Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1337
Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Mai 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Trei centre de examen în Valea Jiului
T
rei centre de examen pentru Examenul Naþional de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2017 sunt în Valea Jiului. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara au lansat spre consultare ºi informare lista unitãþilor de învãþãmânt nominalizate centre de examen pentru Examenul Naþional de Bacalaureat. La nivelul judeþului sunt nouã astfel de centre de examen, trei dintre ele fiind în Valea Jiului. Potrivit ISJ Hunedora, la Colegiul Naþional de
Muzeele din Petroºani ºi Petrila intrã într-un circuit naþional
Informaticã ”Carmen Sylva” Petroºani vor susþine examenul de bacalaureat absolvenþii de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu ºi cei de la CN Informaticã Carmen Sylva. Elevii de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani, Colegiul Economic Hermes Petroºani ºi Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila vor susþine examenul de bacalaureat la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. Un alt centru de examen este la Lupeni. Astfel, la Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni vor susþine examenul maturitãþii absolvenþii liceului, cei de la Liceul Tehnologic Retezat Uricani ºi absolvenþii Liceului Tehnologic Lupeni. În Valea Jiului sunt aºteptaþi sã participe la examenul de bacalaureat 977 de absolvenþi de liceu. Monika BACIU
G
raþie lui Ion Barbu, muzeele din Petroºani ºi Petrila intrã acum într-un circuit naþional, dupã ce vinerea trecutã la Petroºani au ajuns oameni de culturã, profesori universitari ºi specialiºti muzeografi din întreaga þarã. A fost cea de a V-a ediþie a Workshop-ului denumit „Pledoarie pentru muzee ale comunismului în România”. >>> PAGINA A 3-A
Zilele municipiului Petroºani NU SE AMÂNÃ
P
erioada 1 - 4 iunie este cea în care au loc Zilele Municipiului Petroºani.
ªi, dacã la stadionul Jiul are loc un meci ce îi are ca protagoniºti pe veteranii de la Craiova: Gigi Mulþescu, Mihai Stoichiþã, iar joi sunt aici cei de la Carla’s Dreams, Andra, What’s Up ºi Pepe, în cadrul unui concert privat, în centrul oraºului va fi sãrbãtoarea
organizatã de primãrie. Primarul spune cã a revenit asupra deciziei de a amâna manifestãrile, dupã ce s-a consultat cu consilierii locali. „Rãmânem în aceastã perioadã (n.r 1 – 4 iunie). Am avut o discuþie cu cei din Consiliul Local, iar pãrerea lor a fost sã rãmânem în perioada în care s-a stabilit. În data de 1 iunie va fi parada costumelor de carnaval ºi acþiuni legate de premierea sportivilor, sport ºi competiþii. Vineri va fi spectacol
de muzicã popularã, sâmbãtã spectacol de muzicã uºoarã. Este ºi meciul cu Craiova Maxima,
un eveniment ce are loc sâmbãtã, intrarea fiind liberã. Avem ºi evenimentul privat de pe 1 iunie, un
spectacol organizat de o fundaþie, sub egida Miºcare ºi sport. Va fi o sãptãmânã plinã, în care, cât mai multã lume sã se regãseascã în cel puþin una dintre activitãþile pe care le vom desfãºura”, a menþionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Deocamdatã nu s-a stabilit exact cine va concerta la Petroºani, pe scena din centrul oraºului, dar pânã la 1 iunie, vom afla. Totul va debuta joi, 1 iunie, cu parada costumelor de carnaval. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Mai 2017
Mii de containere vor apãrea la ghene, pentru selecþie P este 10.000 de recipiente noi vor apãrea în locaþiile de colectare a gunoiului menajer din Valea Jiului. Consiliul Judeþean va distribui alte peste 22 de mii de containere ºi în restul oraºelor din Hunedoara. Totul, dupã ce a fost selectatã o firmã, Unicom, care sã se ocupe provizoriu, de colectarea gunoiului. „Acþiunea imediat urmãtoare este cea de repartizare a containerelor pentru ceea ce înseamnã colectarea selectivã. Existã 22- 23 mii de containere depozitate la Bârcea, dar ºi 10.000 în Valea Jiului, la punctul de sortare. Distribuþia lor va fi urmãtoarea etapã. E stabilitã lista cu locaþiile unde vor fi repartizate aceste containere, rãmâne cã luni, la ora 12,00, în ºedinþa C J H, sã aprobãm aceastã repartizare”, a spus Mircea Bobora,
preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Gunoiul va fi musai selectat ºi, în perioada urmãtoare începe ºi campania de conºtientizare a populaþiei. Totul, pentru a scoate din gunoiul menajer plasticul, aluminiul ºi cartonul. „Odatã cu acest contract încheiat, am luat ºi mãsuri pen-
tru ceea ce înseamnã selectarea gunoiului ºi depozitarea selectivã, pentru cã acum problema este la UATurile care colecteazã gunoiul ce trebuie selectat aºa fel încât partea care poate fi comercializatã, sã poatã fi comercializatã”, a mai adãugat Mircea Bobora, preºedintele C J Hunedoara. Locaþiile în care vor apãrea noile containere vor fi stabilite doar de consilierii judeþeni. „Sãptãmâna aceasta, în primele douã, trei zile, vom putea ridica pe SEAP, caietele de sarcini pentru cei care vor participa la licitaþie ºi câte unul va câºtiga pentru
cele 4 zone, pentru colectarea deºeurilor pe zona respectivã”, spune Bobora. Preþul gunoiului va fi direct proporþional cu modul în care vom selecta deºeurile. Totul þine doar de populaþie. „În mod normal, dacã gunoiul se va selecta, iar de sãptãmâna aceasta va fi ºi o campanie de presã, care va fi coordonatã de ADI (Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã) Gunoi, (campanie în
care vom face toate eforturile în a explica avantajele colectãrii selective), preþul gunoiului nu pot sã spun dacã va creºte sau nu. ªi creºterea, dacã va fi, va fi din cauza neregulilor în ceea ce înseamnã colectarea, lucruri ce se pot îndrepta de la o sãptãmânã la alta”, a mai precizat preºedintele CJH. Investiþia a costat judeþul Hunedoara aproximativ 60 de milioane de euro ºi
Darius Câmpean: „Minerii au nevoie de luminã pentru a da huilã” “N u te teme de umbre. Ele aratã cã doar existã luminã în apropiere”, spunea actorul Gary Sinise în urmã cu zeci de ani. Citatul este cunoscut de minerii din Valea Jiului. Dupã protestul energeticienilor de la Mintia, minerii spun cã existã probleme ºI în subteran.
