CVJ Nr 1316, vineri 7 aprilie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1316

Cronica Vãii Jiului Vineri, 7 Aprilie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Vineri este bursã pentru ºomeri u mai puþin de N 6 angajatori sunt aºteptaþi vineri la ora 9 la bursa ce are loc la Petroºani, dar vor veni angajatori ºi la Vulcan ºi la Lupeni. Este bursã organizatã la nivel naþional ºi ºomerii sunt aºteptaþi sã vinã în numãr mare, mai ales cã avem foarte mulþi oameni ce îºi cautã acum un job.

„Doar pentru bursã avem 27 de locuri de muncã. În afarã de acestea, avem ºi locurile de zi cu zi, pe care le ºi avem afiºate. Sunt locuri de muncã în construcþii, în comerþ, în servicii. Nu sunt foarte multe, dar avem mai multe firme cu numãr mai mic de locuri de muncã. Pânã în momentul de faþã s-au anunþat 6 angajatori sã participe ºi vom vedea dacã se mai adaugã pânã vineri”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Din pãcate, însã, deºi existã foarte mulþi ºomeri ºi marea majoritate nici nu are indemnizaþie, oamenii tot nu sunt interesaþi sã vinã la bursele organizate de

agenþiile locale. ªi asta, în condiþiile în care în Hunedoara au loc lunar astfel de întâlniri mediate la AJOFM. „Interesul lor este destul de scãzut. Destul de greu îi mobilizãm sã participe la aceste burse. Întâmpinãm greutãþi, pentru cã, ºi dacã participã, nu sunt interesaþi. Angajatorii se plâng cã oamenii vin, pentru cã sunt chemaþi, dar interesul lor nu este cel ce ni-l dorim. Dacã întrebãm ºomerul, el se plânge de salarizare ºi schimbarea condiþiilor de platã ºi salarizare. Dacã ascultãm angajatorul, pãrerea lui este cã omul nu vrea sã lucreze”, a completat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Vineri, de la ora 9,00, în toate agenþiile locale de ocupare a forþei de muncã sunt aºteptaþi ºomerii sã se întâlneascã cu angajatorii ºi sã îºi gãseascã un job. Diana MITRACHE

ALARMANT! Asistãm neputincioºi la prima epidemie de rujeolã, de dupã 1989

P

rima epidemie de rujeolã a izbucnit în zona noastrã dupã Revoluþie, iar medicii spun cã au fiecare zeci de vaccinuri pe care nu le-au fãcut copiilor. Situaþia devine alarmantã, în condiþiile în care, din aceastã cauzã, mor copii ºi nimeni nu poate constrânge pãrinþii sã îi aducã la vaccinat. Este ignoranþã, credinþã oarbã în idei preconcepute, dar situaþia scapã de sub control cu fiecare zi. >>> PAGINA A 3-A

Probe martor în asfaltarea drumurilor C

onducerea Consiliului Judeþean Hunedoara vrea sã revoluþioneze modul în care se realizeazã lucrãrile pe drumurile judeþene. Mircea Bobora, preºedintele CJH, spune cã se vor preleva probe martor prin care se va stabili compoziþia mixturii asfaltice. Potrivit preºedintelui CJH, anul acesta, în bugetul instituþiei au fost prevãzute cu 4 milioane de lei mai mult pentru infrastructurã. “Totalul de 269 milioane care este bugetul Consiliului Judeþean va fi format din 239 milioane venituri, diferenþa fiind acoperitã de

excedentul bugetar din anul trecut. Normal e cã în aceastã structurã de buget am prevãzut ºi rezerve care sã acopere ceea ce sã acopere posibile cofinanþãri, posibile proiecte care apar în cursul anului, posibile evenimente cum ar fi calamitãþi ºi pânã la aprobarea banilor, Consiliul Judeþean sã nu stea cu mâinile în sân ºi sã se uite la ce s-a întâmplat. În ideea asta am plecat cu 4 milioane în plus faþã de anul trecut la ceea ce reprezintã infrastructura”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Bobora vine cu o soluþie tehnicã modernã în ceea ce priveºte reabilitarea

drumurilor. Prelevarea probelor martor va fi esenþialã pentru o reabilitare corespunzãtoare, susþine preºedintele CJH. “La capitolul infrastructurã, pe care îl considerãm punctul nodal, infrastructura reprezentând facilitãþi deosebite datoritã factorului

