Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1328
Cronica Vãii Jiului Vineri, 28 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Încã o amânare a insolvenþei CEH
C
urtea de Apel Alba Iulia a amânat, din nou, dosarul în care se judecã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. 11 mai este noul termen avansat de instanþa de la Curtea de Apel Alba Iulia. La termenul trecut, douã cereri de intervenþie au fost depuse la dosar, una din partea Armour Security în sprijinul cererii CEH, ºi a doua cerere de intervenþie a fost depusã de
Compact Security. Cei din urmã au solicitat instanþei constatarea nulitãþii cererii. Tribunalul Hunedoara a respins cererea de intrare în insolvenþã a CEH, iar apelul se judecã la instanþa superioarã. Complexul Energetic Hunedoara încearcã sã intre în insolvenþã din anul 2016. De douã ori a fost deschisã procedura insolvenþei ºi tot de douã ori a fost anulatã prin decizii ale instanþei, asta deºi situaþia financiarã a societãþii este gravã.
D’ale funcþionarilor publici
Stimulaþi pentru cã ºi-au îndeplinit din sarcinile de serviciu
30%
ª
i-a îndeplinit 30% din obligaþii, a depus acþiune în instanþã ºi a câºtigat procesul prin care trebuie sã primeascã peste 26.000 de lei. Este vorba de Cornel Ragea, ºeful Serviciului Urmãrire, Încasare Monika BACIU ºi Executare Silitã Impozite ºi Taxe Locale. >>> PAGINA A 5-A
Guvernul a aprobat ajutorul de stat pentru închiderea minelor de la CEH
G
uvernul a aprobat ajutorul de stat pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea. Joi, în timp ce Consiliul de Administraþie era întrunit la Bucureºti, Guvernul a aprobat proiectul de hotãrâre privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara - S.A. pentru anul 2017. Secretarul de stat în Ministerul Energiei,
Doru Viºan, a declarat cã se va þine cont de protocolul semnat cu sindicatele. “Proiectul de hotãrâre de Guvern face referire la anul acesta, la sumele necesare pentru anul acesta. Protocolul se va respecta. Vom notifica Consiliul Concurenþei în acest sens, am ºi discutat cã vom modifica memorandumul, cu Comisia Europeanã pentru termenele asumate, 2018 Lupeniul ºi 2027 închiderea”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Ajutorul de stat se acordã în baza deciziei 787 din
2010 a Uniunii Europene. “Ajutorul de stat în sumã totalã de 198.830 mii lei pentru anul 2017, suportat integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7719/final, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 127/1 din 21 aprilie 2017 astfel: a) pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, ajutorul de stat în sumã de 132.226 mii lei se va acorda sub forma unui grant
direct, pentru o cantitate maximã livratã de 290.800 tone ºi o putere calorificã minimã de 3.200 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 130,27 lei. b) pentru unitãþile intrate în proces de închidere definitivã se acordã ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excepþionale în sumã de 66.604 mii lei, cheltuieli care nu sunt legate de producþia curentã”, aratã proiectul
adoptat de Guvern. Ministerul Energiei monitorizeazã nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþul cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe state. Nerespectarea de cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A. a condiþiilor prevãzute prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2016) 7719/final, va conduce la restituirea la bugetul de stat a ajutorului acordat în mod necuvenit, în termen de 6 luni de la încheierea anului carbonifer pentru care s-a finanþat respectivul ajutor de stat. Monika BACIU
2 Actualitate
Cum am ajuns sã þinem cu condamnaþii ca Mircia Muntean? fost lansat un site prin care se strâng semnãturi, un soi de A petiþie on-line pentru cei care l-au votat pe Mircia Muntean sã devinã primar, ca sã fie lãsat sã îºi termine mandatul. În
Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Aprilie 2017
numele celor 9.027 de oameni din Deva care i-au dat girul, iniþiatorii spun cã Mircia Muntean ar trebui sã fie arestat abia în 2020, iar sociologii vin cu explicaþia plauzibilã. Practic, întrebarea este dacã mandatul de execuþie trebuie sã vinã imediat dupã cel de primar ºi se mai pune problema fireascã: cum s-a ajuns ca mentalitatea colectivã sã scoatã astfel de idei? „Condamnãrile, unii le spun politice, alþii justificate legal, penal, nu mai impresioneazã. Din contrã, oamenii au ajuns la un anumit tip de saturaþie, iar o condamnare este privitã ca o trecere prin deºert, pentru orice fel de om politic. Întrebarea care se pune este cã, dacã aceastã petiþie ar avea rezultat favorabil ºi Mircia Muntean ºi-ar duce mandatul pânã la
capãt, ce ar face dupã ce ar termina mandatul legal? Ar începe mandatul de arestare?”, explicã prof. Valentin Fulger, sociolog la Universitatea din Petroºani. Români din mai multe oraºe ale þãrii, dar ºi din Anglia, Germania, Finlanda ºi Danemarca sunt de pãrere cã s-a fãcut o mare nedreptate prin încarcerarea acestui om ºi chiar presa din Deva ar fi reacþionat, în parte, pãrtinitor acestei idei. Totuºi, sociologii spun cã asta vine dintr-un soi de neîncredere în ceea ce se petrece în aceastã þarã ºi cã reacþia este
absolut fireascã, într-o democraþie în care fiecare e liber sã îºi spunã pãrerea, dar nimeni nu e mai presus de lege. „Mie îmi place sã cred cã, trãim într-un stat de drept în care, indiferent cine suntem, sau ce poziþie ocupãm, ori cum ne numim, trebuie sã ne supunem primului articol din Constituþie, care spune cã nimeni nu e mai presus de lege! Este o aberaþie ce se întâmplã, dar oamenii sunt gata sã semneze tot soiul de petiþii: pentru familia tradiþionalã, pentru mariajele deschise. Prima tentaþie este sã spui cã e o mentalitate
Mai bine de 25 de ani de puºcãrie pentru ucidere a douã surori
O
vidiu Dãnuþ Drîngã a fost învinuit de omor calificat ºi va sta dupã gratii 25 de ani ºi opt luni. Sentinþa nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu apel. Dubla crimã a îngrozit Þara Haþegului ºi a avut loc la începutul anului 2016, iar suspectul a fost prins la scurt timp. Ovidiu Dãnuþ Drîngã (28 de ani) a intrat în toiul nopþii peste cele douã bãtrâne þintuite la pat ºi le-a bãtut cu sãlbãticie. Procurorii au stabilit cã a tãbãrât pe femei cu pumnii ºi picioarele pânã când nu au mai rãsuflat, ca mai apoi sã fure economiile victimelor, adicã 10.000 lei. ”În noaptea de 19/20 ianuarie 2016, pe fondul unor probleme de naturã financiarã existente la sfârºitul anului 2015, cunoscând
faptul cã victimele L. Elena ºi L. Augustina erau infirme, având grad de handicap neuromotor accentuat, dar ºi din faptul cã acestea deþin sume mari de bani în locuinþa lor, provenind din pensii, inculpatul Ovidiu Drîngã Dãnuþ a luat decizia de a pãtrunde în locuinþa acestora ºi de a sustrage bani pentru a-ºi achita datoriile ºi pentru a cumpãra cadouri concubinei sale, de ziua ei de naºtere din data de 20 ianuarie, respectiv un inel de logodnã pentru cã intenþiona sã se cãsãtoreascã cu
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
aberantã, dar face parte din normalitate ºi nu cred cã este pur româneascã. Oamenii sunt liberi ºi pânã la urmã e bine cã se întâmplã asta, cã ne aratã cã existã mai multe curente de gândire în societate”, a mai adãugat sociologul Valentin Fulger. Mircia Muntean a fost încarcerat luni dupã-masã la Penitenciarul din Bârcea Mare, dupã ce a fost condamnat în dosarul" Alcoolul la volan". Mulþi condamnãm astfel de situaþii, dar nimic nu s-a