Darius Câmpean, preºedintele executiv al Sindicatului Muntele susþine cã minerii au probleme în ceea ce priveºte lãmpile de cap. Un alt sector deficitar este ºi cel al echipamentului de protecþie. “La Comisia de Sãnãtãtate ºi Securitate în Muncã s-a ridicat problema problema echipamentelor de protecþie, iar lipsurile sunt atât pe parte energeticã, dar mai ales pe parte minierã ºtiut fiind cã în minã nu se poate intra decât cu echipament autorizat. Sunt probleme cu cizmele de protecþie, cu salopetele ºi lãmpile de cap ºtiut fiind cã minerii au nevoie
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
este importantã pentru toþi cei care locuiesc în oraºele. Totul þine de cum vom colecta deºeurile, pentru cã recuperarea materialelor refolosibile aduc venituri, pe de o parte, iar de pe altã parte, costurile pentru selectarea finalã, la deponeu, ar putea fi ºi de 4 ori mai mari, dacã în TIR-urile ce vor duce gunoiul, se vor gãsi astfel de deºeuri neselectate. Diana MITRACHE
PETROªANI
de luminã pentru a da huila necesarã producerii energiei în cele douã termocentrale. Sperãm sã se ºi gãseascã soluþii, însã este o problemã cã nu mai vine nimeni la licitaþii având în vedere faptul cã aceºti furnizori de echipamente nu au fost plãtiþi”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele executiv al Sindicatului Muntele. Situaþia este mai complexã în ceea ce priveºte echipamentul de protecþie al lucrãtorilor din subteran. Acesta trebuie sã respecte anumite norme, nefiind posibilã intrarea în subteran cu
orice fel de îmbrãcãminte. Din cauza mediului se poate declanºa un arc electric, lucru care ar putea fi fatal. “Sunt restanþe în acordarea echipamentului pe partea minierã de mai bine de un an de zile. În minã se intrã numai cu echipament autorizat, oamenii au recurs la peticirea salopetelor ºi lipirea cizmelor. Eu recurs la recondiþionarea echipamentului, dat fiind faptul cã la noi se intrã doar cu echipament autorizat”, a mai subliniat sursa citatã. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Petroºani, Telefon 0728890014
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Mai 2017
MUZEELE DIN PETROªANI ªI PETRILA intrã într-un circuit naþional
G
raþie lui Ion Barbu, muzeele din Petroºani ºi Petrila intrã acum într-un circuit naþional, dupã ce vinerea trecutã la Petroºani au ajuns oameni de culturã, profesori universitari ºi specialiºti muzeografi din întreaga þarã. A fost cea de a V-a ediþie a Workshop-ului denumit „Pledoarie pentru muzee ale comunismului în România”. Ion Barbu ne explicã ºi care sunt muzeele ce vor intra în acest circuit. „Vor intra în aceastã reþea a memoriei: Muzeul instalatorului Român, care chiar dacã nu este în totalitate un muzeu anticomunist, este un muzeu liber, opus comunismului ºi are reziduuri de comunism în el, adicã de satirã la ideea de comunism. Intrã, de la Petrila, Muzeul Mamei, care este impregnat de o perioadã comunistã, o chestie nostalgic – duioasã. ªi, finalmente, se încheie aceastã reþea localã a memoriei, cu Casa Memorialã I.D Sîrbu, care ºtim cã este scriitorul cel mai important, cu o operã de sertar formidabilã, care a dat radiografia cea mai
exactã a perioadei pe care, nu demult, am trãit-o. Muzeul mineritului nu intrã, cred cã nu se calificã. Ar intra mai degrabã un muzeu al mineriadelor, dacã s-ar face, dar asta nu înseamnã cã va fi ocolit ºi toþi cei prezenþi, au fãcut o vizitã a acestui muzeu”, a spus Ion Barbu, artistul care a adus la Petroºani aceastã etapã a workshop-ului. La întâlnirea de la Petroºani au ajuns specialiºti în epoca comunismului, iar ideea de a organiza în Valea Jiului aceastã ediþie li s-a pãrut tuturor una deosebit de interesantã. „Intenþia noastrã este aceea de a-i încuraja pe cei care se ocupã de trecutul recent ºi nu doar din perspectiva cercetãrii lui, cât mai ales din perspectiva muzealizãrii. Faptul cã
suntem la Petroºani se datoreazã acestor iniþiative pe care Ion Barbu le-a avut, în ultimii ani. Este un spaþiu, care din punctul acesta de vedere, al culturii, muzealizãrii, nu a fost foarte bine reprezentat pânã acum, iar aceste iniþiative vin sã contrazicã tot ceea ce s-a întâmplat. ªi, faptul cã i-am adus aici, pe toþi aceºti participanþi, a fost tocmai datoritã acestei intenþii de a le arãta cã se pot face anumite lucruri ºi acolo unde oamenii cred cã e imposibil ”, a susþinut Cosmin Budeancã, expert Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria Exilului Românesc. Participanþii au vizita muzeele din zona noastrã, iar pentru Petroºani ºi Petrila acesta a
reprezentat un moment important. „E o iniþiativã foarte frumoasã. Mã bucur cã acest lucru se întâmplã la Petroºani. Aºa cum aþi vãzut din componenþa listei cu cei care sunt azi aici, e vorba de oameni de istorie ºi culturã, care se ocupã de problematica muzeelor ºi nu numai, dar ºi de ceea ce s-a întâmplat acum 40 de ani la Lupeni ºi în Valea Jiului. E un domeniu ce nu a fost suficient „exploatat”, acesta al evenimentelor care pot sã spun cã au schimbat România ºi faptul cã se întâmplã la Petroºani este cu atât mai lãudabil”, a adãugat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Trei zile au stat aceºti specialiºti în Valea Jiului ºi au vizitat muzeele locului, iar, la final, le vor introduce într-un circuit menit sã atragã turiºtii ºi specialiºtii, totodatã.
LISTA PARTICIPANÞILOR - Maria Axinte preºedinte Fundaþia „Memorialul Închisoarea Piteºti” - Ion Barbu - creatorul Muzeului Instalatorului Român de la Petroºani, Casa I. D. Sîrbu ºi Mother's Museum de la Petrila - Pr. Cristian Borz Bãdãcin, Parohia GrecoCatolicã, Casa Memorialã Iuliu Maniu - dr. Delia Cornea muzeograf , Muzeul de Istorie ºi Arheologie Constanþa, - dr. Puiu Costoiu director, Palatul Primãverii Bucureºti - conf. dr. George Enache - Universitatea Dunãrea de Jos Galaþi, - Rado Gino - director, Muzeul Revoluþiei din Timiºoara - Cristian Micu JILAVA - Ovidiu Mihãiþã creatorul Muzeului Consumatorului, Timiºoara - Cosmin Nãsui Jurnalist, critic de artã, coordonator proiecte de tema comunismului - dr. Marius Neculae director, Muzeul Municipal Râmnicu Sãrat
Odatã unicã în þarã, acum aproape o ruinã
Baza sportivã de la Petroºani, mãcinatã de timp B
aza sportivã Jiul Petroºani se aflã într-o avansatã stare de degradare. Aceasta se aflã în subordinea administraþiei locale de la Petroºani. Consilierii locali de la Petroºani au solicitat investiþii care sã revitalizeze stadionul. La ºedinþa din luna aprilie, consilierul local ALDE, Milu Vladislav a solicitat cã taxa încasatã în fiecare duminicã, cu organizarea târgului sãptãmânal, sã intre în bugetul Clubului Sportiv ºi nu a Pieþei, aºa cum se întâmplã acum. “Vreau sã concretizãm, nu sã discutãm o petiþie. Sã facem un proiect de hotãrâre, este inadmisibil ca piaþa sã încaseze taxa. Ar trebui sã o încaseze Clubul Sportiv Jiul.
