Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1312
Cronica Vãii Jiului Luni, 3 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Vor sã scape de arest ribunalul T Hunedoara a prelungit arestul preventiv
în cazul celor doi tineri care ºi-au ucis fetiþa de trei ani în bãtaie. Copila plângea din cauza foamei ºi a frigului, lucru care i-a enervat la culme pe cei care ar fi trebuit sã o aibã grijã de ea. Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au cerut instanþei de judecatã prelungirea arestului preventiv în dosarul celor doi tineri din Lupeni, iar magistraþii le-au dat dreptate. Aceºtia le-au mai cerut judecãtorilor hunedoreni sã fie indulgenþi ºi sã-i plaseze sub control judiciar sau arest la domiciliu pe durata cercetãrilor. Vãduva Vijai-Silvian ºi iubita acestuia, Halasz Lucia-Eugenia, au contestat decizia ºi vor rãmâne în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al Poliþiei
Municipiului Deva, cel puþin pânã la data de 3 aprilie 2017, când solicitarea lor va fi analizatã de Curtea de Apel Alba Iulia. Cei doi sunt acuzaþi de comiterea infracþiunii de loviri cauzatoare de moarte dupã ce ºi-au bãtut fetiþa de numai trei ani pânã a intrat în comã ºi apoi a decedat. Femeia de 20 de ani mai are doi copilaºi care au ajuns în grija celor de la protecþia copilului. Micuþii erau neglijaþi constant de cãtre pãrinþi, înfometaþi ºi lãsaþi aproape sã degere. Totul a ieºit la ivealã dupã ce fetiþa a ajuns la Spitalul Lupeni în stare extrem de gravã cu mai multe rãni pe corp. Medicii au încercat din rãsputeri sã o salveze dar, în cele din urmã, au pierdut-o. Maximilian GÂNJU
“Cine vrea sã vadã Iadul, nu e nicãieri, în ceruri sau pe pãmânt, e aici, e la minã”
„A
m lucrat cam cum se lucreazã în Iad. Mina e Iadul”, spune Ilie Stoian, de 90 de ani, fost miner. Cine vrea sã vadã cum e Iadul nu trebuie sã îl caute prea departe, ci la unitãþile miniere. Cu lacrimi în ochi, cu sãnãtatea ºubrezitã, bãtrânul care a lucrat peste 20 de ani la mina Petrila, ne povesteºte din experienþa sa ca miner. Nu aude prea bine, dar ne citeºte de pe buze. Cu un ochi râde, cu altul plânge. Mina pentru el a fost Iadul, dar în acelaºi timp mina i-a oferit ºi hrana pentru copii. >>> PAGINA A 3-A
Sindicatele din minerit cer administraþiei sã fie uniþi O
scrisoare deschisã a fost remisã de cãtre sindicatul Muntele celor din administraþia Complexului Energetic Hunedoara, pentru a face front comun. Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, susþine cã, la întâlnirea ce va avea loc în 6 aprilie, între administraþia CEH ºi sindicaliºti, discuþiile trebuie purtate pentru salvarea celor 4 unitãþi miniere, care sã producã huila necesarã celor douã termocentrale de la noi. „SUNTEM DATORI TOÞI CÃ, ÎN CAZUL ÎN CARE AVEM POSIBILITATEA, IAR ACUM EXISTÃ O SPERANÞÃ, CA DIN CELE 4 EXPLOATÃRI MINIERE SÃ EXTRAGEM HUILÃ
ªI SÃ O ARDEM ÎN CELE DOUÃ TERMOCENTRALE, SÃ VENIM, ATÂT ADMINISTRAÞIE, CÂT ªI SINDICATE, SÃ PUNEM UMÃRUL PENTRU REALIZAREA
ACESTEI VARIANTE. SUNTEM CONªTIENÞI, ATÂT SINDICALIªTI, CÂT ªI CONDUCÃTORI, CÃ O MINÃ ÎNCHISÃ ÎN SUBTERAN ªI PUSÃ LA PÃMÂNT LA SUPRAFAÞÃ, NU
MAI POATE FI REDESCHISÃ ÎN CONDIÞIILE ACTUALE DIN ROMÂNIA”, se aratã în comunicatul remis de sindicate, administraþiei. Sindicatele cer administraþiei sã elaboreze o strategie, aºa încât, viitorul Complexului Energetic Hunedoara sã nu fie pus în pericol. Asta ºi pentru cã, alternativele la minerit, de ani de zile, sunt inexistente în Valea Jiului. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 3 Aprilie 2017
Contestaþia DNA a fost respinsã Peste 100.000 de euro de Curtea de Apel Alba Iulia ARUNCAÞI LA GUNOI ontestaþia în onsiliul Judeþean Hunedoara a aruncat la gunoi peste C anulare fãcutã 100 de mii de euro. Anul trecut, noua conducere a C de DNA în cazul fostului secretar al CJ Hunedoara, dupã ce Curtea de Apel Alba Iulia a anulat condamnarea de trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, a fost respinsã de magistraþi.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondatã contestaþia în anu-
lare formulatã de Direcþia Naþionalã Anticorupþie împotriva deciziei penale definitive nr.20 din 09.02.2017, iar decizia de astãzi este definitivã.
Pietoni pentru cã goneau pe autostradã
Magistraþii au stabilit cã, în cazul lui Dan Daniel, a intervenit o dezincriminare a infracþiunii de abuz în serviciu, deoarece el nu a încãlcat o atribuþie de serviciu reglementatã expres prin legislaþia primarã legi ºi ordonanþe ale Guvernului -, ci a încãlcat Hotãrârea de Guvern nr.611/2008, care este un act de reglementare secundarã. M. GÂNJU
Deva, un bãrbat, de 36 de ani, din Sãlaj, care conducea cu viteza de 185 km/h. În cadrul acþiunii, un alt bãrbat, de 37 de ani, din Republica Moldova, a fost prins de radarul poliþiºtilor conducând cu viteza de 188 km/h. Tot pe Autostrada Deva –Vâlcea a rãmas pieton ºi un ºofer, de 35 de ani, din Câmpina, care conducea cu de 187 km/h. Pe lângã suspendarea permisului, ºoferii au primit ºi câte o amendã de 2.900 de lei. Mai norocos a fost un tânãr din Arad, prins conducând cu 188 km/h pe Autostrada A1 Deva — Nãdlac. Bãrbatul a scãpat de amenda imensã cu un avertisment, însã va fi pieton timp de trei luni.
ai mulþi ºoferi care M conduceau cu vitezã cu mult peste limita legalã au fost sancþionaþi contravenþional, iar permisul de conducere le-a fost suspendat pentru 90 de zile.
Astfel, poliþiºtii Brigãzii Autostrãzi ºi Misiuni Speciale au depistat, pe Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea —
ZIUA VETERANILOR UNITÃÞII
Istoria unei naþiuni se mãsoarã în ani, fapte ºi oameni
I
nspectoratul de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara a organizat, în data de 31 martie 2017, „ZIUA VETERANILOR UNITÃÞII”.