schimbat de 2000 de ani. împotriva corupþiei ºi? „De 2000 de ani se Se va întâmpla ceva? vorbeºte în Bisericã Mai trebuie sã mai despre precepte treacã timp”, a conchis religioase, cã nu trebuie profesorul de sociologie. Diana sã minþi, sã furi ºi totuºi MITRACHE acest lucru are loc. Puºcãriile TRADUCÃTOR sunt pline, sãlile de AUTORIZAT tribunal sunt Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ pline, deci Petroºani, Telefon 0728890014 cinstea ºi corectitudinea se predicã de 2000 de ani, la fel cum noi luptãm de 15 ani cu DNA
ea”, se precizeazã în dosarul instrumentat de procurori. Drîngã a fost trimis în judecatã în luna aprilie 2016 ºi dupã un an de zile de proces, magistraþii Tribunalului Hunedoara l-au condamnat la 24 de ani închisoare ºi 5 ani interzicerea unor drepturi. Judecãtorii au adãugat un spor de 1 an ºi 8 luni, urmând ca inculpatul sã execute pedeapsa rezultantã de 25 ani ºi 8 luni închisoare. Atât el cât ºi procurorii pot face apel la sentinþa instanþei de fond. Maximilian GÂNJU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Aprilie 2017
CEH ºi Primãria Petroºani cu “sula’n coaste”
T
ermocentrala Paroºeni riscã sã nu mai furnizeze agent termic abonaþilor din municipiul Petroºani. Edilii din localitate au comandat un studiu care sã arate care sunt variantele optime pentru încãlzirea locuinþelor. Documentul a fost prezentat în cadrul ºedinþei de Consiliu Local, iar la discuþii a fost prezent ºi directorul termocentralei Paroºeni, Eduard Schmidt. “Problema este cã distanþa între Petroºani ºi Paroºeni este de 18 km, iar conducta este supradimensionatã, vorbesc de conducta magistralã care este veche, avarii apar aproape tot timpul ºi existã o sincopã în alimentarea cu energie termicã a populaþiei din municipiul Petroºani în momentul în care apare o avarie. Pe de altã parte, toatã lumea spune cã e mai ieftin la sistemul centralizat. Da, este mai ieftin la sistemul centralizat decât la gaz pentru cã existã aceastã subvenþie pe care noi o plãtim doar la 10-15% dintre consumatori ºi dacã nu am mai da subvenþia pe gigacalorie, cu siguranþã, încãlzirea în acest moment pe sistem centralizat nu ar fi mai ieftinã decât încãlzirea pe gaz metan sau pe alte surse de încãlzire. În toamna anului trecut, noi ne-am luat angajamentul pentru a relua furnizarea agentului termic. Complexul Energetic ne-a pus “sula’n coaste” cã nu mai furnizeazã agent termic din cauza datoriilor, ºi Primãria nu avea nicio datorie, ºi ne-am luat un angajament cã vom plãti 70% din încasãri. Din pãcate, nu s-a putut sã se încaseze, fiind un grad de încasare de doar 50%, deci din 2000 de apartamente, au plãtit doar 1000 ºi au ºi dânºii dreptate, au furnizat un serviciu, pe care nu îl pot recupera ca bani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primarul a subliniat cã varianta propusã de cei care au întocmit studiul este realizare a cinci centrale de cartier care sã funcþioneze pe gaz metan. “Studiul spune cã cea mai bunã soluþie în acest moment ar fi cinci centrale de cartier pe gaz metan, care sã alimenteze apartamentele, dar acolo e o condiþie care spune cã ar trebui sã creascã abonaþii minim 5000, de la 2000. dacã stãm sã facem ºi alte calcule economice vedem cã noi nu ne-am amortiza investiþia decât în 20-25 de ani, iar apoi va trebui sã le schimbãm pentru cã vin alte norme de mediu ºi de rentabilitate. Noi suntem
în situaþia în care am rãmas singurii din Valea Jiului care am rãmas fideli acestui sistem, ºi nu am greºit, însã nici nu putem sã fim un fel de experiment ºi sã stãm cu sufletul la gurã dacã primim sau nu primim cãldurã, tocmai de aceea am introdus ºi acest sistem alternativ în ºcoli cu reþele pe gaz metan care poate fi chiar mai ieftin decât încãlzirea centralizatã pentru cã avem posibilitatea sã oprim cãldura pe timpul nopþii sau în weekend. La sistemul centralizat nu este posibil cã sunt niºte pierderi”, a mai spus primarul. De cealaltã parte, directorul termocentralei Paroºeni, Eduard Schmidt, a precizat cã sezonul acesta nu au fost probleme în privinþa termoficãrii. “Am fãcut toate eforturile necesare ºi mãrturie stã ultima iarnã în care cred cã nu aþi avut plângeri legate de serviciul pe care noi l-am prestat. S-a pornit greu din cauza datoriilor istorice din urmã, dar nici pentru iarnã aceasta nu s-a plãtit contravaloarea a ceea am prestat. Orice altã soluþie implicã bani, iar dacã la noi s-a gãsit înþelegere ºi am zis cã mai pãsuim nu ºtiu dacã la gaz se va gãsi aceeaºi înþelegere. Dacã nu plãtim ni se taie gazul. ºi nouã ni s-a pus “sula’n coaste” ºi stãm mereu cu ea acolo ºi o simþim. Soluþia utilizãrii termocentralei Paroºeni este utilizarea combustibilului care îl extragem de aici de la noi, din Valea Jiului. Îl folosim ºi pentru a ne încãlzi ºi pentru a produce energie electricã. Toatã lumea considerã acest produs (energia ter-
micã –n.r.) un produs rezidual. Nu este aºa. Iarna aceasta am funcþionat mai mult decât 50% cu CAF-ul, care furnizeazã numai energie termicã”, a spus directorul termocentralei Paroºeni, Eduard Schmidt. Realizarea celor cinci centrale de cartier ar costa în jur de 20 de milioane de euro, iar pentru acest proiect sunt disponibile fonduri europene. “Aþi funcþionat cu CAF-ul datoritã nouã cã altfel vã trimiteau acasã, cã curent nu mai dãdeaþi. Dacã noi nu eram, nu mai porneaþi nici CAF-ul ºi stãteaþi acasã. Acest studiu sã o soluþie cu realizarea celor 5 centrale de cartier pe gaz, dar nu înseamnã cã noi luãm aceastã decizie. Noi trebuie sã cântãrim foarte bine dacã mergem pe o soluþie localã. 80% din cetãþenii municipiului Petroºani merg pe centrale pe gaz de apartament, deci ca sã facem noi aceastã investiþie cu 5 centrale costã vreo 20 de milioane de euro. Nu avem de unde, dar studiul aminteºte ºi de încãlzirea pe sistem centralizat, dar asta e decizia Consiliului Local. Vã spun de ce nu au amintit de dvs (CEH), pentru cã ei au analizat la rece, din punct de vedere sentimental nu îi intereseazã. Eu am vrut un studiu pentru a avea o imagine corectã ºi sã luãm o decizie în cunoºtinþã de cauzã. Sunt sãtul de “vom vedea, vom face”. De trei ani
de zile toatã lumea mã minte ºi am rãmas de cãruþã. Asta este situaþia în acest moment. Noi am investit în sistemul local de distribuþie, în punctele termice, am pus gigacalorimetre am rãmas ca proºtii ºi stãm aºa… primim cãldurã, nu primim. Iar sã rãmânem la decizia factorului politic? Eu cred cã nu mai putem. Eu am o responsabilitate faþã de cetãþenii oraºului ºi trebuie sã gândesc împreunã cu Consiliul Local lucrurile ºi sã le spunem oamenilor în faþã”, a replicat primarul municipiului Petroºani. Reprezentanþii termocentralei Paroºeni cer achitarea facturilor de cãtre abonaþii cãrora li se furnizeazã agent termic. “Pentru a elimina decizia factorului politic, dacã se plãteºte serviciul, norma cã se ºi presteazã. Nu ºtiu de unde acest curent cã o sã ne închidem. La momentul când s-a dat drumul la termoficare eram în insolvenþã ºi societatea dumneavoastrã era în insolvenþã. Eu sunt aici sã vã informez cã uzina Paroºeni va avea viaþã lungã ºi va funcþiona. Dacã cineva va garantã cã iarna viitoare se va achitat cantitatea de gigacalorie care va fi comandatã se va furniza agent termic”, a mai spus directorul termocentralei Paroºeni, care totodatã a subliniat cã reabilitarea magistralei de termoficare ar costa doar 8 milioane de euro, ºi nu 20 de milioane de euro, precum montarea de centrale de cartier pe gaz metan.
S
ubvenþia – sâmburele discriminãrii
Subvenþia acordatã de Consiliul Local pentru agentul termic este discriminatorie, considerã primarul municipiului Petroºani. Astfel, agentul termic este mai ieftin decât gazul metan.