Ar trebui sã vedeþi vestiarele, tribunele cum aratã, totul este în paraginã. Avem oameni la ajutorul social, de ce nu muncesc acolo? Cresc buruienile de nu se mai vede stadionul.Cred cã suntem singurul oraº care organizãm un târg sãptãmânal într-un club sportiv. Pentru urmãtoarea ºedinþã sã facem
un proiect de hotãrâre sã gãsim o soluþie pentru a salva bazã sportivã”, a spus consilierul local ALDE, Milu Vladislav. O altã problemã constã în faptul cã nu se mai gãseºte documentaþia tehnicã, iar unele reparaþii nu s-au mai efectuat din anii 2000. “Cât priveºte Clubul
Sportiv Jiul, problema este mult mai complexã. Dacã sunteþi un pic atenþi o sã aflaþi ceva foarte interesant. Din doi în doi ani, conform cãrþii tehnice a stadionului stâlpii trebuie detensionaþi, schimbate coloanele de la acoperiº. Ultima reparaþie s-a fãcut în anul 2000. Toatã documentaþia trebuie sã fie la stadion.
- conf. dr. Florentina Niþu - Facultatea de istorie, Universitatea Bucureºti, organizatorul Muzeului Universitãþii Bucureºti - Florentin Olteanu Fundaþia „Negru Vodã”, Fãgãraº - prof. dr. Ioan Opriº Centrul Naþional de Cercetare ºi Documentare în Domeniul Muzeologiei „Radu Florescu”, Bucureºti - dr. Cristina Puºcaº muzeograf, Cetatea Oradea, vicepreºedinte, Asociaþia „Cei 40 de mucenici”, - dr. Ana-Maria Stan Muzeul Universitãþii "Babes-Bolyai" ClujNapoca - Dr. Sorin Tincu director, Muzeul din Hunedoara - dr. Liviu Þãranu Fundaþia Europeanã Titulescu, Bucureºti, iniþiatorul Casei Natale Gh. Gheorgiu Dej, Bârlad - Torok Joseph AFDPR, Sf. Gheorghe - Felix Velimirovici Muzeul Banatului Montan, Reºiþa - Marius Uglea - Baia Sprie (Arhivele din Baia Mare) Diana MITRACHE
Eu le-am gãsit în podul stadionului de la Deva ºi am adus-o la Petroºani. Este în biroul preºedintelui toatã documentaþia”, a spus consilierul PNL, Petre Drãgoescu. Actualul stadion a devenit unic în România din 1981, ºi încã este singurul cu douã tribune plus cea oficialã acoperite complet. Acesta a fost îmbunãtãþit la noi standarde dupã recenta promovare în Liga 1 din anul 2005, când s-a acoperit cu scaune de plastic toatã suprafaþa, s-a iluminat un teren de antrenament iar tribuna presei a beneficiat de prize ºi acces la internet. Construcþia avea totuºi instalatã o tabelã electronicã (destul de veche), amplasatã o pistã de atletism în jurul terenului, ºi patru terenuri de antrenament care aparþin complexului sportiv. Practic acest stadion avea o capacitate de 30 000 de locuri. Monika BACIU
4 Actualitate
Fotbaliºtii petrileni au câºtigat Cupa Universitas iceenii fotbaliºti de la Colegiul L Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila sunt câºtigãtorii celei de-a treia ediþii a Cupei Universitas. Universitatea din Petroºani a organizat ºi în acest an cupa liceelor la fotbal, acþiune la care au luat parte ºapte echipe de fotbal ale liceelor din Valea Jiului ºi Haþeg. Finala s-a disputat între fotbaliºtii de la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila ºi Colegiul Economic Hermes Petroºani. Scorul final a fost de 5-2 pentru elevii
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Mai 2017
petrileni. „A fost o zi grea, însã evenimentul a fost un succes. Au fost prezenþi peste 100 de elevi de liceu. Toþi avem de câºtigat. Sperãm ca ei sã îºi aducã aminte cu plãcere de aceste momente atunci când în luna iulie a fiecãrui an vor alege Universitatea
Petroºani pentru viitorul lor academic. Încercãm sã ne pliem pe dorinþele studenþilor ºi sã fim cât mai apropiaþi de ei. Evenimentul a fost gândit tocmai în acest scop. Am adus la festivitatea de premiere doi sportivi de marcã ai Vãii Jiului, dar din pãcate vremea
nu ne-a permis sã le facem o surprizã, Tomi Coconea urma sã vinã cu parapanta din Parâng”, a declarat prof. Univ. Dr. Ing. Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Cupa a fost înmânatã cãºtigãtorilor de cel mai cunoscut sportiv din
Valea Jiului, parapantistul Toma Coconea care este de altfel ºi student al Universitãþii Petroºani. „Mã simt onorat, e o onoare sã înmânez cupa la cea de-a treia ediþie. Am vrut sã le fac o surprizã ºi sã aduc cupa pe cale aerianã, dar din pãcate vântul nu mi-a
Peste 200 de participanþi la Concursul Naþional de Gimnasticã Aerobicã
M
unicipiul Petroºani a fost capitala gimnasticii aerobice, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Peste 200 de gimnaºti de la palatele ºi cluburile copiilor din þarã au venit la Petroºani la cea de-a XI-a ediþia concursului.
“Astãzi a avut loc cea de-a XI-a ediþie a Concursului Naþional de Gimnasticã
Aerobicã Cupa Parâng, a fost un concurs foarte puternic, cu centre puternice. Participanþi sunt 17 centre din întreaga þarã. Încercãm sã ne alãturãm ºi noi Federaþiei Române de Gimnasticã cu regulamentul. Anul acesta au fost cu trei centre mai mult, au fost 240 de participanþi”, a declarat Adriana Popã, antrenor gimnasticã Aerobicã Clubul Copiilor din Petroºani.
La fel ca în fiecare an, administraþia localã de la Petroºani a fost coorganizatorul concursului. Pentru reprezentanþii Primãriei Petroºani este important ca elevii sã practice diferite sporturi. “Ediþia a XI-a a Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã „Cupa Parâng” derulatã astãzi, la Petroºani, cu participarea a peste 200 de copii de la 17 centre din þarã este o confirmare a faptului cã numãrul tinerilor care doresc sã facã miºcare ºi performanþã este din ce în ce mai mare. În ziua de astãzi
pentru copii este foarte important sã practice sportul. Faptul cã putem sã-i susþinem atunci când avem posibilitatea
permis. Eu vreau sã îi încurajez pe toþi sã vinã sã studieze la Universitatea din Petroºani. Cu siguranþã pot sã îºi depãºeascã limitele ºi sã iasã puþin din cotidian ºi sã facã ºi altceva, iar la Universitatea din Petroºani este posibil acest lucru”, a spus cunoscutul parapantist, Tomi Coconea. Câºtigãtorii celei de-a treia ediþii a Cupei Universitas, elevii de la CT C-tin Brâncuºi din Petrila au jucat un meci demonstrativ cu echipa de fotbal a profesorilor Universitãþii Petroºani. Este al doilea an consecutiv când elevii petrileni câºtigã trofeul. Monika BACIU
sã îi vedem fãcând nu doar miºcare ci chiar performanþã este un câºtig real pentru noi. Iar aerobicul este prin excelenþã un sport al miºcãrii armonioase, dar ºi o demonstraþie de disciplinã, curaj ºi mãiestrie. Mulþumesc organizatorilor, Clubului Copiilor ºi Elevilor Petroºani ºi în special doamnei antrenor prof. Adriana Popa care, alãturi de echipa de organizare, depune eforturi mari pentru ca acest concurs sã fie o reuºitã, an de an”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La final, cu toþii au fost premiaþi. Copiii au primit diplome, cupe, medalii, dar ºi o pungã cu cadouri. Monika BACIU
Vestigiile Petroºaniului se degradeazã de la o zi la alta lãdiri istorice, multe C dintre ele monumente, se degradeazã pe zi ce trece pentru cã nu sunt bani de reabilitarea lor.
