Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1335
Cronica Vãii Jiului Joi, 11 Mai 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Selecþie pentru completarea Ministerul Energiei spectatorul inert în regia proprie CA-ului de la ApaServ
C
onsiliul de Administraþie al ApaServ Valea Jiului a rãmas doar cu patru membri. Unuia dintre administratori i-a încetat mandatul ca urmare a pensionãrii. Astfel, societatea de apã din Valea Jiului recruteazã o nouã persoanã pentru ca forul sã fie complet. “Ca urmare a cererii (…) a încetat contractul de mandat (…) al domnului Daminescu Iosiv, astfel un post de administrator a devenit vacant. Procedura de selecþie a candidaþilor pentru funcþia de membru în Consiliul de Administraþie al SC ApaServ Valea Jiului se efectueazã cu scopul de a asigura transparentizarea
Complexul Energetic Hunedoara funcþioneazã
ºi profesionalizarea Consiliului de Administraþie, potrivit standardelor de guvernanþã corporativã a întreprinderilor publice, astfel cum au fost dezvoltate în Principiile de guvernanþã corporativã ale Organizaþiei pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã”, aratã planul de selecþie al ApaServ Valea Jiului. În luna martie a acestui an s-a aprobat declanºarea procedurii de selecþie a noului membru din Consiliul de Administraþie. Pânã în data de 26 mai persoanele interesate pot sã îºi depunã candidaturile, iar în data de 29 mai are loc evaluarea candidaturilor. Urmeazã o serie de etape, iar cei de la ApaServ estimeazã cã în data de 28 iulie procedura va fi finalizatã. Monika BACIU
DIN 2012
C
omplexul Energetic Hunedoara este compania de stat deþinutã în proporþie de 100% de statul român, prin Ministerul Energiei. Adicã toate deciziile ar trebui sã aparþinã statului, prin organismele abilitate. Numai cã ministerul este un spectator inert care asistã la o piesã în regie proprie. Statul îºi ia mâinile de pe companie. >>> PAGINA A 3-A
Sindicatele notificã Ministerul Energiei pentru Livezeni ºi Vulcan inerii de la M minele Vulcan ºi Livezeni vor avea
probleme, dacã nu li se recunoaºte costul de producþie. La acest moment, potrivit sindicaliºtilor, costurile de producþie sunt mult mai mari, decât cel de vânzare, iar subvenþionarea este inexistentã. Se cautã o sursã de finanþare, dar ºi ca responsa-
bilii din minister ºi ANRE sã înþeleagã necesitatea funcþionãrii acestor douã mine. Tocmai de aceea, sindicatele au trimis miercuri dimineaþã o notificare cãtre secretarul de stat Doru Viºan, în care i-au menþionat situaþia de la CEH. „În primul rând, problema recunoaºterii costului de producþie pentru cele douã mine, Vulcan ºi Livezeni, care vor trebui sã furnizeze cãrbune pentru cele douã termocentrale, dar acesta nu are nicio susþinere din
ajutorul de stat ºi, ca urmare, se impune recunoaºterea costurilor. Dacã nu se reuºeºte, cele douã mine vor avea probleme mari”, spune Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Sindicatele au dat ca exemplu alte þãri din Europa, unde subvenþia este apanajul statului, spre deosebire de ceea ce se întâmplã în România. „Dacã în Spania, statul este cel care finanþeazã acest ajutor de stat, la noi
existã tendinþa ca nu statul sã fie finanþatorul, ci consumatorul final, lucru cu care noi nu suntem de acord, ci considerãm cã statul trebuie sã intervinã pe aceastã problemã”, mai spune liderul minerilor, care a fost la
Bucureºti, unde s-a întâlnit, la începutul acestei sãptãmâni, cu reprezentanþii Ministerul Energiei, ai ANRE, Transelectrica, dar ºi cu comitetul de lucru al CEH, care implementeazã SIEG. La acest moment, în cele douã unitãþi miniere luate în discuþie, costul Giga Caloriei, în cel mai fericit caz, a fost de 90 de lei, dar sindicatele cer recunoaºterea unui cost de cel puþin 97 de lei pe Giga Calorie, lucru ce ar trebui sã ducã la o creºtere a valorii ajutorului de stat ce ar urma sã ajungã la cele douã termocentrale. Diana MITRACHE
2 Actualitate
el care are 80% “C decide într-o companie ºi poate
sã îºi facã strategia”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu în cadrul unui interviu realizat de Bogdan Chirieac ºi Val Vâlcu la DC News. Declaraþiile ministrului sunt contrazise tocmai de realitatea hunedoreanã, unde unicul acþionar, STATUL, nu are nicio poziþie legatã de problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara. “În domeniul producþiei, statul deþine majoritatea capacitãþilor de producþie. Cea mai mare pondere o au capacitãþile hidro, producerea energiei pe bazã de hidro, iar la Hidroelectrica statul român are 80% acþiuni, 20% fiind un alt acþionar. Urmãtorul ca ºi dimensiune este producþia pe cãrbune, iar la Complexul Energetic Oltenia ºi Complexul Energetic Hunedoara statul este acþionar majoritar, la Hunedoara 100%, iar la Oltenia cu 80%. (...) În peste 80% din producþie,
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Mai 2017
Toma Petcu: “Cel care are 80% decide într-o companie ºi poate sã îºi facã strategia”
statul are un cuvânt de spus. (...) Cel care are 80% decide într-o companie ºi poate sã îºi facã strategia”, spus ministrul Energiei, Toma Petcu în cadrul unui interviu realizat de Bogdan Chirieac ºi Val Vâlcu la DC News. La Complexul Energetic Hunedoara unicul acþionar este statul român, compania fiind deþinutã în proporþie de 100% de Ministerul Energiei. Societatea se aflã în pragul falimentului, iar unicul acþionar a asistat pasiv la devalizarea societãþii. “Cãrbunele reprezintã o componentã foarte importantã în mixul energetic, dacã ne uitãm pe parcursul unui an este foarte aproape de cât reprezintã ca pondere energia hidro. Dacã ne uitãm pe perioada de iarnã este principalul producãtor, ajungând la 33-34% din mix. Iarna merg la capacitate foarte mare ºi au un rol foarte important în stabilitatea producerii energiei electrice ºi stabilitatea sistemului de energie. Din pãcate, aici sunt câteva probleme fundamentale. Un lucru
- ANUNÞ -
- Jigoru - 122,35 ha - Gemãnarea de Sus - 25,56 ha
Municipiul Petroºani - Biroul de Cadastru ºi Registrul Agricol, cu sediul în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, adresa de e-mail primarie@primariapetrosani.ro, în conformitate cu prevederile HCL nr. 93/2017 - privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a pãºunilor din proprietatea publicã ºi privatã a municipiului Petroºani, organizeazã : - licitaþie publicã cu strigare în vederea închirierii trupurilor de pãºune:
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
foarte important este legat de modernizarea capacitãþilor de producþie (CEH ºi CEO –n.r.)ºi alinierea lor la normele europene de mediu. Ambele Complexe produc, existã o problemã la Petrom ºi a fost luatã din rezerva terþiarã lentã a Olteniei ºi a Hunedoarei. Produc în continuare. Ele erau apelate iarna ºi introduse în sistem ºi în perioada de varã producþia de energie electricã pe bazã de cãrbune aproape se duce spre zero”, a mai spus sursa citatã. Pentru cele douã complexe energetice se cautã soluþii astfel încât sã livreze energie în sistemul energetic naþional ºi pe perioada verii, pentru a-ºi asigura veniturile. “Am dispus domnului secretar de stat Viºan care coordoneazã acest domeniu ca împreunã cu OPCOM ºi ANRE sã gândim o schemã ca inclusiv pe perioada de varã atunci când aceste complexe la capacitate redusã sã poatã sã producã ºi sã vândã în sistem pentru a avea stabilitate financiarã”, a mai spus ministrul Energiei. Ministrul Energiei, Toma Petcu, a subliniat cã la Complexul Energetic Hunedoara problemele sunt grave. “La Hunedoara problemele sunt mai complicate ºi vin din istoric. Acolo avem o problemã cu minele care am reuºit pe o negociere
Ofertele se depun într-un exemplar pânã la data de 25.05.2017, ora 10.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 25.05.2017, ora 11.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Relaþii, detalii, clarificãri cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine pânã în data de 24.05.2017, la Birou Cadastru ºi Registrul Agricol din cadrul Primãriei municipiului Petroºani - cam. 22, telefon 0254/541220(1), int. 205. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
sã elaborãm o hotãrâre de Guvern prin care sã alocãm sumele pentru închiderea acestor mine. Spre deosebire de ce a stabilit Guvernul anul trecut în negocierile cu Uniunea Europeanã am prelungit perioada de închidere din 2024 pânã în 2027 ca sã avem o perioadã mai mare de închidere ºi cãutãm soluþii sã relocãm pentru mãrirea
capacitãþii de producþie. La Hunedoara principalele probleme sunt legate de grupurile care produc energie. Acolo nu s-a investit în ultimii ani ºi nu înþeleg de ce. Ministerul Energiei a strâns la buget aproximativ un miliard de lei din ce se strânge din CO2. acest miliard de lei pânã anul trecut nu a fost distribuit cãtre nicio companie, anul trecut s-au
distribuit 800.000.000. Singurele companii care au accesat bani sunt CEO ºi Romgaz, aproape 400 milioane s-a dus cãtre Petrom ºi dacã aceºti bani ar fi fost injectaþi cãtre cele douã companii, Hunedoara ºi Oltenia ar fi reuºit sã îºi rezolve o bunã parte din probleme. S-a stat cu aceºti bani”, a mai subliniat ministrul. Monika BACIU
Primãria Petrila cumpãrã energie de pe Bursã
A
utoritãþile locale de la Petrila vor sã facã economii la bugetul local, astfel cã achiziþioneazã energie electricã de pe Bursa Românã de Mãrfuri.
Edilii vor sã cumpere energie totalã 1012 MWh, “profilat JT din care 400 MWH consum de noapte. În funcþie de cerinþele de consum valorile prezentate se pot modifica în limitele de ± 20%”. “Cantitatea de energie electricã anualã este estimatã la 1012,00 MWh. Perioada de furnizare a energiei electrice este 01.06.2017 – 31.05.2018. Cantitãþile de energie electricã consumate lunar sunt cuprinse în intervalul de
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
consum 40,00 MWh/lunã ºi 130 ,00 MWh/lunã”, aratã caietul de sarcini. Pentru 45 de puncte de consum este achiziþionatã energia electricã. În urmã cu vreo patru ani de zile, municipalitatea de la Petroºani a aderat la acest mod de achiziþie în vederea realizãrii ºi de economii. Monika BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
- Dr. PREDA MIHAI -
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SORTIMENTE DIVERSE
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Petroºani, Telefon 0728890014
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Mai 2017
Ministerul Energiei spectatorul inert în regia proprie
Complexul Energetic Hunedoara funcþioneazã ILEGAL din 2012 z Companie de stat – fãrã stat z Companie cu statut – fãrã importanþã z Stat – fãrã atribuþii z 5 ani – 9 directori
C
omplexul Energetic Hunedoara este compania de stat deþinutã în proporþie de 100% de statul român, prin Ministerul Energiei. Adicã toate deciziile ar trebui sã aparþinã statului, prin organismele abilitate. Numai cã ministerul este un spectator inert care asistã la o piesã în regie proprie. Statul îºi ia mâinile de pe companie. “CE Hunedoara este persoanã juridicã românã, constituitã sub forma societãþii pe acþiuni la care Statul Român este acþionar unic, interesele sale în Adunarea Generalã a Acþionarilor fiind reprezentate prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediul de Afaceri (Acþionarul Unic)”, aratã actul constitutiv al CEH actualizat la data de 28 iulie 2015.
S
S
tatul a fost informat permanent, probabil
chimbãri fãrã rãspuns
Complexul Energetic Hunedoara funcþioneazã în baza prevederilor Legii 31/16.11. 1990, adicã legea societãþilor comerciale. Statul român este cel care prin reprezentanþii sãi trebuie sã se îngrijeascã de buna funcþionare a societãþii, adicã sã aibã grijã fix de bunul sãu. Numai cã în decursul anilor, bunul statului a devenit o gaurã neagrã. Totul s-a întâmplat cu grijã statului prin neimplicarea acestuia. Ultima schimbare a avut loc odatã cu înlãturarea lui Mihael Melczer din funcþia de director al Complexului Energetic Hunedoara. Consiliul de Administraþie a luat act de încetarea mandatului ºi nu l-a mai prelungit. Am cãutat rãspuns la Ministerul Energiei, acel organism al cãrui bun este Complexul Energetic Hunedoara. “Conform prevederilor Legii 31/16.11.1990 privind societãþile comerciale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, numirea directorului general al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. (“CEH”) se face prin decizia Consiliului de Administraþie, fãrã a fi necesarã convocarea Adunãrii Generale a Acþionarilor societãþii pentru acest subiect. Drept urmare, considerãm cã trebuie sã vã adresaþi conducerii administrative a societãþii, respectiv Consiliului de Administraþie al CEH, privind numirea / revocarea directorului general”, aratã un rãspuns al Ministerului Energiei.