“Nu mai vreau sã ajungem în situaþia aruncatului pisicii în curtea unuia sau a altuia. Cred cã niciunul dintre colegii mei nu mai vrea aceastã situaþie. Este mai ieftinã (termoficarean.r.) pentru cã noi plãtim o subvenþie ºi discriminãm 80% din populaþie pentru 20% din populaþie, care de fapt e 10% (abonaþii serviciului de termoficare care plãtesc facturile –n.r.). eu nu mai vreau ca populaþia sã treacã prin ce am trecut iarna trecutã. Mai bine le spun din luna mai care e situaþia, ºi ne încãlzim cu altceva”, a mai spus Iacob Ridzi. Edilul este contrazis de oficialii termocentralei Paroºeni, care apreciazã cã gigacaloria produsã în sistem centralizat este mai ieftinã decât gazul. “Din calculele noastre, energia furnizatã de noi este mai ieftinã decât cele provenite din alte surse. Suntem o opþiune viabilã care poate furniza necesarul de energie termicã atât pentru iarnã viitoare, cât ºi pentru mulþi ani înainte. care va fi soluþia adoptatã de dumneavoastrã nu ne aparþine. Eu sunt aici sã fac lobby pentru serviciul nostru. soluþia este sã le oferim locuitorilor serviciile pentru care am fost fãcuþi. în anii ’80 termocentrala Paroºeni a fost fãcutã pentru a oferi acest serviciu întregii Vãi a Jiului. Vulcanul nu mai dã decât la instituþiile publice, Lupeniul vrea sã îºi taie magistralele cã nu se mai încadreazã în peisaj...”, a mai spus Eduard Schmidt. Urmeazã ca pe viitor, Consiliul Local sã decidã care variantã o adoptã, cea a menþinerii sistemului centralizat de termoficare sau realizarea unor centrale de cartier pe gaz metan. La cea din urmã variantã sunt necesare 20 de milioane de euro ºi cel puþin 5000 de abonaþi. O altã condiþie importantã este achitarea facturilor, în ambele situaþii. Monika BACIU
4 Actualitate
Sindicatul Muntele, în ring cu Petre Nica
D’ALE FUNCÞIONARILOR PUBLICI
Stimulaþi pentru cã ºi-au îndeplinit din sarcinile de serviciu
plecat din sindicate ºi a ajuns director, iar în timpul în care a fost lider al minerilor a organizat o serie de A manifestãri fãrã rezultate. Acum, când liderii care l-au succedat au reuºit sã amâne închiderea minelor, Petre Nica, are senzaþia cã el ar fi încercat mult mai multe ºi, în presa localã a ieºit cu declaraþii care i-au
30%
scandalizat pe ortacii sãi. Unii chiar spun cã face asta, cã a rãmas fãrã funcþia de director adjunct al CEH.
U
n sindicat acuzã
Sindicatul Muntele îl acuzã pe Petre Nica, director general adjunct, de fariseism ºi ipocrizie. Cu subînþeles, sindicaliºtii îl acuzã pe fostul preºedinte al Sindicatului Muntele de faptul cã el a fost unul dintre cei care ºi-au dat acordul pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea. Acum s-a conturat o nouã variantã prin care cele douã exploatãri miniere sã funcþioneze cu producþia pânã la finele anului 2018, iar închiderea efectivã sã aibã loc în anul 2027. Oricum, sindicaliºtii au remis presei un comunicat din care redãm în continuare:
“Sindicatul Muntele nu înþelege fariseismul ºi ipocrizia unora care, dupã ce au fost rãsplãtiþi cu funcþii în administraþia CEH-ului, pentru a-ºi da acceptul tacit pentru închiderea rapidã a minelor Lupeni ºi Lonea în varianta tehnocratã (Mina Lupeni ar fi urmat sã se închidã în septembrie 2017) se aratã acum profund deranjaþi de încheierea convenþiei din data de 24.04.2017 dintre Ministerul Energiei, pe de o parte, ºi Confederaþia Meridian ºi Sindicatul Muntele pe de altã parte. Aceastã convenþie a anulat aplicarea variantei tehnocrate privind viitorul CEHului ºi va permite funcþionarea celor douã exploatãri miniere încã o bunã bucatã de timp.
Venim în atenþia oamenilor din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara cu precizarea cã nu vom intra într-o polemicã cu aceste persoane, Sindicatul Muntele având alte prioritãþi ºi obiective legate de funcþionarea CEH în continuare”, aratã cei de la Sindicatul Muntele.
asta, tocmai pentru cã nu am vrut sã-mi dau acordul pentru închiderea a douã mine. Nu exista nici un plan concret ºi niciun proiect concret care sã garanteze viitorul celorlalte”, a declarat Petre Nica, fostul preºedinte al Sindicatului Muntele.”
A
C
tenþie, Nica s-a trezit!
În presa localã, Petre Nica susþine cã nu înþelege ce au reuºit sindicaliºtii ºi afirmã cã este surprins neplãcut, mizând pe apartenenþa politicã a celor de la Muntele. „Este extrem de seacã informaþia. Avem experienþa protocoalelor din trecut care nu au fost respectate. Darius Câmpean nu este strãin de acest lucru. Am fost un susþinãtor al variantei cu trei mine ºi trei grupuri energetice. La acel moment nu am fost susþinut, poate chiar de cei care acum au agreat totul fãrã explicaþii. Am fãcut parte din grupul de lucru care se îndrepta spre aceastã variantã, însã m-am retras, întrucât nu am fost de acord sã semnez ºi am ºi anunþat, iar colegii mei au ºtiut
e spune Ministerul?
Potrivit ministerului, sindicatele nu au avut nicio putere decizionalã la momentul la care s-a stabilit în cadrul comitetului de coordonare a activitãþii miniere faptul cã douã unitãþi miniere din cadrul CEH ar trebui sã îºi înceteze activitatea. “Subliniem faptul cã decizia de închidere a celor douã mine a fost ºi este o decizie strategicã, asumatã atât de Ministerul Economiei în cadrul politicilor sale, cât ºi de instituþiile statului implicate: Consiliul Concurenþei, Ministerul Finanþelor Publice, reprezentanta României la Comisia Europeanã, Comisia Interministerialã în domeniul Ajutoarelor de Stat, un acord al sindicatelor nefiind necesar ºi nici prevãzut de legislaþia în
ª materie de ajutor de stat pentru cuprinderea celor douã mine în Programul de închidere a minelor necompetitive”, aratã ministerul Energiei. La fiecare dintre întâlnirile de la Bucureºþi au fost prezenþi ºi reprezentanþii sindicatelor.
C
are pe care...
Lupta între sindicaliºti a dezbinat mereu minerii, iar aceºtia au fost singurii care au pierdut crezând în unii sau alþii, dupã cum au fost informaþi, sau nu. Cert este cã acum, fostul lider al minerilor Petre Nica, plecat în conducerea CEH, deºi îndeplineºte condiþiile de pensie, la fel ca mulþi alþii, încearcã din nou sã discrediteze micile reuºite ale foºtilor sãi colegi de la Muntele. Diana MITRACHE Monika BACIU
SNIM trebuie sã depunã decontul pentru a beneficia de ajutorul de stat A
jutorul de stat pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a fost publicat în Monitorul Oficial. Pentru a intra în posesia banilor, cei de la SNIM trebuie sã depunã decontul aferent primelor luni ale acestui an.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Aprilie 2017
“Trebuie sã depunem decontul la Minister pentru a putea trage banii aferenþi primelor luni ale anului 2017”, au spus reprezentanþi ai SNIMVJ. Proiectul prevede peste 44 de milioane de lei ca subvenþie pentru huila energeticã ºi 39 de milioane pentru cheltuielile excepþionale. “Se aprobã acordarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii
minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A. pentru anul 2017, potrivit Deciziei 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive. Ajutorul de stat în sumã totalã de 84.554 mii lei pentru anul 2017, suportat integral de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2015) 8066/final, modificatã prin adresa Comisiei Europene nr.COMP/CD/MD/jbl*20 16/125983 din 20.12.2016, astfel:
pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, ajutorul de stat, în sumã de 44.646 mii lei, se va acorda sub forma unui grant direct, pentru o cantitate maximã livratã de 236.000 tone ºi o putere calorificã minimã de 3.462 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 54,64 lei. Pentru unitãþile intrate în proces de închidere definitivã se acordã ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excepþionale în sumã de 39.908 mii lei, cheltuieli care nu sunt legate de producþia curentã”, aratã proiectul
de act normativ. Obiectivul ajutorului îl constituie facilitarea închiderii unitãþilor de producþie Paroºeni ºi Uricani. Pentru fiecare dintre aceste unitãþi de producþie care urmeazã sã fie închise, au fost întocmite planuri pentru încetarea activitãþii care conþin datele exacte la care va înceta activitatea de exploatare. Ministerul Energiei monitorizeazã nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe state. Monika BACIU
i-a îndeplinit 30% din obligaþii, a depus acþiune în instanþã ºi a câºtigat procesul prin care trebuie sã primeascã peste 26.000 de lei. Este vorba de Cornel Ragea, ºeful Serviciului Urmãrire, Încasare ºi Executare Silitã Impozite ºi Taxe Locale.