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
În toamna anului trecut, Mircea Bobora, spunea cã se angajeazã ca la data de 31 martie 2017 deponeul ecologic de la Bârcea Mare sã fie funcþional. Este 3 aprilie 2017, iar acest lucru nu s-a întâmplat. “Eu m-am angajat cã în 31 martie 2017 e data limitã, pentru mine ca pozitie si ca eforturi în ceea ce priveste activitatea mea, sã pornim acest deponeu si voi face tot ce îmi stã în putintã ca la finele trimestrului unul anul viitor, deponeul sã fie functionabil”, spunea în septembrie 2016, Mircea Bobora. Preºedintele CJH spunea în urmã cu câteva sãptãmâni cã în ºedinþa de consiliu se va înfiinþa o societate,
care va funcþiona în depuse la Horezu. Asta subordinea Consiliului dupã ce de sãptãmâna Judeþean, ºi va trecutã, platforma temgestiona deponeul de porarã de la Petroºani la Bârcea Mare. a fost închisã pentru cã Nici aceastã firmã nu a a ajuns la capacitatea fost înfiinþatã. maximã. Deponeul ecologic Monika BACIU de la Bârcea nu este operational, iar gunoaiele din vã oferã zilnic, prin magazinul Valea alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Jiului sunt
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
La eveniment au rãspuns „prezent” un veteran de rãzboi jandarm ºi peste 30 de cadre militare în rezervã ºi în retragere, care ºi-au desfãºurat activitatea în I.J.J. Hunedoara. Veteranul de rãzboi prezent la aceastã manifestare a împlinit în data de 15 martie 2017, venerabila vârstã de 100 ani. Manifestarea a cuprins un ceremonial militar, precum ºi exerciþii demonstrative desfãºurate la sediul unitãþii, din municipiul Deva. Participanþii la aceastã manifestare au fost primiþi de colegii în activitate ºi au primit diplome aniversare.
Cronica Vãii Jiului
Consiliului Judeþean Hunedoara a gãsit, ca soluþie de compromis, realizarea unei platforme temporare de depunere a deºeurilor, la Petroºani. S-au alocat peste 100 de mii de euro pentru un proiect care în trei luni a devenit inutil.
NOU ÎN PETROªANI! Organizarea întâlnirii între generaþiile de jandarmi a oferit posibilitatea veteranului de rãzboi ºi cadrelor militare în rezervã ºi retragere sã rememoreze faptele de arme ºi atmosfera din perioada carierei militare. Ca întotdeauna, aceaste evocãri au un puternic caracter emoþional, recepþionat mai ales de noua generaþie de jandarmi.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Luni 3 Aprilie 2017
“Cine vrea sã vadã Iadul, nu e nicãieri, în ceruri sau pe pãmânt, e aici, e la minã”
un nou viitor” – Bujor Bogdan. “Cãrbunele – ultima falie” este ultima carte lansatã de scriitorul Bujor Bogdan. Cartea cuprinde viziunea din interior a istoriei neºtiute a acestei zone miniere. “Trecând 50 de ani prin mineritul Vãii Jiului, o treime din vârsta pe
care o am, am avut multe trãiri, multe experienþe ºi am constatat cã o parte din ele este bine sã rãmânã scrise. Riscãm sã disparã o lume, lumea minierã a Vãii Jiului, nu vor rãmâne nici probe de arheologie industrialã pentru cã distrugem incintele ºi e necesar sã fie multe cãrþi sã mãrturiseascã ceea ce a fost odatã mineritul Vãii Jiului, unul din pilonii industrializãrii României”, a spus Bujor Bogdan. A deveni miner nu a fost pentru niciun lucrãtor un þel. Viaþa a fost cea care a scris parcursul profesional. Aºa s-a întâmplat ºi în cazul lui Bujor Bogdan. “Mineritul nu e o profesie vocaþionalã, atunci când am optat pentru profesia de miner a trebuit sã o iubesc pentru cã aveam un dosar
mina Petrila unde în decurs de 3 ani, cu colectivul pe care mi l-am format, am reuºit sã creºtem producþia cu 60% ºi relaþiile interumane. Trãirile sunt dureroase. Sãptãmânal era un telefon de noapte care îþi înfigea un cuþit în inimã ºi din pat pânã la telefon te gândeai dacã e explozie, surpare, morþi. Trãiri dureroase”, a mai spus Bujor Bogdan. Minele se închid. Se ºterg ºi urmele existenþei lor. Rãmâne cufãrul cu amintiri. Unii dintre mineri le poartã în suflet unde au încercat sã le închidã cu o cheie, dar nu le-a reuºit. Traumele din subteran încearcã sã iasã la luminã ºi dupã zeci de ani. Alþii au pus amintirile în paginile cãrþilor. Mineritul – atâta mai rãmâne. O amintire! Monika BACIU
„A
m lucrat cam cum se lucreazã în Iad. Mina e Iadul”, spune Ilie Stoian, de 90 de ani, fost miner. Cine vrea sã vadã cum e Iadul nu trebuie sã îl caute prea departe, ci la unitãþile miniere. Cu lacrimi în ochi, cu sãnãtatea ºubrezitã, bãtrânul care a lucrat peste 20 de ani la mina Petrila ne povesteºte din experienþa sa ca miner. Nu aude prea bine, dar ne citeºte de pe buze. Cu un ochi râde, cu altul plânge. Mina pentru el a fost Iadul, dar în acelaºi timp mâna i-a oferit ºi hrana pentru copii. “Am lucrat cam cum se lucreazã în Iad. Mina e Iadul. Cine vrea sã vadã Iadul nu e nicãieri, în ceruri sau pe pãmânt, e aici, e la minã. Sã vinã sã vadã cât mai sunt minele, sã vadã. Ãsta e iadul. Noi am trãit în iad. Am lucrat cã sclavii ºi ne-am ales cu boli. Suntem betegi. Toate erau grele. Era greu ºi sã ajungi la locul de muncã ºi când ajungeai acolo era ºi mai greu. Trebuia sã te apleci, era intrarea strâmtã. A fost foarte greu”, ne-a povestit Ilie Stoian, fost mâner, în vârstã de 90 de ani. A plâns ºi plânge ºi acum pentru cã mina Petrila s-a închis. Plânge dupã Iadul pe care acum îl urãºte, dar în acelaºi timp plânge dupã Iadul în care a trãit în fiecare zi. Iadul care i-a oferit hranã, iadul pe care l-a
urât, dar pe care l-a ºi iubit. Aºa a fost ºi atunci. Unii munceau, alþii se prefãceau. “Am plâns când s-a demolat mina Petrila. Cine vrea sã vadã dezastrul care l-au fãcut guvernele de dupã Revoluþie sã vinã sã vadã dezastrul minei. ªi-au bãtut joc de ea. Am trãit la mina
asta, mi-am crescut copiii, a fost bunã, dar ºi-au bãtut joc de ea. Pe o parte parcã mã bucur un pic pentru cã la mina asta au trãit mulþi care nu au muncit, s-au fãcut cã muncesc ºi au luat bani. Au câºtigat mai mult ca noi. Eu am fost miner de când m-am angajat pânã am ieºit la pensie, numai la front. Un an jumãtate am fost artificier, dar nu mi-a convenit pentru cã dãdeam amenzi de acasã pentru nimicuri. Pe o parte parcã mã bucur cã unii au trãit bine ºi nu au prea muncit”, a mai povestit nonagenarul. Orice miner iubeºte ºi urãºte mina. Orice miner îºi trimite fiii cât mai departe de iad. “În lumea noastrã fãrã cer, c-aºa e viaþa de miner” a lucrat în patru schimburi toatã viaþa, ducându-ºi sufletul prin galeriile întunecate pentru a scoate la luminã cãrbunii. Cele peste douã decenii petrecute în fundul pãmântului au lãsat urme adânci, la suprafaþã. Sunt urme pe chip, pe trup, dar alte cicatrici adânci sunt în suflet. Sufletul le este cufãrul în care sunt ascunse cele mai triste amintiri, cele mai adânci temeri.
