Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1313
Cronica Vãii Jiului Marti, 4 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Mãsuri extreme împotriva mizeriei la Petrila
ZIUA VERDE, o nouã ediþie
M
unicipalitatea de la Petroºani va organiza ºi în acest an Ziua Verde. A devenit o tradiþie ca la începutul fiecãrei primãveri sã fie organizatã o acþiune de curãþenie în care sã fie implicaþi cât mai mulþi copii. Dacã anii trecuþi Ziua Verde a fost sãrbãtoritã prin acþiuni de ecologizare, pentru acest an se propune ºi un concurs de orientare turisticã. “Anul acesta dorim sã organizãm, în colaborare cu Asociaþia Casa Pro Urbis ºI ONG-urile din Petroºani, acþiuni de ecologizare în municipiul
nostru precum ºi un concurs de orientare turisticã în zona Brãdet. Astfel, eforturile comune ale administraþiei locale ºi ale instituþiilor de învãþãmânt, de a implica tinerii în viaþa comunitãþii, în special pe probleme de mediu, pot avea rezultate pozitive întrucât aceºtia vor conºtientiza importanþa contribuirii la menþinerea unui mediu curat ºi sãnãtos”, spun reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani. 18.000 de lei au fost alocaþi pentru organizarea Zilei verzi. Se vor achiziþiona ºepci, diplome, premii. Totodatã participanþilor li se vor oferi sandviºuri ºi apã. Monika BACIU
Cartierul 8 Martie, sufocat de gunoaie!
T
one de deºeuri zac aruncate în Cartierul 8 Martie din Petrila, iar focarele de infecþie sunt la un pas de a genera adevãrate epidemii, motiv pentru care firma de salubritate promite mãsuri de urgenþã, dar ºi o deratizare imediatã. >>> PAGINA A 5-A
CEH, în Twilight Zone C
omplexul Energetic Hunedoara este în Twilight Zone (zona crepuscularã –n.r.). Mistere încã neelucidate sau nereguli constatate fac parte din structura energeticã.
Preºedintele Consiliului de Administraþie, Stamin Purcaru, declara sãptãmâna trecutã cã a constatat mai multe nereguli în cadrul societãþii. Acelaºi lucru îl subliniazã ºi directorul
general Mihael Melczer, care comparã societatea cu o zonã crepuscularã. “Eu am descoperit o grãmadã de probleme aici. Nu numai probleme de naturã din Twilight Zone, e vorba ºi de probleme de funcþionare, de la certificate, la echipamente, organizare, ºamd....”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Problemele urgente ale societãþii energetice sunt legate de partea energeticã. Lipsa certificatelor de carbon
ºi lipsa investiþiilor de la termocentrala Mintia, acutizate ºi de un proces care poate închide definitiv termocentrala sunt câteva din problemele stringente. “Pentru certificate avem o sumã infimã faþã de ceea ce avem noi de plãtit, dar vom plãti ºi acolo sã vadã cã avem bunãvoinþã, sã încercãm sã salvãm ceva. Sunt certificate de CO2, neplãtite din 2015”, a mai subliniat sursa citatã. Zeci de nereguli au fost identificate de directorul general al
Complexului Energetic Hunedoara atât pe partea minierã cât ºi pe partea energeticã. Acesta spunea în urmã cu câteva sãptãmâni cã este curioasã lipsa de acþiune a organelor de control. “Sunt multe chestii în cercetare. De la Poliþie avem multe
adrese. E un mare mister pentru mine cã pânã acum la CEH nu s-a întâmplat absolut nimic, cu DNA. E un mare mister. Mintia e dezastru. Nu a rãspuns nimeni. E un mister”, a spus în urmã cu douã sãptãmâni, directorul
general al CEH. O singurã descindere a fost la Complexul Energetic Hunedoara, iar dosarul încã se aflã în cercetare. În urmã cu douã sãptãmâni au mai fost chemate ºase persoane din cadrul societãþii la audieri. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Aprilie 2017
2 lei pentru un om vs. 2,5 lei pentru un câine V
iaþa unui om este evaluatã la 2 lei, în timp ce cea a unui câine este evaluatã la 2,5 lei. Patrupedele din judeþul Hunedoara primesc mai mulþi bani decât asociaþia în subordinea cãreia funcþioneazã SMURD-ul, la nivel judeþean. Contribuaþia pentru Asociaþia Salvital este de 2 lei/cap de locuitor, în timp ce contribuþia pentru Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân este de 2,5 lei/cap de locuitor. “Asociaþia ,,Salvital” Hunedoara a fost constituitã prin voinþa comunã a membrilor fondatori, printre care ºi Consiliul Judeþean
Hunedoara, ºi are ca scop crearea unei componente integrate la nivelul judeþului, specializatã în acordarea ajutorului de urgenþã, resuscitarea ºi descarcerarea victimelor accidentelor de orice naturã, operaþiilor de salvare, precum ºi transportul acestora la prima unitate medicalã cu competenþã adecvatã. Prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara
nr. 258/2016 s-a aprobat modificarea contribuþiei anuale a Consiliului Judeþean Hunedoara cãtre Asociaþia Salvital Hunedoara în vederea finanþãrii cheltuielilor de organizare, funcþionare ºi dezvoltare a acesteia ºi a Serviciul Mobil de Urgenþã, Resuscitare ºi Descarcerare al Judeþului Hunedoara (SMURD), de la 2 lei/locuitor al judeþu-
lui/an, la 3 lei/locuitor al judeþului/an, începând cu data de 1 ianuarie 2017, întocmindu-se Actul Adiþional Nr. 1 la Acordul nr. 1317/7/2012 (CJH), respectiv nr. 7/21.02.2015 (SALVITAL), cuantumul cotizaþiei Consiliului Judeþean Hunedoara pentru anul 2017 fiind în sumã de 1.403.025 lei”, aratã documentul
Consiliului Judeþean Hunedoara nr.52/ 2012. Prin adresa nr. 161/ 23.03.2017, înregistratã la Registratura Generalã a Consiliului Judeþean Hunedoara sub nr. 4006/23.03.2017, se transmite Consiliului Judeþean Hunedoara cuantumul cotizaþiei necesar asociaþiei pentru anul bugetar 2017, în cuantum de 2.000.000 lei”, mai aratã acelaºi document. Ambele asociaþii sunt susþinute financiar ºi de primãriile din Valea Jiului. Monika BACIU
CJH prin care s-a aprobat plata unor cotizaþii. De cealaltã parte, asociaþiei care se ocupã de animalele fãrã stãpân îi revin douã milioane de lei, doar de la Consiliul Judeþean. “Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân”, s-a constituit în anul 2012 în urma asocierii Judeþului Hunedoara TRADUCÃTOR cu unele unitãþi AUTORIZAT administrativ teritori- Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014 ale din judeþ, asociere aprobatã prin Hotãrârea
„Muzeul din Deva – Arc peste timp”
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului M Judeþean Hunedoara, vã invitã sã participaþi marþi, 4 aprilie 2017, la vernisarea expoziþiei „Muzeul din Deva – Arc peste timp”. Evenimentul,
organizat în parteneriat cu Muzeul Naþional Brukenthal Sibiu, va avea loc în Palatul Magna Curia începând cu ora 11.00. Expoziþia, care prezintã în 30 de panouri cele mai importante momente din istoria de mai mult de un secol a instituþiei devene, a fost gânditã de dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetãtor ºtiinþific la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva, împreunã cu dr. Alexandru Nicolaescu (curator) ºi Chris Balthes (grafic design) de la Muzeul Naþional Brukenthal ºi a putut fi admiratã iniþial la Sibiu, în Cabinetul de Cartografie din incinta Palatului Brukenthal, în
perioada 19 octombrie – 6 noiembrie 2016. La realizarea expoziþiei au colaborat dr. Daniel I. Iancu
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane prin intermediul unor materiale foto-documentare ce descriu evoluþia instituþiei de la constituirea colecþiilor în ultima parte a secolului al XIX-lea ºi pânã în prezent. Sunt de asemenea prezentate personalitãþile care au ajutat la dezvoltarea colecþiilor ºi a muzeului precum ºi activitatea ºtiinþificã valorificatã în reviste de specialitate”, a declarat dr. Iosif Vasile Ferencz.