Angajatul serviciului s-a judecat cu administraþia localã pentru fondul de stimulente ºi a obþinut, în instanþã, obligarea primãriei de a-i plãti acele sume. Hotãrârea Curþii de Apel Alba Iulia este definitivã. Realizarea fondului de stimulente la nivelul administraþiei locale de la Petroºani a nãscut discuþii aprinse în cadrul Consiliului Local al municipiului Petroºani. “Eu aº vrea pe articolul 1 sã fac un amendament de modificare ca sã scrie ca în hotãrâre, nu sã zicã suma pentru cã acest OUG 92/2003 vorbeºte despre un fond de stimulente nu personal, ci un fond care se constituie la nivelul întregului personal care se ocupã de colectarea taxelor. Aº vrea sã nu fie în sumã de, ci sã se scrie „conform OUG 92/2003”. Nu aº vrea sã se plaseze în curtea mea aceastã sumã de bani, 26.000 lei, ci sã se facã acel fond de stimulente cum zice legea, chiar dacã ea a fost abrogatã, dar prin decizia Curþii de Apel Alba s-a obþinut o sentinþã definitivã pentru domnul Ragea ºi sã se dea din acel fond de stimulente suma care îi revine ºi apoi decideþi de ce întâmplã cu restul de bani. Suma de 26.000 de lei îi revine exclusiv domnului Ragea”, a spus Dorina Niþã, consilier local ALDE. Numai unul a câºtigat procesul. 11 nu. Numai Cornel Ragea a câºtigat procesul cu sentinþã defavorabilã. Altor 11 angajaþi ai aceluiaºi serviciu le-a fost respinsã, la instanþa de fond solicitarea. Aceºtia mai au varianta apelului. “Amendamentul dumneavoastrã nu este legal.
Nu se poate adopta aceastã hotãrâre fãrã sã se treacã o sumã. Trebuie trecutã aceastã sumã. Dumneavoastrã (Consiliul Local-n.r.) nu aveþi nicio rãspundere, existã referate întocmite de ºeful serviciului cu sume, cu încasãri în care ºi-a asumat aceste calcule. Aveþi rãspundere doar dacã nu aprobaþi aceastã sumã. Toate referatele sunt aprobate de domnul primar. Suma de 26.000 îi revine exclusiv domnului Ragea pentru cã numai dumnealui a câºtigat procesul. Restul
permisiv”, a mai spus Dorina Nitã. În replicã, secretarul primãriei a rãspuns cã “nu era imperativã, dar dacã citiþi sentinþa celor 11 care au pierdut e exact pe dos. În faþa Curþii de Conturi acel text nu valoreazã nici cât o ceapã degeratã. Am avut sentinþã ºi am pierdut printr-un control al Curþii de Conturi. Suma asta este 9 mai 2009 – 31 decembrie 2010. Începând cu 1 ianuarie 2011 a trebuit sã includem stimulentele în salariul de bazã. Dacã
veþi vota nu e nicio problemã, eu, ca ordonator principal de credite trebuie sã pun în aplicare o sentinþã”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Mai mult decât atât, consilierul local, Ioan Rus a subliniat cã este o anomalie faptul cã unui angajat trebuie sã i se plãteascã stimulente pentru cã ºi-a îndeplinit sarcinile de serviciu în proporþie de 30%. “Încasarea stimulentului era aceea de a face venituri suplimentare bugetului,
de 11 persoane au sentinþe defavorabile. Au iniþiat procedurã prealabilã cã se vor prevala de sentinþa obþinutã de domnul Ragea ºi dacã vor câºtiga le vom da ºi lor”, a spus secretarul Primãriei Petroºani, juristul Adrian Negoe.
înmulþiþi suma cu 7 ani ºi vine Curtea de Conturi ºi zice sã îi dãm înapoi...”.
adicã nedepistate. În a-ºi face datoria ºi a încasa la buget 30% din obligaþiile care îi revin municipiului este o anomalie, dar dacã judecãtorul a constatat cã asta este realitatea noi nu avem decât sã ne supunem. Sã îþi faci în proporþie de 30% datoria de serviciu ºi sã vii sã ceri stimulente de 5 miliarde (lei vechi-n.r.) este interpretabil”, a spus consilierul local PSD, Ioan Rus. Cornel Mãricel Ragea a solicitat obligarea primarului municipiului Petroºani, în calitate de ordonator principal de credite, de a propune Consiliului Local
L
ege contestatã
ªi textul legii a nãscut controverse. În timp ce unul dintre consilierii locali susþine cã textul legii era imperativ, juriºtii susþin contrariul ºi invocã o decizie a Curþii de Conturi. “Eu din ce am citit era un lucru imperativ sã constituim acel fond la acea datã. Eu am un rãspuns de la un subsecretar de stat, unde spune “vã precizãm cã textul aliniatului 4, al articolului 227 din OUG 92/2003 privind Codul de Procedurã Fiscalã a avut un text imperativ ºi nu unul permisiv, ceea ce conducea la obligativitatea constituirii fondului de stimulente începând cu data de 7.09.2006, intratã în vigoare prin OUG 35/2006 (...)”. A fost un text imperativ ºi nu unul
E
ntuziasmul funcþionarilor publici, stimulat
De cealaltã parte, consilierul local ALDE, Mihai Barbu a ridicat o altã problemã. “Cu ce entuziasm o sã mai încaseze cei de acolo, care o sã fie exceptaþi de la prime, creanþele fiscale în viitor?”, a întrebat consilierul Mihai Barbu. Sarcina de serviciu este invocatã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care susþine cã angajaþii sunt plãtiþi pentru a-ºi îndeplini sarcinile de serviciu. “Este o sarcinã de serviciu ºi aceastã chestiune de stimulare implicã mult mai multe lucruri. Nu înseamnã cã trebuie sã stea la ghiºeu ºi sã aºtepte sã vinã sã încaseze. Conform fiºei postului, trebuie sã îºi facã treaba. Nu are legãturã cu aceste stimulente cã îºi fac treaba sau nu. Cã pot sã îºi facã mai bine, e altceva! E o hotãrâre. Dacã dumneavoastrã veþi vota sau nu
al municipiului Petroºani, aprobarea constituirii fondului pentru acordarea stimulentelor prevãzute de art. 227 din OG 92/2003. “Prin sentinþa nr. 1867/CA/2014 Tribunalul Hunedoara a respins acþiunea formulatã de reclamant, însã recursul declarat de acesta a fost admis prin decizia civilã nr. 2470/2015 de cãtre Curtea de Apel Alba Iulia, care a dispus casarea hotãrârii ºi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanþa de fond. În rejudecare, prin sentinþa civilã 444/CA/2016, Tribunalul Hunedoara a admis în parte acþiunea obligând primarul municipiului Petroºani sã propunã Consiliului Local al municipiului Petroºani aprobarea constituirii fondului de stimulente, sã aprobe plata acestora începând cu luna mai 2009 ºi pânã la data de 31.12.2010, precum ºi sã includã stimulentele în salariile de bazã, în conformitate cu prevederile art. 14 din legea nr. 285/2010 ºi plata acestora începând cu data de 01.01.2011. împotriva acestei sentinþe s-a formulat recurs de cãtre primãria municipiului Petroºani, care a fost însã respins prin decizia civilã nr. 1857/2016 definitivã ºi irevocabilã a Curþii de Apel Alba Iulia”, aratã documentul Primãriei Petroºani. Tribunalul Hunedoara a
dat câºtig de cauzã angajatului serviciului, iar Curtea de Apel Alba Iulia a menþinut sentinþa. ”Obligã Primarul municipiului Petroºani sã propunã Consiliului Local al municipiului Petroºani aprobarea constituirii fondului pentru stimulente sã aprobe stimulentele prevãzute de articolul 227 din OG 92/2003 ºi plata acestora începând cu luna mai 2009 ºi pânã la data de 31.12.2010., sã aprobe includerea stimulentelor în salariile de bazã în conformitate cu prev. art.14 din Legea nr.285/2010 ºi plata acestora începând cu data de 1.01.2011 ºi sã aprobe actualizarea sumelor conform indicelui de inflaþiei de la data scadentei lunare pânã la data plãþii efective ºi plata acestora inclusiv dobânda legalã aferentã începând cu luna mai 2009 pânã la data plãþii efective. Obligã Consiliul Local Petroºani sã aprobe constituirea fondului pentru acordarea stimulentelor. Obligã Municipiul Petroºani sã constituite fondul pentru acordarea de stimulente ºi sã plãteascã stimulentele propuse ºi aprobate”, aratã soluþia Tribunalului Hunedoara. Astfel, a fost necesarã constituirea fondului de stimulente în valoare de 26.885 lei. Monika BACIU
4 Actualitate
Sindicatul Muntele, în ring cu Petre Nica
D’ALE FUNCÞIONARILOR PUBLICI
Stimulaþi pentru cã ºi-au îndeplinit din sarcinile de serviciu
plecat din sindicate ºi a ajuns director, iar în timpul în care a fost lider al minerilor a organizat o serie de A manifestãri fãrã rezultate. Acum, când liderii care l-au succedat au reuºit sã amâne închiderea minelor, Petre Nica, are senzaþia cã el ar fi încercat mult mai multe ºi, în presa localã a ieºit cu declaraþii care i-au
30%
scandalizat pe ortacii sãi. Unii chiar spun cã face asta, cã a rãmas fãrã funcþia de director adjunct al CEH.