C
ãrbunele – ultima falie
“Peste 100 de ani se va mai ºtii unde au fost minele Petrila, Lupeni, Vulcan? Se va ºtii cã în þinutul Superior al Jiului s-a scris o paginã de istorie comparabilã cu ceea ce se va realiza în marile bazine carbonifere ale Europei? Ne gândim cu îngrijorare cu în locul oraºelor înfloritoare ale secolului XX vor rãmâne cartiere de blocuri ºi locuinþe abandonate, baze sportive sau dotãri social-culturale în paraginã. În lipsa reperelor reprezentative de arheologie industrialã, cu ce vom rãmâne în memoria colectivã, atâta cât va mai exista pentru noi? Cu profesionalismul ºi implicare pânã la sacrificiu în epopeea muncii sau cu cele douã cuvinte ºi masa distrugãtoare de destine? Sau vom trãi încã o confirmare a ideii cã o colectivitate care nu-ºi respectã trecutul nu se respectã pe sine ºi are ºanse mici sã-ºi fãureascã
Atribuþii ºi responsabilitãþi U
rmare apariþiei în mass-media a unor speculaþii referitoare la relaþia dintre Consiliul de administraþie ºi conducerea executivã ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara, se impun anumite precizãri:
Consiliul de administraþie este cel care propune Adunãrii Generale a Acþionarilor strategia globalã de dezvoltare / retehnologizare / modernizare/ restructurare economicã - financiarã a societãþii (conform Art. 14, lit. j) din Actul
constitutiv al S CEH-SA ); Consiliul de administraþie trebuie sã aibã un plan de administrare a societãþii (conform Art. 14, lit. k) din Actul constitutiv al S CEH-SA ), în baza cãruia conducerea executivã sã poatã elabora un plan de management care sã permitã coordonarea operaþiunilor societãþii; Direcþiile principale de acþiune ºi dezvoltare ale societãþii se stabilesc de cãtre Consiliul de Administraþie, conform Art. 20, lit. a) din Actul constitutiv al S CEH-SA. Cu toate acestea, în relaþia cu Consiliul de Administraþie, con-
ducerea executivã a S.CEH-SA a prezentat, într-o formã concretã ºi cât se poate de explicitã, strategia pentru funcþionarea societãþii, conturând viziunea de ansamblu atât pentru partea minierã cât ºi pentru partea energeticã. Michael Cristian MELCZER Director general al S.CEH-SA
Actualitate 3 necorespunzãtor ºi nu se putea intra la orice facultate, ulterior nu am regretat. A fost o profesie care sã satisfacþii în timp ºi spre deosebire de arhitecþi care lasã în urmã un baraj, un bloc sau o construcþie mineritul nu lasã nimic în urmã fiindcã toate lucrãrile sunt surpate. Dar rãmâne un lucru deosebit: relaþiile dintre oameni, care asemeni celor din tranºee, din front se leagã niºte relaþii de o profunzime deosebitã”, ne-a mai spus scriitorul. În sufetul fiecãrui miner existã un amalgam de amintiri, frumoase, dar ºi triste. Orice telefon primit în toiul nopþii prevestea o nefericire. “În 10 ianuarie 1986 am reuºit sã pornit fluxul de benzi de la Mina Valea de Brazi, o performanþã deosebitã pentru cã dupã mai puþin de 2 ani a intrat în funcþiune o minã de 1000 de tone. Am avut mulþumire la
4 Actualitate
Centrul de informare turisticã, 500 de vizitatori
C
entrul de informare turisticã de la Petroºani a avut anul trecut 500 de vizitatori. CNIPT Petroºani a fost înfiinþat printr-o hotãrâre a Consiliului
Local în anul 2012, în cadrul proiectului „Centrul Naþional de Informare ºi Promovare Turisticã în municipiul Petroºani”. Potrivit statisticii, 500 de persoane au fost anul trecut la centrul de informare.
A
proape 200 de vizite în perioada de varã
Deºi Valea Jiului este recunoscutã, în special, pentru sporturile de iarnã, la CNIPT au fost turiºti care au cerut informaþii ºi în perioada
verii. Astfel, balanþa turisticã a Petroºaniului este echilibratã atât în perioada de iarnã cât ºi în perioada de varã. “În cadrul activitãþii de informare turisticã, în cursul anului 2016 CNIPT Petroºani a avut un numãr de 500 vizitatori din diferite localitãþi ale României ºi diferite þãri ale Europei, aceºtia solicitând diferite informaþii turistice ºi nu numai”, aratã cei de la CNIPT. Cei care nu au venit la centru sau nu au sunat au aflat despre turismul din Petroºani ºi
Valea Jiului de pe pagina de internet a CNIPT. Pagina de internet a fost accesatã de 11.489 vizitatori unici. “Astfel pe site-ul CNIPT Petroºani au fost promovate, în anul 2016, 40 de evenimente diverse, ce au avut loc în Petroºani, alte localitãþi ale Vãii Jiului ºi în munþii Parâng, Retezat ºi Vâlcan. Pentru promovarea la nivel naþional au fost trimise la Autoritate Naþionalã pentru Turism un numãr de 18 evenimente dintre care au
fost selectate 7, acestea apãrând în Newsletter-ul ANT ºi pe site-ul www.newsturism.ro. De asemenea, pentru a îmbunãtãþi vizibilitatea CNIPT Petroºani ºi pentru a promova obiectivele turistice ºi frumuseþile din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, în luna noiembrie 2016 a fost creat un cont de Facebook: Cnipt Petroºani care are deja 1958 de prieteni ºi pe care, pe lângã poze ºi articole despre anumite obiective turistice, au fost promovate ºi 15 evenimente diverse”, mai aratã cei de la centru. Monika BACIU
Ciobanii se plâng cã nu gãsesc oameni sã îi ajute A
pornit de la 5 capre ºi acum are o turmã de aproape 250 de oi ºi capre cu care se mândreºte. Nicu Oichia este unul dintre cei care îºi desface marfa produsã în gospodãria din Livadia, la piaþa de la Petroºani, dar spune cã, în fiecare an e tot mai greu. ªi nu lipsa profitului îl sperie, ci legile care dau subvenþii incredibil de mici celor ce cresc capre ºi oi, dar ºi lipsa de ajutoare. A angajat zeci de muncitori, care sã îl ajute în gospodãrie, dar a rãmas mereu singur, cu cei 3 membri ai familiei sale, pentru cã ajutoarele s-au dovedit a fi inutile, sau au dat bir cu fugiþii, când au vãzut cât e de greu.
Cabana ºi terenul de Tichete sociale ºi pentru petrileni sociale: beneficiazã de un venit care au venituri sport de la Jieþ transferate Petrilenii minim garantat, persoanele cu mici beneficiazã de tichete handicap grav ºi accentuat care sociale cu ocazia sãrbãtorilor la Mina Livezeni nu realizeazã alte venituri decât Pascale. Consiliul Local al
C
abana ºi terenul de sport de la Jieþ, aflate în proprietatea Complexului Energetic Hunedoara au fost transferate la mina Livezeni.