economic pentru ceea ce înseamnã turism, educaþie, sãnãtate, pentru cã o considerãm prioritarã, nu numai în ideea de a realiza lucruri, nu numai în ideea de a face investiþii, ci reparaþiile ºi mentenanþa pe cei aproape 1500 de km de drumuri judeþene sã fie monitorizaþi ºi din punct de vedere al calitãþii lor. Nu se va mai turna asfalt fãrã ca acel asfalt sã aibã prelevatã o probã martor, analizatã de un laborator specializat care sã ne dea compoziþia structurii asfaltice în conformitate cu standardele. Pentru cã o compoziþie corespunzãtoare reprezintã scutirea efortului financiar

pe lucrãri de mentenanþã pe un minim de 3 ani. 3 ani nu ai ce sã faci lucrãri de mentenanþã. Acestea trebuie fãcute în funcþie de momentul în care s-a efectuat lucrarea respectivã ºi se poate anticipa cu un ordin de mãrime de minim 2 ani când vei mai avea nevoie de lucrãri de mentenanþã pe traseul respectiv”, a mai subliniat sursa citatã. Judeþul Hunedoara are cea mai întinsã reþea de drumuri judeþene. Peste 1500 de km de drum sunt încadrate în categoria drumurilor judeþene, acestea fiind administrate de Consiliul Judeþean Hunedoara. patru dintre aceste tronsoane sunt în Valea Jiului. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Aprilie 2017

Parâng. Fose septice fãrã contract cu ApaServ taþiunea montanã Parâng nu beneficiazã de sistem de canalizare. Teoretic, cabanierii au fose septice, însã nu S au ºi un contract cu ApaServ pentru golirea acestora.

Staþiunea montanã Parâng nu este eligibilã pentru a beneficia de fonduri europene în vederea introducerii sistemului de canalizare. Doi ani au încercat autoritãþile locale de la Petroºani sã obþinã finanþare pentru acest proiect, însã în zadar. „Nu era eligibil pentru Parâng. Am încercat acest lucru pentru Parâng, dar ni s-a transmis cã nu suntem eligibili ca în zonã sã facem lucrãrile de canalizare acolo. Am încercat de vreo doi

ani chestiunea aceasta, dar nu s-a putut”, spunea în urmã cu douã sãptãmâni, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cei de la ApaServ lãmuresc problema canalizãrii din Parâng. „Parângul nu este eligibil pentru cã cei care fac regulamentul, în speþã Guvernul ºi cei de la Uniunea Europeanã, spun cã o comunitate aºa micã nu este eligibilã. Nu noi stabilim eligibilitatea. La Straja nu avem lucrarea pe bani

europeni. La Straja e vorba de 2 km în care reþeaua de canalizare o face CJH, iar interiorul îl facem noi”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Chiar ºi aºa, ºi staþiunea montanã Parâng se aflã în atenþia celor de la ApaServ. “Noi am vrut prima parte a proiectului sã introducem canalizarea, dar e distanþa foarte mare între reþeaua de canalizare ºi cabane, iar proiectele europene au mers pe ce am avut noi POS Mediu ºi POIM sã îi ajutãm pe cetãþeni sã aibã acces la sistemul de canalizare, iar Straja e fãcutã cu bani de la noi. Pentru Parâng trebuie bani foarte mulþi, iar noi nu avem banii aceºtia, se

Circa 1000 de miei vor ajunge în pieþele din Petroºani

I

nspectorii Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor au aprobat ca punctul de sacrificare a mielor, existent în cadrul Pieþei Centrale Petroºani, sã funcþioneze în perioada sãrbãtorilor pascale.

cã se vor sacrifica undeva la 1000 de miei, pentru desfacere în Petroºani”, a declarat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. M. GÂNJU

În lipsa unui sistem de canalizare, cabanele din Parâng ar trebuie sã deþinã fose septice. Numai cã cei de la ApaServ susþin cã o singurã cabanã are un contract pentru curãþarea acesteia. “Teoretic trebuie sã aibã fose septice aºa cum avea ºi Straja. Niciodatã nu ne-au solicitat. În afarã de Cabana Rusu nu am contract cu nimeni”, a mai spus Costel

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

- Pulpã porc cu os - 10.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.80 lei - Fleicã porc - 13.50 lei - Carne tocatã - 12.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.90 lei - Ceafã porc cu os - 15.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,50 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

- Dr. PREDA MIHAI -

Telefon util: 0733.960311

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Cronica Vãii Jiului

Telefon: 0374.906.687

F

ose septice fãrã curãþare?

Avram. provin din dividendele Apa Serv a dus acordate de ApaServ sistemul de canalizare acþionarilor. ºi în Straja pânã la intersecþia cu se lucreazã la un drumul ce merge spre asemenea proiect. Petrila, iar ceva mai Monika BACIU sus au fost racordate mai multe case, însã, mai sus nu va ajunge, deocamdatã. Totuºi, sistemul a fost proiectat aºa încât, dacã se vor gãsi vreodatã banii pentru investiþii, sã poatã prelua întreg debitul ºi de la cabanele din munte. În schimb, pentru Pasul Vâlcan urmeazã a fi realizatã o investiþie pentru introducerea sisvã oferã zilnic, prin magazinul temului de canalizare. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Fondurile

NOU ÎN PETROªANI!

Administraþia Pieþelor Petroºani spune cã în ”abatorul” care va funcþiona temporar urmeazã sã fie sacrificaþi miei de pe toatã raza Vãii Jiului. ”Am primit autorizaþie pentru toatã sãptãmâna de dinainte de Paºti. Deja avem producãtori care au anunþat cã vor veni cu 400 de miei. Pe toatã sãptãmâna estimãm

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

va lua în considerare pe viitor. ªi Parângul este în atenþia noastrã, dar încã nu avem finanþare, când vom avea finanþare ºi Parângul va fi o prioritate”, a mai spus sursa citatã.

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Aprilie 2017

ALARMANT! Asistãm neputincioºi la prima epidemie de rujeolã, de dupã 1989 P rima epidemie de rujeolã a izbucnit în zona noastrã dupã Revoluþie, iar medicii spun cã au fiecare zeci de vaccinuri pe care nu le-au fãcut copiilor. Situaþia devine alarmantã, în condiþiile în care, din aceastã cauzã, mor copii ºi nimeni nu poate constrânge pãrinþii sã îi aducã la vaccinat. Este ignoranþã, credinþã oarbã în idei preconcepute, dar situaþia scapã de sub control cu fiecare zi. „Eu am vaccin anti-rujeolic, primit special pentru o anumitã grupã de copii, însã, întâmpinãm greutãþi foarte mari privind mobilizarea

pãrinþilor. Majoritatea nu vrea sã îºi vaccineze copiii, cu toate cã existã epidemie de rujeolã, au fost deja multe cazuri de deces în þarã ºi, cu toate astea, nu vin la vaccin. Am vreo 50 de doze de anti-rujeolic, care stau în frigider ºi nu am copiii. Liste avem, i-am ºi anunþat telefonic ”, a spus dr. Constantin Gheorghiu, preºedintele Asociaþiei Medicilor de familie din Valea Jiului. Medicul Gheorghiu spune cã ºi-a asumat singur aceastã sarcinã de a vaccina copiii ce nu sunt luaþi în evidenþa vreunui medic de familie, însã, fãrã rezultat. „Avem în teritoriu douã asistente comunitare. Au fost,

i-au anunþat, dar fãrã rezultat. Nu vor sã vinã. Probabil cã au citit au auzit zvonuri, cã se întâmplã nu ºtiu ce dupã vaccin, ceea ce este o mare greºealã”, adaugã medicul de familie din Petroºani. În Valea Jiului au existat deja câteva cazuri de rujeolã ºi medicii atrag atenþia cã existã chiar riscul izbucnirii unei epidemii fãrã precedent. Asta, pentru cã dupã Revoluþie, astfel de cazuri nu au mai existat. Rujeola este o boalã care se manifestã la copii ºi poate fi mortalã, grupul-þintã fiind pânã în 14 ani. „Sunt acele vaccinuri obligatorii de la naºtere: la douã luni, la 3, la 4 luni, la

un an, la doi, la 5, 6, pânã la 14 ani. trebuie, însã, obligatoriu fãcute, însã, nu existã legi care sã-i constrângã pe copii”, a spus dr. Constantin Gheorghiu. Intrarea în contact cu virusul rujeolic duce aproape automat la îmbolnãvire (probabilitatea este de peste 95%, unii specialiºti urcând-o spre pragul de 100%). Acest “succes” se datoreazã mai ales celor 2-4 zile în care un om este extrem de contagios, de dinaintea apariþiei simptomelor, în care gazda virusului îl distribuie fãrã ca cineva sã bãnuiascã.

Hunedoara sub ameninþarea unei epidemii ºi invazii de rozãtoare J udeþul Hunedoara se aflã sub ameninþarea unei epidemii generate de rozãtoare ºi insecte dar ºi de poluarea terenurilor, apelor ºi pânzei freatice. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, atrage atenþia asupra situaþiei de extremã urgenþã cu care se confruntã judeþul din cauza gunoaielor. “În perioada urmãtoare, pentru reducerea riscului apariþiei unei epidemii generate de rozãtoare ºi insecte dar ºi de poluarea terenurilor, apelor ºi pânzei freatice, Agenþia pentru Protecþia Mediului, Direcþia de Sãnãtate Publicã, Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor precum ºi Sistemul de Gospodãrire a Apelor vor monitoriza permanent ºi vor informa preºedintele C.J.S.U. cu

privire la situaþia generatã de depunerile de deºeuri”, aratã un comunicat al Centrului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã.

E

pidemia, generatoare de profit?

Sub ameninþarea epidemiei, cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara au decis sã încredinþeze în mod direct contractul de gestiune a deponeului ecologic de la Bârcea Mare. Licitaþia pentru desemnarea operatorului este blocatã de contestaþii, iar soluþia identificatã este încredinþarea directã a contractului. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, susþine cã judeþul Hunedoara se confruntã cu o situaþie de forþã majorã din cauza gunoaielor. Astfel soluþia identificatã a fost aceea de a încredinþa în mod direct contractul pentru transportul deºeurilor unei societãþi, pânã la finalizarea lici-

taþiei propriu-zise. Firma cãreia îi va fi încredinþat contractul va gestiona problema deºeurilor pentru o perioadã limitatã de timp pânã când licitaþia pentru desemnarea operatorului se va finaliza. “Eu nu m-am gândi niciodatã în luna iulie sau august a anului trecut la numãrul de contestaþii, la subiectivismul enorm al acestor contestaþii ºi sub nicio formã nu am luat în considerare cã în condiþiile în care Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor dã un verdict care în primã fazã ne-a fost defavora-

bil. Am ridicat, din nou, pe SEAP, noul caiet de sarcini CNSC ne-a dat dreptate, iar cei care ne contestã au contestat ºi deciziile CNSC. Pentru a nu tergiversa lucrurile, soluþia optimã este încredinþarea acestui deponeu unei societãþi specializat, alta decât cele trei care ne contestã, ºi care la momentul acesta realizeazã acest obiect de activitate, am considerat cã asta e soluþia cea mai bunã”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Câteva luni va gestiona societatea cãreia îi va fi încredinþat în mod

În România au fost raportate peste 3.400 cazuri de rujeolã ºi 17 morþi din ianuarie 2016 pânã pe 10 martie 2017. Majoritatea cazurilor au apãrut în zonele în care imunizarea este extrem de micã. Conform acestui raport, cele trei genotipuri de rujeolã au început sã se rãspândeascã în România din luna ianuarie 2016, nefiind prezente pe teritoriul þãrii anterior. În urma analizelor de laborator ºi a testelor epidemiologice, experþii vor identifica originile infecþiei Diana MITRACHE

direct contractul problema deºeurilor din judeþul Hunedoara. “Cele 5-6 firme vor vizita deponeul, în urmãtoarele trei zile se vor înainta caietele de sarcini care sunt diferite de cele a licitaþiei finale, pentru cã asta e o selecþie provizorie, pentru câteva luni. Este o situaþie de forþã majorã, de crizã, pentru cã nu ne putem permite sã ajungem în situaþia de a lãsa gunoaiele pe strãzile UAT-urilor”, a mai subliniat sursa citatã.

N

u merg pe preþul cel mai mic

Licitaþiile în România se atribuie dupã criteriul “preþul cel mai mic”. Preºedintele CJH susþine cã acest criteriu nu este unul sãnãtos, însã este cea mai uºoarã variantã

pentru funcþionari. “Preþul cel mai mic este cea mai comodã soluþie pentru un funcþionar public. Dacã iau în considerare ºi alte criterii, în afarã de preþul cel mai mic care þin de performanþã, care þin de calitate, respectare termen, care þin de anumite garanþii ºi bonitate, eu ca funcþionar public îmi fac singur de lucru. Este ireproºabilã fãcutã selecþia având toate criteriile astea, dar eu trebuie sã motivez selecþia printr-o analizã pertinentã la fiecare din aceste criterii, care m-au determinat sã îmi spun punctul de vedere”, a mai spus Mircea Bobora. Mircea Bobora a mai precizat cã afacerea gunoaielor va fi “un business curat ca o farmacie”. Monika BACIU

4 Actualitate

Un om important al fostului cotidian „Matinal” are nevoie de ajutor public pentru a trãi „A m ajuns la fundul sacului, în sensul cã am epuizat toate resursele familiei. Cu toatã ruºinea, pentru cã nu am fãcut acest lucru niciodatã, apelez la ajutorul public... Îmi doresc cu tãrie ca toate aceste chinuri, mai ales ale copiilor mei, apoi ale mele ºi strãdania medicilor sã nu fi fost în zadar, sã le arunc la coº, practic murind, pentru cã nu mai am, nu mai avem de unde face rost de bani pentru a definitiva toatã aceastã luptã cu leucemia” – a spus Dorina Sandu, din Lupeni, fost lider de sindicat al SC Zori Noi SA Petroºani. Dorina Sandu este din Lupeni, cunoscutã ca fiind o femeie plinã de energie, de iniþiativã, care nu s-a lãsat niciodatã pradã greutãþilor pe care le oferã viaþa, în general. A fost un om de bazã la fostul cotidian „Matinal”, pe latura administrativã, a fost ºi lider de sindicat al colectivului SC Zori Noi SA, care cuprindea redacþia ºi tipografia. Dorina era ceva între asprime ºi cãldurã, între intransigenþã ºi înþelegere, între furtunã ºi ajutorare. Despre viaþa sa personalã nu vorbea prea mult. Are doi copii pe care i-a crescut frumos ºi care au devenit oameni minunaþi...

În urmã cu doi ani, o presupusã rãcealã s-a dovedit a fi începutul „naºterii” unui duºman cumplit – cancer. Mai precis, „ATLL – Limfom/leucemie cu celula T a adultului HTL V1 – formã limfomatoasã”... Pentru Dorina Sandu a urmat o perioadã de luptã grea, chimioterapii, radioterapii ºi tot arsenalul unor tratamente chinuitoare, adevãrate torturi pentru cei cu asemenea diagnostic, apoi efectele secundare devastatoare pentru organism au declanºat alte ºi alte afecþiuni, care la rândul lor au trebuit tratate. A trecut de la o clinicã la alta, de la cele de hematologie a trecut la vestitul (prin grozãvia suferinþelor) Institut Clinic Fundeni... Singura salvare a Dorinei Sandu era transplantul medular, doar cã pregãtirea organismului pentru intervenþie însemna ameliorarea tuturor afecþiunilor declanºate, iar Casa de Sãnãtate deconta parþial aceste tratamente

costisitoare. În cei doi ani, Dorina a vândut tot ce se putea vinde din casã, iar salariile celor doi copii ai sãi, plus donaþii de la colegii acestora s-au „topit” în tratamente ºi nici nu au ajuns. Aºa se face cã Dorina Sandu a riscat chiar înainte de transplant fiind nevoitã, din lipsa banilor, sã renunþe la continuarea tratamentului cu injecþiile anticoagulante pentru tromboza acutã ocluzivã apãrutã, pentru cã depãºeau cu vreo 60% decontul de la Casa de Sãnãtate. La sfârºitul lui în februarie 2017 a avut loc transplantul, operaþia a reuºit, dar tratamentul post transplant este decisiv. Dacã nu-l faci, e ca ºi când munca ºi chinurile de pânã acum sunt în zadar. „Am ajuns la fundul sacului, în sensul cã am epuizat toate resursele familiei. Cu toatã ruºinea, pentru cã nu am fãcut acest lucru niciodatã, apelez la ajutorul public... Îmi doresc cu tãrie ca toate aceste chinuri, mai ales ale copiilor mei, apoi ale mele ºi strãdania

Moda produselor bio, ne trimite la munca de jos

Câþi dintre vânzãtorii din piaþã sunt producãtori? N

medicilor sã nu fi fost în zadar, sã le arunc la coº, practic murind, pentru cã nu mai am, nu mai avem de unde face rost de bani pentru a definitiva toatã aceastã luptã cu leucemia” – a spus Dorina Sandu. Pentru a o ajuta pe Dorina Sandu ºi pe copiii ei, puteþi dona în contul sãu RO24BRDE220SV375921 92200 – SANDU DORINA

Fiecare leu donat de dumneavoastrã îi poate salva viaþa!!

Ileana FIRÞULESCU

Hunedoara 90.500 lei – ajutoare de urgenþã a alocat ajutoare de urgenþã pentru judeþul Hunedoara. Suma totalã care îi revine Guvernul judeþului este de 90.500 de lei. Prin proiectul de hotãrâre a Guvernului se propune acordarea de

ajutoare de urgenþã în sumã totalã de 2.135.450 lei pentru sprijinirea unui numãr total de 709 familii ºi persoane singure care se aflã în situaþii de necesitate cauzate de incendii, inundaþii, fenomene meteorologice periculoase, probleme grave de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã, în vederea ameliorãrii situaþiei socio-materiale, de locuit ºi de sãnãtate ale acestora. Astfel, în aceastã categorie sunt 43 de beneficiari, iar suma alocatã este de 74.000 de lei.

“Guvernul poate dispune acordarea unor ajutoare de urgenþã familiilor ºi persoanelor care se aflã în situaþii de necesitate datorate calamitãþilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum ºi pentru alte situaþii deosebite

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Aprilie 2017

datorate stãrii de sãnãtate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã, precum ºi în alte situaþii stabilite prin hotãrâre a Guvernului, care va cuprinde ºi procedura ºi/sau condiþiile de acor-

dare. Aceste ajutoare de urgenþã se suportã din fondurile prevãzute cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale”, aratã proiectul. Totodatã, pin proiectul de hotãrâre a Guvernului

se propune acordarea de ajutoare de urgenþã în sumã totalã de 2.135.450 lei pentru sprijinirea unui numãr total de 709 familii ºi persoane singure care se aflã în situaþii de necesitate cauzate de incendii, inundaþii, fenomene meteorologice periculoase, probleme grave de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã, în vederea ameliorãrii situaþiei socio-materiale, de locuit ºi de sãnãtate ale acestora. 10 familii din judeþ sunt în situaþia de faþã ºi vor beneficia de 14.000 lei. Un numãr de 5 familii se aflã în situaþii de necesitate cauzate de inundaþii ºi fenomene meteorologice periculoase care au afectat locuinþele ºi anexele gospodãreºti ºi necesitã sprijin pentru soluþionarea problemelor de locuit,

astfel s-a alocat suma de 2500 lei. “Un numãr de 609 familii ºi persoane singure din judeþele Alba, Arad, Argeº, Bacãu, Botoºani, Braºov, Brãila, Buzãu, Caraº-Severin, Cãlãraºi, Constanþa, Covasna, Dâmboviþa, Dolj, Galaþi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiþa, Iaºi, Ilfov, Mehedinþi, Mureº, Neamþ, Olt, Sãlaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea ºi municipiul Bucureºti se confruntã cu situaþii deosebite cauzate de starea gravã de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã ºi necesitã ajutoare de urgenþã în sumã totalã de 1.798.750 lei. Din majoritatea

anchetelor sociale rezultã cã familiile pentru care se propune acordarea de ajutoare de urgenþã au membri cu grave afecþiuni de sãnãtate, care necesitã tratamente medicale de duratã ºi intervenþii chirurgicale costisitoare, care nu sunt suportate în totalitate de cãtre casele judeþene de asigurãri de sãnãtate, precum ºi respectarea regimurilor alimentare recomandate de medici. Majoritatea persoanelor din familiile pentru care se propune acordarea de ajutoare de urgenþã nu au posibilitatea sã obþinã venituri din alte activitãþi, având capacitatea de muncã redusã”, mai aratã proiectul Guvernului. Monika BACIU

e place sã consultãm nutriþioniºti, credem cã ar fi bine sã mâncãm sãnãtos, dar câþi ºtim ce mâncam cu exactitate? Dacã ajungi în piaþa centralã de la Petroºani, gãseºti sã numeri pe degetele de la o mânã producãtorii care chiar muncesc ºi îºi produc singuri produsele. ªi ºtiþi cum îi recunoºti? Când e de lucru, chioºcul e închis.

Aºa l-am gãsit ºi noi pe Nicu Oichia ºi soþia sa Simona, într-o zi obiºnuitã de lucru, pe câmp, alãturi de caprele lor. Chioºcul era închis la piaþã, cã s-a plâns cã reuºeºte greu sã gãseascã om care sã îi ºi vândã produsele, însã, acasã, cu mii de euro, a fãcut o fermã la standarde europene. Sala de producþie a brânzei este farmacie, totul strãluceºte ºi miroase a curat, iar pe câmp, caprele sunt extrem de bine îngrijite. Totul, însã, s-a fãcut cu mari sacrificii. „Dimineaþa mulgem caprele, dãm iezii afarã care nu sug, vara le mulgem pe toate,

facem brânza, ne pregãtim sã plecãm la piaþã la chioºc ºi venim apoi iar. Searã din nou cu mulsul ºi tot aºa. Nu e simplu, e mult efort ºi trebuie sã iubeºti animalele, ca sã îþi meargã bine”, spune Simona Oichia, producãtor din piaþa centralã de la Petroºani. Cu conºtiinciozitate ºi pasiune, reþete tradiþionale ºi multã muncã, dar ºi bani investiþi în afacerea de familie, au ajuns la câteva sute de capre ºi iezi, care acum zburdã pe deal. Nu a fost niciodatã uºor ºi aceºti oameni nu au timp de ei. „Mi-aº dori sã am un concediu mãcar de o sãptãmânã, sã mã relaxez, dar nu se poate, pentru

cã nu gãsim oameni în care sã pot avea încredere. Mãcar douã, trei zile, ca sã poþi sã pleci undeva. Muncim ºi atât”, mai spune Simona. Oamenii, însã, s-au obiºnuit ºi, cine a gustat o datã din produsele lor, fãcute în gospodãrie, nu mai renunþã. Ferma lor aratã aºa cum ar trebuie, standardele fiind europene. Nicu Oichia spune cã a fost ºi în Franþa ºi s-a inspirat de acolo, iar la boxã din piaþã aduce produse fãcute în acest loc, ca o farmacie. „Am reuºit sã facem o fermã. Nu suntem gata, nu suntem la final, Am fãcut doar camera unde se preparã produse-

le lactate ºi am contactat acum o firmã care sã ne execute lucrãri pentru grajduri ºi o platformã pentru gunoiul de grajd ºi sperãm sã fie bine sã finalizãm ce ne-am propus. Avem un contract cu un medic veterinar. Suntem controlaþi periodic, animalele sunt vaccinate conform graficului ºi probleme mari nu sunt”, susþine ºi Nicu Oichia, cioban, producãtor originar din judeþul Gorj, dar care acum locuieºte la Livadia. Totul e alb imaculat ºi aceºti oameni, cu mii de euro investiþi din ceea ce au produs, au adus apa ºi canalizarea într-un loc de la intrarea în satul Livadia, iar acum se gândesc cum ar fi sã aibã ºi o pensiune la care sã serveascã produse tradiþionale. Se descurcã, au de mâncare ºi cresc ºi pãsãri, la fel de bio. Îi gãsim la piaþã, la Petroºani, ei fiind printre puþinii care produc în gospodãrie tot ce vând. „De la 5 capre am pornit. Mi-a dat socrul meu un viþel ºi ne-am propus ca, dupã ce vindem acel viþel, sã cumpãrãm niºte capre. Aºa am fãcut ºi încet, încet am ajuns aici.

„Glass Nouveau”, Buget pentru o expoziþie de oglinzi virtuale intervenþia în caz de dezastre M ª uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã vineri, 7 aprilie 2017, vernisajul unei expoziþii de artã intitulatã „Glass Nouveau”, ce prezintã publicului peste 30 de lucrãri realizate de artistul Cristian Florin Anghelescu. Evenimentul, care reprezintã prima expoziþie de oglinzi vitrate din Europa, va avea loc începând cu ora 17.00, în spaþiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia. Este vorba despre „o serie de lucrãri în care constaþi bucuria de a da formã unor suprafeþe, de a regiza jocul culorilor, de a juxtapune în volutele inspirate din Jugendstil sau Art Nouveau fragmentele de sticlã care coloreazã ºi încadreazã o oglindã. În fiecare lucrare, Cristian Anghelescu urmãreºte

atât unitatea compoziþionalã cât ºi pe cea cromaticã, stabilind ritmuri prin care creeazã tensiuni dinamice pe care reuºeºte sã le subordoneze ºi sã le integreze în ansamblul compoziþional”, îl caracterizeazã pictorul Valentin Lãdar. La rândul sãu, dr. Alexandru Sonoc, ºef de secþie la Galeriile de Artã din cadrul Muzeul Naþional Brukenthal Sibiu, precizeazã cã „oglinzile vitrate sunt consecinþa interesului pentru sticla Tiffany, produsã în perioada 18781933 de Tiffany Studios

din New York, de designerul Louis Confort Tiffany. Aceste obiecte de artã decorative [...] inspirate eclectic de vitraliile medievale, de tradiþia manufacturierã a mozaicului bizantin, a atelierelor de sticlãrie orientale, bizantine ºi veneþiene, de ornamentica clasicistã ºi de o sensibilitate romanticã, au devenit astfel unul dintre produsele reprezentative ale acestei perioade. Pãstrând legãturi cu tradiþia din Belle Époque, oglinzile vitrate realizate cu pasiune ºi rãbdare de cãtre Cristian Florin Anghelescu readuc în atenþia publicului, într-o manierã originalã ºi creativã, aceste fragile obiecte, care ne bucurã prin frumuseþea designului, culorilor ºi efectelor de luminã”. Evenimentul este susþinut de Conacul Archia, Millefiori, PROC – Producãtori Români de Calitate, violonistul Dan Bãlãºoiu ºi Cãsuþa cu Vitralii. Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul

eful instituþiei spune cã a prevãzut o sumã pentru a putea interveni în cazul producerii unor calamitãþi naturale.

Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi-a prevãzut în bugetul pe anul 2017 ºi o sumã ce ar urma sã fie utilizatã în cazul calamitãþilor, astfel ca instituþia judeþeanã sã poatã interveni pânã când se alocã de la bugetul statului banii pentru refacerea obiectivelor afectate. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a dat exemplu situaþia din vara anului trecut, când a trebuit sã se aºtepte banii de la Guvernul

Pãsãri avem, gãini pe care le sacrificãm mai ales în preajma sãrbãtorilor de iarnã ºi mergem la piaþã la Petroºani, unde avem un chioºc din care vindem”, spun oamenii. Produsele lor chiar sunt cãutate la piaþã, dar îi gãsim acolo doar când nu e de lucru acasã, la animale, când brânza e proaspãt stoarsã ºi mieii sãtui. Noi, ceilalþi, ar trebui sã fim mai atenþi cu ceea ce cumpãrãm ºi sã ne îndreptãm, atunci când putem, spre cei care ne oferã produse din propriile lor gospodãrii. Nicu ºi Simona Oichia sunt doi dintre cei care fac asta cu drag, chiar dacã viseazã amândoi la o vacanþã frumoasã, pe care nu ºi-au permis-o niciodatã, de dragul animalelor lor. Diana MITRACHE

României pentru înlãturarea efectelor inundaþiilor. ”Natural ºi normal este cã în structura de buget am prevãzut ºi rezerve care sã acopere ceea ce înseamnã posibile cofinanþãri, proiecte care apar în cursul anului. Mai precis, posibile evenimente cum ar fi producerea unor calamitãþi. Pânã la aprobarea banilor pentru înlãturarea efectelor calamitãþilor, Consiliul Judeþean nu poate sta cu mâinile în sân ºi sã se uite la ceea ce s-a întâmplat. În aceastã idee am plecat cu o sumã de patru milioane în plus, la infrastructurã”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora. În vara anului 2016 sute de gospodãrii au fost inundate, dar ºi mai multe obiective de infrastructurã aflate în proprietatea Consiliului Judeþean Hunedoara au fost afectate de dezastrele naturale. Maximilian GÂNJU