U
n sindicat acuzã
Sindicatul Muntele îl acuzã pe Petre Nica, director general adjunct, de fariseism ºi ipocrizie. Cu subînþeles, sindicaliºtii îl acuzã pe fostul preºedinte al Sindicatului Muntele de faptul cã el a fost unul dintre cei care ºi-au dat acordul pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea. Acum s-a conturat o nouã variantã prin care cele douã exploatãri miniere sã funcþioneze cu producþia pânã la finele anului 2018, iar închiderea efectivã sã aibã loc în anul 2027. Oricum, sindicaliºtii au remis presei un comunicat din care redãm în continuare:
“Sindicatul Muntele nu înþelege fariseismul ºi ipocrizia unora care, dupã ce au fost rãsplãtiþi cu funcþii în administraþia CEH-ului, pentru a-ºi da acceptul tacit pentru închiderea rapidã a minelor Lupeni ºi Lonea în varianta tehnocratã (Mina Lupeni ar fi urmat sã se închidã în septembrie 2017) se aratã acum profund deranjaþi de încheierea convenþiei din data de 24.04.2017 dintre Ministerul Energiei, pe de o parte, ºi Confederaþia Meridian ºi Sindicatul Muntele pe de altã parte. Aceastã convenþie a anulat aplicarea variantei tehnocrate privind viitorul CEHului ºi va permite funcþionarea celor douã exploatãri miniere încã o bunã bucatã de timp.
Venim în atenþia oamenilor din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara cu precizarea cã nu vom intra într-o polemicã cu aceste persoane, Sindicatul Muntele având alte prioritãþi ºi obiective legate de funcþionarea CEH în continuare”, aratã cei de la Sindicatul Muntele.
asta, tocmai pentru cã nu am vrut sã-mi dau acordul pentru închiderea a douã mine. Nu exista nici un plan concret ºi niciun proiect concret care sã garanteze viitorul celorlalte”, a declarat Petre Nica, fostul preºedinte al Sindicatului Muntele.”
A
C
tenþie, Nica s-a trezit!
În presa localã, Petre Nica susþine cã nu înþelege ce au reuºit sindicaliºtii ºi afirmã cã este surprins neplãcut, mizând pe apartenenþa politicã a celor de la Muntele. „Este extrem de seacã informaþia. Avem experienþa protocoalelor din trecut care nu au fost respectate. Darius Câmpean nu este strãin de acest lucru. Am fost un susþinãtor al variantei cu trei mine ºi trei grupuri energetice. La acel moment nu am fost susþinut, poate chiar de cei care acum au agreat totul fãrã explicaþii. Am fãcut parte din grupul de lucru care se îndrepta spre aceastã variantã, însã m-am retras, întrucât nu am fost de acord sã semnez ºi am ºi anunþat, iar colegii mei au ºtiut
e spune Ministerul?
Potrivit ministerului, sindicatele nu au avut nicio putere decizionalã la momentul la care s-a stabilit în cadrul comitetului de coordonare a activitãþii miniere faptul cã douã unitãþi miniere din cadrul CEH ar trebui sã îºi înceteze activitatea. “Subliniem faptul cã decizia de închidere a celor douã mine a fost ºi este o decizie strategicã, asumatã atât de Ministerul Economiei în cadrul politicilor sale, cât ºi de instituþiile statului implicate: Consiliul Concurenþei, Ministerul Finanþelor Publice, reprezentanta României la Comisia Europeanã, Comisia Interministerialã în domeniul Ajutoarelor de Stat, un acord al sindicatelor nefiind necesar ºi nici prevãzut de legislaþia în
ª materie de ajutor de stat pentru cuprinderea celor douã mine în Programul de închidere a minelor necompetitive”, aratã ministerul Energiei. La fiecare dintre întâlnirile de la Bucureºþi au fost prezenþi ºi reprezentanþii sindicatelor.
C
are pe care...
Lupta între sindicaliºti a dezbinat mereu minerii, iar aceºtia au fost singurii care au pierdut crezând în unii sau alþii, dupã cum au fost informaþi, sau nu. Cert este cã acum, fostul lider al minerilor Petre Nica, plecat în conducerea CEH, deºi îndeplineºte condiþiile de pensie, la fel ca mulþi alþii, încearcã din nou sã discrediteze micile reuºite ale foºtilor sãi colegi de la Muntele. Diana MITRACHE Monika BACIU
SNIM trebuie sã depunã decontul pentru a beneficia de ajutorul de stat A
jutorul de stat pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a fost publicat în Monitorul Oficial. Pentru a intra în posesia banilor, cei de la SNIM trebuie sã depunã decontul aferent primelor luni ale acestui an.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Aprilie 2017
“Trebuie sã depunem decontul la Minister pentru a putea trage banii aferenþi primelor luni ale anului 2017”, au spus reprezentanþi ai SNIMVJ. Proiectul prevede peste 44 de milioane de lei ca subvenþie pentru huila energeticã ºi 39 de milioane pentru cheltuielile excepþionale. “Se aprobã acordarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii
minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A. pentru anul 2017, potrivit Deciziei 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive. Ajutorul de stat în sumã totalã de 84.554 mii lei pentru anul 2017, suportat integral de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2015) 8066/final, modificatã prin adresa Comisiei Europene nr.COMP/CD/MD/jbl*20 16/125983 din 20.12.2016, astfel:
pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, ajutorul de stat, în sumã de 44.646 mii lei, se va acorda sub forma unui grant direct, pentru o cantitate maximã livratã de 236.000 tone ºi o putere calorificã minimã de 3.462 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 54,64 lei. Pentru unitãþile intrate în proces de închidere definitivã se acordã ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excepþionale în sumã de 39.908 mii lei, cheltuieli care nu sunt legate de producþia curentã”, aratã proiectul
de act normativ. Obiectivul ajutorului îl constituie facilitarea închiderii unitãþilor de producþie Paroºeni ºi Uricani. Pentru fiecare dintre aceste unitãþi de producþie care urmeazã sã fie închise, au fost întocmite planuri pentru încetarea activitãþii care conþin datele exacte la care va înceta activitatea de exploatare. Ministerul Energiei monitorizeazã nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe state. Monika BACIU
i-a îndeplinit 30% din obligaþii, a depus acþiune în instanþã ºi a câºtigat procesul prin care trebuie sã primeascã peste 26.000 de lei. Este vorba de Cornel Ragea, ºeful Serviciului Urmãrire, Încasare ºi Executare Silitã Impozite ºi Taxe Locale.
Angajatul serviciului s-a judecat cu administraþia localã pentru fondul de stimulente ºi a obþinut, în instanþã, obligarea primãriei de a-i plãti acele sume. Hotãrârea Curþii de Apel Alba Iulia este definitivã. Realizarea fondului de stimulente la nivelul administraþiei locale de la Petroºani a nãscut discuþii aprinse în cadrul Consiliului Local al municipiului Petroºani. “Eu aº vrea pe articolul 1 sã fac un amendament de modificare ca sã scrie ca în hotãrâre, nu sã zicã suma pentru cã acest OUG 92/2003 vorbeºte despre un fond de stimulente nu personal, ci un fond care se constituie la nivelul întregului personal care se ocupã de colectarea taxelor. Aº vrea sã nu fie în sumã de, ci sã se scrie „conform OUG 92/2003”. Nu aº vrea sã se plaseze în curtea mea aceastã sumã de bani, 26.000 lei, ci sã se facã acel fond de stimulente cum zice legea, chiar dacã ea a fost abrogatã, dar prin decizia Curþii de Apel Alba s-a obþinut o sentinþã definitivã pentru domnul Ragea ºi sã se dea din acel fond de stimulente suma care îi revine ºi apoi decideþi de ce întâmplã cu restul de bani. Suma de 26.000 de lei îi revine exclusiv domnului Ragea”, a spus Dorina Niþã, consilier local ALDE. Numai unul a câºtigat procesul. 11 nu. Numai Cornel Ragea a câºtigat procesul cu sentinþã defavorabilã. Altor 11 angajaþi ai aceluiaºi serviciu le-a fost respinsã, la instanþa de fond solicitarea. Aceºtia mai au varianta apelului. “Amendamentul dumneavoastrã nu este legal.
Nu se poate adopta aceastã hotãrâre fãrã sã se treacã o sumã. Trebuie trecutã aceastã sumã. Dumneavoastrã (Consiliul Local-n.r.) nu aveþi nicio rãspundere, existã referate întocmite de ºeful serviciului cu sume, cu încasãri în care ºi-a asumat aceste calcule. Aveþi rãspundere doar dacã nu aprobaþi aceastã sumã. Toate referatele sunt aprobate de domnul primar. Suma de 26.000 îi revine exclusiv domnului Ragea pentru cã numai dumnealui a câºtigat procesul. Restul
permisiv”, a mai spus Dorina Nitã. În replicã, secretarul primãriei a rãspuns cã “nu era imperativã, dar dacã citiþi sentinþa celor 11 care au pierdut e exact pe dos. În faþa Curþii de Conturi acel text nu valoreazã nici cât o ceapã degeratã. Am avut sentinþã ºi am pierdut printr-un control al Curþii de Conturi. Suma asta este 9 mai 2009 – 31 decembrie 2010. Începând cu 1 ianuarie 2011 a trebuit sã includem stimulentele în salariul de bazã. Dacã
veþi vota nu e nicio problemã, eu, ca ordonator principal de credite trebuie sã pun în aplicare o sentinþã”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Mai mult decât atât, consilierul local, Ioan Rus a subliniat cã este o anomalie faptul cã unui angajat trebuie sã i se plãteascã stimulente pentru cã ºi-a îndeplinit sarcinile de serviciu în proporþie de 30%. “Încasarea stimulentului era aceea de a face venituri suplimentare bugetului,
de 11 persoane au sentinþe defavorabile. Au iniþiat procedurã prealabilã cã se vor prevala de sentinþa obþinutã de domnul Ragea ºi dacã vor câºtiga le vom da ºi lor”, a spus secretarul Primãriei Petroºani, juristul Adrian Negoe.
înmulþiþi suma cu 7 ani ºi vine Curtea de Conturi ºi zice sã îi dãm înapoi...”.
adicã nedepistate. În a-ºi face datoria ºi a încasa la buget 30% din obligaþiile care îi revin municipiului este o anomalie, dar dacã judecãtorul a constatat cã asta este realitatea noi nu avem decât sã ne supunem. Sã îþi faci în proporþie de 30% datoria de serviciu ºi sã vii sã ceri stimulente de 5 miliarde (lei vechi-n.r.) este interpretabil”, a spus consilierul local PSD, Ioan Rus. Cornel Mãricel Ragea a solicitat obligarea primarului municipiului Petroºani, în calitate de ordonator principal de credite, de a propune Consiliului Local
L
ege contestatã
ªi textul legii a nãscut controverse. În timp ce unul dintre consilierii locali susþine cã textul legii era imperativ, juriºtii susþin contrariul ºi invocã o decizie a Curþii de Conturi. “Eu din ce am citit era un lucru imperativ sã constituim acel fond la acea datã. Eu am un rãspuns de la un subsecretar de stat, unde spune “vã precizãm cã textul aliniatului 4, al articolului 227 din OUG 92/2003 privind Codul de Procedurã Fiscalã a avut un text imperativ ºi nu unul permisiv, ceea ce conducea la obligativitatea constituirii fondului de stimulente începând cu data de 7.09.2006, intratã în vigoare prin OUG 35/2006 (...)”. A fost un text imperativ ºi nu unul
E
ntuziasmul funcþionarilor publici, stimulat
De cealaltã parte, consilierul local ALDE, Mihai Barbu a ridicat o altã problemã. “Cu ce entuziasm o sã mai încaseze cei de acolo, care o sã fie exceptaþi de la prime, creanþele fiscale în viitor?”, a întrebat consilierul Mihai Barbu. Sarcina de serviciu este invocatã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care susþine cã angajaþii sunt plãtiþi pentru a-ºi îndeplini sarcinile de serviciu. “Este o sarcinã de serviciu ºi aceastã chestiune de stimulare implicã mult mai multe lucruri. Nu înseamnã cã trebuie sã stea la ghiºeu ºi sã aºtepte sã vinã sã încaseze. Conform fiºei postului, trebuie sã îºi facã treaba. Nu are legãturã cu aceste stimulente cã îºi fac treaba sau nu. Cã pot sã îºi facã mai bine, e altceva! E o hotãrâre. Dacã dumneavoastrã veþi vota sau nu
al municipiului Petroºani, aprobarea constituirii fondului pentru acordarea stimulentelor prevãzute de art. 227 din OG 92/2003. “Prin sentinþa nr. 1867/CA/2014 Tribunalul Hunedoara a respins acþiunea formulatã de reclamant, însã recursul declarat de acesta a fost admis prin decizia civilã nr. 2470/2015 de cãtre Curtea de Apel Alba Iulia, care a dispus casarea hotãrârii ºi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanþa de fond. În rejudecare, prin sentinþa civilã 444/CA/2016, Tribunalul Hunedoara a admis în parte acþiunea obligând primarul municipiului Petroºani sã propunã Consiliului Local al municipiului Petroºani aprobarea constituirii fondului de stimulente, sã aprobe plata acestora începând cu luna mai 2009 ºi pânã la data de 31.12.2010, precum ºi sã includã stimulentele în salariile de bazã, în conformitate cu prevederile art. 14 din legea nr. 285/2010 ºi plata acestora începând cu data de 01.01.2011. împotriva acestei sentinþe s-a formulat recurs de cãtre primãria municipiului Petroºani, care a fost însã respins prin decizia civilã nr. 1857/2016 definitivã ºi irevocabilã a Curþii de Apel Alba Iulia”, aratã documentul Primãriei Petroºani. Tribunalul Hunedoara a
dat câºtig de cauzã angajatului serviciului, iar Curtea de Apel Alba Iulia a menþinut sentinþa. ”Obligã Primarul municipiului Petroºani sã propunã Consiliului Local al municipiului Petroºani aprobarea constituirii fondului pentru stimulente sã aprobe stimulentele prevãzute de articolul 227 din OG 92/2003 ºi plata acestora începând cu luna mai 2009 ºi pânã la data de 31.12.2010., sã aprobe includerea stimulentelor în salariile de bazã în conformitate cu prev. art.14 din Legea nr.285/2010 ºi plata acestora începând cu data de 1.01.2011 ºi sã aprobe actualizarea sumelor conform indicelui de inflaþiei de la data scadentei lunare pânã la data plãþii efective ºi plata acestora inclusiv dobânda legalã aferentã începând cu luna mai 2009 pânã la data plãþii efective. Obligã Consiliul Local Petroºani sã aprobe constituirea fondului pentru acordarea stimulentelor. Obligã Municipiul Petroºani sã constituite fondul pentru acordarea de stimulente ºi sã plãteascã stimulentele propuse ºi aprobate”, aratã soluþia Tribunalului Hunedoara. Astfel, a fost necesarã constituirea fondului de stimulente în valoare de 26.885 lei. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Aprilie 2017
Poliþiºti cercetaþi disciplinar pentru purtare abuzivã
I
ncidentul ar fi avut loc într-o zonã retrasã a Lupeniului, unde minorul ar fi fost dus de doi poliþiºti ºi agresat. IPJ Hunedoara îi cerceteazã disciplinar pe cei doi angajaþi. ªi Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani a înregistrat un dosar penal în cauzã. Minorul în vârstã de 16 ani, din Lupeni, ar fi fost luat cãtre cei doi poliþiºti, pe motiv cã a spart un magazin.
Adolescentul spune cã angajaþii Poliþiei Lupeni l-au dus în zona Agrement din municipiu, l-au agresat ºi forþat sã dea o declaraþie în timp ce era înregistrat cu un telefon mobil.
”M-au dus la Agrement, mi-au dat trei palme, un picior ºi au scos telefonul. Apoi mi-au zis sã spun cã Daniel Cãldãraru (n.r. unchiul) m-a pus sã sparg ºi sã fur, cã altfel mã bat mai rãu. Au
scos telefonul ºi au zis sã spun aºa, cã nu-mi mai fac nimic ºi mã duc acasã. În timp ce mã filmau, eu aºa am spus. Erau doi poliþiºti, unul mai înalt ºi unul blond”, a declarat minorul. Adolescentul a
povestit pãþania prin care ar fi trecut iar rudele lui s-au dus la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani ºi au depus o plângere împotriva poliþiºtilor. ”Dosarul este înregistrat la noi sub numãrul 1981/P/2017, în ceea ce priveºte infracþiunea de purtare abuzivã. Pedeapsa pentru aceastã infracþiune este cuprinsã între 1 ºi 6 luni, dacã este vorba doar de expresii jignitoare. Dacã se uzeazã de ameninþãri ºi violenþe, pedeapsa se majoreazã cu o treime”,
a declarat procurorul Darius Roman, purtãtorul de cuvânt al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. ªi IPJ Hunedoara a demarat o cercetare în acest caz pentru a stabili dacã poliþiºtii se fac vinovaþi de acuzaþiile care li se aduc. ”Conducerea Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara, prin Biroul Control Intern, a dispus verificãri interne de naturã disciplinarã, cu privire la aspectele sesizate”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
Persoane bãnuite de furt de Acþiune de sterilizare derulatã de douã asociaþii telefoane mobile depistate de ouã asociaþii care se ocupã de salvarea animalelor poliþiºtii hunedoreni D fãrã stãpân, Bobitza's Ark Hunedoara ºi Dog Rescue oliþiºtii din cadrul Poliþiei au demarat o campanie campanie de sterilizare gratuitã a P Municipiului Hunedoara, cãþeilor ºi pisicilor fãrã stãpân ºi a celor cu stãpâni nevoiaºi cu sprijinul Serviciului de din zona municipiului Hunedoara.
Acþiunea este programatã sã se deruleze astãzi-vineri ºi mâine la Hãºdat, în fosta unitate militarã de pe drumul Silvaºului, unde funcþioneazã un adãpost privat. ”Planul nostru este sã sterilizãm cat mai multe animãluþe, cel puþin 170. De aceea vom avea nevoie de voluntari care sã ajute la faþa locului. Aºadar vã aºteptãm sã vã implicaþi într-o acþiune care va ajuta multe animãluþe amãrâte. Dat fiind faptul cã
aceastã campanie de sterilizare este de un real ajutor pentru reducerea numãrului de animãluþe nedorite de pe strãzile Hunedoarei as îndrãzni sã fac un apel, de data aceasta cãtre oamenii cu posi-
bilitãþi financiare, sperând cã îºi vor îndrepta generozitatea ºi spre acest proiect,”, spun reprezentanþii celor douã asociaþii care organizeazã acþiunea. Maximilian GÂNJU
Investigaþii Criminale ºi Serviciului Operaþiuni Speciale Hunedoara, au identificat miercuri un bãrbat de 49 de ani, din municipiul Vulcan, bãnuit de comiterea infracþiunii de furt. În data de 25 .04.2017, bãrbatul ar fi sustras din buzunarul unei femei, care se afla la cumpãrãturi într-un supermarket, din municipiul Hunedoara, un telefon mobil. Bãrbatul a fost reþinut pentru 24 ore în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã, din cadrul Poliþiei municipiului Deva, iar în data de 27.04.2017 acesta va fi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara cu propunere de luare a mãsurii controlului judiciar. Poliþiºtii din cadrul Biroului de
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Investigaþii Criminale Hunedoara continuã cercetãrile, în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale a bãrbatului. De asemenea, în data de 26.04.2017, poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani, au identificat doi minori de 14, respectiv 15 ani, din municipiul Lupeni, care în data de 19.03.2017, ar fi intrat, prin forþarea unei ferestre, în interiorul unei locuinþe, din municipiul Petroºani, de unde au sustras un telefon mobil în valoare de 1.000 lei. Cei doi minori sunt cercetaþi în stare de libertate pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 28 Aprilie 2017
Trei simpozioane pentru elevi ºi studenþi încep azi la Petroºani U niversitatea din Petroºani aduce specialiºti în mai multe domenii ºi, la finele acestei sãptãmâni, sunt aºteptaþi în acest centru de învãþãmânt superior profesori universitari din centre de prestigiu, studenþi, dar ºi elevi. Sunt trei direcþii abordate, iar vineri, de la ora 9,30, are loc deschiderea oficialã în Aula Universitãþii.
„Toate cele trei simpozioane studenþeºti sunt ale celor 3 facultãþi din cadrul Universitãþii. E primul an în care reuºim sã ne reunim sub aceeaºi egidã. La 9,30 are loc deschiderea în Aulã ºi sunt aºteptaþi peste 300 de studenþi din þarã ºi din Petroºani, pentru a participa la aceste simpozioane. Unul poartã numele „Geoecologia” ºi este cel mai vechi, cel de al doilea „Studenþi, ºtiinþã, societate”, iar cel de al
treilea „Zilele tehnicii studenþeºti”. Dorim sã aducem mai aproape studenþii ºi profesorii. Chiar dacã lucrãrile sunt elaborate de studenþi, sunt coordonate de cadre didactice ºi urmãrim sã intre în competiþie cu studenþi ai altor universitãþi, astfel încât ºi studenþii noºtri sã meargã la alte universitãþi, cât mai des, în schimb de experienþã”, spune prof. Univ dr. habil.ing. dr.ec. Eduard Edelhauser, Prorector Management Universitar Universitatea din Petroºani. Geoecologia este cel mai vechi simpozion ce are loc la Petroºani, ajuns la ediþia cu numãrul XV, iar profesorii de aici spun cã, de aceastã datã, au atras ºi elevii de liceu. „Avem bucuria ca ºi în acest an, numãrul participanþilor sã fie chiar mai mare decât în ediþiile precedente. Musafirii noºtri provin din cele mai importante 7 centre
universitare din þara noastrã, care gestioneazã domenii ºi specializãri înrudite cu cele de la Facultatea de mine. În premierã, pentru cã ºi secþiunea preuniversitarã se aflã la cea de a III-a ediþie, avem participanþi liceeni din Bucureºti ºi Hunedoara ”, a precizat ºi prof univ Csaba Lorinþ, profesor de geologie. Geoecologia este un domeniu de actualitate, iar despre astfel de probleme se va discuta la simpozionul geologilor ºi ecologiºtilor de la Petroºani. „Acest simpozion este un liant pentru comunitatea noastrã. Este centrat pe activitatea studenþilor, dar am invitat ºi secþiunea preuniversitarã, potenþialii noºtri viitori studenþi, care ar putea fi atraºi de specializãrile facultãþii noastre ºi reprezentanþi ai mediului de afaceri”, a afirmat ºi prof univ dr. Ing. habil Andreea Ionicã, decan al
Facultãþii de Mine. Dupã festivitatea de deschidere a simpozioanelor, încep prelegerile , urmând ca la final sã fie oferite premii tuturor participanþilor care vor prezenta lucrãri legate de geoecologie, turism, ingineria mediului, a valorificãrii deºeurilor, ingineria civilãtopografiei- cadastrului, ingineria economicã, ingineriei ºi managementului calitãþii, ingineriei miniere ºi ingineriei securitãþii în industrie. Diana MITRACHE
Istoricul festivalului "Fii star în þara ta"
F
estivalul ,, Fii star în þara ta ” a luat fiinþã în anul 2014. Monica Þugulea, 11 ani, din Vulcan, este o interpretã de excepþie a muzicii populare, care de mai bine de patru ani, cucereºte þarã ºi chiar strãinãtatea – Franþa, Germania, Elveþia -, obþinând premii I ºi mari trofee ale concursurilor ºi festivalurilor la care a participat. Ea a fost cea care ºi-a inspirat tatãl sã se „înhame” la plãcuta povarã a organizãrii unui festival naþional – „Fii star în þara ta”, care a ajuns la a IV-a ediþie ºi a început sã ridice probleme de… notorie-
tate. Dovadã este numãrul participanþilor, care a crescut nebãnuit de mult de la o ediþie la alta. Cãtãlin Þugulea a legat de-a lungul timpului prietenii cu nume mari din lumea artisticã, o dovadã în acest sens a fost aducerea la Petroºani, la Hotel Palace, a apreciatei trupe IRIS. În deschiderea concertului de la Petroºani a evoluat chiar Monica Þugulea alãturi de Eva & Cornel Bot ºi Tudorel Sima. „Am fost inspirat de fiica mea ºi acum am ajuns la a IV-a ediþie a acestui festival. Nu a fost uºor, pentru cã în general un festival implicã foarte multã muncã pe paliere diferite, nu doar cele artistice, ci ºi de promovare, de susþinere, juriu de specialitate, chestiuni adminis-
trative etc. Am reuºit - ramanad încã multe de învãþat - ºi, de la o ediþie la alta, Festivalul „Fii star în þara ta” a crescut. Festivalul nu are limitã de vârstã. În concurs au fost ºi sunt concurenþi cu vârste cuprinse între 6 ºi 53 de ani" iniþiatorul ºi directorul Festivalului "Fii star în þara ta". Ediþia a IV-a Festivalul ,,FII STAR ÎN ÞARA TA" -2017 se va desfãºura la sfârºitul acestei sãptãmâni, 28-30 aprilie 2017, la Clubul IMAX, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara. În concurs s-au înscris 211 participanþi din 15 judeþe. Ediþia din acest an a festivalului de la Vulcan, Valea Jiului, are mai multe secþiuni pe categorii de vârstã: -secþiunea muzicã folcloricã ºi popularã; -secþiunea muzicã instrumentalã; – secþiunea muzicã uºoarã; – secþiunea de ansambluri folclorice ºi duete; -secþiunea de dans folcloric ºi modern; -secþiunea de muzicã folk; - secþiunea teatru. Festivalul va fi deschis, vineri, 28 aprilie, ora 12,00, de o paradã a participanþilor, a susþinãtorilor ºi a societãþii civile.