Pânã sãptãmâna trecutã, acestea erau în patrimoniul Prestserv. Terenul urmeazã a fi reabilitat ºi redat în circuitul sportiv. “Am transferat cabana ºi terenul de sport de la Jieþ în subordinea minei Livezeni. Cei de la minã se vor ocupa de reabilitarea terenului de sport, astfel încât acesta sã poatã fi închiriat celor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 3 Aprilie 2017
care vor sã practice diferite sporturi. Astfel sporim ºi veniturile”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Terenul de sport se aflã într-o stare avansatã de degradare. Terenul stã sã se prãbuºeascã, asta dupã ce inundaþiile din vara anului 2015 au mãturat malul. Monika BACIU
oraºului Petrila a aprobat proiectul de hotãtâre care vizeazã acordarea unor beneficii sociale. “Aprobã acordarea unor beneficii sociale sub formã de tichete sociale în valoare de 50 lei persoanelor/familiilor singure cu probleme sociale din oraºul Petrila, în vederea achiziþionãrii unor alimente de bazã pentru prevenirea ºi combaterea sãrãciei ºi riscului de excluziune
socialã, cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale. Tichetele se vor acorda, în limita fondului aprobat prin bugetul local, persoanelor/familiilor care îndeplinesc urmãtoarele condiþii la data acordãrii beneficiilor
indemnizaþia de handicap ºi indemnizaþia lunarã de însoþitor pentru persoanele cu handicap grav”, aratã edilii. Distribuirea tichetelor sociale se va efectua de cãtre SPLAS Petrila numai beneficiarilor care depun cererea conform modelului prin hotãrâre de Consiliu Local, iar acestea vor fi distribuite pe baza actului de identitate ºi a semnãturii de primire în listele întocmite conform cererilor înregistrate. Monika BACIU
Sãracii primesc pachete cu mâncare de Paºte
H
rana caldã pe care o primesc în fiecare zi de la cantina socialã va fi sistatã pe perioada sãrbãtorilor de Paºte. Sãracii care mãnâncã la Petroºani vor primi mâncare rece, pe care sã ºi-o prepare, iar pachetele vor fi distribuite cu câteva zile înainte de sãrbãtori. „Vom distribui începând cu data de 12 aprilie ºi am primit lista cu alimentele pe care le vom da pentru
o porþie. Ei vor primi pentru o persoanã: 1 kg pâine albã, adicã douã bucãþi, o bucatã cozonac, brânzã
telemea 500 gr, pulpe de pui 4 bucãþi, un baton de salam, douã fire de cârnaþi, mazãre o cutie, 1 kg orez, 1 l ulei, ouã 10 bucãþi, o cutie de margarinã, brânzã topitã, pate de ficat ºi desert”, a declarat Cristina Mraz, director DPLAS, Petroºani. Sunt zeci de oameni care primesc hranã caldã la cantina socialã ºi acum, de Paºti vor fi nevoiþi sã îºi gãteascã mâncarea pe care o vor primi, pânã ce serviciul de distribuþie al hranei va fi reluat la cantinã. Diana MITRACHE
„Problema cu care ne confruntãm este lipsã de oameni, pe care nu îi gãsim pentru a-i þine la animale, cu carte de muncã, angajaþi. Ne descurcãm foarte greu, doar cu familia ºi nu suntem ajutaþi mai deloc nici din partea statului român. Subvenþiile sunt foarte, foarte mici, în comparaþie cu controalele la care suntem supuºi”, spune Nicu Oichia, cioban din Livadia. Primeºte 24 de lei, pe an, de la APIA, pentru o caprã ºi spune cã s-a împrumutat în bãnci, a fãcut un proiect european ºi are o fermã ca la carte, dar acum se gândeºte serios dacã mai poate sã þinã ritmul. Nu
cã nu ar avea unde sã vândã marfa, cã la Petroºani oamenii s-au învãþat sã vinã mai ales pentru laptele de caprã, dar ºi pentru carnea de ied, ori pentru brânzã, însã, greutãþile sunt prea multe ºi nu are cu cine sã lucreze. „Chiar vã spun sincer, de o lunã, am discutat cu familia, ca în perioada urmãtoare sã facem altã afacere ºi chiar sã vindem toate animalele ºi sã plecãm din þarã. Am 200 de capre ºi 30 de oi”, mai afirmã omul. A pornit cu 5 capre ºi a muncit enorm, în cei 20 de ani de când se ocupã cu aceastã afacere ºi acum a ajuns sã spunã
PNDL în judeþul Hunedoara – proiecte de peste 215 milioane de lei
P
roiectele din cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Localã din judeþul Hunedoara au o valoare de peste 215 milioane de lei. Este vorba de proiectele finanþate din 2015 ºi pânã în 2019. “La data prezentei sunt aprobate, în cadrul PNDL, alocaþii bugetare în perioada 2015-2019 în valoare totalã de 215.748.582,58 lei pentru realizarea a 80 de obiective de investiþii din judeþul Hunedoara. Obiectivele de investiþii care pot fi finanþate în cadrul Programului trebuie sã se încadreze în cel puþin unul din domeniile specifice prevãzute la alin 1, art. 7 din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 28/2013”, aratã Sevil Shhaideh,
vicepremierul României. Astfel, se pot face investiþii în sistemele de alimentare cu apã ºi staþiile de tratare a apei, sistemele de canalizare ºi staþii de epurare a apelor uzate, unitãþi de învãþãmânt preuniversitar, unitãþi sanitare ºi alte obiective de interes public. “Conform angajamentelor asumate de cãtre statul român în faþa Uniunii Europene sunt finanþate cu prioritate urmãtoarele obiective de investiþii: drumuri, poduri ºi podeþe, alimentare cu apã ºi canalizare, unitãþi
de învãþãmânt”, mai aratã ministrul Dezvoltãrii. Totodatã, în cadrul PNDL, în etapa a doua se va asigura finanþarea a 9500 de obiective de investiþii noi, din care 2500 de creºe ºi grãdiniþe, 2500 de unitãþi de învãþãmânt preuniversitar care necesitã efectuarea de lucrãri de realizare/extindere/reabi litare/modernizare/dota re în vederea obþinerii autorizaþiilor de funcþionare ºi pentru desfãºurarea în bune condiþii a procesului educaþional. Monika BACIU
cã nu mai poate. „Dupã 20 de ani tragem concluzia cã muncim cam în zadar. Nu e problemã cã nu am câºtiga, dar este foarte multã muncã ºi nu avem cu cine. De ani de zile suntem cei care muncim mult, dar suntem ajutaþi foarte puþin. Noi ne bazãm iarna pe subvenþiile de la stat, cu toate cã
ne vin foarte târziu. Ar trebui banii sã vinã iarna, când ne trebuie furaje la animale. Ei ne dau banii acum, primãvara, când deja noi am fãcut împrumuturi. Banca îþi dã dacã girezi cu casa ºi nu pot sã girez cu casa sã îmi iau porumb la capre ºi oi”, afirmã Nicolae Oichia. Ciobanul spune cã
Hunedoara are buget. PE PIERDERI onsiliul Judeþean C Hunedoara are buget. La finalul sãptãmânii trecute,
consilierii judeþeni au votat, în unanimitate, bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara pentru anul 2017. Cheltuielile previzionate pentru acest an sunt mai mari decât veniturile. „Se aprobã bugetul propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2017, stabilit în sumã de 239.293,78 mii lei la partea de venituri ºi în sumã de 269.440,90 mii lei la partea de cheltuieli, cu un deficit în sumã de 30.147,12 mii lei acoperit din excedentul anului precedent”, se aratã în proiectul de hotãrâre aprobat de aleºii judeþeni. Oficialii CJH aratã modul în care
activitatea ar fi extrem de rentabilã ºi a trãit foarte bine din creºterea animalelor, însã, fãrã ajutor la timp de la stat ºi fãrã oameni pe care sã se bazeze la lucru, nu se mai poate. „Clienþii erau reticenþi în anii trecuþi, dar încet, încet am reuºit sã ne facem foarte mulþi clienþi pe produsele de caprã, laptele ºi telemeaua care sunt foarte cãutate”. ªi în acest an va aduce carne de miel ºi ied pe piaþã, de Paºte ºi Nicu Oichia spune cã preþurile vor fi comparabile cu cele de anul trecut, dar cã nu crede cã anul viitor îl mai gãsim în boxa de la Piaþa centralã. Diana MITRACHE
a fost structurat bugetul ºi subliniazã cã nu se poate depãºi limita cheltuielilor. “Veniturile bugetului sunt structurate pe capitole ºi subcapitole, iar cheltuielile sunt structurate pe pãrþi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum ºi alineate ºi paragrafe, dupã caz. Bugetele astfel structurate se aprobã ºi pe secþiunea de funcþionare, respectiv dezvoltare. Cheltuielile prevãzute în capitole au destinaþie precisã ºi limitatã. Cheltuielile prevãzute în buget reprezintã limite maxime care nu pot fi depãºite. Angajarea ºi efectuarea cheltuielilor se prevãd în cadrul limitelor aprobate, iar modificãrile limitelor de cheltuieli se vor efectua în baza prevederilor legale”, aratã Mircea Bobora, preºedintele CJH. Bugetul judeþului Hunedoara nu prevede investiþii noi, ci unele care sunt în continuare. Totodatã a crescut partea cu cheltuielile salariale, acestea având un impact bugetar de circa 5%. Monika BACIU
4 Actualitate
Centrul de informare turisticã, 500 de vizitatori
C
entrul de informare turisticã de la Petroºani a avut anul trecut 500 de vizitatori. CNIPT Petroºani a fost înfiinþat printr-o hotãrâre a Consiliului
Local în anul 2012, în cadrul proiectului „Centrul Naþional de Informare ºi Promovare Turisticã în municipiul Petroºani”. Potrivit statisticii, 500 de persoane au fost anul trecut la centrul de informare.