Multe dintre construcþii sunt în proprietate privatã ºi au fost scoase la vânzare, cum este cazul caselor de lângã sediul CEH din Petroºani. Nimeni nu se încumetã sã cumpere, pentru cã sumele necesare reabilitãrii lor sunt considerabile. La fel se întâmplã ºi în colonia muncitoreascã din Petroºani, chiar dacã
preþurile imobilelor sunt mai mici. Casele au fost închiriate familiilor sãrace, astfel cã nici autoritãþile, nici chiriaºii n-au mai investit în întreþinerea lor. Foºti edilii au preferat chiar sã treacã cu buldozerele peste clãdirile degradate.
De pildã, asta s-a întâmplat cu Baia Comunalã, demolatã în 2003. Mai mult noroc a avut Cazinoul Muncitoresc, restaurat ºi transformat într-un local apreciat. Maximilian GÂNJU
Salvaþi Copiii cere sprijin pentru cei afectaþi de incendiul din Petrila A u constatat cã încã nu s-au reabilitat, deºi au trecut mai aproape douã sãptãmâni de la incendiul din blocul lor.
Vorbim despre voluntarii de la Salvaþi Copiii din Petrila, care, imediat dupã incendiu, le-au dat de mâncare ºi i-au gãzduit pe cei care nu mai aveau unde sã se întoarcã în acel bloc, puternic afectat de fumul gros, degajat de incendiul din 4 mai, iar acum ar vrea sã îi ajute din nou. Copiii lor vin la sediul organizaþiei, flãmânzi ºi prost îngrijiþi, pentru cã acasã încã nu au curent ºi nici condiþii umane, iar Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei Salvaþi Copiii lanseazã un apel cãtre „toþi cei care ºtiu ce înseamnã sã nu ai, sã îþi fie foame,
ori sã mãnânci cartofi fierþi cu mãmãligã”. „Apelez la bunãtatea ºi la sufletul celor de aici, în care eu cred foarte mult. (...) ªi noi venim în sprijinul primãriei. Imediat dupã incendiu, i-am adus aici, la sediul organizaþiei, pe toþi. Mici, mari, i-am adãpostit, i-am hrãnit, le-am dat hãinuþe. Asistenþii noºtri merg la ei,sã îi mobilizãm sã facã ceva, pentru cã, de disperare, ei stau ºi aºteaptã. ªi noi încercãm sã sprijinim, în primul rând,
familiile afectate de incendiu. Trebuie zugrãvite camerele, uºile sunt arse”, spune Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei Salvaþi Copiii. Existã ºi un cont al organizaþiei din Petrila, în care se pot dona sume de bani. Voluntarii de aici vor fi cei care vor gestiona, pe viitor, situaþia, alãturi de cei din Primãria Petrila, dar au nevoie de sprijinul populaþiei. Cei care locuiesc în acest bloc nu
În 2017, voluntarii pentru Geoparc au parte de o mulþime de proiecte, evenimente ºi activitãþi educaþionale
G
eoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti, devine ºi în acest an spaþiul de desfãºurare pentru programul educaþional de voluntariat. Oferta ”Voluntariat 2017” cuprinde noi proiecte de educaþie nonformalã, organizarea de evenimente precum Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor, Zilele Geoparcului, Festivalul Dinozaurilor ºi Ziua Vulcanilor, amenajarea ºi inaugurarea de expoziþii ºi puncte de vizitare, dar ºi ghidaje la obiectivele de vizitare ale Geoparcului. De altfel, aceasta a fost ºi tema întâlnirii de primãvarã a Voluntarilor pentru Geoparc, gãzduitã de Colegiul Naþional ”I.C.Brãtianu” din oraºul Haþeg. Ceea ce au fãcut pânã acum ºi ceea ce îºi propun sã facã în continuare au fost câteva dintre argumentele prin care, în cadrul întâlnirii, voluntarii ºi-au propus sã se promoveze în
faþa colegilor lor ºi sã îi convingã sã li se alãture. Douã noi proiecte educaþionale care vor fi derulate în aceastã varã în Geoparc mizeazã pe creativitatea ºi implicarea actualilor dar ºi a viitorilor voluntari. Casa Pietrelor este un proiect derulat de Asociaþia Wild Roots care îºi propune realizarea unui nou spaþiu de vizitare ºi interpretare în Geoparc, în localitatea Ohaba – Sibiºel, comuna Râu de Mori, menit sã dezvãluie vizitatorilor legãturile dintre ”lumea nevie” (geodiversitatea) ºi ”lumea vie” (biodiversitatea). Materialele utilizate la realizarea acestui spaþiu vor fi exclusiv ecologice constând în piatrã, lut, lemn, pãmânt ºi
iarbã. Ele vor fi dispuse astfel încât sã prezinte succesiunea stratelor în naturã, plecând de la roca mamã - fundaþia de piatrã, ºi pânã la stratul fertil (pãmântul) împreunã cu iarba care va acoperi întregul edificiu. De asemenea, Casa Pietrelor va deveni un spaþiu dedicat activitãþilor nonformale ºi a celor care au în prim plan agricultura ecologicã. Pe toatã perioada de desfãºurare a proiectului vor avea loc workshop-uri, cursuri de formare ºi aplicaþii practice pe tema relaþiei dintre geodiversitate ºi biodiversitate. Cãlãtoria lui Andi Andezit prin arii protejate ºi geoparcuri internaþionale este proiectul Asociaþiei Drag de Haþeg care îl are în prim-plan
lucreazã, trãiesc din ajutoare sociale, sunt sãraci lipiþi- pãmântului, iar cei care suferã de frig ºi foame sunt copiii lor. O parte dintre ei nu au mai mers la ºcoalã ºi Valeria Popescu cautã acum sã îi sprijine, împreunã cu voluntarii lor ºi cei de la Primãria Petrila. Contul în care se pot face donaþii este: RO47 RNCB 0165 0201 8135 0001 Diana MITRACHE
pe Andi Andezit, mascota Casei Vulcanilor creatã de Voluntarii pentru Geoparc. Cu ajutorul lui Andi Andezit, voluntarii îºi propun sã promoveze Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi Destinaþia de Ecoturism Þara Haþegului – Retezat, în 20 de geoparcuri membre ale Reþelei Globale UNESCO a Geoparcurilor ºi în 10 destinaþii de ecoturism din România. Aventurile lui Andi Andezit, ilustrate de fotografii de pe parcursul cãlãtoriei sale, vor putea fi aflate de toþi cei care vor participa pe 24 August la evenimentul ”Ziua Vulcanilor”. În acest fel, proiectul îºi propune sã promoveze singurul geoparc UNESCO din România ºi, în acelaºi timp sã promoveze în Þara Haþegului geoparcuri UNESCO din alte þãri, precum ºi alte destinaþii de ecoturism. Pe parcursul derulãrii proiectului vor avea loc diverse activitãþi educaþionale, un concurs de desen ºi amenajarea unei expoziþii având ca temã cãlãtoria lui Andi Andezit. Pe baza celor douã proiecte va continua ºi în acest an formarea unui nou grup de elitã: Ambasadorii Geoparcului. 15 voluntari vor participa la o tabãrã de formare în urma cãreia sã fie în mãsurã sã reprezinte Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi comunitatea localã în proiecte ºi schimburi