300.000 de lei pentru catedralã C
onsiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat alocarea sumei de 300.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor la Catedrala Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul din localitate. Preotul paroh, Gabriel Bulf, a solicitat sprijin financiar de peste 400 de mii de lei, însã Consiliul Local a aprobat alocarea a 300.000 lei. “Prin cererea (…) înregistratã la Primãria municipiului Petroºani, preotul paroh Bulf Ion Gabriel de la Parohia Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul din municipiul Petroºani, solicitã acordarea unui sprijin financiar pentru continuarea lucrãrilor de investiþii la catedrala Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, respectiv suprastructura de la cota 0 la cota +6,10”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre prin care se propune alocarea sumei de 300.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor. Proiectul de hotãrâre a trecut fãrã probleme, numai consilierul local Dorina Nitã a cerut ca ºi la alte proiecte sã fie acordatã la fel de multã atenþie. “Vreau sã spun cã aº vrea cã colegii mei sã fie la fel de receptivi ºi când vine vorba de lucruri mai lumeºti, ce þin ºi de viitorul nostru, al copiilor. Sper cã în unele pãrþi sã nu invocãm lipsa banilor ºi în alte pãrþi... sper cã atunci când aprobãm sã ne gândim ºi la alte probleme, sã fie în atenþia noastrã, sã fie la fel de stringent”, a spus Dorina Nitã, consilier local ALDE. Baza legalã prin care se pot acorda bani de la bugetele locale este o ordonanþã de urgenþã din anul 2001 care prevede cã “de la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru întreþinerea ºi funcþionarea unitãþilor de cult fãrã venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lãcaºurilor de cult ºi pentru conservarea ºi întreþinerea bunurilor aparþinând cultelor”. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
„CÂINE ROªU” DE PETROªANI Acum zece ani, pe 26 aprilie 2007, pleca dintre cei Florea Dumitrache, unul dintre marii atacanþi ai României. Nu mai ºtiu dacã pe vremea când
el juca la Dinamo (1965-1976) se vorbea despre aceastã urâtã poreclã, „câine roºu”, dar ºtiu cã atunci când a venit la Jiul, în 1976 (unde a
jucat trei ani) a devenit rapid „miner”... în fotbal! A rãmas legenda –adevãratã– cum cã, atunci când a dat examenul de admitere la Institutul de Mine Petroºani, a desenat pe foaia de examen un copac! Suficient însã pentru ca „Mopsul” Dumitrache sã fie admis, fapt ce la
Arte marþiale. Taekwon-do (ITF)
„PANTERELE” DIN PETROªANI, CAMPIONI EUROPENI
U
n succes deosebit l-au obþinut doi sportivi din cadrul clubului de arte marþiale, „Pantera Neagrã” (antrenor Ionuþ Lascãu), prezenþi cu echipa României la Camp. European de la Sofia (Bulgaria) desfãºurat în perioada 12-16 aprilie a.c.
sportivi, seniori ºi juniori din 29 de þãri, delegaþia României
fiind alcãtuitã din 38 de persoane, din care 6 antrenori.
A fost o participare masivã, 1.000 de
îndepãrtat de viaþa tumultoasã printre restaurantele din oraº, unde „jongla” cu sticlele de Jidvei. A fost un jucãtor iubit la Petroºani. Avea sã-ºi încheie cariera la Complexul Hunedoara, unde a mai jucat cinci ani, din 1979 pânã în 1984. Cu o carierã fabuloasã – 357
meciuri în Divizia „A”, 170 goluri marcate, 31 meciuri la Naþionalã cu 15 goluri marcate etc., etc., Florea Dumitrache poate fi socotit un moment de mare importanþã pentru Jiul Petroºani, aducând în tribune mulþi suporteri în plus, apariþiile sale fiind unele de legendã.
În echipa României au fost ºi Alexandru Preda (seniori) ºi Robert Elekes (juniori), care au obþinut rezultate remarcabile. Alex Preda a ocupat locul 1 cu echipa, la proba de tehnici speciale, iar Robert Elekes, locurile 1, 2 ºi 3, pe echipe la tehnici speciale, spargeri – forþã ºi lupte. Echipa de juniori a României a fost cea mai bunã din Europa, þara noastrã ocupând locul 3 pe naþiuni. „Consider un succes de mare importanþã performanþele noastre la nivel european. Pânã acum a fost un an bun pentru noi, având sportivi pe podium la toate competiþiile la care am participat” a declarat Ionuþ Lascãu, antrenor la P. Neagrã Petroºani. Sportivii petroºeneni se pregãtesc în continuare pentru Mondialele din octombrie, care vor avea loc în Irlanda.
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
ÎN ULTIMELE PATRU ETAPE, PATRU ECHIPE PENTRU TITLU!
L
uptã strânsã la vârful clasamentului Seriei a 4-a, cu patru echipe despãrþite doar de trei puncte în lupta pentru promovare. Echipa fostului antrenor jiulist Remus Steop, Ripensia Timiºoara, a zdrobit cu 4-0 în deplasare pe cei de la Gloria Lunca Teuz Cermei, la învingãtori fiind integralist ºi fostul jucãtor al Univ. Petroºani, Stoi. Fostul jucãtor al Minerului Lupeni, Bozian, a marcat ambele goluri ale echipei sale cu C.S.M. Lugoj, în victoria cu 2-1 obþinutã la Unirea Alba Iulia.
Tenis de masã
MÃDÃLINA CÂMPEAN ªI EDUARD GROS ÎN FINALELE NAÞIONALE
O
limpiada Sportului ªcolar Naþional (OSSN) are în acest an doi sportivi din Valea Jiului, în faza finalã. E vorba despre tinerii Mãdãlina Câmpean (15 ani) de la Col. Naþ. „M. Eminescu” Petroºani ºi Eduard Gros de la Liceul Teoretic „Eliade” Lupeni, care s-au calificat, din postura de sportivi la Comexim Lupeni, în
aceastã fazã a competiþiei la tenis de masã. Ei au reuºit sã depãºeascã faza pe municipiu, judeþ ºi zonã, la simplu, urmând a participa în perioada 28-30 aprilie a.c. la faza finalã pe þarã, care va avea loc la Centrul naþional Olimpic de la Constanþa. Este o mare performanþã a celor doi sportivi, la doi ani dupã ultima reuºitã de acest nivel, realizatã de echipa de
fotbal bãieþi a liceenilor de la Petrila. Este de aºteptat ca cei doi sportivi, cu un deosebit talent, sã obþinã locuri pe podium.
Cetate Deva, cu Ousmane N’Doye în calitate de de antrenor-jucãtor, a învins cu 2-1 pe CSM Reºiþa, la deveni jucând ex-jiulistul M. Ionicã ºi fostul lupenean Robert Cristian.
Paginã realizatã de Genu TUÞU