A
proape 200 de vizite în perioada de varã
Deºi Valea Jiului este recunoscutã, în special, pentru sporturile de iarnã, la CNIPT au fost turiºti care au cerut informaþii ºi în perioada
verii. Astfel, balanþa turisticã a Petroºaniului este echilibratã atât în perioada de iarnã cât ºi în perioada de varã. “În cadrul activitãþii de informare turisticã, în cursul anului 2016 CNIPT Petroºani a avut un numãr de 500 vizitatori din diferite localitãþi ale României ºi diferite þãri ale Europei, aceºtia solicitând diferite informaþii turistice ºi nu numai”, aratã cei de la CNIPT. Cei care nu au venit la centru sau nu au sunat au aflat despre turismul din Petroºani ºi
Valea Jiului de pe pagina de internet a CNIPT. Pagina de internet a fost accesatã de 11.489 vizitatori unici. “Astfel pe site-ul CNIPT Petroºani au fost promovate, în anul 2016, 40 de evenimente diverse, ce au avut loc în Petroºani, alte localitãþi ale Vãii Jiului ºi în munþii Parâng, Retezat ºi Vâlcan. Pentru promovarea la nivel naþional au fost trimise la Autoritate Naþionalã pentru Turism un numãr de 18 evenimente dintre care au
fost selectate 7, acestea apãrând în Newsletter-ul ANT ºi pe site-ul www.newsturism.ro. De asemenea, pentru a îmbunãtãþi vizibilitatea CNIPT Petroºani ºi pentru a promova obiectivele turistice ºi frumuseþile din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, în luna noiembrie 2016 a fost creat un cont de Facebook: Cnipt Petroºani care are deja 1958 de prieteni ºi pe care, pe lângã poze ºi articole despre anumite obiective turistice, au fost promovate ºi 15 evenimente diverse”, mai aratã cei de la centru. Monika BACIU
Ciobanii se plâng cã nu gãsesc oameni sã îi ajute A
pornit de la 5 capre ºi acum are o turmã de aproape 250 de oi ºi capre cu care se mândreºte. Nicu Oichia este unul dintre cei care îºi desface marfa produsã în gospodãria din Livadia, la piaþa de la Petroºani, dar spune cã, în fiecare an e tot mai greu. ªi nu lipsa profitului îl sperie, ci legile care dau subvenþii incredibil de mici celor ce cresc capre ºi oi, dar ºi lipsa de ajutoare. A angajat zeci de muncitori, care sã îl ajute în gospodãrie, dar a rãmas mereu singur, cu cei 3 membri ai familiei sale, pentru cã ajutoarele s-au dovedit a fi inutile, sau au dat bir cu fugiþii, când au vãzut cât e de greu.
Cabana ºi terenul de Tichete sociale ºi pentru petrileni sociale: beneficiazã de un venit care au venituri sport de la Jieþ transferate Petrilenii minim garantat, persoanele cu mici beneficiazã de tichete handicap grav ºi accentuat care sociale cu ocazia sãrbãtorilor la Mina Livezeni nu realizeazã alte venituri decât Pascale. Consiliul Local al
C
abana ºi terenul de sport de la Jieþ, aflate în proprietatea Complexului Energetic Hunedoara au fost transferate la mina Livezeni.
Pânã sãptãmâna trecutã, acestea erau în patrimoniul Prestserv. Terenul urmeazã a fi reabilitat ºi redat în circuitul sportiv. “Am transferat cabana ºi terenul de sport de la Jieþ în subordinea minei Livezeni. Cei de la minã se vor ocupa de reabilitarea terenului de sport, astfel încât acesta sã poatã fi închiriat celor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 3 Aprilie 2017
care vor sã practice diferite sporturi. Astfel sporim ºi veniturile”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Terenul de sport se aflã într-o stare avansatã de degradare. Terenul stã sã se prãbuºeascã, asta dupã ce inundaþiile din vara anului 2015 au mãturat malul. Monika BACIU
oraºului Petrila a aprobat proiectul de hotãtâre care vizeazã acordarea unor beneficii sociale. “Aprobã acordarea unor beneficii sociale sub formã de tichete sociale în valoare de 50 lei persoanelor/familiilor singure cu probleme sociale din oraºul Petrila, în vederea achiziþionãrii unor alimente de bazã pentru prevenirea ºi combaterea sãrãciei ºi riscului de excluziune
socialã, cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale. Tichetele se vor acorda, în limita fondului aprobat prin bugetul local, persoanelor/familiilor care îndeplinesc urmãtoarele condiþii la data acordãrii beneficiilor
indemnizaþia de handicap ºi indemnizaþia lunarã de însoþitor pentru persoanele cu handicap grav”, aratã edilii. Distribuirea tichetelor sociale se va efectua de cãtre SPLAS Petrila numai beneficiarilor care depun cererea conform modelului prin hotãrâre de Consiliu Local, iar acestea vor fi distribuite pe baza actului de identitate ºi a semnãturii de primire în listele întocmite conform cererilor înregistrate. Monika BACIU
Sãracii primesc pachete cu mâncare de Paºte
H
rana caldã pe care o primesc în fiecare zi de la cantina socialã va fi sistatã pe perioada sãrbãtorilor de Paºte. Sãracii care mãnâncã la Petroºani vor primi mâncare rece, pe care sã ºi-o prepare, iar pachetele vor fi distribuite cu câteva zile înainte de sãrbãtori. „Vom distribui începând cu data de 12 aprilie ºi am primit lista cu alimentele pe care le vom da pentru
o porþie. Ei vor primi pentru o persoanã: 1 kg pâine albã, adicã douã bucãþi, o bucatã cozonac, brânzã
telemea 500 gr, pulpe de pui 4 bucãþi, un baton de salam, douã fire de cârnaþi, mazãre o cutie, 1 kg orez, 1 l ulei, ouã 10 bucãþi, o cutie de margarinã, brânzã topitã, pate de ficat ºi desert”, a declarat Cristina Mraz, director DPLAS, Petroºani. Sunt zeci de oameni care primesc hranã caldã la cantina socialã ºi acum, de Paºti vor fi nevoiþi sã îºi gãteascã mâncarea pe care o vor primi, pânã ce serviciul de distribuþie al hranei va fi reluat la cantinã. Diana MITRACHE
„Problema cu care ne confruntãm este lipsã de oameni, pe care nu îi gãsim pentru a-i þine la animale, cu carte de muncã, angajaþi. Ne descurcãm foarte greu, doar cu familia ºi nu suntem ajutaþi mai deloc nici din partea statului român. Subvenþiile sunt foarte, foarte mici, în comparaþie cu controalele la care suntem supuºi”, spune Nicu Oichia, cioban din Livadia. Primeºte 24 de lei, pe an, de la APIA, pentru o caprã ºi spune cã s-a împrumutat în bãnci, a fãcut un proiect european ºi are o fermã ca la carte, dar acum se gândeºte serios dacã mai poate sã þinã ritmul. Nu
cã nu ar avea unde sã vândã marfa, cã la Petroºani oamenii s-au învãþat sã vinã mai ales pentru laptele de caprã, dar ºi pentru carnea de ied, ori pentru brânzã, însã, greutãþile sunt prea multe ºi nu are cu cine sã lucreze. „Chiar vã spun sincer, de o lunã, am discutat cu familia, ca în perioada urmãtoare sã facem altã afacere ºi chiar sã vindem toate animalele ºi sã plecãm din þarã. Am 200 de capre ºi 30 de oi”, mai afirmã omul. A pornit cu 5 capre ºi a muncit enorm, în cei 20 de ani de când se ocupã cu aceastã afacere ºi acum a ajuns sã spunã
PNDL în judeþul Hunedoara – proiecte de peste 215 milioane de lei
P
roiectele din cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Localã din judeþul Hunedoara au o valoare de peste 215 milioane de lei. Este vorba de proiectele finanþate din 2015 ºi pânã în 2019. “La data prezentei sunt aprobate, în cadrul PNDL, alocaþii bugetare în perioada 2015-2019 în valoare totalã de 215.748.582,58 lei pentru realizarea a 80 de obiective de investiþii din judeþul Hunedoara. Obiectivele de investiþii care pot fi finanþate în cadrul Programului trebuie sã se încadreze în cel puþin unul din domeniile specifice prevãzute la alin 1, art. 7 din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 28/2013”, aratã Sevil Shhaideh,