ºi dr. Marius Barbu. „Muzeul Naþional Brukenthal Sibiu a iniþiat în cursul anului trecut un proiect intitulat „Colecþii private ºi muzee din România”, în cadrul cãruia a cooptat mai mulþi parteneri printre care se numãrã ºi Biroul de Relaþii cu Muzeul Civilizaþiei Publicul Dacice ºi Romane Deva. Proiectul îºi NOU ÎN PETROªANI! propune sã prezinte cele mai VIDEO-ENDOSCOPIE vechi muzee din România, astfel NAS, GÂT, URECHI încât, în cadrul z Consultaþii ORL z Audiometrie expoziþiei tonalã & vocalã z Protezãri auditive intitulate - Dr. PREDA MIHAI „Muzeul din z Cabinet ORL: Petroºani, Deva – Arc Str. Aviatorilor 19E peste timp” se Programãri consultaþii: redã istoria 0723-814806; 0254-540574
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Fleicã porc - 13.20 lei - Carne tocatã - 12.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.70 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Aprilie 2017
INSEMEX, pe harta mondialã a inventicii I
NSEMEX Petroºani se menþine în topul inventatorilor de talie mondialã. Cercetãrii de la institutul din Petroºani au cucerit trei medalii la Salonul Internaþional de Invenþii de la Geneva. Specialiºtii de la INSEMEX s-au întors acasã cu douã medalii de aur, una de argint ºi cu un premiu special. “O echipã de succes! Douã medalii de aur, una de argint ºi un premiu special, taman din Hong Kong. Mulþumiri tuturor colegilor din INSEMEX, în special inventatorilor”, spune Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. În perioada 29 martie-2 aprilie 2017 a avut loc cel de al 45-lea Salon
Internaþional de Invenþii de la Geneva – ELVEÞIA, cel mai prestigios eveniment la nivel mondial în domeniul inventicii. Salonul a fost organizat sub înaltul patronaj conferit de Guvernul Federal Elveþian, Statul ºi Oraºul Geneva, precum ºi de Organizaþia Mondialã pentru Proprietate
Intelectualã-OMPI. “Ediþia Geneva – 2017 poate fi prezentatã în cifre astfel: suprafaþa de expunere de 8500 m.p. a gãzduit 725 expozanþi din 40 þãri, din 5 continente, din care 80% companii, universitãþi, organizaþii de stat ºi 20% investitori ºi cercetãtori privaþi.
Organizaþiile elveþiene au reprezentat 7% dintre expozanþi, restul de 93% fiind expozanþi strãini. În Standul României realizat sub egida Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii, care a asigurat selecþia invenþiilor ºi plata participãrii acestora la Salon, au fost prezentate 40 de invenþii. Alte 8 invenþii româneºti au fost prezentate pe costuri proprii”, aratã Ministerul Cercetãrii ºi Inovãrii. 2000 de lucrãri au fost prezentate la salonul de la Geneva, însã doar 34 au fost premiate cu medalia de aur. Dintre acestea douã invenþii aparþin cercetãtorilor de la INSEMEX. “În urma jurizãrii a celor peste 2000 de lucrãri prezentate la Salon, Juriul Internaþional a decis acordarea a 34 de medalii de
aur ºi a 8 medalii de argint pentru invenþiile româneºti, cãrora li s-au adãugat ºi 10 premii speciale. Palmaresul inventatorilor români a fost completat cu încã 17 premii oferite de delegaþiile strãine prezente la ziua României”, mai aratã ministerul de resort. Românii participanþi cu stând propriu au prezentat 5 invenþii obþinând 3 medalii de Aur ºi 2 de Argint, ºi un premiu special acordat la Festivitatea de Premiere din seara zilei de 31 Martie. Palmaresul final al Salonului Internaþional de Invenþii de la Geneva cuprinde 34 Medalii de Aur, 8 Medalii de Argint ºi 27 Premii speciale (10 acordate la Festivitatea de Premiere din seara zilei de 31 Martie ºi 17 acordate cu ocazia organizãrii Zilei României în stând). Monika BACIU
COMPLEXUL ENERGETIC Profesorul Cornel Lungan sancþionat, HUNEDOARA aºteaptã Valentin Stoica COMUNICAT
La concursul organizat de Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA pentru cele 100 de posturi vacante de muncitor subteran de la Sucursala Exploatarea Minierã Vulcan, repartizate dupã cum urmeazã: - activitate minierã 44 locuri; - activitate electromecanicã: - lãcãtuº 36 locuri - electrician 20 locuri, S-au înscris 132 candidaþi astfel: - activitate minierã 25; - activitate electromecanicã - lãcãtuº 55; - electrician 52. Având în vedere faptul cã pentru activitatea minierã numãrul de locuri este mai mare decât numãrul de candidaþi înscriºi, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit pânã în data de 04 aprilie 2017, ora 14. Concursul se va desfãºura la sediul Sucursalei PREST-
ostul viceprimar al F municipiului
Lupeni, acum profesor de matematicã, va lua mai puþini bani timp de SERV Petroºani, din 4 luni. Consiliul de strada Lunca, nr. 60, în administraþie al data de 07 aprilie ºcolii, în urma unei 2017, dupã urmãtorul analize atente a program: conduitei cadrului - ora 8.00 - pentru didactic la orele de activitate minierã; curs, a decis sã îl - ora 10.00 - pentru sancþioneze. activitate electromecanicã - lãcãtuº; - ora 13.00 - pentru activitate electromecanicã - electrician; Repartizarea pe sãli a candidaþilor va fi afiºatã joi, 06 aprilie 2017 la sediul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA din strada Timiºoara nr. 2 ºi la Sucursala PRESTSERV Petroºani. Candidaþii se vor prezenta la concurs cu actul de identitate ºi un instrument de scris (stilou/pix cu cernealã/pastã albastrã). Conducerea CEH -SA
Potrivit inspectorului ºcolar general Marta Mate, lui Cornel Lungan i-a fost diminuat cu 15% salariul pe urmãtoarele 4 luni. Totul, dupã ce a lovit la ora de matematicã un elev, iar pãrinþii acestuia au depus plângere inclusiv la Poliþia municipiului Lupeni, cazul fiind în cercetare. În schimb, în situaþia profesorului Valentin Stoica, inspectorii ºcolari încã analizeazã conduita acestuia la ore. Motivul este legat de ora de istorie la care a predat o lecþie fãcând trimitere la cazul fostu-
lui deputat Monica Iacob Ridzi, iar elevele care au transmis live pe facebook au fost sancþionate. „Conform hotãrârii Consiliului de Administraþie, aceste eleve au fost mutate disciplinar la o clasã paralelã. Ele, de luni 3 aprilie, au termen 5 zile în care pot depune o contestaþie. Dupã cele 5 zile intrã în procedura de a da diferenþe, pentru cã s-au mutat de la o specialitate la alta. Este doar o clasã paralelã ºi nu una inferioarã. Nota la purtare se stabileºte în Consiliul profesorilor clasei, la sfârºitul semestrului. Bineînþeles, orice sancþiune este însoþitã
ºi de scãderea notei la purtare”, a declarat Camelia Paraschiv, director la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. Nimeni în acest liceu nu mai poate folosi la orã telefoanele mobile, mãsura fiind luatã în urma incidentului care s-a petrecut la ora de istorie.
„Am stabilit, prin Consiliul de Administraþie, o mãsurã în care toþi elevii, în momentul în care intrã în sãlile de clasã, sã îºi punã telefoanele într-o cutie ºi, la sfârºitul orelor, ºi le recupereazã”, a conchis Camelia Paraschiv. Valentin Stoica, profesorul de istorie, este atent monitorizat de inspectorul de specialitate din cadrul ISJ Hunedoara ºi urmeazã ca toþi elevii la care acesta predã sã fie chestionaþi, pentru a stabili cu exactitate sancþiunea cadrului didactic. Diana MITRACHE
4 Actualitate
DEPRESIA – boala etalon pentru Primarul condamnat al Devei, plimbare în Japonia Ziua Mondialã a Sãnãtãþii
D
epresia este subiectul cu care Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii marcheazã Ziua Mondialã a Sãnãtãþii din 2017. ªtirile de la ora 5 sunt etalon al faptelor generate de oamenii depresivi, fie cã vorbim de sinucideri, fie de alte fapte condamnabile pe fondul unor probleme generate de depresie.
Medicii spun cã o persoanã poate fi diagnosticatã în viaþã cel puþin o datã cu depresie ºi cã trebuie sã cearã ajutor familiei, dar mai ales unui specialist. „Pentru acest an, ca ºi subiect este depresia. Depresia, care înseamnã mult mai mult decât tristeþea, înseamnã o afectare atât psihicã, cât ºi fizicã a organismului, iar în momentul în care se ajunge la o formã gravã de depresie, este clar cã acea persoanã poate sã fie imobilizatã ºi chiar scoasã din toate activitãþile economice, sociale ºi familiale”, a declarat dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al D.S.P. Hunedoara. Nu negaþi boala, ci fiþi conºtienþi cã ea poate degenera rapid, aºa încât, mergeþi la un specialist. Sunt îndemnurile medicilor în acest an, cu ocazia Zilei Mondiale a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Aprilie 2017
Sãnãtãþii ce este punctatã în data de 7 aprilie. „Poate sã înceapã depresia de la pierderea unei fiinþe dragi, sau dupã schimbarea activitãþii zilnice, care poate duce la apariþia unei depresii uºoare. Este important sã recunoaºtem acest lucru, sã ne prezentãm la un medic psihiatru sau psiholog, pentru a cere ajutor. Exact asta spune ºi OMS: sã stãm de vorbã cu familia, dar ºi cu un specialist, care sã ne ajute sã trecem peste aceastã problemã de sãnãtate”, a mai adãugat dr. Cecilia Birãu. În judeþul Hunedoara erau înregistraþi în anul 2015 nu mai puþin de 46 de persoane care au ajuns la suicid, iar în 2016, un numãr de 47 de persoane. Specialiºtii ne îndeamnã sã vorbim cu un specialist, atunci
când singuri nu mai gãsim rezolvarea problemelor de sãnãtate, dar ºi sã apelãm la o medicaþie corespunzãtoare, pe care doar psihiatrii o pot recomanda. Aproape 1 milion de oameni suferã de aceastã boalã în România. Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii estimeazã cã, la nivel mondial, existã mai mult de 300 de milioane de persoane afectate (reprezentând 4,4% din populaþia globului). Pe continentul european, peste 40 de milioane de persoane suferã de tulburãri depresive, iar în România, prevalenþa este estimatã la 5% din populaþia generalã (931.000 de cazuri). Datele statistice sunt relative având în vedere faptul cã o multitudine de cazuri rãmân nediagnosticate. Diana MITRACHE
M
ircia Muntean, primarul condamnat al municipiului Deva, se aflã în Japonia. Acesta este într-un schimb de experienþã într-o delegaþie a Asociaþiei Municipiilor din România. Curtea de Apel Bucureºti a respins, în urmã cu douã sãptãmâni, contestaþia lui Mircia Muntean, primarul ales al municipiului Deva. Acesta a contestat decizia instanþei prin care a fost condamnat la 4 ani cu suspendare, pe motiv cã au apãrut modificãri în lege privind abuzul în serviciu. Tribunalul Bucureºti i-a respins însã cererea în 9 ianuarie: “Respinge ca nefondatã contestaþia formulatã de condamnatul Munteanu Mircia împotriva sentinþei penale nr. 35/09.01.2017 pronunþatã de Tribunalul Bucureºti Secþia I Penalã în dosarul cu numãrul de mai sus. Obligã contestatorul la 400 lei cheltuieli judiciare stat. Definitivã.
Pronunþatã în ºedinþã publicã, azi, 20.03.2017”, aratã soluþia instanþei. Primarul municipiului Deva, Mircia Muntean, a mai depus o cerere la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în care solicitã revizuirea dosarului în care a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Primul termen s-a judecat ieri, 3 aprilie, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, însã primarul se afla la Tokyo. Mircia Muntean a fost condamnat definitiv în septembrie 2013 de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la patru ani de închisoare cu suspendare ºi un termen de încercare de 6 ani,
pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu, într-un dosar din 2004, în care a fost acuzat cã a încheiat tranzacþii ilegale de terenuri cu un traficant de maºini de lux. Instanþa supremã a admis acþiunea civilã formulatã de statul român reprezentat de Ministerul Finanþelor Publice ºi i-a obligat pe Mircia Muntean ºi Iosif Claudiu Man (în calitate de moºtenitor al inculpatului Iosif Man — decedat) la plata sumei de 333.743 USD sau echivalentul în lei, la care se adaugã dobânda de referinþã a BNR, calculatã de la data de 25 martie 1999 pânã la data plãþii integrale. Monika BACIU
Tuneluri, poduri verzi ºi ecoducte de sute de milioane de euro inisterul Transporturilor M vrea sã renunþe la construcþia a douã tuneluri pe viitoarea autostradã Lugoj-Deva. Costurile celor douã construcþii se ridicã la 180 de milioane de euro ºi ar trebui realizate lângã localitatea Holdea, la graniþa dintre judeþele Timiº ºi Hunedoara. Ecologiºtii spun cã tunelurile cu o lungime de aproape trei kilometri trebuie realizate. În primul rând pentru siguranþa celor circulã pe autostrãzi, dar ºi pentru pãstrarea habitatelor. Pentru a proteja animalele din zonã, proiectul ºoselei de mare vitezã
Lugoj-Deva prevede ºi construcþia unor ecoducte sau poduri verzi. Doar cel de lângã comuna hunedoreanã Lãpugiu de Jos are un preþ estimat la 3,8 milioane de euro. Maximilian GÂNJU
Mãsuri extreme împotriva mizeriei la Petrila
Cartierul 8 Martie, sufocat de gunoaie! T
one de deºeuri zac aruncate în Cartierul 8 Martie din Petrila, iar focarele de infecþie sunt la un pas de a genera adevãrate epidemii, motiv pentru care firma de salubritate promite mãsuri de urgenþã, dar ºi o deratizare imediatã.
În fapt, Doiniþa Bãlãnesc, director al Societãþii Edil Sal spune
cã decizia va fi aplicatã din 4 aprilie ºi vizeazã mai ales spaþiile în care se depoziteazã gunoaiele, pentru cã doar curãþarea periodicã a zonei nu este suficientã. „Ne-am propus ca, la blocurile de la cap de linie Petrila, sã facem niºte reparaþii majore. Aici mã refer la porþile care împrejmuiesc ghenele de la blocurile turn, sã turnãm niºte
Lucrãrile spre Parâng încep în luna mai
A
rtera rutierã ce leagã staþiunea Parâng de Cabana Rusu, un drum forestier închis mai tot timpul iernii, intrã pe ultima sutã de metri ºi va fi reabilitatã. Potrivit celor de la Consiliul Judeþean Hunedoara, care au în custodie drumul judeþean, lucrãrile trebuie sã înceapã în aceastã primãvarã, iar unul dintre consilierii judeþeni din Valea Jiului estimeazã cã acestea încep în maxim o lunã. „Ne dorim ca lucrãrile la drumul spre Parâng, de la Cabana Rusu, sã înceapã cât mai curând ºi cred cã se
va întâmpla nu mai târziu de luna mai”, a declarat Doiniþa Bãlãnesc, consilier judeþean. În Parâng se ajunge acum cu douã instalaþii de telescaun ºi lipsa parcãrilor este un impediment. În plus, dacã s-ar reuºi reabilitarea arterei rutiere, atunci turiºtii ar putea sã urce pânã sus cu maºinile chiar ºi pe timpul iernii. Drumul este în custodia Consiliului Judeþean Hunedoara ºi a fost asfaltat pe o micã porþiune, dar doar înainte de cabana Rusu. Diana MITRACHE
Cât combustibil consumã autoturismele de la CJH?
onsiliul Judeþean C Hunedoara a aprobat proiectul de
hotãrâre privind stabilirea consumului lunar de combustibil pentru autoturismele, autovehiculele speciale ºi autoutilitarele din parcul auto. Nouã autovehicule fac parte din parcul auto al instituþiei judeþene, dintre acestea patru fiind autoutilitare, trei autoturisme ºi douã autovehicule speciale. Pentru cele nouã autovehicule a fost aprobatã cantitatea totalã de 4000 de litri de combustibil/lunã. “Subliniem faptul cã la nivel judeþean în prezent sunt în derulare investiþii
ºi proiecte de interes public judeþean, precum ºi faptul cã unele dintre atribuþiile aparatului de specialitate al consiliului judeþean sunt acelea de a constata contravenþii ºi de a aplica sancþiunile prevãzute de lege pentru faptele care constituie contravenþii în domeniul transportului public judeþean de persoane prin curse regulate ºi regulate speciale, precum ºi exercitarea controlului în trafic privind verificarea autovehiculelor rutiere care transportã mãrfuri divizibile/indivizibile pe drumuri publice judeþene din judeþul Hunedoara, în vederea respectãrii, încadrãrii autovehiculelor în limitele masei totale
maxim admisã, masei totale maxim admisã pe axe ºi/sau dimensiunilor maxime admise (…). Ducerea la bun sfârºit a proiectelor presupune activitãþi premergãtoare precum depunerea de studii, avize de la ministere, completarea dosarelor, deci o serie de activitãþi care nu pot fi realizate fãrã deplasãri”, aratã oficialii CJH. Monika BACIU
plãci de beton, sã suplimentãm numãrul containerelor ºi ne dorim foarte mult ca ºi populaþia din acest perimetru al oraºului Petrila sã înþeleagã faptul cã doar curãþenia este beneficã pentru ei, dar mai ales pentru copii”, a declarat Doiniþa Bãlãnesc, director al Edil Sal Petrila. În acest loc au izbucnit periodic adevãrate epidemii de hepatitã ºi administraþia publicã din oraº a zugrãvit scãrile blocurilor ºi chiar a fãcut deratizarea. La fel, însã, vor proceda ºi acum, pentru cã rozãtoarele sunt peste tot. „Sunt niºte discuþii cu primarul ºi viceprimarul
ºi, în aceastã primãvarã, vrem sã facem ºi deratizarea, pentru cã sunt ºobolani în zonã ºi aºa cum vã spuneam, pentru mine prioritari sunt copiii”, a mai spus Doiniþa Bãlãnesc. Cartierul 8 Martie este cunoscut pentru faptul cã oamenii aruncã gunoiul
pe unde apucã ºi mãsurile ce se impun, acum când dã cãldura, sunt strict legate de sãnãtatea populaþiei, împrãºtierea deºeurilor fiind limitatã de modul cum va fi gestionat fiecare punct de colectare. Diana MITRACHE
Stadionul Jiul Petroºani, cheltuieli de aproape 100 de mii de lei
S
tadionul Jiul Petroºani este o gaurã neagrã a bugetului local de la Petroºani. Aflatã într-un proces de degradare, bazã sportivã produce pierderi bugetului local. Cheltuielile au fost anul trecut de aproape 100 de mii de lei, în timp ce veniturile abia au depãºit 1000 de lei. “La Stadionul Jiul Petroºani în anul 2016 s-au cheltuit 96.287,54 lei pe reparaþii materiale, servicii ºi facturi utilitãþi la baza sportivã ºi s-au încasat 1.380 lei din închirierea bazei sportive ºi a terenului de fotbal”, aratã raportul municipalitãþii de la Petroºani. Stadionul Jiul Petroºani se aflã în
administrarea Clubului Sportiv municipal Jiul Petroºani din anul 2015. În anul 1981, stadionul de la Petroºani devenea unic în România. La acel moment, stadionul era singurul cu douã tribune ºi cea oficialã acoperite complet. Monika BACIU
4 Actualitate
DEPRESIA – boala etalon pentru Primarul condamnat al Devei, plimbare în Japonia Ziua Mondialã a Sãnãtãþii
D
epresia este subiectul cu care Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii marcheazã Ziua Mondialã a Sãnãtãþii din 2017. ªtirile de la ora 5 sunt etalon al faptelor generate de oamenii depresivi, fie cã vorbim de sinucideri, fie de alte fapte condamnabile pe fondul unor probleme generate de depresie.
Medicii spun cã o persoanã poate fi diagnosticatã în viaþã cel puþin o datã cu depresie ºi cã trebuie sã cearã ajutor familiei, dar mai ales unui specialist. „Pentru acest an, ca ºi subiect este depresia. Depresia, care înseamnã mult mai mult decât tristeþea, înseamnã o afectare atât psihicã, cât ºi fizicã a organismului, iar în momentul în care se ajunge la o formã gravã de depresie, este clar cã acea persoanã poate sã fie imobilizatã ºi chiar scoasã din toate activitãþile economice, sociale ºi familiale”, a declarat dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al D.S.P. Hunedoara. Nu negaþi boala, ci fiþi conºtienþi cã ea poate degenera rapid, aºa încât, mergeþi la un specialist. Sunt îndemnurile medicilor în acest an, cu ocazia Zilei Mondiale a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Aprilie 2017
Sãnãtãþii ce este punctatã în data de 7 aprilie. „Poate sã înceapã depresia de la pierderea unei fiinþe dragi, sau dupã schimbarea activitãþii zilnice, care poate duce la apariþia unei depresii uºoare. Este important sã recunoaºtem acest lucru, sã ne prezentãm la un medic psihiatru sau psiholog, pentru a cere ajutor. Exact asta spune ºi OMS: sã stãm de vorbã cu familia, dar ºi cu un specialist, care sã ne ajute sã trecem peste aceastã problemã de sãnãtate”, a mai adãugat dr. Cecilia Birãu. În judeþul Hunedoara erau înregistraþi în anul 2015 nu mai puþin de 46 de persoane care au ajuns la suicid, iar în 2016, un numãr de 47 de persoane. Specialiºtii ne îndeamnã sã vorbim cu un specialist, atunci
când singuri nu mai gãsim rezolvarea problemelor de sãnãtate, dar ºi sã apelãm la o medicaþie corespunzãtoare, pe care doar psihiatrii o pot recomanda. Aproape 1 milion de oameni suferã de aceastã boalã în România. Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii estimeazã cã, la nivel mondial, existã mai mult de 300 de milioane de persoane afectate (reprezentând 4,4% din populaþia globului). Pe continentul european, peste 40 de milioane de persoane suferã de tulburãri depresive, iar în România, prevalenþa este estimatã la 5% din populaþia generalã (931.000 de cazuri). Datele statistice sunt relative având în vedere faptul cã o multitudine de cazuri rãmân nediagnosticate. Diana MITRACHE
M
ircia Muntean, primarul condamnat al municipiului Deva, se aflã în Japonia. Acesta este într-un schimb de experienþã într-o delegaþie a Asociaþiei Municipiilor din România. Curtea de Apel Bucureºti a respins, în urmã cu douã sãptãmâni, contestaþia lui Mircia Muntean, primarul ales al municipiului Deva. Acesta a contestat decizia instanþei prin care a fost condamnat la 4 ani cu suspendare, pe motiv cã au apãrut modificãri în lege privind abuzul în serviciu. Tribunalul Bucureºti i-a respins însã cererea în 9 ianuarie: “Respinge ca nefondatã contestaþia formulatã de condamnatul Munteanu Mircia împotriva sentinþei penale nr. 35/09.01.2017 pronunþatã de Tribunalul Bucureºti Secþia I Penalã în dosarul cu numãrul de mai sus. Obligã contestatorul la 400 lei cheltuieli judiciare stat. Definitivã.
Pronunþatã în ºedinþã publicã, azi, 20.03.2017”, aratã soluþia instanþei. Primarul municipiului Deva, Mircia Muntean, a mai depus o cerere la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în care solicitã revizuirea dosarului în care a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Primul termen s-a judecat ieri, 3 aprilie, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, însã primarul se afla la Tokyo. Mircia Muntean a fost condamnat definitiv în septembrie 2013 de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la patru ani de închisoare cu suspendare ºi un termen de încercare de 6 ani,
pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu, într-un dosar din 2004, în care a fost acuzat cã a încheiat tranzacþii ilegale de terenuri cu un traficant de maºini de lux. Instanþa supremã a admis acþiunea civilã formulatã de statul român reprezentat de Ministerul Finanþelor Publice ºi i-a obligat pe Mircia Muntean ºi Iosif Claudiu Man (în calitate de moºtenitor al inculpatului Iosif Man — decedat) la plata sumei de 333.743 USD sau echivalentul în lei, la care se adaugã dobânda de referinþã a BNR, calculatã de la data de 25 martie 1999 pânã la data plãþii integrale. Monika BACIU
Tuneluri, poduri verzi ºi ecoducte de sute de milioane de euro inisterul Transporturilor M vrea sã renunþe la construcþia a douã tuneluri pe viitoarea autostradã Lugoj-Deva. Costurile celor douã construcþii se ridicã la 180 de milioane de euro ºi ar trebui realizate lângã localitatea Holdea, la graniþa dintre judeþele Timiº ºi Hunedoara. Ecologiºtii spun cã tunelurile cu o lungime de aproape trei kilometri trebuie realizate. În primul rând pentru siguranþa celor circulã pe autostrãzi, dar ºi pentru pãstrarea habitatelor. Pentru a proteja animalele din zonã, proiectul ºoselei de mare vitezã
Lugoj-Deva prevede ºi construcþia unor ecoducte sau poduri verzi. Doar cel de lângã comuna hunedoreanã Lãpugiu de Jos are un preþ estimat la 3,8 milioane de euro. Maximilian GÂNJU
Mãsuri extreme împotriva mizeriei la Petrila
Cartierul 8 Martie, sufocat de gunoaie! T
one de deºeuri zac aruncate în Cartierul 8 Martie din Petrila, iar focarele de infecþie sunt la un pas de a genera adevãrate epidemii, motiv pentru care firma de salubritate promite mãsuri de urgenþã, dar ºi o deratizare imediatã.
În fapt, Doiniþa Bãlãnesc, director al Societãþii Edil Sal spune
cã decizia va fi aplicatã din 4 aprilie ºi vizeazã mai ales spaþiile în care se depoziteazã gunoaiele, pentru cã doar curãþarea periodicã a zonei nu este suficientã. „Ne-am propus ca, la blocurile de la cap de linie Petrila, sã facem niºte reparaþii majore. Aici mã refer la porþile care împrejmuiesc ghenele de la blocurile turn, sã turnãm niºte
Lucrãrile spre Parâng încep în luna mai
A
rtera rutierã ce leagã staþiunea Parâng de Cabana Rusu, un drum forestier închis mai tot timpul iernii, intrã pe ultima sutã de metri ºi va fi reabilitatã. Potrivit celor de la Consiliul Judeþean Hunedoara, care au în custodie drumul judeþean, lucrãrile trebuie sã înceapã în aceastã primãvarã, iar unul dintre consilierii judeþeni din Valea Jiului estimeazã cã acestea încep în maxim o lunã. „Ne dorim ca lucrãrile la drumul spre Parâng, de la Cabana Rusu, sã înceapã cât mai curând ºi cred cã se
va întâmpla nu mai târziu de luna mai”, a declarat Doiniþa Bãlãnesc, consilier judeþean. În Parâng se ajunge acum cu douã instalaþii de telescaun ºi lipsa parcãrilor este un impediment. În plus, dacã s-ar reuºi reabilitarea arterei rutiere, atunci turiºtii ar putea sã urce pânã sus cu maºinile chiar ºi pe timpul iernii. Drumul este în custodia Consiliului Judeþean Hunedoara ºi a fost asfaltat pe o micã porþiune, dar doar înainte de cabana Rusu. Diana MITRACHE
Cât combustibil consumã autoturismele de la CJH?
onsiliul Judeþean C Hunedoara a aprobat proiectul de
hotãrâre privind stabilirea consumului lunar de combustibil pentru autoturismele, autovehiculele speciale ºi autoutilitarele din parcul auto. Nouã autovehicule fac parte din parcul auto al instituþiei judeþene, dintre acestea patru fiind autoutilitare, trei autoturisme ºi douã autovehicule speciale. Pentru cele nouã autovehicule a fost aprobatã cantitatea totalã de 4000 de litri de combustibil/lunã. “Subliniem faptul cã la nivel judeþean în prezent sunt în derulare investiþii
ºi proiecte de interes public judeþean, precum ºi faptul cã unele dintre atribuþiile aparatului de specialitate al consiliului judeþean sunt acelea de a constata contravenþii ºi de a aplica sancþiunile prevãzute de lege pentru faptele care constituie contravenþii în domeniul transportului public judeþean de persoane prin curse regulate ºi regulate speciale, precum ºi exercitarea controlului în trafic privind verificarea autovehiculelor rutiere care transportã mãrfuri divizibile/indivizibile pe drumuri publice judeþene din judeþul Hunedoara, în vederea respectãrii, încadrãrii autovehiculelor în limitele masei totale
maxim admisã, masei totale maxim admisã pe axe ºi/sau dimensiunilor maxime admise (…). Ducerea la bun sfârºit a proiectelor presupune activitãþi premergãtoare precum depunerea de studii, avize de la ministere, completarea dosarelor, deci o serie de activitãþi care nu pot fi realizate fãrã deplasãri”, aratã oficialii CJH. Monika BACIU
plãci de beton, sã suplimentãm numãrul containerelor ºi ne dorim foarte mult ca ºi populaþia din acest perimetru al oraºului Petrila sã înþeleagã faptul cã doar curãþenia este beneficã pentru ei, dar mai ales pentru copii”, a declarat Doiniþa Bãlãnesc, director al Edil Sal Petrila. În acest loc au izbucnit periodic adevãrate epidemii de hepatitã ºi administraþia publicã din oraº a zugrãvit scãrile blocurilor ºi chiar a fãcut deratizarea. La fel, însã, vor proceda ºi acum, pentru cã rozãtoarele sunt peste tot. „Sunt niºte discuþii cu primarul ºi viceprimarul
ºi, în aceastã primãvarã, vrem sã facem ºi deratizarea, pentru cã sunt ºobolani în zonã ºi aºa cum vã spuneam, pentru mine prioritari sunt copiii”, a mai spus Doiniþa Bãlãnesc. Cartierul 8 Martie este cunoscut pentru faptul cã oamenii aruncã gunoiul
pe unde apucã ºi mãsurile ce se impun, acum când dã cãldura, sunt strict legate de sãnãtatea populaþiei, împrãºtierea deºeurilor fiind limitatã de modul cum va fi gestionat fiecare punct de colectare. Diana MITRACHE
Stadionul Jiul Petroºani, cheltuieli de aproape 100 de mii de lei
S
tadionul Jiul Petroºani este o gaurã neagrã a bugetului local de la Petroºani. Aflatã într-un proces de degradare, bazã sportivã produce pierderi bugetului local. Cheltuielile au fost anul trecut de aproape 100 de mii de lei, în timp ce veniturile abia au depãºit 1000 de lei. “La Stadionul Jiul Petroºani în anul 2016 s-au cheltuit 96.287,54 lei pe reparaþii materiale, servicii ºi facturi utilitãþi la baza sportivã ºi s-au încasat 1.380 lei din închirierea bazei sportive ºi a terenului de fotbal”, aratã raportul municipalitãþii de la Petroºani. Stadionul Jiul Petroºani se aflã în
administrarea Clubului Sportiv municipal Jiul Petroºani din anul 2015. În anul 1981, stadionul de la Petroºani devenea unic în România. La acel moment, stadionul era singurul cu douã tribune ºi cea oficialã acoperite complet. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Aprilie 2017
Care este programul spectacolelor pe luna aprilie la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu?
L
una aprilie aduce modificãri în ceea ce priveºte programul spectacolelor la Teatrul Dramatic „Ion D. Sirbu” Petroºani.
Venim în întâmpinarea elevilor ºi preºcolarilor cu spectacole în cursul sãptãmânii. Cu toate acestea nu schimbãm programul bine cunoscut de la sfârºitul sãptãmânii. Iatã programul spectacolelor din aceastã lunã:
- Marþi 04.04.2017 Ora: 17:00 – spectacolul „ªi miniºtrii calcã strâmb” - Miercuri 05.04.2017 Ora: 11:00 – spectacolul „Muzicanþii din Bremen” - Joi 06.04.2017 Ora: 11:00 – spectacolul „Cei trei purceluºi” - Sâmbãtã 08.04.2017 Ora: 18:00 – spectacolul „Herghelia Albastrã” - Duminicã 09.04.2017 Ora: 12:00 – spectacolul „Degeþica”
- Miercuri 12.04.2017 Ora: 17:00 – spectacolul „Pedagog de modã 9” - Sâmbãtã 22.04.2017 Ora: 18:00 – spectacolul „Take, Ianke ºi Cãdar” - Duminicã 23.03.2017 Ora: 12:00 – spectacolul „Mica vrãjitoare zglobie” - Sâmbãtã 29.04.2017 Ora: 18:00 – spectacolul „Iubire” - Duminicã 30.04.2017 Ora: 12:00 – spectacolul „Punguþa cu doi bani”.
Centru de îngrijire ºi asistenþã Uricani ostul spital de F la Uricani se transformã în centru de îngrijire ºi asistenþã. Consilierii judeþeni au aprobat înfiinþarea noului centru destinat persoanelor cu dizabilitãþi care ar urma sã funcþioneze în subordinea Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara. “Urmare a hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 221/2016 privind acordul de principiu al
Consiliului Judeþean Hunedoara pentru trecerea Unitãþii de Asistenþã MedicoSocialã Uricani în responsabilitatea administrativã ºi financiarã a Consiliului Judeþean Hunedoara, Consiliul Local al oraºului Uricani a adoptat hotãrârea nr.
147/2016 privind aprobarea trecerii Unitãþii de Asistenþã Medico-Socialã Uricani, în responsabilitatea administrativã ºi financiarã a Consiliului Judeþean Hunedoara. pentru punerea în aplicare a Hotãrârii Consiliului Local al
oraºului Uricani nr. 147/2016, între Primãria oraºului Uricani – în calitate de predãtor ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, în calitate de primitor, s-a încheiat protocolul nr. 1369/15.03.2017 ºi nr. 3671/ 16.03.2017 de predareprimire a imobilelor în care a funcþionat Unitatea de Asistenþã Medico-Socialã Uricani”, aratã documentele CJH. Centrul ar urma sã aibã 34 de angajaþi, iar posturile vor fi scoase la concurs.
ezultatele la R simulãrile examenelor
naþionale au fost afiºate. Potrivit Inspectoratului ªcolar, rata de promovabilitate la simulãrile examenului de bacalaureat este de 47,49%.
În ceea ce priveºte elevii de clasa a XII-a s-au înscris pentru a susþine simularea 2962 de candidaþi, dar prezenþi au fost 2171. dintre aceºtia doar 47,49% au reuºit sã obþinã cel puþin media ºase. Potrivit ISJ, rata de promovabilitate este mai mare cu 10 procente faþã de simulãrile Monika BACIU judeþene.
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILA ÎN RATE!
Simulare bacalaureat – promovabilitate de 47,49%
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
C
lasa a VIII-a, promovabilitate de 53,87%
ªi în ceea ce priveºte simulãrile la evaluarea naþionalã, rezultatele sunt mai bune faþã de cele obþinute la simulãrile judeþene. 53,87% dintre candidaþii care au participat la simulãrile naþionale au obþinut media 5, faþã de 42,93% caþi au promovat la simulãrile judeþene. Ministrul Educaþiei a semnat un ordin care prevede ca, la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt, rezultatele elevilor sã fie discutate individual, cerându-se ºedinþe cu pãrinþii, dar ºi la nivelul consiliului profesoral pentru gãsirea unor soluþii pentru îmbunãtãþirea performanþelor ºcolare. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Aprilie 2017
Cercetaþi în libertate pentru contrabandã cu þigãri
Sute de sancþiuni ºi amenzi de zeci de mii de lei pentru vitezã excesivã oliþiºtii hunedoreni de P la rutierã au aplicat în douã zile 320 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de peste 96.000 lei, din care 227 pentru depãºirea limitei de vitezã, în cadul unei acþiuni ce a avut ca scop prevenirea evenimentelor rutiere cauzate de viteza excesivã.
Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, poliþiºtii au acþionat pe principalele artere rutiere din judeþ ºi au sancþionat abaterile de la normele rutiere, ce constituie cauze generatoare de evenimente rutiere grave, viteza excesivã fiind una dintre acestea. Totodatã, pentru abaterile constatate, au fost ridicate 19 permise de conducere, în vederea suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, în 13 dintre situaþiile înregistrate de aparatul radar fiind depãºitã viteza maximã admisã pe tronsonul de drum, cu mai mult de 50 km/h.
Este ºi cazul unui conducãtor auto în vârstã de 39 de ani, din municipiul Hunedoara, care a fost înregistrat de paratul radar pe DN68A, în localitatea Brâznic, în timp ce conducea un autoturism cu viteza de 125 km/h, deºi limita legalã pe acel tronson de drum era de 50 km/h. Conducãtorul auto a fost sancþionat contravenþional cu amendã în valoare de 1305 lei, poliþiºtii luând ºi mãsura complementarã a suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadã de 90 de zile. O mãsurã asemãnãtoare a fost luatã de poliþiºti ºi în cazul unui bãrbat în vârstã de 32 de ani, din judeþul Timiº, a fost depistat pe DN68A, tot în localitatea Brâznic, în timp ce conducea un autoturism cu viteza de 122 km/h. Poliþiºtii atrag atenþia conducãtorilor auto cã atunci când utilizeazã drumul public sunt obligaþi sã reducã viteza de deplasare la apropierea de o trecere de pietoni marcatã ºi semnalizatã corespunzãtor, chiar dacã în acel moment nu este pieton angajat în traversarea drumului public; sã acorde prioritate de trecere pietonului / pietonilor angajaþi regulamentar în traversarea drumului public pe trecerea de pietoni marcatã ºi semnalizatã prin indicator rutier, iar traversarea drumului public se efectueazã de cãtre pieton doar prin locurile special amenajate respectiv trecerile de pietoni marcate ºi semnalizate cu indicator rutier.
C
ei doi tineri urmãriþi ca în filmele de acþiune nu mai au nici un drept restricþionat. Vor fi cercetaþi în continuare pentru contrabandã cu þigãri. Poliþiºtii rutieri din Petroºani aveau sã facã o capturã de þigãri de contrabandã cu o valoare de peste 30 de mii de lei, dar pentru a-i prinde pe suspecþi a fost nevoie sã-i urmãreascã pânã într-o localitate învecinatã. Totul se întâmpla la finele anului trecut dupã un control de rutinã în trafic. Poliþiºtii l-au oprit pe suspectul de contrabandã pe centura localitãþii Petroºani ºi la verificarea maºinii au descoperit mai mulþi saci cu haine vechi, iar printre ele ºi þigãrile de contrabandã. I-au cerut sã-i urmeze la sediul Poliþiei Petroºani pentru cercetãri, însã ºoferul a demarat cu vitezã ºi a fost
Aproximativ 170 de persoane dispãrute, depistate în ultima sãptãmânã de poliþiºti oliþia Românã a depistat, în urma P acþiunilor desfãºurate în
ultima sãptãmânã, aproximativ 170 de persoane ce erau date dispãrute sau pe numele cãrora existau mandate emise de instanþele de judecatã, a informat printr-un comunicat de presã, IGPR. "În perioada 24 — 30 martie, poliþiºtii din întreaga þarã au depistat 121 de persoane semnalate ca fiind
dispãrute, dintre care 76 de minori. Aceºtia au fost încredinþaþi familiilor sau internaþi în centre pentru minori ºi nu au fost victime ale vreunei infracþiuni", se aratã în comunicatul de presã. De asemenea, au fost depistate 48 de persoane urmãrite în temeiul legii. Dintre acestea, 36 aveau emise pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 5 aveau mandate de arestare preventivã, 6 persoane aveau emise
pe numele lor mandate europene de arestare, iar unul avea emisã sentinþã de internare în unitate medicalã de specialitate.
prins dupã câþiva kilometri, pe o stradã din oraºul Petrila. Dupã percheziþionarea amãnunþitã a maºinii, poliþiºtii au descoperit cã sub sacii de haine vechi se aflau 6 cutii în care erau 301 cartuºe de þigãri fãrã banderolã fiscalã, în valoare de 30.100 lei. Alãturi de ºofer este cercetatã ºi o tânãrã de 24 de ani, din Petroºani,
iar procurorii au cerut ca amândoi sã fie arestaþi preventiv. Judecãtoria Petroºani a decis sã-i plaseze sub control judiciar pe durata cercetãrilor iar mãsura preventivã a expirat. Cum Parchetul nu a cerut prelungirea ei, ce doi suspecþi vor fi cercetaþi în stare de libertate pentru infracþiunea de contrabandã. Maximilian GÂNJU
A crezut cã scapã de puºcãrie
U
n condamnat din Hunedoara a ajuns dupã gratii dupã ce a fost prins de poliþiºtii din judeþul Sibiu. Hunedoreanul de 30 de ani încercase sã-ºi piardã urma imediat dupã ce a primit o condamnare de trei ani de închisoare cu executare pentru furt calificat. Poliþiºtii l-au dat în urmãrire ºi au reuºit sã-l identifice tocmai în
Miercurea Sibiului. Judecãtoria Deva a emis mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pentru o perioadã de 3 ani ºi 11 luni ca urmare a sãvârºirii infracþiunii de furt calificat, faptã comisã pe raza judeþului Hunedoara. Fugarul a fost dus la Arestul IPJ Sibiu ºi va ajunge la Penitenciarul Deva pentru a-ºi executa pedeapsa. M. GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 4 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
JAPCÃ- CA-NAINTE DE ’89 (CACOFONIE VOITÃ)
Necºulescu, Sotir, Rotãrescu. Nume de tristã amintire în arbitrajul românesc, înainte de 1989. Toate în direcþia „de apãrare” a echipelor Victoria
Bucureºti, Flacãra Moreni, Viitorul (F.C. Olt) Scorniceºti ºi mai ales, Dinamo Bucureºti. Ei, bine, da, mult prea titratul, pentru astã þãriºoarã, Ovidiu
Haþegan, arbitrul de la Arad, s-a reîntors la fantomele din alte timpuri. Am vãzut cum acest fluieraº a nenorocit, cu bunã ªtiinþã, munca echipei din Craiova, în meciul cu mereu protejata Dinamo. De 4 ani acest individ „trage” pentru Dinamo Bucureºti, scorul fiind de 11-1, ca raport al greºelilor comise pentru
dinamoviºti. A fost o mârºãvie care porneºte din vechime, cu legãturi tenebroase în ceea ce priveºte trecutul sãu cu Dinamo. Bun la Euro 2016 ºi la Olimpiada din Brazilia, tot în 2016, Ovidiu Haþegan face praf meciurile din România, fiind unul dintre cei mai mari gafeuri pe plan intern. Vremurile dinainte de ’89 se reîntorc, e din ce
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
în ce mai vizibil în arbitrajul românesc. Rainea, Andrei Rãdulescu, Ion Crãciunescu, Ioan Igna, Adrian Porumboiu, vor rãmâne nume de referinþã greu de egalat. Dinamo se pregãteºte de a lua titlu. Tot cu japca, la fel ca înainte de ’89.