de experienþã derulate la nivel local, naþional ºi internaþional. De altfel, Ambasadorii Geoparcului, iniþiat în 2016, este în prezent un exemplu de bune practici în cadrul Reþelei Europene a Geoparcurilor, fiind considerat un model ce urmeazã sã fie aplicat ºi în alte geoparcuri UNESCO. Cele douã proiecte, dar ºi întreaga ofertã de activitãþi ºi evenimente ale Geoparcului vor fi prezentate în cursul acestei sãptãmâni ºi în cadrul unei întâlniri cu elevii ªcolii Gimnaziale Sântãmãria Orlea, unul dintre partenerii
educaþionali de tradiþie ai Geoparcului. Datoritã proiectelor ºi activitãþilor de educaþie nonformalã, numãrul tinerilor interesaþi sã se alãture voluntarilor pentru Geoparc este, în ultimii ani, din ce în ce mai mare. Pe lângã posibilitatea de a se implica în activitãþi practice ºi pline de creativitate, munca voluntarilor este apreciatã prin adeverinþe ºi certificate de voluntariat emise de Universitatea din Bucureºti ºi recunoscute la nivel internaþional. Adina POPA POPA
4 Actualitate
Fotbaliºtii petrileni au câºtigat Cupa Universitas iceenii fotbaliºti de la Colegiul L Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila sunt câºtigãtorii celei de-a treia ediþii a Cupei Universitas. Universitatea din Petroºani a organizat ºi în acest an cupa liceelor la fotbal, acþiune la care au luat parte ºapte echipe de fotbal ale liceelor din Valea Jiului ºi Haþeg. Finala s-a disputat între fotbaliºtii de la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila ºi Colegiul Economic Hermes Petroºani. Scorul final a fost de 5-2 pentru elevii
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Mai 2017
petrileni. „A fost o zi grea, însã evenimentul a fost un succes. Au fost prezenþi peste 100 de elevi de liceu. Toþi avem de câºtigat. Sperãm ca ei sã îºi aducã aminte cu plãcere de aceste momente atunci când în luna iulie a fiecãrui an vor alege Universitatea
Petroºani pentru viitorul lor academic. Încercãm sã ne pliem pe dorinþele studenþilor ºi sã fim cât mai apropiaþi de ei. Evenimentul a fost gândit tocmai în acest scop. Am adus la festivitatea de premiere doi sportivi de marcã ai Vãii Jiului, dar din pãcate vremea
nu ne-a permis sã le facem o surprizã, Tomi Coconea urma sã vinã cu parapanta din Parâng”, a declarat prof. Univ. Dr. Ing. Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Cupa a fost înmânatã cãºtigãtorilor de cel mai cunoscut sportiv din
Valea Jiului, parapantistul Toma Coconea care este de altfel ºi student al Universitãþii Petroºani. „Mã simt onorat, e o onoare sã înmânez cupa la cea de-a treia ediþie. Am vrut sã le fac o surprizã ºi sã aduc cupa pe cale aerianã, dar din pãcate vântul nu mi-a
Peste 200 de participanþi la Concursul Naþional de Gimnasticã Aerobicã
M
unicipiul Petroºani a fost capitala gimnasticii aerobice, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Peste 200 de gimnaºti de la palatele ºi cluburile copiilor din þarã au venit la Petroºani la cea de-a XI-a ediþia concursului.
“Astãzi a avut loc cea de-a XI-a ediþie a Concursului Naþional de Gimnasticã
Aerobicã Cupa Parâng, a fost un concurs foarte puternic, cu centre puternice. Participanþi sunt 17 centre din întreaga þarã. Încercãm sã ne alãturãm ºi noi Federaþiei Române de Gimnasticã cu regulamentul. Anul acesta au fost cu trei centre mai mult, au fost 240 de participanþi”, a declarat Adriana Popã, antrenor gimnasticã Aerobicã Clubul Copiilor din Petroºani.
La fel ca în fiecare an, administraþia localã de la Petroºani a fost coorganizatorul concursului. Pentru reprezentanþii Primãriei Petroºani este important ca elevii sã practice diferite sporturi. “Ediþia a XI-a a Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã „Cupa Parâng” derulatã astãzi, la Petroºani, cu participarea a peste 200 de copii de la 17 centre din þarã este o confirmare a faptului cã numãrul tinerilor care doresc sã facã miºcare ºi performanþã este din ce în ce mai mare. În ziua de astãzi
pentru copii este foarte important sã practice sportul. Faptul cã putem sã-i susþinem atunci când avem posibilitatea
permis. Eu vreau sã îi încurajez pe toþi sã vinã sã studieze la Universitatea din Petroºani. Cu siguranþã pot sã îºi depãºeascã limitele ºi sã iasã puþin din cotidian ºi sã facã ºi altceva, iar la Universitatea din Petroºani este posibil acest lucru”, a spus cunoscutul parapantist, Tomi Coconea. Câºtigãtorii celei de-a treia ediþii a Cupei Universitas, elevii de la CT C-tin Brâncuºi din Petrila au jucat un meci demonstrativ cu echipa de fotbal a profesorilor Universitãþii Petroºani. Este al doilea an consecutiv când elevii petrileni câºtigã trofeul. Monika BACIU
sã îi vedem fãcând nu doar miºcare ci chiar performanþã este un câºtig real pentru noi. Iar aerobicul este prin excelenþã un sport al miºcãrii armonioase, dar ºi o demonstraþie de disciplinã, curaj ºi mãiestrie. Mulþumesc organizatorilor, Clubului Copiilor ºi Elevilor Petroºani ºi în special doamnei antrenor prof. Adriana Popa care, alãturi de echipa de organizare, depune eforturi mari pentru ca acest concurs sã fie o reuºitã, an de an”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La final, cu toþii au fost premiaþi. Copiii au primit diplome, cupe, medalii, dar ºi o pungã cu cadouri. Monika BACIU
Vestigiile Petroºaniului se degradeazã de la o zi la alta lãdiri istorice, multe C dintre ele monumente, se degradeazã pe zi ce trece pentru cã nu sunt bani de reabilitarea lor.
Multe dintre construcþii sunt în proprietate privatã ºi au fost scoase la vânzare, cum este cazul caselor de lângã sediul CEH din Petroºani. Nimeni nu se încumetã sã cumpere, pentru cã sumele necesare reabilitãrii lor sunt considerabile. La fel se întâmplã ºi în colonia muncitoreascã din Petroºani, chiar dacã
preþurile imobilelor sunt mai mici. Casele au fost închiriate familiilor sãrace, astfel cã nici autoritãþile, nici chiriaºii n-au mai investit în întreþinerea lor. Foºti edilii au preferat chiar sã treacã cu buldozerele peste clãdirile degradate.