“Fãrã a avea caracter limitative, Consiliul de Administraþie al Societãþii are urmãtoarele atribuþii ºi competenþe: a) în termen de 90 (nouãzeci) de zile de la numire, elaboreazã ºi prezintã Adunãrii Generale Ordinare a Acþionarilor, în vederea aprobãrii un plan de administrare care include strategia de administrare pe durata mandatului pentru atingerea obiectivelor ºi criteriilor de performanþã stabilite în contractele de mandat”, aratã Regulamentul de Organizare ºi Funcþionare al Consiliului de Administraþie din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Acelaºi stat a oferit o portiþã de scãpare. A numit Consiliul de Administraþie pe o perioadã de 4 luni, cu posibilitatea de prelungire a mandatului de administrare.
C
EH a funcþionat ILEGAL
Complexul Energetic Hunedoara funcþioneazã ilegal încã de la înfiinþare. În cinci ani de la înfiinþare, Complexul Energetic Hunedoara a fost condus de 9 persoane, asta deºi actul constitutiv al societãþii spune cã mandatul unui director general se încheie pe o perioadã de cel puþin 2 ani. Prima regulã încãlcatã. Toþi directorii generali ai CEH au fost numiþi pe o perioadã de 3 sau 6 luni. În cazul unora contractul de mandat a fost prelungit, în cazul altora nu. “Durata mandatului directorului general al societãþii este de minim 2 (doi) ani. Mandatul directorului general care ºi-a îndeplinit corespunzãtor atribuþiile poate fi reînnoit. Directorul general poate fi rezolvat oricând de Consiliul de Administraþie. În cazul în care revocarea intervine fãrã justã cauzã, directorul general este îndreptãþit la plata de daune-interese”, aratã actul constitutiv al CEH. ªi fostul administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara a subliniat faptul cã la CEH conducerea s-a schimbat de nenumãrate ori. “Managementul Complexului Energetic Hunedoara a fost dezastruos, factorul politic dictând numirile ºi nu criteriul competentei. De la înfiinþare s-au perindat la conducerea companiei 17 persoane în cadrul
Consiliului de administraþie ºi numai în ultimul an -2015 – au fost schimbaþi 5 directori generali”, arãta raportul Casei de Insolvenþã GMC Craiova din anul 2016, atunci când CEH încã se afla în insolvenþã. Singurul director general al CEH care a fost recrutat pe baza ordonanþei corporatiste a fost Emil Floruþ. Acesta a fost însã revocat din funcþie de un Consiliu de Administraþie numit pe criterii politice. Din acest motiv, Emil Floruþ a ºi acþionat în instanþã societatea, procesul nefiind încã finalizat.
F
ãrã plan de administrare
Planul de administrare – pentru Consiliul de Administraþie, respectiv planul de management – pentru conducerea executivã, este o necunoscutã. CEH a funcþionat în cei 5 ani fãrã niciun plan. De pe o zi pe alta. Sursele noastre spun cã nu au fost întocmite astfel de planuri pentru cã STATUL ROMÂN nu a numit consiliile de administraþie pe baza ordonanþei corporatiste, iar
mandatul iniþial a fost de doar 4 luni, acesta fiind prelungit în anumite cazuri. Consiliul de Administraþie trebuie sã aibã un plan de administrare, în baza cãruia se poate face un plan de management ºi se pot conduce operaþiunile societãþii. Rãspunderea întocmirii planului de administrare aparþine Consiliului de Administraþie, astfel cum rezultã din prevederile art.14 (3)(1) lit.k) din Actul Constitutiv al societãþii, conform cãruia Adunarea Generalã a Acþionarilor “aproba planul de administrare elaborat de administratori pe întreaga perioadã de numire a acestora(…)”, dar ºi din prevederile art.30 din OUG nr.109/2011 privind guvernanta corporative a întreprinderilor publice.
Teoretic, conform aceluiaºi document, statul român, adicã acþionarul unic al Complexului Energetic Hunedoara trebuia sã cunoascã în permanenþã situaþia societãþii. Regulamentul obliga Consiliul de Administraþie sã informeze acþionarul cu privire la evoluþia societãþii. “Prezintã semestrial Adunãrii Generale a Acþionarilor un raport privind activitatea de administrare desfãºuratã, care include ºi informaþii referitoare la execuþia contractelor de mandat ale directorilor, detalii privind activitãþile operaþionale, performanþele financiare ºi raportãrile contabile semestriale ale societãþii”, mai aratã acelaºi document. Având în vedere cele menþionate, statul român a cunoscut în detaliu situaþia Complexului Energetic Hunedoara ºi a asistat pasiv la îngroparea societãþii.
Monika BACIU
4 Actualitate
Fosti lideri de sindicat ieºiþi la pensie, oameni de bazã în firme private
F
oºti lideri de sindicat, retraºi din activitate prin pensionare, se aflã acum în altfel de activitate, dar în domenii private, ca angajaþi la companii sau societãþi comerciale. În domeniul minier pensionãrile se fac la vârste când alþii, din alte domenii, ajung la apogeul meseriei prin experienþã ºi forþã de muncã, respectiv la 45 de ani cu condiþia sã aibã o vechime de 20 de ani subteran. Aºa se face cã mulþi specialiºti din minerit au fost primiþi cu braþele deschise de companii sau firme din þarã ºi strãinãtate. Unii au rãmas în Valea Jiului... De la Tiberiu Cozma, fratele lui Miron Cozma, am aflat cã liderul minerilor
din Valea Jiului atunci când sindicatele contau, aveau un cuvânt de spus în domeniu mineritului, s-a mutat cu domiciliul în Bucureºti ºi lucreazã. ”Miron este bine. Nu mai stã la Timiºoara, s-a mutat la Bucureºti, lucreazã ºi chiar îi merge bine . Ce mi se pare
nedrept este faptul cã este singurul om care plãteºte pentru mineriade, acea miliardã, drept daune produse. I se reþine lunar jumãtate din pensie. Vine destul de des pe acasã, la Lonea, ºi stã 2-3 zile” – a declarat Tiberiu Cozma. Pentru pagubele aduse
fostei Companiei Naþionale a Huilei Petroºani în timpul mineriadei din 1999, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ar fi trebuit sã plãteascã ºi ea vreo 11 miliarde lei vechi, dar Liga nu mai existã. E drept cã nu mai existã nici CNH. Astfel singurul plãtitor al daunelor a
rãmas Miron Cozma. Nici el, Tiberiu Cozma, nu poate sta locului. Fostul lider de sindicat al Minei Lonea lucreazã la rândul sãu, face distribuþie marfã la o firmã de panificaþie. ”Da, lucrez ºi eu. Fac distribuþie. M-am retras din toate activitãþile din zona minierã” – a precizat Tiberiu Cozma. Fostul preºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº, dupã ce s-a pensionat a fost ºi el angajat la o societate de cablaje, agent de securitate, pânã astãzi. ”Am lucrat pânã astãzi, acum voi lua o pauzã ºi apoi voi vedea ce voi mai face” – a declarat Zoltan Lacataº. Colegi ºi reprezentanþi ai firmelor din Valea Jiului, pe unde au lucrat foºti lideri de sindicat, acum pensionari ”de vârstã fragedã”, îi apreciazã declarând cã sunt oameni pe care se pot baza, serioºi, chiar cu iniþiativã. Ileana FIRÞULESCU
Mutarea liceului Teoretic “Mihai Eminescu” îi pune la cheltuialã pe pãrinþi n ºedinþa de Îlunã, Consiliu din aceastã la Petroºani s-a propus mutarea Liceului Teoretic Mihai Eminescu în sediul ºcolii nr 5 din cartierul Aeroport, însã, nu toþi agreeazã ideea. Elevii navetiºti sunt primii afectaþi ºi copiii vorbesc despre faptul cã mutarea ºcolii în Cartierul Aeroport le-ar impune o cheltuialã ºi mai mare, iar cei mai afectaþi sunt cei din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Mai 2017
Petrila, care trebuie sã schimbe douã mijloace de transport în comun, pânã la ºcoalã. ªi la toate astea se adaugã timpul pierdut cu naveta. „Va fi destul de greu cu naveta, deoarece trebuie sã schimb douã autobuze, la dus ºi la întors, trezirea mai devreme, ajung acasã mai târziu. E mai obositor pentru mine ºi mai costisitor pentru pãrinþii mei, care ºi-au fãcut niºte calcule, când am intrat la aceastã ºcoalã ºi acum ...”, spune un elev navetist din Petrila.