INEDIT
INTER PETRILA REZISTÃ LA BÃIÞA JIUL, PESTE F.C.S.B.!
Liderul Inter Petrila s-a descurcat bine la Bãiþa, reuºind sã smulgã un rezultat de egalitate, 0-0. Tânãra echipã a Jiului a cedat acasã, 0-1 cu F.C. Hunedoara, prin golul încasat în min. 18 de la ªumuþiu. De urmãrit ascensiunea Haþegului (3-1 la Certej prin golurile lui V. Pârvu, Viºan ºi
HERCULES LUPENI – AURUL BRAD 1-0 Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Kiorean – Ciorâia (min. 81 R. Moldovan), Cismaºiu – Ad. Roºian, Ionaºc, Buþurcã, V. Negrea (min. 55 Samoilã) – Ciocârlan, M. Pop, M. Filip (Pescar), I. Roºian Aurul Brad (antr. Alin Gomoi): Ilea – I. Lazãr (min. 75 Lup), Filipaº - Costar, Talpaº (min. 87 Rucãreanu), Al. Deak (min. Polvrea), Leaha – Al. Lup, Miclean, Rostaº (min. 58 Lupea), I. Filipaº. Arbitru: Daniel Roman Obs. AJF: R. Azanfirei Marcator: M. Filip / Spectatori: 200
JIUL PETROªANI – C.S. HUNEDOARA 0-1 Jiul (antr. Cosmin Kanduth): ªtefãnoaica – R. Sandu, Petrici, Al. Nicu, Erdokozi, Pãduraru, Lucaci (min. 74 Ghiur), totor (min 79. ªerban), D. Pavel, Szekely, Stamate. C.S. Hunedoara (antr. Mircea Alic): Cobliº - Ciumaºu, ªumuþiu, Fl. Lãcãtuº (min. 58 Bulandra), Al. Marcu, D. Creciunsc (min. 78 Ov. Stan), Mercurean. Arbitru: Daniel Trif – Cãlan A marcat: ªumuþiu (min. 18)
ªOIMUL BÃIÞA – INTER PETRILA 0-0 ªoimul Bãiþa (antr. Ioan Pisoiu): Ursu – Sevastiþa, ªoit, Pisoiu, Benea (min. 46 Chelariu), Salamon, Petresc, Lintaru, Vârtan, Vajda, Mateescu (min. 63 Stamatin) Inter Petrila (antr. Vuþã Moldovan): Haring – Mareº (min. 68 Bocu), Coste, Bg. Matei, Zavracu, Horvath, I. Androne, Drãgoescu (min. 79 Dolha), Agapi, Câmpean, Kalai. Arbitru: Petru Voicu - Deva
Fab. Pop resp. Tescu), care se apropie ameninþãtor de locul 1. Minerul Uricani (antr. Tr. Câmpean) a clacat din nou fãrã drept de apel, 0-5 la Metalul Criºcior, Fl. Rotariu ºi Rãzvan Mureºan reuºind cãte o dublã fiecare.
Hercules Lupeni – Aurul Brad 1-0 (1-0)
VICTORIE CU EMOÞII Gazdele au început în forþã, cu bara lui Cismaºiu (min. 15), ºut de la 25, apoi au deschis scorul cu un ºut spectaculos. La reluare, emoþii mari în min. 61, când se dicteazã un penalty (discutabil în favoarea oaspeþilor, dar portarul Kiorean apãrã penalty-ul executat slab de Al. Deak! M. Filip (min. 72) ºi I. Roºian (min. 85) puteau majora scorul, dar ºi Al. Lup (min. 90+2) putea ºi el egala, cu un ºut razant... De reþinut trei debuturi la Lupeni, Samoilã, Cipr. Pescar ºi Vl. Negrea.
A
ºadar, ceea ce ºtiam pânã acum ca fiind echipa lui Becali, Steaua Bucureºti, a devenit oficial F.C.S.B (nimeni nu are curajul, concret sã o traducã!), cu palmares valabil din ianuarie 2003 încoace. Adicã, Steaua 47 trofee, F.C.S.B. doar 11, Steaua, revenitã la MapN, fiind în continuare la acest capitol, prima în clasament, F.C.S.B.-ul lui Becali, pe locul 4. La nivelul campionatelor din prima divizie, Dinamo Bucureºti conduce acum cu 2.080 de meciuri, urmatã de Rapid Bucureºti (1.900), Steaua (1.635), cãreia i s-au ºters alte 475 pentru F.C.S.B., aflatã pe locul 25! La acest capitol, chiar ºi Jiul Petroºani se aflã în faþa F.C.S.B.-ului, ocupând locul 14, cu 1.147 meciuri, înaintea unor echipe precum C.F.R. Cluj (712), Corvinul Hunedoara (562) sau Astra Giurgiu (462).
Bucureºti), marcând atunci Paraschiva (2) ºi Cricovan pentru Jiul. Dacã urmãrim ºi noi procedura oficialã, detaºând Steaua de F.C.S.B., prima întâlnire Jiul - F.C.S.B. a avut loc în 1996, scor 0-2 la Petroºani, autori fiind Sabin Ilie ºi Ciocoiu. De altfel, în epoca Becali au avut loc 8 meciuri Jiul F.C.S.B., toate câºtigate de bucureºteni, cu un golaveraj general de 23-4, în ultimele trei partide Jiul nemarcând niciun gol!
Mihart, ultimul marcator jiulist în poarta Stelei
ÎNTRE PRIMUL ULTIMA MECI CU VICTORIE... ... a Jiului împotriva STEAUA ªI CEL Stelei dateazã din sezonul CU F.C.S.B. 1982-83, scor 2-1 pentru
Primul meci între cele douã echipe Jiul ºi Steaua s-a jucat acum 70 de ani, în 1947, la Petroºani, meciul încheindu-se la egalitate 3-3 (pe atunci Steaua se numea A.S.A.
Jiul, prin golurile marcate de Dina ºi Grigore Petre pentru Jiul, respectiv ªt. Petcu pentru Steaua.
Paginã realizatã de Genu TUÞU