vicepremierul României. Astfel, se pot face investiþii în sistemele de alimentare cu apã ºi staþiile de tratare a apei, sistemele de canalizare ºi staþii de epurare a apelor uzate, unitãþi de învãþãmânt preuniversitar, unitãþi sanitare ºi alte obiective de interes public. “Conform angajamentelor asumate de cãtre statul român în faþa Uniunii Europene sunt finanþate cu prioritate urmãtoarele obiective de investiþii: drumuri, poduri ºi podeþe, alimentare cu apã ºi canalizare, unitãþi
de învãþãmânt”, mai aratã ministrul Dezvoltãrii. Totodatã, în cadrul PNDL, în etapa a doua se va asigura finanþarea a 9500 de obiective de investiþii noi, din care 2500 de creºe ºi grãdiniþe, 2500 de unitãþi de învãþãmânt preuniversitar care necesitã efectuarea de lucrãri de realizare/extindere/reabi litare/modernizare/dota re în vederea obþinerii autorizaþiilor de funcþionare ºi pentru desfãºurarea în bune condiþii a procesului educaþional. Monika BACIU
cã nu mai poate. „Dupã 20 de ani tragem concluzia cã muncim cam în zadar. Nu e problemã cã nu am câºtiga, dar este foarte multã muncã ºi nu avem cu cine. De ani de zile suntem cei care muncim mult, dar suntem ajutaþi foarte puþin. Noi ne bazãm iarna pe subvenþiile de la stat, cu toate cã
ne vin foarte târziu. Ar trebui banii sã vinã iarna, când ne trebuie furaje la animale. Ei ne dau banii acum, primãvara, când deja noi am fãcut împrumuturi. Banca îþi dã dacã girezi cu casa ºi nu pot sã girez cu casa sã îmi iau porumb la capre ºi oi”, afirmã Nicolae Oichia. Ciobanul spune cã
Hunedoara are buget. PE PIERDERI onsiliul Judeþean C Hunedoara are buget. La finalul sãptãmânii trecute,
consilierii judeþeni au votat, în unanimitate, bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara pentru anul 2017. Cheltuielile previzionate pentru acest an sunt mai mari decât veniturile. „Se aprobã bugetul propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2017, stabilit în sumã de 239.293,78 mii lei la partea de venituri ºi în sumã de 269.440,90 mii lei la partea de cheltuieli, cu un deficit în sumã de 30.147,12 mii lei acoperit din excedentul anului precedent”, se aratã în proiectul de hotãrâre aprobat de aleºii judeþeni. Oficialii CJH aratã modul în care
activitatea ar fi extrem de rentabilã ºi a trãit foarte bine din creºterea animalelor, însã, fãrã ajutor la timp de la stat ºi fãrã oameni pe care sã se bazeze la lucru, nu se mai poate. „Clienþii erau reticenþi în anii trecuþi, dar încet, încet am reuºit sã ne facem foarte mulþi clienþi pe produsele de caprã, laptele ºi telemeaua care sunt foarte cãutate”. ªi în acest an va aduce carne de miel ºi ied pe piaþã, de Paºte ºi Nicu Oichia spune cã preþurile vor fi comparabile cu cele de anul trecut, dar cã nu crede cã anul viitor îl mai gãsim în boxa de la Piaþa centralã. Diana MITRACHE
a fost structurat bugetul ºi subliniazã cã nu se poate depãºi limita cheltuielilor. “Veniturile bugetului sunt structurate pe capitole ºi subcapitole, iar cheltuielile sunt structurate pe pãrþi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum ºi alineate ºi paragrafe, dupã caz. Bugetele astfel structurate se aprobã ºi pe secþiunea de funcþionare, respectiv dezvoltare. Cheltuielile prevãzute în capitole au destinaþie precisã ºi limitatã. Cheltuielile prevãzute în buget reprezintã limite maxime care nu pot fi depãºite. Angajarea ºi efectuarea cheltuielilor se prevãd în cadrul limitelor aprobate, iar modificãrile limitelor de cheltuieli se vor efectua în baza prevederilor legale”, aratã Mircea Bobora, preºedintele CJH. Bugetul judeþului Hunedoara nu prevede investiþii noi, ci unele care sunt în continuare. Totodatã a crescut partea cu cheltuielile salariale, acestea având un impact bugetar de circa 5%. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 3 Aprilie 2017
Incendiile de miriºti c u p r i n d c a s e l e u dat foc vegeA taþiei uscate, dar apoi au sunat la 112 cã le ard casele. Se întâmplã tot mai des ºi pompierii au fost, la finele sãptãmânii trecute, în alertã maximã, cu toate efective.
Abia au stins incendiul de la Brãdet, cã sâmbãtã la prânz au fost din nou sunaþi sã intervinã la un incendiu în apropierea zonei. „Iniþial, am fost sunaþi cã este un incendiu de miriºte, în zona Centrului de calcul al Universitãþii din Petroºani, unde sunt câteva case, dar apoi, când echipajele de pompieri au ajuns la faþa locului, au constatat cã focul s-a extins la casã”, spune coman-
dantul Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani, Adrian Avram. Mai mult, dupã ce s-au luptat cu flãcãrile la Petroºani, pompierii au fost nevoiþi sã stingã un alt incendiu în zona Valea Ungurului, la intrarea în Vulcan. „ªi aici, flãcãrile au ajuns la locuinþele oamenilor, dar au plecat tot de la incendierea miriºtilor, din cauzã cã nu au supravegheat focul”, a mai spus comandantul Adrian Avram. Legile spun cã orice foc ar trebui supravegheat, iar echipele de pompieri anunþate, prin serviciile administraþiei locale. Asta, însã, nu se întâmplã în realitate. „Cei care recurg la acest mod de curãþire al terenurilor, trebuie sã aibã permis
Raid al poliþiºtilor hunedoreni la domiciliile unor suspecþi de furturi oliþiºtii hunedoreni, sprijiniþi de lucrãtori din cadrul P Serviciului pentru Acþiuni Speciale
Hunedoara, au efectuat la sfârºitul sãptãmânii trecute 7 percheziþii domiciliare (pe raza localitãþilor Totia, Bãcia, Tîmpa, Simeria ºi Zam), la locuinþele unor persoane suspectate de implicare, sub diferite forme ºi participaþii, în infracþiunile de furt calificat comise de tânãrul din comuna Bãcia. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, în urma efectuãrii percheziþiilor, au fost identificate mai multe bunuri susceptibil a face obiec-
de lucru cu focul de la primãria pe raza cãreia îºi au domiciliul, trebuie sã respecte niºte reguli, dar, din pãcate, foarte puþini apeleazã la cadrul legal. Cei care sunt depistaþi sunt sancþionaþi conform legii”, a mai adãugat Adrian Avram. Permisul de lucru cu focul se elibereazã în baza unui Ordin privind normele generale de apãrare împotriva incendiilor ºi este valabil o singurã zi. Arderea gunoaielor, a resturilor menajere ºi a miriºtilor se face cu luarea mãsurilor ce se impun pentru limitarea propagãrii focului, asigurându-se supravegherea permanentã a flãcãrilor, pânã la stingerea definitivã a jarului. Nerespectarea
tul infracþiunilor de furt calificat, în valoare totalã de peste 12.000 lei, obiecte ce au fost ridicate pentru cercetãri. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii Poliþiei Oraºului Simeria a fost identificat un tânãr în vârstã de 20 de ani, din Simeria, despre care poliþiºtii au stabilit cã, împreunã cu un alt tânãr, în vârstã de 18 ani, din comuna Bãcia, a comis, în perioada 01-03.01.2017, o infracþiune de furt dintr-un imobil situat în comuna Bãcia. Faþã de tânãrul în vârstã de 20 de ani a fost dispusã mãsura preventivã a reþinerii pentru o perioadã de 24 ore, acesta urmând sã fie prezentat la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva pentru a se dispune mãsurile legale, în timp ce faþã de celãlalt tânãr, în vârstã de 18 ani, care a fost, de asemenea, reþinut de cãtre poliþiºti, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva a dispus mãsura controlului judiciar pentru 60 de zile. În acest caz, poliþiºtii vor continua cercetãrile, în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale ºi a recuperãrii prejudiciului.