De pildã, asta s-a întâmplat cu Baia Comunalã, demolatã în 2003. Mai mult noroc a avut Cazinoul Muncitoresc, restaurat ºi transformat într-un local apreciat. Maximilian GÂNJU
Salvaþi Copiii cere sprijin pentru cei afectaþi de incendiul din Petrila A u constatat cã încã nu s-au reabilitat, deºi au trecut mai aproape douã sãptãmâni de la incendiul din blocul lor.
Vorbim despre voluntarii de la Salvaþi Copiii din Petrila, care, imediat dupã incendiu, le-au dat de mâncare ºi i-au gãzduit pe cei care nu mai aveau unde sã se întoarcã în acel bloc, puternic afectat de fumul gros, degajat de incendiul din 4 mai, iar acum ar vrea sã îi ajute din nou. Copiii lor vin la sediul organizaþiei, flãmânzi ºi prost îngrijiþi, pentru cã acasã încã nu au curent ºi nici condiþii umane, iar Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei Salvaþi Copiii lanseazã un apel cãtre „toþi cei care ºtiu ce înseamnã sã nu ai, sã îþi fie foame,
ori sã mãnânci cartofi fierþi cu mãmãligã”. „Apelez la bunãtatea ºi la sufletul celor de aici, în care eu cred foarte mult. (...) ªi noi venim în sprijinul primãriei. Imediat dupã incendiu, i-am adus aici, la sediul organizaþiei, pe toþi. Mici, mari, i-am adãpostit, i-am hrãnit, le-am dat hãinuþe. Asistenþii noºtri merg la ei,sã îi mobilizãm sã facã ceva, pentru cã, de disperare, ei stau ºi aºteaptã. ªi noi încercãm sã sprijinim, în primul rând,
familiile afectate de incendiu. Trebuie zugrãvite camerele, uºile sunt arse”, spune Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei Salvaþi Copiii. Existã ºi un cont al organizaþiei din Petrila, în care se pot dona sume de bani. Voluntarii de aici vor fi cei care vor gestiona, pe viitor, situaþia, alãturi de cei din Primãria Petrila, dar au nevoie de sprijinul populaþiei. Cei care locuiesc în acest bloc nu
În 2017, voluntarii pentru Geoparc au parte de o mulþime de proiecte, evenimente ºi activitãþi educaþionale
G
eoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti, devine ºi în acest an spaþiul de desfãºurare pentru programul educaþional de voluntariat. Oferta ”Voluntariat 2017” cuprinde noi proiecte de educaþie nonformalã, organizarea de evenimente precum Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor, Zilele Geoparcului, Festivalul Dinozaurilor ºi Ziua Vulcanilor, amenajarea ºi inaugurarea de expoziþii ºi puncte de vizitare, dar ºi ghidaje la obiectivele de vizitare ale Geoparcului. De altfel, aceasta a fost ºi tema întâlnirii de primãvarã a Voluntarilor pentru Geoparc, gãzduitã de Colegiul Naþional ”I.C.Brãtianu” din oraºul Haþeg. Ceea ce au fãcut pânã acum ºi ceea ce îºi propun sã facã în continuare au fost câteva dintre argumentele prin care, în cadrul întâlnirii, voluntarii ºi-au propus sã se promoveze în
faþa colegilor lor ºi sã îi convingã sã li se alãture. Douã noi proiecte educaþionale care vor fi derulate în aceastã varã în Geoparc mizeazã pe creativitatea ºi implicarea actualilor dar ºi a viitorilor voluntari. Casa Pietrelor este un proiect derulat de Asociaþia Wild Roots care îºi propune realizarea unui nou spaþiu de vizitare ºi interpretare în Geoparc, în localitatea Ohaba – Sibiºel, comuna Râu de Mori, menit sã dezvãluie vizitatorilor legãturile dintre ”lumea nevie” (geodiversitatea) ºi ”lumea vie” (biodiversitatea). Materialele utilizate la realizarea acestui spaþiu vor fi exclusiv ecologice constând în piatrã, lut, lemn, pãmânt ºi
iarbã. Ele vor fi dispuse astfel încât sã prezinte succesiunea stratelor în naturã, plecând de la roca mamã - fundaþia de piatrã, ºi pânã la stratul fertil (pãmântul) împreunã cu iarba care va acoperi întregul edificiu. De asemenea, Casa Pietrelor va deveni un spaþiu dedicat activitãþilor nonformale ºi a celor care au în prim plan agricultura ecologicã. Pe toatã perioada de desfãºurare a proiectului vor avea loc workshop-uri, cursuri de formare ºi aplicaþii practice pe tema relaþiei dintre geodiversitate ºi biodiversitate. Cãlãtoria lui Andi Andezit prin arii protejate ºi geoparcuri internaþionale este proiectul Asociaþiei Drag de Haþeg care îl are în prim-plan
lucreazã, trãiesc din ajutoare sociale, sunt sãraci lipiþi- pãmântului, iar cei care suferã de frig ºi foame sunt copiii lor. O parte dintre ei nu au mai mers la ºcoalã ºi Valeria Popescu cautã acum sã îi sprijine, împreunã cu voluntarii lor ºi cei de la Primãria Petrila. Contul în care se pot face donaþii este: RO47 RNCB 0165 0201 8135 0001 Diana MITRACHE
pe Andi Andezit, mascota Casei Vulcanilor creatã de Voluntarii pentru Geoparc. Cu ajutorul lui Andi Andezit, voluntarii îºi propun sã promoveze Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi Destinaþia de Ecoturism Þara Haþegului – Retezat, în 20 de geoparcuri membre ale Reþelei Globale UNESCO a Geoparcurilor ºi în 10 destinaþii de ecoturism din România. Aventurile lui Andi Andezit, ilustrate de fotografii de pe parcursul cãlãtoriei sale, vor putea fi aflate de toþi cei care vor participa pe 24 August la evenimentul ”Ziua Vulcanilor”. În acest fel, proiectul îºi propune sã promoveze singurul geoparc UNESCO din România ºi, în acelaºi timp sã promoveze în Þara Haþegului geoparcuri UNESCO din alte þãri, precum ºi alte destinaþii de ecoturism. Pe parcursul derulãrii proiectului vor avea loc diverse activitãþi educaþionale, un concurs de desen ºi amenajarea unei expoziþii având ca temã cãlãtoria lui Andi Andezit. Pe baza celor douã proiecte va continua ºi în acest an formarea unui nou grup de elitã: Ambasadorii Geoparcului. 15 voluntari vor participa la o tabãrã de formare în urma cãreia sã fie în mãsurã sã reprezinte Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi comunitatea localã în proiecte ºi schimburi
de experienþã derulate la nivel local, naþional ºi internaþional. De altfel, Ambasadorii Geoparcului, iniþiat în 2016, este în prezent un exemplu de bune practici în cadrul Reþelei Europene a Geoparcurilor, fiind considerat un model ce urmeazã sã fie aplicat ºi în alte geoparcuri UNESCO. Cele douã proiecte, dar ºi întreaga ofertã de activitãþi ºi evenimente ale Geoparcului vor fi prezentate în cursul acestei sãptãmâni ºi în cadrul unei întâlniri cu elevii ªcolii Gimnaziale Sântãmãria Orlea, unul dintre partenerii
educaþionali de tradiþie ai Geoparcului. Datoritã proiectelor ºi activitãþilor de educaþie nonformalã, numãrul tinerilor interesaþi sã se alãture voluntarilor pentru Geoparc este, în ultimii ani, din ce în ce mai mare. Pe lângã posibilitatea de a se implica în activitãþi practice ºi pline de creativitate, munca voluntarilor este apreciatã prin adeverinþe ºi certificate de voluntariat emise de Universitatea din Bucureºti ºi recunoscute la nivel internaþional. Adina POPA POPA
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Mai 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Mai 2017
Beja ºi alþi zece deþinuþi Doar douã cheamã în judecatã penitenciarul mine vor mai
B
eja urmeazã modelul lui Miron Cozma ºi în penitenciar ºi ar fi devenit un mic lider sindical. Beja ºi-a învãþat mai mulþi colegi de celulã cum sã-ºi cearã drepturile.
