãrilor va fi gãzduitã de Palatul Magna Curia, în data de 16 mai 2017, începând cu ora 10.00, iar lucrãrile se vor desfãºura, în perioada 16-18 mai 2017, în localitatea Sarmizegetusa, (comuna Sarmizegetusa, judeþul Hunedoara), în imediata vecinãtate a vestigiilor Coloniei Ulpia Traiana Dacica Sarmizegetusa, oraº înfiinþat de împãratul Traian.

Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul

sãnãtãþii. Prin urmare, obezitatea la copil este recunoscutã la ora actualã drept o importantã problemã de sãnãtate publicã ºi acest lucru a fost întãrit de prevalenþa în creºtere a obezitãþii la adult, atât în þãrile dezvoltate, cât ºi în cele în curs de dezvoltare. Scopul campaniei din acest an este cunoaºterea ºi înþelegerea necesitãþii unei acþiuni la nivel european ºi naþional, pentru a îmbunãtãþi prevenirea, tratamentul ºi îngrijirea obezitãþii”, aratã DSP Hunedoara. Maximilian GÂNJU