Ei dau 2 lei pe biletul spre Petroºani ºi la asta s-ar adãuga alþi 2 lei pânã la ºcoala din Cartierul Aeroport, sau timp pierdut cu mersul pe jos. ” Pãi, din punct
de vedere financiar, este chiar greu ºi se mai adunã ºi oboseala. M-ar costa în plus 2 lei”, spune o altã elevã din Petrila. ”Din punctul meu de vedere, financiar, nu este chiar în regulã. Fiecare are o situaþie diferitã acasã la el, iar timpul este puþin cam presant. Va trebui sã îmi reglez din nou programul meu ºi va fi un pic dificil”, ne explicã o altã elevã navetistã. Decizia nu le vine la îndemânã celor din acest liceu, iar directorul instituþiei a decis sã organizeze o dezbatere publicã pe acest subiect. Sunt ºi pãrþi bune,
legate de infrastructura ºcolii în care ar urma sã se mute, dar ºi pãrþi dificil de gestionat, iar la întâlnire vin ºi elevii ºi pãrinþii ºi profesorii ºi consilierii locali. „Sunt motive ºi pro ºi contra. În primul rând, baza didacticã ºi materialã aici este mai puþin suficientã, faþã de ce ne-ar oferi locaþia de pe strada Oituz ºi asta e un punct în plus pentru acea locaþie, dar ºi probleme legate de navetiºti. Vom stabili, în scurt timp, o dezbatere publicã, la care vor participa pãrinþi, elevi, profesori, consilieri locali, ca sã luãm decizia cea mai bunã pentru copii”,
spune Alexandru Lãutaru, director la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. Ideea de a muta liceul nu este o noutate, ea fiind luatã în calcul ºi acum doi ani. S-a marºat pe faptul cã la ºcoala nr. 5 este o salã de sport amenajatã, centralã pe gaz montatã, teren de sport adecvat, ba chiar ºi o piscinã ºcolarã, dar pãrinþii elevilor din Petrila, cu precãdere, ar fi obligaþi sã dea mai mulþi bani pe naveta lor. „Navetiºtii de la Petrila sunt peste 50. Ei vor fi afectaþi, iar apoi, existã ºi acest romantism al locaþiei noastre, care nu va putea fi desfiinþat”, a mai spus directorul, care afirmã cã peste jumãtate dintre elevii acestui liceu nu locuiesc în Petroºani. Ani de zile, nimeni nu le-a decontat naveta copiilor din acest liceu, iar acum situaþia pare a fi intrat în normalitate. Pe asta mizeazã cu toþii, în eventualitatea în care vor fi mutaþi în noua locaþie de pe strada Oituz. Diana MITRACHE
Nici picior de animal la târgul de pe Jieþ ici þipenie de animal, nici urmã de pasãre, baºca de N vreun producãtor care sã îºi desfacã la Jieþ, în Petrila, produsele tradiþionale. Tradiþionalul Târg de animale, a fost un fel de fiestã momârlãneascã, la care au participat câþiva cântãreþi de muzicã popularã, înarmaþi cu boxe ºi câþiva copii, scoºi de la ºcoalã sã încânte asistenþa.
ªi mãcar asta le-a ieºit, cã oamenii veniþi din pãrþile locului s-au arãtat încântaþi de ceea ce au auzit. Nicidecum de lipsa animalelor,
pe care le tot cãutau, ca în bancurile cu copilul optimist, care a vãzut o balegã ºi cãuta cu înfrigurare poneiul adus de Moº Crãciun. „E frumos la târg, dar nu vãd animalele. Pãi trebuia sã fie ºi târg, dar vãd cã nu-i. Nu cred cã au fost nici la prima orã, cã noi nu venirãm demult ºi cred cã nici numai vin de acum”, spunea o femeie din Jieþ, venitã sã asiste la spectacol, care la ora 10,30 nu gãsea niciun vânzãtor de animale. Un bãrbat din grupul de asistenþã, însã, a contrazis-o. ”Nu prea îi frumoasã petrecerea, cã nu avem animale, nici pãsãri. Numai formaþia asta este aici, e ceva frumos, dar... Trebuia sã fie târg, dar nu s-a anunþat, nu au pus afiºe ºi doar din om în om ce s-a anunþat ºi am aflat. Nu au adus oameni vitele, dacã nu li s-a spus”, a precizat bãrbatul, dezamãgit cã nu a gãsit nimic sã cumpere ºi doar a ascultat, câteva minute, muzicã popularã. Singurii prezenþi au fost niºte comercianþi de mici, care au avut ºi muºterii, iar cei cu muzica popularã se chinuiau din rãsputeri sã cearã aplauzele asistenþei, puþinã la
Bani pentru locuinþe sociale
M
unicipalitatea Vulcan a obþinut finanþarea necesarã pentru a reabilita douã blocuri ºi a le transforma în locuinþe sociale. Contractul de finanþare a fost semnat de primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, iar edilul spune cã proiectul este o continuare a investiþiei începutã în 2016 pentru Cãminul C. ”Prin noul contract de finanþare sunt asigurate sumele pentru anul 2017, în vederea refuncþionalizãrii cãminelor C2 ºi C3. În cursul acestei luni se va derula procedura de achiziþie de lucrãri conform legislaþiei în vigoare privind achiziþiile publice ºi urmeazã semnarea contractului de lucrãri pentru trecerea la executarea investiþiei”, explicã edilul. Valoarea totalã a investiþiei conform contractului de finanþare este de 16.422.108,29lei, iar suma alocatã pentru 2017 este de 3.175.000 lei, din bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene (MDRAP FE). Maximilian GÂNJU
numãr, pe câmpul întins, la marginea Jieþului. Nici cei din administraþia localã nu au fost zãriþi, iar singurul comerciant vindea niºte berze din gips ºi o Albã ca Zãpada de grãdinã, însoþitã de celebrii ei pitici, toþi din gips, postaþi pe marginea ºoselei. În rest, anunþatele produse tradiþionale, producãtorii autohtoni, ori vânzãtorii de animale ºi pãsãri s-au lãsat aºteptaþi. Nici mãcar animale sãlbatice nu am vãzut, semn cã ºi ele au fost gonite cu muzica târgului de 10 mai. Administraþia, însã, mai are o ºansã la toamnã, când va fi cea de a doua ediþie a acestui an, în 27 septembrie ºi poate îi anunþã la timp ºi pe localnici ºi pe producãtori. Diana MITRACHE