acestor norme impune sancþiuni între 1.000 ºi 2.500 de lei.
I
ncendiu ºi la un laborator de preparare a cãrnii din Vulcan
În cursul nopþii, de sâmbãtã spre duminicã un apel la 112 anunþa un incendiu la acoperiºul unui laborator de preparare a cãrnii situat în municipiul Vulcan. “Ne-am deplasat la locul indicat douã echipaje cu autospeciale cu capacitate mãritã de la Detaºamentul Petroºani ºi Garda de intervenþie Lupeni. unde am constatat cã incendiul era
acoperiºul laboratorului cu o suprafaþã de 500 mp precum ºi instalaþia de afumare a cãrnii ºi a afectat mai multe magazii ºi anexe. Din fericire, nicio persoanã nu a fost rãnitã ºi nici nu a suferit intoxicaþii cu fum. Se presupune cã incendiul a fost generat de un scurtcircuit electric. Diana MITRACHE
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN În perioada 23.03.2017 – - ANUNÞ 01.04.2017, inclusiv, persoanele
Aducem la cunoºtinþa persoanelor interesate cã în ºedinþa Consiliului local al municipiului Vulcan din luna Mai se va dezbate urmãtorul proiect de hotãrâre care face obiectul Legii. Nr. 52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã:
1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului anual al municipiului Vulcan pentru finanþarea nerambursabilã a activitãþilor nonprofit de interes general pe anul 2017, în condiþiile Legii nr.350/2005 ºi a documentatiei pentru elaborarea si prezentarea propunerilor de proiecte finanþate din fondurile publice ale municipiului Vulcan privind sprijinirea Cultelor religioase . Iniþiator. Primarul Municipiului Vulcan.
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILA ÎN RATE!
generalizat la acoperiºul laboratorului cu o suprafaþã de câteva sute de metri pãtraþi ºi au chemat întãriri. Alte 4 echipe de pompieri ale Detaºamentului Petroºani au ajuns rapid la locul propagãrii incendiului ºi s-au alãturat colegilor care luptau cu flãcãrile”, a declarat Anemona Doda purtãtor de cuvânt Incendiul a distrus
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
fizice ºi asociaþiile legal constituite, interesate, vor putea depune în scris la sediul Primãriei Municipiului Vulcan, camera 18, propuneri , sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de hotãrâre de mai sus menþionat. Persoana din cadrul instituþiei noastre desemnatã ca fiind responsabilã pentru relaþia cu societatea civilã care va primi propunerile, sugestiile sau opiniile cu valoare de recomandare este d-ºoara jr. Sîrb Sorina. Anexãm prezentului anunþ proiectul sus menþionat ºi expunerea de motive a iniþiatorului din care rezultã necesitatea aprobãrii proiectului de hotãrâre mai sus indicat. Secretar, Jr. RODICA PETER
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 3 Aprilie 2017
Conferinþã româno-americanã, la Universitatea Petroºani Î n cadrul Conferinþei „Core Values of Social Work in the United States and Romania”, care a avut loc la Universitatea Petroºani, la sfârºitul sãptãmânii trecute, au fost discutate aspecte referitoare la importanþa codului etic al asistenþilor sociali în sustenabilitatea individului, grupurilor ºi a întregii comunitãþii, fiind reliefate pe baza unor discuþii interactive similitudinile ºi diferenþele valorilor ºi principiile etice din SUA ºi Romania. Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România (CNASR) sãrbãtoreºte, în luna martie a fiecãrui an, ”Zilele Asistenþei Sociale”. Anul acesta, sub egida temei stabilite de Federaþia Internaþionala a Asistenþilor Sociali (IFSW) – Promovarea sustenabilitãþii comunitãþii ºi a mediului, evenimentele organizate au urmãrit sã evidenþieze progresele realizate în domeniul asistenþei sociale, rolul asistentului social în contextul socio-economic actual ºi importanþa colaborãrii tuturor factorilor decizionali în crearea unei societãþi în care se
manifestã grija pentru fiecare membru al ei. În acest context, Sucursala Hunedoara a CNASR în parteneriat cu Universitatea din Petroºani – Departamentul de ªtiinþe Socio-Umane, cu
CNASR Sucursala Caraº Severin ºi cu CNASR Sucursala Gorj, în data de 29 martie 2017, în Amfiteatrul A5 a Universitãþii din Petroºani, a organizat Conferinþa Core Values of Social Work in the United States and Romania, în cadrul cãreia invitatã specialã a fost doamna asistent social Chelsea Lampen din Michigan, SUA. La aceastã conferinþã au participat 80 de persoane interesate de tematica abordatã: studenþi ai programului de studii Asistenþã Socialã, asistenþi sociali si alte categorii de persoane. Dupã secþiunea introductivã, care s-a axat pe promovarea acþiunilor derulate cu ocazia cele-
brãrii Zilelor Asistenþei Sociale la nivel mondial ºi european, prin intermediul filmului documentar promoþional Social Work Day 2017 realizat de Asociaþia Europeanã a ªcolilor de Asistenþã Socialã, au fost discutate aspecte referitoare la importanþa codului etic al asistenþilor sociali în sustenabilitatea individului, grupurilor ºi a întregii comunitãþii, fiind discutate pe baza unor discuþii interactive similitudinile ºi diferenþele valorilor ºi principiile etice din SUA ºi Romania.
În acelaºi context al ZAS 2017, vineri 31 martie 2017, Sucursala Hunedoara a CNASR a fost partenerã a Sucursalei Gorj CNASR în realizarea Conferinþei Promovarea sustenabilitãþii comunitãþii ºi a mediului organizatã de Sucursala Gorj CNASR, desfãºuratã în Tg. Jiu, în care a fost evidenþiatã importanþa acþiunilor asistenþiale sociale din judeþele Gorj ºi Hunedoara, asupra individului ºi asupra comunitãþii în general. Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România este autori-
tatea profesionalã în domeniu care reprezintã, apãrã ºi promoveazã drepturile ºi interesele membrilor la nivel local, naþional ºi internaþional, apãrã onoarea, libertatea ºi independenþa profesionalã a asistentului social în exercitarea profesiei, asigurã respectarea de cãtre asistenþii sociali a obligaþiilor care le revin faþã de beneficiari, instituþii ºi societate, în concordanþã cu normele deontologice ale profesiei. Preºedinte CNASR Hunedoara, Lector univ. dr. Felicia Andrioni
„Toporaº de mânã”, exponatul Maraton pentru promovarea lunii aprilie al Muzeului Civilizaþiei Universitãþii Petroºani Eduard Edelhauser, Paste. Am avut cu noi prorectorul Universitãþii studenþi de nota 10, Dacice ºi Romane Deva Universitãþii R eprezentanþii din Petroºani împreunã cu studenþi care au media 10 au participat la un maraton de promovare a instituþiei de învãþãmânt superior.