Fostul lider sindical al minerilor din Valea Jiului, Romeo Bej ºi alþi zece condamnaþi au chemat în judecatã Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor ºi cer despãgubiri. Beja ºi camarazii sãi sunt nemulþumiþi de condiþiile de detenþie dar ºi de o seerie de drepturi care le-ar fi fost încãlcate de cei de la penitenciar. Dosarul a fost înregistrat la
Tribunalul Bucureºti ºi urmeazã ca magistraþii sã stabileascã ºi primul termen de judecatã. Beja ºi ceilalþi zece semnatari ai acþiunii au pretenþii atât materiale cât ºi pentru prejudicii morale. Fostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Romeo Beja, a fost condamnat
la cinci ani de închisoare cu executare pentru subminarea puterii de stat. Procesul în care a fost judecat pentru Mineriada din 1989 avea sã se finalizeze în septembrie 2005, dupã decizia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, însã Beja a reuºit sã fugã din þarã înainte de pronunþarea sentinþei. S-a refugiat în Austria ºi a primit statut de azilant politic, iar autoritãþile române nu s-au putut atinge de el timp de 10 ani. A revenit în þarã ºi a fost încãtuºat chiar din faþa magistratului care ar fi trebuit sã decidã dacã i s-a prescris pedeapsa.
Maximilian GÂNJU
rãmâne active în Valea Jiului
E
xploatãrile miniere Livezeni ºi Vulcan ar urma sã îºi continue activitatea alãturi de cele douã grupuri energetice, de la Paroºeni ºi Mintia. Minele Lonea ºi Lupeni vor extrage cãrbune pânã în 2018, urmând ca lucrãrile efective de închidere sã se finalizeze pânã în 2027, acestea fiind termenele maxime impuse de Comisia Europeana. „Am promovat o hotãrâre de Guvern privind închiderea minelor Lupeni ºi Lonea, rãmânând ca active viabile pe partea de minerit doar minele Livezeni ºi Vulcan, care vor asigura cãrbunele pentru doar douã grupuri energetice: grupul 4 Paroºeni ºi grupul 3 Deva. Pentru aceste douã grupuri am notificat Comisia Europeanã pentru un ajutor de tip SIEG”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Viºan a mai spus cã Hotãrârea de Guvern la care se referã este în vigoare ºi produce efecte începând cu luna mai. „Am avut discuþii cu comisarul pentru Energie ºi solicitarea dânºilor a fost foarte clarã. În primul rând, sunt de acord cu strategia gânditã în acest sens, au agreat-o. În al doilea rând, sã prezentãm un calendar foarte clar în acest sens. În al treilea rând, sã realizãm discontinuitatea economicã, adicã, dupã ce accesãm acest SIEG ºi îl punem pe cele douã active viabile pe componenta energeticã, sã le scoatem la privatizare sau altã formã de dare în platã, ca sã realizãm discontinuitatea economicã ºi, cel mai important, sã realizãm separarea activitãþilor, activitatea minierã ºi cea energeticã. Acestea sunt cerinþele lor”, a explicat Viºan. Maximilian GÂNJU
Violatorul din Aninoasa rãmâne Accident spectaculos la Paroºeni materiale ºi o sperieturã carosabile, într-un zid de accident cu ºase ani de închisoare zdravãnã, a primit ºi o sprijin. Acelaºi lucru spun ºi U nspectaculos a avut
I
ndividul a fost condamnat la ºase ani de închisoare pentru cã ºi-a abuzat sexual fiica, dar sentinþa instanþei din Petroºani a fost atacatã cu apel. Emil Giurgea a considerat pedeapsa prea asprã, însã Curtea de Apel Alba Iulia i-a respins acþiunea. ”Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Giurgea Emil împotriva sentinþei penale nr. 57 din data de 03.03.2017, pronunþatã de Judecãtoria Petroºani în dosarul nr. 12909/278/2016. În baza art. 424 alin. 2 din Codul de procedurã penalã face aplicarea art. 404 alin. 4 lit. a din Codul de procedurã penalã ºi a art. 72 alin. 1 din Codul penal ºi scade din durata pedepsei închisorii pronunþate perioada în
- ANUNÞ PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN,
cu sediul în Vulcan, str. Mihai Viteazu, nr. 31 anunþã organizarea în intervalul 12 - 15 iunie 2017 a concursului pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a unui post contractual de conducere vacant din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, astfel:
care inculpatul a fost reþinut ºi arestat preventiv”, se aratã în soluþia definitivã a Curþii de Apel Alba Iulia. Calvarul prin care a trecut adolescenta, de 16 ani, din Aninoasa, a ieºit la ivealã în toamna anului trecut. Fata n-a mai suportat abuzul ºi a povestit totul psihologului ºcolii la care învãþa. A fost violatã de tatã în mai multe rânduri, iar procurorii au cerut pedeapsa maximã în cazul sãu pentru viol în formã continuatã. Maximilian GÂNJU 1. ªef serviciu – Serviciul public de pazã – 1 post Condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: -studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; - vechime în specialitatea studiilor – minim 2 ani. Concursul se organizeazã astfel: Proba scrisã: 12 iunie 2017 orele 1100 în sala de ºedinþe a Consiliului Local Vulcan. Interviul: 15 iunie 2017 orele 1100 în sala de ºedinþe a
loc vineri dimineaþã la Paroºeni. ªoferul de 21 de ani din Hunedoara se îndrepta spre Vulcan, dar la un moment dat a pierdut controlul volanului ºi s-a rãsturnat în ºanþul de pe marginea drumului, rostogolindu-se. Sunt conducãtori auto care susþin cã drumul plin de gropi din acel loc l-ar fi determinat pe ºoferul din Hunedoara sã facã o manevrã, ca sã evite groapa ºi acela ar fi fost momentul în care dubiþa a intrat în balans. Martorii povestesc cã totul s-ar fi petrecut din vina neadaptãrii vitezei, iar maºina a intrat în balans ºi s-a rãsturnat în afara pãrþii
oamenii legii. „Vorbim despre un eveniment rutier soldat doar cu pagube materiale, fãrã victime, cauza cel mai probabilã, este neadaptarea vitezei la condiþiile de carosabil umed, situaþie în care tânãrul de 21 de ani, care se afla la volan, din municipiul Hunedoara, a derapat, a pãrãsit partea carosabilã ºi a lovit cu autovehiculul pe care îl conducea un parapet metalic, dupã care s-a rãsturnat în albia unui pârâu”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªoferul, care s-a ales doar cu pagube
Consiliului Local Vulcan. Condiþiile generale sunt cele prevãzute la art. 3 din H.G. nr. 286/2011, republicatã, (r2), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Bibliografia ºi actele necesare pentru dosarul de concurs se afiºeazã la sediul Primãriei Municipiului Vulcan. Dosarele de înscriere se depun la compartimentul resurse umane din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan pânã la data de 29.05.2017, orele 1600. Informaþii suplimentare la telefon 0254/570340 int. 217.
amendã ºi din partea poliþiºtilor de la rutierã, care l-au sancþionat contravenþional pentru neadaptarea vitezei la condiþiile de drum. Cu doar o zi înainte, la Petrila a avut loc un accident pe trecea de pietoni, iar ºoferul în cauzã a accidentat o bãtrânã, care a murit la spital. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Mai 2017
Henþ cu mâna
HAGI, MULÞESCU, KANDUTH ªI JUNIORII
Iatã cã la nivelul Ligii I, Viitorul Constanþa ºi Universitatea Craiova au mizat pe tinereþe ºi le-a ieºit. Viitorul lui Gicã Hagi e aproape campioanã, Universitatea a lui Gigi Mulþescu, loc bun în play-off ºi paºi buni în Cupa României. Douã grupãri cu mulþi tineri talentaþi, ceea ce dã o medie de vârstã micã ambelor echipe, în jurul
a 24 de ani. Gaºca lui Gicã versus Gaºca lui Gigi, am vãzut un meci interesant sãptãmâna trecutã, un meci care ne propune o serie de mari talente. Pãstrând proporþiile de competiþie, Jiul Petroºani se aflã cam în aceeaºi situaþie, e drept, la nivelul Ligii de judeþ. Aici, temperamentalul Cosmin Kanduth ºi-a asumat rolul lui Gigi la Craiova sau a lui Gicã
la Viitorul. Creºterea unei generaþii de puºti, care din pãcate, dupã 18 ani devin derutaþi în ceea ce priveºte viitorul lor fotbalistic. Dar pânã una alta, ãsta este exemplul de urmat, varianta la îndemânã. Cosmin Kanduth are stofã pentru „general de soldãþei”. Niºte mânji pe care îi conduce bine spre sferele înalte ale fotbalului.
Dezvãluiri
JIUL PETROªANI ECHIPA CU ªASE NUME P
este doi ani, în anul 2019, echipa de fotbal Jiul Petroºani va împlini 100 de ani. O vârstã venerabilã, o echipã care a rezistat în timp, chiar dacã la ora actualã performanþele de altã datã s-au pierdut în negura timpului. Înfiinþatã la iniþiativa inginerului Janos (Ioan) Winklehner, director tehnic al minelor în Valea Jiului, în 1919, primul nume a fost Clubul Atletic al Minerilor Petroºani (C.A.M.P.) Apoi, printr-o fuziune cu C.S.Vulcan în 1924, devine Uniunea Cluburilor Atletice Sportive Petroºani (UACSP), vreme de trei ani. TOP 5 PERFORMANÞE JIUL PETROªANI z Câºtigarea Cupei României – 1974 z Finalistã Cupa României – 1972 z Vicecampioana României – 1925 z Ocupanta locului 3 în campionat – 1949 z Ocupanta locului 5 în campionat – 1958, 1976 NUMELE ECHIPEI JIUL DE-A LUNGUL TIMPULUI z C.A.M.P. 1919-1922 z UCASP 1924-1927 z Jiul 1927-1949, 1957 – în prezent z Partizanul 1950 z Flacãra 1951-1952 z Minerul 1953-1957
Apoi din anul 1927 devine „Jiul” dar în perioada comunistostalinistã, va suferi „rigorile” normelor la modã în anii ’50, de inspiraþie sovieticã.
UN CAMPIONAT CU „FLÃCÃRI”, „LOCOMOTIVE”, „DINAMO” ªI MINERI” Imediat dupã anii ’50, politruci din structurile de conducere ale forurilor superioare de fotbal românesc, vin cu ideile tembele de la Rãsãrit, vrând sã-ºi arate obedienþa faþã de „Marele URSS”, schimbând numele de tradiþie din fotbalul românesc. Astfel, Unirea Tricolor ºi Ciocanul Bucureºti sunt rase ºi inventat Dinamo, U.T.A. devine Flamura Roºie Arad, Rapidul este transformat în Locomotiva Bucureºti, F.C.
IOAN WINKLEHNER, fondatorul C.A.M.P., “bunicul” Jiului
Jiul Petroºani în 1956-1957 sub numele “Minerul” a ocupat locul 10 în Divizia “A” Ploieºti devine Flacãra Ploieºti, campionatul se umple de astfel denumiri bizare. Evident, nu scapã nici Jiul Petroºani, care nu purta un nume de pe vremea burgehezilor (!?) ºi astfel în intervalul 19501957 va purta trei nume „proletare”, Partizanul, Flacãra ºi Minerul. Dar jucãtorii acelei generaþii nu au þinut cont de acestã mânie proletarã, ei având bune performanþe în acei ani ’50, cu clasãri bune în finalul campionatelor Diviziei „A”, de aceea mulþi au numit-o „perioada de aur” a Jiului. Dovadã stau ºi locurile în clasament , în acei ºapte ani cu 3 nume comuniste: locul 6, „Partizanul ” în 1950, locul 7 „Flacãra” în 1951, locul 5 „Minerul” în
1957-58. O perioadã în care la echipa din Petroºani se remarcau jucãtori de mare valoare, precum Crâsnic, Paraschiva, Guþã, Tãnase, Farkas I ºi II, Licã Panait, Vasiu, Romoºan, Victor Gabor, Coidum, Bone, Turcuº sau Cosmac.
SECURISTUL LA CABINÃ, ACTIVISTUL LA PROGRAM! În anii ’80 cenzura era la loc de frunte ºi în fotbal. Programele editate pentru meciurile de fotbal erau aspru puricate de cãtre propaganda de partid de la Petroºani ºi nu intra nimic la tipar fãrã semnãtura prealabilã a tovarãºului
ocupat cu acest aspect, recte Costicã Iovãnescu, cel care dupã Revoluþie se transformase în ziarist de investigaþie(!?) La fel se întâmpla la cabina de transmisie de la staþia de amplificare a stadionului „Jiul”, unde un delegat din partea Securitãþii Statului venea inopinant înaintea vreunei partide cu Dinamo, Steaua, Victoria, Flacãra Moreni sau F.C. Olt Scorniceºti, echipele puterii ºi nomenclaturii comuniste, trasând sarcini ºi indicaþii despre modul de adresare cãtre respectivele echipe. Dar asta, într-o altã poveste…
Paginã realizatã de Genu TUÞU