Tabere de lux, cu corturi suspendate, în Câmpuºel mânã de pasionaþi ai aventurilor montane O vor sã deschidã, într-o
lunã, un camping la standarde europene, cu corturi montate pe platforme din lemn, cu bãi proprii ºi utilitãþi, sau chiar cu baie la butoi, în apã fierbinte. Acþiunea de montare a taberei este pe final ºi organizatorii spun cã aºteaptã sã finalizeze ultimele finisaje, dar ºi vremea bunã, pentru cã de acolo sunt garantate câteva excursii în zone unice în lume. „Va fi o tabãrã ultra-sofisticatã, un resort la corturi, la limita Parcului Naþional Retezat, mai exact la observatorul din Câpuºel, unde, în urma discuþiilor cu cei de la mediu ºi administraþia Parcului Naþional Retezat, care ne sunt parteneri în acest proiect, vom începe realizarea resortului, imediat ce ajung în posesia noastrã epuratoarele necesare. Ele vor fi montate, pentru a respecta legislaþia de mediu”, a declarat George
Resiga, organizator, partener cu Salvamontul în acest proiect. Corturile sunt de ultimã generaþie ºi, pentru pasionaþii de munte, ridicã la maxim standardele de campare. „Sunt niºte corturi englezeºti, sunt foarte mari, de 4m/4m. Vor fi suspendate pe niºte platforme pentru a nu afecta solul, vegetaþia, pentru cã vor sta 2 luni jumate, trei, în aceastã zonã. Tabãra va fi axatã pe activitãþi ce se pot desfãºura în mediul natural, orientare turisticã, speologie, alpinism, noþiuni de supravieþuire ºi pur educative, atât pentru copii, cât ºi pentru adulþi”, a mai adãugat George Resiga, cel care va asigura ºi siguranþa turiºtilor în campus. Tabãra se va deschide în cel mai devreme pe 1 iunie, aºa încât iubitorii muntelui sã poatã veni în Parcul Naþional Retezat, la doar câþiva km de Uricani, într-un peisaj de vis, cu peºteri ºi locuri unice.
Diana MITRACHE
4 Actualitate
Fosti lideri de sindicat ieºiþi la pensie, oameni de bazã în firme private
F
oºti lideri de sindicat, retraºi din activitate prin pensionare, se aflã acum în altfel de activitate, dar în domenii private, ca angajaþi la companii sau societãþi comerciale. În domeniul minier pensionãrile se fac la vârste când alþii, din alte domenii, ajung la apogeul meseriei prin experienþã ºi forþã de muncã, respectiv la 45 de ani cu condiþia sã aibã o vechime de 20 de ani subteran. Aºa se face cã mulþi specialiºti din minerit au fost primiþi cu braþele deschise de companii sau firme din þarã ºi strãinãtate. Unii au rãmas în Valea Jiului... De la Tiberiu Cozma, fratele lui Miron Cozma, am aflat cã liderul minerilor
din Valea Jiului atunci când sindicatele contau, aveau un cuvânt de spus în domeniu mineritului, s-a mutat cu domiciliul în Bucureºti ºi lucreazã. ”Miron este bine. Nu mai stã la Timiºoara, s-a mutat la Bucureºti, lucreazã ºi chiar îi merge bine . Ce mi se pare
nedrept este faptul cã este singurul om care plãteºte pentru mineriade, acea miliardã, drept daune produse. I se reþine lunar jumãtate din pensie. Vine destul de des pe acasã, la Lonea, ºi stã 2-3 zile” – a declarat Tiberiu Cozma. Pentru pagubele aduse
fostei Companiei Naþionale a Huilei Petroºani în timpul mineriadei din 1999, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ar fi trebuit sã plãteascã ºi ea vreo 11 miliarde lei vechi, dar Liga nu mai existã. E drept cã nu mai existã nici CNH. Astfel singurul plãtitor al daunelor a
rãmas Miron Cozma. Nici el, Tiberiu Cozma, nu poate sta locului. Fostul lider de sindicat al Minei Lonea lucreazã la rândul sãu, face distribuþie marfã la o firmã de panificaþie. ”Da, lucrez ºi eu. Fac distribuþie. M-am retras din toate activitãþile din zona minierã” – a precizat Tiberiu Cozma. Fostul preºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº, dupã ce s-a pensionat a fost ºi el angajat la o societate de cablaje, agent de securitate, pânã astãzi. ”Am lucrat pânã astãzi, acum voi lua o pauzã ºi apoi voi vedea ce voi mai face” – a declarat Zoltan Lacataº. Colegi ºi reprezentanþi ai firmelor din Valea Jiului, pe unde au lucrat foºti lideri de sindicat, acum pensionari ”de vârstã fragedã”, îi apreciazã declarând cã sunt oameni pe care se pot baza, serioºi, chiar cu iniþiativã. Ileana FIRÞULESCU
Mutarea liceului Teoretic “Mihai Eminescu” îi pune la cheltuialã pe pãrinþi n ºedinþa de Îlunã, Consiliu din aceastã la Petroºani s-a propus mutarea Liceului Teoretic Mihai Eminescu în sediul ºcolii nr 5 din cartierul Aeroport, însã, nu toþi agreeazã ideea. Elevii navetiºti sunt primii afectaþi ºi copiii vorbesc despre faptul cã mutarea ºcolii în Cartierul Aeroport le-ar impune o cheltuialã ºi mai mare, iar cei mai afectaþi sunt cei din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Mai 2017
Petrila, care trebuie sã schimbe douã mijloace de transport în comun, pânã la ºcoalã. ªi la toate astea se adaugã timpul pierdut cu naveta. „Va fi destul de greu cu naveta, deoarece trebuie sã schimb douã autobuze, la dus ºi la întors, trezirea mai devreme, ajung acasã mai târziu. E mai obositor pentru mine ºi mai costisitor pentru pãrinþii mei, care ºi-au fãcut niºte calcule, când am intrat la aceastã ºcoalã ºi acum ...”, spune un elev navetist din Petrila.
Ei dau 2 lei pe biletul spre Petroºani ºi la asta s-ar adãuga alþi 2 lei pânã la ºcoala din Cartierul Aeroport, sau timp pierdut cu mersul pe jos. ” Pãi, din punct
de vedere financiar, este chiar greu ºi se mai adunã ºi oboseala. M-ar costa în plus 2 lei”, spune o altã elevã din Petrila. ”Din punctul meu de vedere, financiar, nu este chiar în regulã. Fiecare are o situaþie diferitã acasã la el, iar timpul este puþin cam presant. Va trebui sã îmi reglez din nou programul meu ºi va fi un pic dificil”, ne explicã o altã elevã navetistã. Decizia nu le vine la îndemânã celor din acest liceu, iar directorul instituþiei a decis sã organizeze o dezbatere publicã pe acest subiect. Sunt ºi pãrþi bune,
legate de infrastructura ºcolii în care ar urma sã se mute, dar ºi pãrþi dificil de gestionat, iar la întâlnire vin ºi elevii ºi pãrinþii ºi profesorii ºi consilierii locali. „Sunt motive ºi pro ºi contra. În primul rând, baza didacticã ºi materialã aici este mai puþin suficientã, faþã de ce ne-ar oferi locaþia de pe strada Oituz ºi asta e un punct în plus pentru acea locaþie, dar ºi probleme legate de navetiºti. Vom stabili, în scurt timp, o dezbatere publicã, la care vor participa pãrinþi, elevi, profesori, consilieri locali, ca sã luãm decizia cea mai bunã pentru copii”,
spune Alexandru Lãutaru, director la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. Ideea de a muta liceul nu este o noutate, ea fiind luatã în calcul ºi acum doi ani. S-a marºat pe faptul cã la ºcoala nr. 5 este o salã de sport amenajatã, centralã pe gaz montatã, teren de sport adecvat, ba chiar ºi o piscinã ºcolarã, dar pãrinþii elevilor din Petrila, cu precãdere, ar fi obligaþi sã dea mai mulþi bani pe naveta lor. „Navetiºtii de la Petrila sunt peste 50. Ei vor fi afectaþi, iar apoi, existã ºi acest romantism al locaþiei noastre, care nu va putea fi desfiinþat”, a mai spus directorul, care afirmã cã peste jumãtate dintre elevii acestui liceu nu locuiesc în Petroºani. Ani de zile, nimeni nu le-a decontat naveta copiilor din acest liceu, iar acum situaþia pare a fi intrat în normalitate. Pe asta mizeazã cu toþii, în eventualitatea în care vor fi mutaþi în noua locaþie de pe strada Oituz. Diana MITRACHE
Nici picior de animal la târgul de pe Jieþ ici þipenie de animal, nici urmã de pasãre, baºca de N vreun producãtor care sã îºi desfacã la Jieþ, în Petrila, produsele tradiþionale. Tradiþionalul Târg de animale, a fost un fel de fiestã momârlãneascã, la care au participat câþiva cântãreþi de muzicã popularã, înarmaþi cu boxe ºi câþiva copii, scoºi de la ºcoalã sã încânte asistenþa.
ªi mãcar asta le-a ieºit, cã oamenii veniþi din pãrþile locului s-au arãtat încântaþi de ceea ce au auzit. Nicidecum de lipsa animalelor,
pe care le tot cãutau, ca în bancurile cu copilul optimist, care a vãzut o balegã ºi cãuta cu înfrigurare poneiul adus de Moº Crãciun. „E frumos la târg, dar nu vãd animalele. Pãi trebuia sã fie ºi târg, dar vãd cã nu-i. Nu cred cã au fost nici la prima orã, cã noi nu venirãm demult ºi cred cã nici numai vin de acum”, spunea o femeie din Jieþ, venitã sã asiste la spectacol, care la ora 10,30 nu gãsea niciun vânzãtor de animale. Un bãrbat din grupul de asistenþã, însã, a contrazis-o. ”Nu prea îi frumoasã petrecerea, cã nu avem animale, nici pãsãri. Numai formaþia asta este aici, e ceva frumos, dar... Trebuia sã fie târg, dar nu s-a anunþat, nu au pus afiºe ºi doar din om în om ce s-a anunþat ºi am aflat. Nu au adus oameni vitele, dacã nu li s-a spus”, a precizat bãrbatul, dezamãgit cã nu a gãsit nimic sã cumpere ºi doar a ascultat, câteva minute, muzicã popularã. Singurii prezenþi au fost niºte comercianþi de mici, care au avut ºi muºterii, iar cei cu muzica popularã se chinuiau din rãsputeri sã cearã aplauzele asistenþei, puþinã la
Bani pentru locuinþe sociale
M
unicipalitatea Vulcan a obþinut finanþarea necesarã pentru a reabilita douã blocuri ºi a le transforma în locuinþe sociale. Contractul de finanþare a fost semnat de primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, iar edilul spune cã proiectul este o continuare a investiþiei începutã în 2016 pentru Cãminul C. ”Prin noul contract de finanþare sunt asigurate sumele pentru anul 2017, în vederea refuncþionalizãrii cãminelor C2 ºi C3. În cursul acestei luni se va derula procedura de achiziþie de lucrãri conform legislaþiei în vigoare privind achiziþiile publice ºi urmeazã semnarea contractului de lucrãri pentru trecerea la executarea investiþiei”, explicã edilul. Valoarea totalã a investiþiei conform contractului de finanþare este de 16.422.108,29lei, iar suma alocatã pentru 2017 este de 3.175.000 lei, din bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene (MDRAP FE). Maximilian GÂNJU
numãr, pe câmpul întins, la marginea Jieþului. Nici cei din administraþia localã nu au fost zãriþi, iar singurul comerciant vindea niºte berze din gips ºi o Albã ca Zãpada de grãdinã, însoþitã de celebrii ei pitici, toþi din gips, postaþi pe marginea ºoselei. În rest, anunþatele produse tradiþionale, producãtorii autohtoni, ori vânzãtorii de animale ºi pãsãri s-au lãsat aºteptaþi. Nici mãcar animale sãlbatice nu am vãzut, semn cã ºi ele au fost gonite cu muzica târgului de 10 mai. Administraþia, însã, mai are o ºansã la toamnã, când va fi cea de a doua ediþie a acestui an, în 27 septembrie ºi poate îi anunþã la timp ºi pe localnici ºi pe producãtori. Diana MITRACHE
Tabere de lux, cu corturi suspendate, în Câmpuºel mânã de pasionaþi ai aventurilor montane O vor sã deschidã, într-o
lunã, un camping la standarde europene, cu corturi montate pe platforme din lemn, cu bãi proprii ºi utilitãþi, sau chiar cu baie la butoi, în apã fierbinte. Acþiunea de montare a taberei este pe final ºi organizatorii spun cã aºteaptã sã finalizeze ultimele finisaje, dar ºi vremea bunã, pentru cã de acolo sunt garantate câteva excursii în zone unice în lume. „Va fi o tabãrã ultra-sofisticatã, un resort la corturi, la limita Parcului Naþional Retezat, mai exact la observatorul din Câpuºel, unde, în urma discuþiilor cu cei de la mediu ºi administraþia Parcului Naþional Retezat, care ne sunt parteneri în acest proiect, vom începe realizarea resortului, imediat ce ajung în posesia noastrã epuratoarele necesare. Ele vor fi montate, pentru a respecta legislaþia de mediu”, a declarat George
Resiga, organizator, partener cu Salvamontul în acest proiect. Corturile sunt de ultimã generaþie ºi, pentru pasionaþii de munte, ridicã la maxim standardele de campare. „Sunt niºte corturi englezeºti, sunt foarte mari, de 4m/4m. Vor fi suspendate pe niºte platforme pentru a nu afecta solul, vegetaþia, pentru cã vor sta 2 luni jumate, trei, în aceastã zonã. Tabãra va fi axatã pe activitãþi ce se pot desfãºura în mediul natural, orientare turisticã, speologie, alpinism, noþiuni de supravieþuire ºi pur educative, atât pentru copii, cât ºi pentru adulþi”, a mai adãugat George Resiga, cel care va asigura ºi siguranþa turiºtilor în campus. Tabãra se va deschide în cel mai devreme pe 1 iunie, aºa încât iubitorii muntelui sã poatã veni în Parcul Naþional Retezat, la doar câþiva km de Uricani, într-un peisaj de vis, cu peºteri ºi locuri unice.
Diana MITRACHE
6 Învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Mai 2017
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Mai 2017
Sondajele de opinie au determinat candidatul PSD pentru Primãria Lupeni F
amilia Resmeriþã de la Lupeni s-a aflat în prim-plan, în ultimele zile. Dupã ce a fost anunþat candidatul PSD pentru Primãria Lupeni au existat voci care au susþinut cã la Lupeni s-a format o dinastie. Primãria Lupeni a fost condusã timp de 16 ani de Cornel Resmeriþã, în anul 2016 alegerile locale au fost câºtigate de Cristian Resmeriþã, fiul cel mare al primarului, actual senator, iar acum candidatul PSD pentru alegeri este Lucian Resmeriþã, fiul cel mic al fostului primar. Preºedintele PSD Lupeni, Cristian Resmeriþã, spune cã au fost realizate sondaje în rândul lupenenilor pentru a stabili candidatul, iar rezultatele l-au dat câºtigãtor pe fratele sãu, Lucian Resmeriþã. “Încã din luna ianuarie am fãcut în aºa fel încât am încercat sã gãsim cea mai bunã soluþie pentru a gãsi un candidat care sã aibã cele mai mari ºanse, nu pentru a câºtiga neapãrat alegerilor. Am considerat cã este important sã avem o echipã care sã ducã mai departe toate proiectele începute de mine ºi de domnul viceprimar. Am testat vreo 6-7-8 oameni, am fãcut inclusiv sondaje de opinie pentru cã
eu ca preºedinte al organizaþiei mi-am dorit sã nu greºesc. Într-o competiþie finalã s-au aflat doi, domnul viceprimar Iacob Mesaroº, domnul Lucian Resmeriþã. În urma rezultatelor pe care le-am avut, am decis ca cel care va fi candidat din partea organizaþiei PSD Lupeni sã
fie Lucian Resmeriþã. S-a discuta faptul cã vine cineva ºi candideazã din partea organizaþiei PSD, cineva care poartã tot numele de Resmeriþã. Am discutat foarte mult cu membrii de partid, cu cetãþenii din Lupeni. Niciodatã nu am considerat faptul cã pe
cineva îl cheamã într-un fel, faptul cã cineva face parte dintr-o familie sau din altã familie sã fie niciun ajutor sau niciun impediment. Este normal ca cineva, s-a întâmplat sã fie fratele meu, sã fie pe prima poziþie în opþiunea alegãtorilor ºi sã vãd ºi cetãþenii ºi toate cercetãrile sã îmi spunã cã este cel pe care cetãþenii îl doresc cel mai mult, eu nu am putut sã mã opun dorinþei cetãþenilor. Dacã aveam o dorinþã a mea personalã sã îmi impun un candidat, puteam sã o fac încã din luna ianuarie. Nici domnul Mesaroº nu stãtea rãu în sondaje”, a declarat Cristian Resmeriþã, preºedintele PSD Lupeni. Iacob Mesaroº, primarul
interimar al municipiului, nu ascunde faptul cã ºi-a dorit sã candideze pentru postul de primar, însã spune cã s-a retras în momentul în care a constatat cã rezultatele sondajului de opinie au un alt favorit. “Mi-am dorit, dupã ce dânsul a plecat, sã candidez pentru postul de primar, am avut aceastã intenþie ºi mi-am susþinut-o pânã la un punct. Eu am spus cã dacã cel cu care mã mãsuraþi are un vot înaintea mea, mã retrag, îl felicit ºi continuãm activitatea. Îl felicit pe Lucian (Resmeriþã-n.r.) cã nu a obþinut un vot înaintea mea, ci mai multe voturi. Am lucrat în Consiliul Local foarte bine cu domnul Lucian”, a spus Iacob Mesaroº, primarul interimar al municipiului Lupeni. În urma sondajelor de opinie realizate la nivelul municipiului Lupeni, de cãtre PSD, Lucian Resmeriþã a fost desemnat candidatul care va intra în cursa electoralã pentru Primãria Lupeni. Monika BACIU
Tiberiu Iacob Ridzi: “Mod de viaþã la nivel european pentru cetãþenii municipiului nostru”
iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, îi informeazã pe cetãþeni cu privire la realizãrile administraþiei locale din anul 2016. Totodatã acesta, împreunã cu echipa sa din Primãriei, ºi-a propus sã T dezvolte localitatea astfel încât modul de viaþã din Petroºani sã fie în concordanþã cu cele din statele europene. În acest sens, edilii ºi-au stabilit mai multe direcþii de acþiune pentru anul 2017. “În perspectiva anului 2017 am în vedere urmãtoarele direcþii de modernizare ºi dezvoltare a municipiului nostru: vom finaliza lucrãrile de introducere a gazului metan în cartierul Colonie, vom finaliza modernizarea strãzilor Griviþa Roºie, Radu ªapcã ºi Micu Klein, vom finaliza lucrãrile de reabilitare a clãdirii vechi a ºcolii gimnaziale numãrul 2 ºi lucrãrile de la grãdiniþa IG Duca, vom finaliza lucrãrile din cadrul proiectului “reabilitarea termicã Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva” precum ºi la obiectivul de investiþii “reabilitare termicã grãdiniþa nr. 2, PN, corp B”, vom finaliza lucrãrile de reabilitare ºi modernizare a cinematografului
Victoria, vom finaliza reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajarea muzeisticã, vom începe lucrãrile de reabilitare a principalelor artere din municipiul Petroºani precum ºi lucrãri de asfaltare a centurii din municipiul Petroºani (sensul giratoriu de la Biserica RomanoCatolicã), vom începe
construcþia unei hale de producþie de circa 3000 mp în zona parcului industrial de la fosta Preparaþie Livezeni, precum ºi introducerea gazului metan, a energiei electrice ºi a instalaþiilor de apã ºi canalizare, în vederea atragerii de investitori ºi de a crea noi locuri de muncã”, aratã Tiberiu Iacob
Ridzi, în scrisoarea anualã care a fost împãrþitã în cutiile poºtale ale petroºãnenilor. Autoritãþile petroºãnene ºi-au propus sã continue lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, dar totodatã vor susþine sportul ºi activitãþile ecumenice. “În ceea ce priveºte domeniul schiabil, anul acesta ne-am propus demararea unor lucrãri în masivul Parâng precum ºi începerea unor lucrãri de asfaltare a drumului din zona Rusu – zona vilei Parâng. Vom continua acordarea de finanþãri nerambursabile a serviciilor sportive ºi religioase, în baza Legii 350/2005”, mai aratã primarul Petroºaniului. Realizarea proiectelor din anii
trecuþi, dar ºi implementarea de noi proiecte nu ar fi fost posibilã fãrã susþinerea Consiliului Local al municipiului Petroºani. “Pentru reuºita acestei activitãþi m-am bucurat de susþinerea Consiliului Local ºi a echipei din administraþia publicã localã,
fapt pentru care doresc sã le mulþumesc. Vã asigur cã ºi în anul 2017, activitatea administraþiei publice locale se va concentra pe proiecte de dezvoltare localã, dar ºi pe abordarea proiectelor noi care sã aducã un mod de viaþã la nivel european pentru cetãþenii municipiului nostru”, încheie Tiberiu Iacob Ridzi. Realizãrile administraþiei locale de la Petroºani sunt numeroase. Fiecare investiþie este semnificativã pentru beneficiari. Monika BACIU
8 Sport
Henþ cu mâna
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Mai 2017
NÃZUINÞELE UNUI PUªTI
În anii ’70 - ’80, una din selecþiile puternice ale Clubului Jiul Petroºani era ºi secþia de tenis de câmp. Un sport practicat la un înalt nivel de-a lungul deceniilor de sportivi precum
Fotbal, Liga I
UN VIITOR TRIST z Probabil cã Viitorul va câºtiga campionatul, dar va fi o victorie finalã sub semnul întrebãrii, dus ºi sub semnul demnitãþii lui Gicã Hagi, cel care clameazã de ani de zile cã este cinstitul fotbalului românesc. z A fost un circ general la meciurile C.F.R. Cluj – Dinao (0-3) ºi Univ. Craiova – Viitorul (0-1), cu evoluþii, abordãri ºi rezultate nefireºti.
Viorel Turdeanu, ªerban Verone, Bebe Almãjan, Codin Dumitrescu ºi alþii, toþi sub imboldul produs de marile succese ale cuplului Þiriac – Nãstase. În ultimii ani la C.S.S. Petroºani tenisul de câmp este revigorat printr-o selecþie puternicã sub îndrumarea prof. Vasile Medveschi, de sub mâna cãruia au început
sã aparã mari speranþe pentru performanþã. Unul dintre aceºtia este un puºti de 12 ani, Alexandru Giurea, cu evoluþii de top la mai toate competiþiile la care participã de câþiva ani. Anul 2016 a fost unul de un bilanþ excelent, fiind vicecampion naþional la dublu ºi campion naþional pe echipe, la categoria 14 ani. Primãvara 2017
este una de bun augur pentru sportivul petroºenean, care a participat la un important turneu la Oradea, câºtigându-l dupã o victorie cu un reprezentant al gazdelor, Vladimir Cuc. Aºadar, sã reþinem un nume de viitor în sportul Vãii Jiului, Alexandru Giurea, cel care repune pe treapta performanþei tenisul de câmp.
Rugby D.N.S. (liga a doua)
ªTIINÞA PETROªANI ÎN VERVÃ Dupã ce a pierdut meciul din etapa precedentã la limitã cu Bucovina Suceava, studenþii petroºeneni s-au mobilizat exemplar cu cei de la CSUAV Arad, aplicându-le un sec 38-0, având 6 eseuri, motiv pentru care au avut ºi un punct bonus. Eseurile petroºenenilor au fost marcate de Þandea, L. Pârvu, Mihalachi, Nãstãsiei, Chiriac ºi A. Barbu, celelate puncte fiind realizate de transformãrile lui Borza.
Rezultatele etapei a 13-a din 5 mai 2017 CS Mãnãºtur CS Nãvodari CS ªtiinþa Petroºani RCM Galaþi
Rugby Club Bârlad RC Stejarul Buzãu CSUAV Arad CSM Bucov. Suceava
10-54 48-3 38-0 12-5
CLASAMENT
Etapa a 14-a din 13 mai 2017 RC Stejarul Buzau CS ªtiinþa Petroºani CSM Bucov. Suceava CS Nãvodari CSUAV Arad CS Mãnãºtur Rugby Club Bârlad RCM Galaþi
Fotbal, Liga a II-a / BRAªOVUL A PIERDUT TRENUL
z F.C. Braºov s-a poticnit la Metalul Reºiþa, echipã virtual retrogradatã, încheind la egalitate, 1-1, deºi a condus pânã la pauzã în minutul 74 cu 1-0. z Deºi a condus cu 2-0 la Mioveni, echipa Academica Cliceni a fost învinsã cu 3-2, Nilã semnând golul victoriei în minutul 85. z Sepsi Sf. Gheorghe a pierdut din turaþie dupã egalul de 1-1 la Chindia Târgoviºte rãmânând deocamdatã pe loc de baraj. z U.T.A. s-a odihnit, 3-0 la „masa verde” cu Unirea Tãrlungeni, echipã care s-a retras din campionat ºi pierde toate partidele.
Pãginã realizatã de Genu TUÞU