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 aprilie 2017, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii aprilie 2017 face parte din colecþia de arheologie a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, fiind vorba despre un aºa numit „toporaº de mânã”, una dintre cele mai vechi piese din patrimoniul instituþiei noastre. Sintagma „toporaº de mânã” se referã la o unealtã databilã în prima epocã a pietrei (Paleolitic) ºi desemneazã un utilaj litic confecþionat dintr-o aºchie de talie mare, cu margini tãioase, realizate prin retuºare. Piesa expusã în aceastã lunã provine din oraºul Simeria (jud. Hunedoara), fiind descoperitã la dreapta drumul european E68, pe terasã a doua a râului Mureº, aproape de confluenþa Streiului cu acesta.
Unealta face parte dintr-un lot de piese litice, pe lângã aceastã mai fiind identificate alte 4 unelte ºi 11 rebuturi (piese fragmentare). Toporaºul de mânã a fost datat de cãtre regretabilul cercetãtor Alexandru Pãunescu ca aparþinând Paleoliticului superior de început, mai exact perioadei aurignaciene (aproximativ 30.000 B.C). Aceastã descoperire ºi amplasarea locului pe o terasã înaltã a râului Mureº – o terasã cu mare vizibilitate asupra vãii acestuia ºi a Vãii Streiului – reprezintã dovada existenþei aici a unui sit paleolitic, cu un mare potenþial ºtiinþific. Secþia de Marketing ºi Relaþii cu Publicul
Aceºtia au prezentat oferta educaþionalã elevilor de clasa a XII-a. Peste 40 de licee din patru judeþe au fost vizitate de cei de la Universitatea din Petroºani. “Universitatea din Petroºani s-a prezentat în perioada 20-31 martie 2017 în faþa a peste 3000 de elevi de clasa a XII din judeþele Hunedoara, Gorj , Vâlcea ºi Alba La Novaci ºi Turceni profesorii care au prezentat oferta educaþionalã ºi-au încheiat prezentãrile în aplauzele elevilor”, a declarat
Petroºani. Încã 20 de licee sunt incluse în itinerariul celor de la Universitatea din Petroºani. „Mai avem de parcurs vreo 20 de licee pânã la
români ºi basarabeni”, a mai spus sursa citatã. Peste 1300 de locuri sunt disponibile la cele trei facultãþi din cadrul Universitãþii Petroºani. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 3 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
LA MULÞI ANI, CRISTIAN ÞOPESCU! Am aºteptat sã treacã niºte zile de la aniversarea inegalabilului comentator sportiv Cristian Þopescu, cel care a a împlinit 80 de ani pe 26 Martie. Am ales momentul de azi pentru urãri potrivindu-se cu
episodul dedicat stadionului „Jiul”. Cristian Þopescu face parte din acea categorie care nu a cãutat niciodatã scandalul ºi senzaþionalul. Echilibrul sãu, obiectivitatea cu care a tratat mereu subiectele sportului,
spontaneitatea sau gradul de culturã a fascinat dintotdeuna. A fost mereu un mentor pentru oricine ºi-ar fi dorit sã
cocheteze cu meseria de sportiv. Cristian Þopescu a fost în trei rânduri pe stadionul „Jiul, în 1986, împreunã cu Steaua ºi Cupa
Campionilor Europeni, în 1989 ºi în 2009. Mereu aplaudat ºi aclamat de cei prezenþi la stadion. Pagini din momentele de glorie, unice din istoria de 35 de ani a stadionului din petroºani. Momente la care ºi-a adus contribuþia din plin ºi Cristian Þopescu. Încã o datã, la mulþi ani, maestre!!!
DE COLECÞIE. SERIAL. 35 DE POVEªTI PENTRU UN STADION LA 35 DE ANI (1982-2017) / EPISODUL 8
CUPA CAMPIONILOR EUROPENI LA PETROªANI
mai 1986, stadionul ”Sanchez 7 Pizuan” din Sevilla, Spania. Dupã un meci dramatic de 00, încheiat dupã 120 minute în finala Cupei Campionilor Europeni – actuala Champions League –, Steaua Bucureºti învinge cu 2-0, la lovituri de departajare, (goluri Lãcãtuº ºi Balint) pe mult mai titrata FC Barcelona. A fost triumful unei generaþii alcãtuitã prin `84 de Florin Halagian, muncã pe care au continuat-o
alþii. A fost izbânda unei ”selecþionate” de jucãtori din þarã, adusã într-un mod inspirat la Steaua în acei ani. A fost momentul când Steaua a devenit echipa cu cei mai mulþi suporteri din þarã. ªi din fericire, momentul când Gigi Becali nu exista decât ca un cioban la oi ºi biºniþar de bilete la film...
S
teaua, lider în ”A”, Jiul în ”B” Sezonul 1985-86 a fost unul cu drumuri paralele pentru Steaua ºi Jiul. Înaintea finalei de la Sevilla, Steaua ocupa locul 1 în
primul eºalon, cu doar o înfrângere dupã 23 etape. Jiul tot locul 1, în seria a 3-a a Diviziei ”B”, la mare luptã cu FC Maramureº Baia Mare. A fost un final de sezon bun pentru ambele echipe, Steaua, campioana europeanã de la Sevilla, terminând pe primul loc ºi în campionat, Jiul, la fel în ”B”, revenind în prima divizie, acolo unde câteva luni mai târziu, va juca împotriva Stelei.
C
upa Campionilor la Petroºani!
Cristian Þopescu pe stadionul “Jiul” în 1986
Sâmbãtã, 21 iunie 1986, la Petroºani este programatã semifinala Cupei României, Jiul – Steaua. Interes enorm, Steaua aducea în Valea Jiului trofeul cucerit în urmã cu mai
bine de o lunã la Sevilla! Peste 20.000 de spectatori (!?) au fost prezenþi la eveniment, o galerie activã coordonatã de Toni Arjoca ºi-a fãcut datoria frenetic. Au fost la meci – desfãºurat pe o ploaie torenþialã – foste glorii a celor douã echipe, Adi Dodu, Foca, Bombo Ionescu, Anisia, Farkas II, Talpai (Jiul), C. Haidu, Hãlmãgeanu, Negrea (Steaua) într-o atmosferã emoþionantã, meciul fiind prezentat de la staþia de amplificare a stadionului – alãturi de amfitrionul local – de Cristian
Þopescu, reputatul comentator al acelor vremuri. Scorul final a fost de 2-1 pentru Steaua, dupã ce jiuliºtii au deschis scorul în minutul 10 prin Vancea, dupã o combinaþie Mulþescu – Gãman. Steaua a egalat în minutul 79 prin Radu II, din penalty, ca urmare al unui fault a lui Fl. Neagu asupra aceluiaºi Radu II. Dupã numai douã minute, Ilie Bãrbulescu a marcat cu un ºut splendid de la 20 m, aducând victoria Stelei. Au jucat echipele: Jiul: A. Toma – V. Popa, Merlã (Cr. Florescu), Fl. Neagu,
Ben. Popescu – Stana, Gãman, Mulþescu (Pachiþescu), I. Dosan – Vancea, Lasconi. Steaua: Stângaciu – Iovan, Bumbescu, Belodedici, Bãrbulescu – T. Stoica, Majearu (L. Bãlan), Balint, Bölöni – Lãcãtuº, Radu II. Remarcabil este faptul cã Jiul, abia venitã din Divizia ”B”, a fãcut faþã cu succes celei care pe 7 mai 1986 câºtigase trofeul suprem intercluburi, Cupa Campionilor Europeni, când astãzi se împlinesc exact 26 de ani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU