Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1327
Cronica Vãii Jiului Joi, 27 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Valea Jiului, captivã în marea de gunoaie
Care e strategia?
Închidem minele noastre pentru cãrbune din import!
M
inele din Valea Jiului vor fi închise pentru a aduce cãrbune din import! Aceasta este strategia Confederaþiei Sindicale Meridian care a semnat pentru închiderea minelor Lonea ºi Lupeni pânã în anul 2027. Sindicatul Muntele este afiliat Confederaþiei Meridian, iar Ion Popesc declarã cã noua strategie este aducerea de cãrbune din import! "Pe de o parte actualele interese sunt de a schimba profilul termocentralei din Deva din cãrbune pe gaz, iar pe de altã parte de a aduce cãrbune din afarã, pentru care se ia un comision. Acum preþul din import este mai mic decât al nostru, dar atunci când nu-l mai avem este vai de cel care plãteºte", a declarat Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian, potrivit
Agerpres. Acelaºi preºedinte subliniazã cã statul român trebuie sã aibã rezerve de cãrbune, “în caz de ceva”. "Trebuie sã o trecem prin lege ºi sã asigurãm, pânã în 2027, producþia pentru termocentrale cu cãrbunele nostru, chiar dacã termocentralele noastre nu au nevoie de cãrbune, noi trebuie sã avem cãrbune pe stoc. Orice gospodar, orice om, care are grijã de casa lui are o rezervã. (...) Urmeazã sã o trecem în lege sã-i obligãm ca pânã în 2027 acest cãrbune sã fie luat ca ºi comandã de stat, sã facem un stoc, în caz de ceva", mai spus sursa citatã. Planul Ministerului Energiei pentru Complexul Energetic Hunedoara prevede pãstrarea minelor Livezeni ºi Vulcan, alãturi de câte un grup din centralele Paroºeni ºi Mintia.
C
a în zonele subdezvoltate, ºi în Valea Jiului încã vom mai duce gunoiul nesortat la ghenã, pentru ca mai apoi sã vinã niºte oameni ºi, la rampã, sã îl selecteze. Va fi o muncã titanicã, ce se va face pe rampele existente în douã localitãþi ale Vãii Jiului, pentru cã la deponeul de la Bârcea Mare va ajunge doar compozitul ºi nu ºi restul deºeurilor. Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, recunoaºte cã încã Monika BACIU nu suntem pregãtiþi pentru a intra în civilizaþie. >>> PAGINA A 3-A
Disponibilizãrile de la SNIM, condiþionate de producþia de huilã
V
or fi concediaþi angajaþii minelor ce aparþin de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine din Valea Jiului, dar programul, deºi banii pentru disponibilizãri au fost alocaþi, va fi conceput, þinând cont cã producþia preconizatã sã nu aibã de suferit.
Nu se ºtie un calendar exact, ci doar cã trebuie sã plece 378 de angajaþi în 2017. Ei pot sã se disponibilizeze într-o singurã tranºã, sau în douã. „Sunt ºi sume alocate pentru plãþile compensatorii. Cât priveºte data la care se va porni procesul de disponibilizare, dar ºi dacã va fi fãcut într-o tranºã sau în douã, asta urmeazã sã vedem, în funcþie de evoluþia para-
metrilor de producþie. Noi ne-am angajat cã dãm o anumitã cantitate de cãrbune, cãrbune vital celor douã termocentrale: Mintia ºi Paroºeni”, a declarat Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ, care afirmã cã acum numãrul angajaþilor de la minele neviabile este de 881. În plus, Petre Drãgoescu susþine cã minerii care pleacã de la minele ce se închid pot opta ºi pentru cursuri de
recalificare. A fost alocatã o sumã de bani ºi în acest sens, însã, cursurile vor þine cont de opþiunile celor care vor sã facã altceva. Minerii trebuie sã rãspundã unor chestionare în acest sens.
„De regulã, am solicitat reconversia profesionalã, în urma sugestiilor care au venit din rândul minerilor care urmeazã sã se disponibilizeze acum, sau în viitorul apropiat”, a mai adãugat reprezentantul Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului. Comisia Europeanã a alocat 84.554.000 de lei pentru minele pe închidere, pentru 2017, diferenþa dintre costurile de producþie ºi venituri, fiind exact suma de 44.646.000 de lei ºi reprezintã subvenþia necesarã susþinerii activitãþii. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 27 Aprilie 2017
Au pus filigoriile pe foc. V I N E 1 M A I
e pregãtim pentru mini-vacanþa de 1 mai, iar cel mai popular loc de grãtare din zona Vãii Jiului este baza de agrement N Brãdet. Aflatã la 1 km distanþã de centrul Petroºaniului, locul a fost reabilitat cu fonduri de la Uniunea Europeanã, însã, filigoriile din lemn, ce au fost amplasate pentru picnik sunt distruse, dupã iarnã. Administraþia localã a reuºit sã peticeascã ºi sã repare scaunele, pentru cã gardurile înconjurãtoare au ajuns surcele la focul ce a încins grãtarele. „În urmã cu douã sãptãmâni, am început lucrãrile de reabilitare a zonei de agrement de la Brãdet. Mai exact, cele 7 filigorii au fost reparate, pentru cã în perioada iernii au fost vandalizate. Au fost arse scaunele, grilajele, iar noi ne-am
apucat de reparaþii. Într-o sãptãmânã terminãm toate lucãrile acolo, inclusiv vãruitul pomilor, ca sã fie acolo un cadru prielnic”, a declarat Daniel Viºan, director Direcþiei Publice de Amenajare a Domeniului Public ºi Privat din Primãia Petroºani. Gunoiul încã zace printre filigorii, deºi containerele sunt goale, iar cojile de seminþe ºi pungile de plastic, ori
sticlele sunt ºi ele vizibile semne ale trecerii oamenilor prin zona de picnik. Din acest motiv, administraþia localã face un apel cãtre cei care vor ajunge în week-end la iarbã verde. „Pe aceastã cale vreau sã îi rog pe toþi cei care fac astfel de lucruri, sã încerce sã se opreascã ºi îi rog pe toþi sã pãstreze curãþenia ºi sã nu lase mizerii în urma grãtarelor. Zona poate fi curãþatã ºi de ei,
pentru cã este un cadru ce trebuie sã rãmânã pentru recreere” În anul 2012, odatã cu reabilitarea centrului civic din Petroºani, s-au desfãºurat lucrãri de reamenajare ºi în zona de agrement de la Brãdet,
unde s-a reconstruit lei, iar în zona de agreîntreg spaþiul destinat ment de la Brãdet s-a relaxãrii. Proiectul a avut reconstruit întreg spaþiul o valoare totalã de destinat relaxãrii. Diana aproximativ 7 milioane MITRACHE de euro, contribuþia din bugetul local TRADUCÃTOR fiind de 19,5 milioane de
Cosmin Rãdescu, noul director al Teatrului I.D Sîrbu
C
oncursul pentru ocuparea postului de director al Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani s-a finalizat, iar director a fost numit actorul Cosmin Rãdescu. El este cel care a asigurat ºi interimatul, dupã ce Nicoleta Bolcã ºi-a înaintat demisia. La concurs au mai participat alþi doi actori, Irina
Radu Bodea, de la Petroºani ºi Eugen Titu, de la Teatrul din Craiova. „Noul director se numeºte Cosmin Rãdescu, care a obþinut nota finalã 8,60. Pe locul II s-a clasat Burghiu Aniþoiu Irina cu nota 8, 15 ºi pe locul III s-a clasat Eugeniu Titu 6,25”, a spus Mircea Bobora, preºdintele Consiliului Judeþean Hunedoara, instituþie în subordinea cãreia se
aflã teatrul din Petroºani. Concursul a constat în douã probe, una în care concurenþii au fost nevoiþi sã îºi întocmeascã un plan de management, iar a doua parte a fost un interviu. Potrivit unor date neoficiale, cei trei ar fi obþinut punctaje care i-au departajat, iar notele la dosare au fost: 7,10, 8,10 ºi 8,26. Diana MITRACHE
1 mai pe schiuri în Parâng taþiunea montanã S Parâng va fi gazda unei competiþii sportive de
cu brio acestei perioade. Este un strat de zãpadã consistent”, a declarat Zoltant Toth. Organizatorii se aºteaptã sã participe în jur de 50 de copii la eveni-
iarnã. Dacã la 1 mai pe litoral se deschide sezonul estival, în Parâng zãpada persistã. Cãderile de zãpadã de sãptãmâna trecutã au dus la formarea unui nou strat de zãpadã, astfel cã reprezentanþii ªcolii Sportive din Petroºani vor organiza o competiþie de schi. “Duminicã organizãm Cupa 1 Mai la schi alpin, dedicatã copiilor care sunt legitimaþi la ºcoalã, dar ºi celor care nu sunt legitimaþi. Concursul va avea loc pe pârtia B, pârtia va fi bãtutã ºi vom face faþã
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
mentul care dãinuie de zeci de ani. “Aºteptãm în jur de 50 de copii. Am organizat în fiecare an în care a fost zãpadã. Am ºi uitat a câta ediþie este, însã având în vedere cã de 1 mai poþi sã desfãºori în Parâng astfel de acþiuni este un lucru foarte bun”, a mai spus sursa citatã. Pârtiile pe care vor fi organizate competiþiile sportive vor fi bãtute. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 27 Aprilie 2017
Valea Jiului, captivã în marea de gunoaie
C
a în zonele subdezvoltate, ºi în Valea Jiului încã vom mai duce gunoiul nesortat la ghenã, pentru ca mai apoi sã vinã niºte oameni ºi, la rampã, sã îl selecteze. Va fi o muncã titanicã, ce se va face pe rampele existente în douã localitãþi ale Vãii Jiului, pentru cã la deponeul de la Bârcea Mare va ajunge doar compozitul ºi nu ºi restul deºeurilor. Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, recunoaºte cã încã nu suntem pregãtiþi pentru a intra în civilizaþie. „În primã fazã, selecþia o sã se facã în punctele în care existã aceastã posibilitate, cum
este, spre exemplu, la Vulcan, ori Petroºani. Regulamentul va fi aplicat ad-literam ºi, în final, deºeurile vor trebui selectate ºi numai dupã selecþie vor ajunge la Bârcea. E o chestie de eficienþã a activitãþii deponeului. Prima alveolã are o capacitate de 800 de mii de tone, ceea ce înseamnã 8 ani rezerva pentru Hunedoara, care genereazã anual cam 100.000 de tone”, a precizat Mircea Bobora, care a atribuit managementul gropii de la Bârcea, provizoriu, cãtre firmã Supercom, dar încã nu a stabilit modul cum va transfera deºeurile la Bârcea. Totuºi, chiar dacã s-au mai investit bani în campanii, recipiente ºi maºini de colectare selectivã, ºi numai la Petroºani s-a cheltuit suma de 100.000.000 de lei, nimeni nu duce la ghenã gunoiul pe sortimente, iar asta va genera o adevãratã problemã în viitor, problemã pe care autoritãþile judeþene încã nu o cuantificã. Sunt câteva recipiente în care oamenii sunt îndemnaþi sã ducã plasticul, cartonul sau aluminiul, amplasate în diverse zone, însã, la ghenã totul ajunge nesortat. „A fost o vreme când duceam gunoiul sortat, cã scria pe ghene fiecare ce ar trebui sã conþinã ºi era pe culori, însã, maºina care le ia le pune în acelaºi loc. Nu m-am mai sinchisit
apoi!”, a afirmat un localnic din Petroºani. Dincolo de malul Jiului, la Petrila, spre exemplu, gunoiul este ars ºi fumul devine insuportabil, însã, nimeni nu face nimic ºi situaþia este valabilã ºi în celelalte localitãþi.
S
taþia de sortare inauguratã în 2015
În data de 7 septembrie 2015 a fost inauguratã una dintre cele mai importante investiþii din Valea Jiului, staþia de sortare a deºeurilor, care a costat 5 milioane de euro. Încã de atunci s-a vehiculat cã gunoiul nu va mai fi adunat în condiþiile în care se face chiar ºi acum acest serviciu, iar la staþia de sortare urma sã fie fãcut doar ultimul triaj. Investiþia cuprinde aparaturã de ultimã generaþie, un sistem electronic bine pus
la punct ºi chiar maºini ºi utilaje, aceasta fiind, dupã cum au spus ºi cei de la Consiliul Judeþean din acel an, una dintre cele mai mari investiþii din judeþ. „Gestionarea cât mai adecvatã a gunoiului, a reciclabilelor va avea repercusiuni în tarif ºi în taxã. Adicã, cu cât se colecteazã mai bine, mai adecvat deºeurile valorificabile, cu atât, operatorul va scãdea din tarif ºi taxe acele materiale pe care el le valorificã. Cetãþeanul cu cât e mai conºtiincios ºi colecteazã cât mai corect, cu atâta, ºi operatorul va putea sã scadã preþul ºi taxa”, a spus atunci Eugen Mitriþã, manager de proiect din cadrul CJH, lucru neverosimil nici acum
P
roducem sute de tone lunar
Cantitãþile de deºeuri, pe care populaþia le produce, sunt
uriaºe. Statisticile aratã cã doar de la Vulcan pleacã aproximativ 260 de tone lunar, atunci când nu plouã. Dacã este umezealã, cantitatea de deºeuri ajunge ºi la 300 de tone pe lunã, în condiþiile în care de aici deºeurile sunt selectate. Celelalte oraºe, însã, produc ºi mai mult gunoi. Uricaniul produce 80 de tone lunar, Lupeniul 400 chiar ºi 500 de tone de deºeuri lunar, însã diferenþa ar putea fi datã de selectarea materialelor reciclabile. Deponeul provizoriu din Petroºani a fost închis ºi acolo nu se mai pot duce deºeurile, dupã ce în zona Dâlja a mai crescut un adevãrat munte din deºeuri. Tariful de colectare, sortare, depozitare ºi transport la rampa Dâlja a deºeurilor menajere era de 317,02 lei/tonã, iar populaþia a plãtit ºi continuã sã plãteascã enorm, deºi priveliºtea este una îngrijorãtoare. Conform proiectului, acesta are o capacitate de 111.200 t, o staþie de sortare cu o capacitate de 33.753 tone/an ºi o staþie de tratare mecano-biologicã cu o capacitate de 82.379 tone/an. Tot în cadrul acestui proiect, la Petroºani a fost construitã o staþie de sortare ºi o instalaþie de transfer a deºeurilor cãtre unitatea centralã, fiind închise cele 9 depozite neconforme de pe raza judeþului. Diana MITRACHE
CEH a cumpãrat 150.000 de certificate de carbon C
omplexul Energetic Hunedoara a achiziþionat 150.000 de certificate de carbon. Numãrul certificatelor achiziþionate este insuficient, comparativ cu nevoia, însã Mihael Melczer, directorul general al CEH, susþine cã prin acest mod încearcã sã arate bunele intenþii ale societãþii. “Am cumpãrat puþine. Ca valoare e trei milioane ºi ceva ºi numai pentru Paroºeni pentru anul 2016 trebuia sã luãm de 9 milioane. Sumele sunt colosale. Am zis sã le cumpãrãm sã se vadã cã facem, astea se vãd la Bruxelles ºi se vede cã CEH a cumpãrat. Sã vadã cã miºcãm”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. A fost studiatã piaþa, iar astfel s-au realizat ºi economii. “Directorul comercial
(Cãlin Mircea Laza-n.r.) a fãcut economii semnificative ºi faþã de preþul prezumat ºi faþã de anul 2015 atunci când s-au achiziþionat certificatele de carbon cu peste 8 euro bucata”, a mai spus sursa citatã. Cele 150.000 de certificate de carbon au fost achiziþionate de Complexul Energetic Hunedoara cu suma de 4,717334 euro/certificat. Asta înseamnã cã CEH a achitat pentru cele 150.000 de certificate de carbon peste 700 de mii de euro.
I
storia certificatelor de carbon
Este pentru prima datã în ultimii doi ani când CEH cumpãrã certificate de carbon. În 2015 s-au cumpãrat ultimele certificate de carbon la preþuri exorbitante. Dacã pentru certificatele de carbon aferente anului 2013, CEH a plãtit în 2014 undeva la 5,5, milioane de euro, în 2015, societatea a plãtit aproape 10 milioane de euro. Atunci, certificatele au fost cumpãrate cu întârziere, motiv pentru
care Ministerul Mediului a aplicat ºi o amendã de peste 700 de milioane de lei societãþii energetice. În 2015, CEH a primit un ajutor de salvare, mai precis un împrumut din partea Guvernului pentru a putea cumpãra certificatele de CO2, însã banii s-ar putea dovedi a fi insuficienþi, iar CEH a avut o pierdere de circa 1 milion de euro numai de pe urma achiziþionãrii
certificatelor de carbon. Afacerile cu certificatele de carbon din anul 2014 au adus Complexului Energetic Hunedoara câºtiguri, însã nimeni nu a fost tras la rãspundere pentru vânzarea certificatelor. În cursul anului 2014, CEH a vândut certificate de carbon în suma de peste 25 de milioane de lei. Conform situaþiei financiare, de pe urma
vânzãrii certificatelor de carbon din 2014, CEH a obþinut nu mai puþin de 25.036.400 lei. Tranzacþiile cu certificatele de carbon au fost realizate de mai multe ori. “Pentru asigurarea sumelor necesare achiziþionãrii tuturor certificatelor alocate pentru anul 2013, conform HG 1096/2013, societatea a tranzacþionat în luna martie 2014 un numãr de 919.050 de certificate la un preþ de 6,04 euro/certificat. În urma acestei operaþiuni cu banii astfel obþinuþi s-au putut achiziþiona 1.225.400 de certificate la un preþ de 4,53 euro/certificat, efectul acestei operaþiuni fiind un câºtig de 306.350 de certificate“, se aratã în situaþia financiarã a CEH pe anul 2014. Monika BACIU
4 Actualitate
Jurnalistul Viorel Iliºoi, premiantul sãptãmânii P
entru urmãtoarea ediþie a campaniei „Premianþii fãrã premii” vã propunem sã întâlnim un o personalitate complex. Este vorba despre Viorel Iliºoi, jurnalist, scriitor, blogger, cusurgiu, un om iritat ºi iritabil din cauza mojiciilor pe care le întâlneºte uneori, dar ºi un om care se topeºte pe picioare în faþa frumosului pe care-l cautã ºi întâlneºte în documentãrile sale. S-a lãsat convins sã vinã la Deva, sã ne povesteascã despre el. Este nãscut la 13 februarie 1968, la Ringhileºti, judeþul Botoºani; a crescut la Casa de Copii din Truºeºti, pe malurile Jijiei. Debuteazã ca ziarist în primele zile ale anului 1990 ºi scrie, pe rând, la Atitudinea, Timpul, Naþional, Cotidianul ºi Jurnalul Naþional. În 1992 devine primul ziarist român postdecembrist condamnat pentru delict de presã, fiind condamnat definitiv la trei luni de închisoare, cu executare, pentru pamfletul „Saddam Hussein se ascunde la Botoºani”. Faptul este trecut sub tãcere în þarã, dar scandalizeazã presa internaþionalã ºi aceasta va duce la eliberarea sã dupã doar 19 zile de închisoare. În 2011 va începe publicarea în Jurnalul Naþional, în foileton, a romanului „Paiºpe”, inspirat din aceastã experienþã (57 de episoade). Între 1993 ºi 1998
publicã în revista Timpul, numãr de numãr, interviuri cu cei mai importanþi oameni de culturã ai vremii. Interviurile, ce surprind transformãrile din cultura românã în vreme de tranziþie, sunt reunite într-un volum ºi aºteaptã încã un editor bogat
ºi îndrãzneþ. Volumul cuprinde ºi ancheta literarã „Viaþa literarã pe Bahlui”, publicatã în Timpul în perioada 1997-1998. Tot în acea perioadã se numãrã, alãturi de Dan Lungu, Ovidiu Nimigean, Radu Andriescu, printre iniþiatorii grupului literar „CLUB 8”. În 1997 realizeazã o carte de interviuri cu marele scriitor Cezar Ivãnescu care a cerut ca volumul „Kagemusha. ªapte zile cu Cezar Ivãnescu” sã aparã dupã moartea sa. În 2008 iniþiazã, pe site-ul ziarului Cotidianul, rubrica „Momente ºi spiþe”, prima rubricã multimedia (text, foto ºi audio-video) cu caracter permanent din presa scrisã. Din 2009 lucreazã la o proiectatã carte de reportaje realizate incognito (cerºetor în „Cerºetor pentru o zi”, gunoier în „Oameni ºi gunoaie din Bucureºti”, pacient în „Vino, mamã, sã mã vezi la spitalul de obezi”, turist în
„Întâmplãri gazetãreºti”, zilier în „Gustul amar al mãrului românesc”, controlor în „Biletul la control!”). A susþinut conferinþele: „Reportajul românesc de azi” la ªcoala de toamnã pentru jurnaliºti (FJSC, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, 2011), „Evoluþii în presa româneascã de azi” (FJSC, Universitatea Ecologicã Bucureºti, 2012), „Subiectivitate ºi afectivitate în reportaj” (FJSC, Universitatea Bucureºti)”; predã cursul „Jurnalism ºi scriere expresivã” la Asociaþia Jurnaliºtilor Romi (2011) ºi un „Curs practic de reportaj” (Muzeul Literaturii Române, Iaºi, 2013, 2014). Unele reportaje îi sunt preluate în presa internaþionalã (Franþa, Germania, Italia, Ungaria, Polonia, Israel, SUA). Activitatea publicisticã i-a fost recompensatã, printre altele, cu Premiul Presei Ieºene (1996 ºi 1997), Premiul Reporter Numãrul Unu, Premiul Fundaþiei Române pentru Jurnalism (1999),
Conferinþã Internaþionalã gãzduitã de Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
Evenimentul ºtiinþific reuneºte, în cadrul a douã secþiuni, specialiºti renumiþi în domeniul istoriei, filozofiei, antropologiei, etnografiei, muzeologiei,
economiei ºi relaþiilor internaþionale, de la instituþii de învãþãmânt superior ºi muzeale din Oradea, Timiºoara, Târgu-Jiu, Craiova, Bucureºti, ClujNapoca, Sibiu, TârguMureº, Alba Iulia, Mediaº, Chiºinãu ºi QuebecCanada. Paleta largã a domeniilor ºtiinþifice abordate urmãreºte difuzarea rezultatelor celor mai noi cercetãri ale specialiºtilor participanþi la eveniment ºi propunere dezbateri incitante ºi
stimulante pentru noi abordãri ºi cercetãri viitoare. În plenul evenimentului ºtiinþific vor conferenþia prestigioºii oameni de culturã Andrei Marga, Sorin Liviu Damean, Sorin Domiþian ªipoº, precum ºi istoricul hunedoarean Ioachim Lazãr. Deschiderea festivã a evenimentului va fi urmatã de o secþiune de lansare de carte în cadrul cãreia o parte dintre specialiºtii prezenþi la conferinþã vor aduce în atenþie un numãr de 10 dintre cele mai noi tipãrituri. Volumul omagial In honorem – Ioachim
Premiul Clubului Român de Presã pentru Reportaj-Anchetã (2007), Premiul pentru Jurnalism Ecologic (2009), Premiul pentru cel mai bun text la The Industry Awards (2012), Premiul anual pentru jurnalism acordat de „Curierul literar ºi artistic” (2013), Trofeul Festivalului de film „Amatorul” (Chiºinãu, 2014), Premiul pentru Jurnalism Cultural la Galã „Oamenii TIMPULUI” (2014). Cu prilejul întâlnirii de la Deva, scriitorul Viorel Iliºoi va vorbi celor prezenþi despre volumul în care a adunat reportaje de mare expresivitate, de un realism crud, realizate în medii dintre cele mai diverse, cu oameni pe care viaþa i-a pus în cele mai dramatice situaþii. Vã propunem sã ne întâlnim cu acest bãiat minunat ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã prin eforturile sale, speranþa unei lumi mai bune ºi mai frumoase. Sâmbãtã, 29 Aprilie 2017, ora 11.00, Viorel Iliºoi vine sã-l întâlnim. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în centrul Devei, în Piaþa Victoriei. Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”
Tarifele de roaming vor fi eliminate în UE de la 15 iunie
Istorie, Culturã ºi Cercetare M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva în colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã în perioada 4-5 mai 2017 a doua ediþie a Conferinþei Internaþionale Istorie, Culturã ºi Cercetare.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 25 Aprilie 2017
S
tatele membre UE au aprobat acordul care permite consumatorilor sã telefoneze, sã trimitã SMS-uri ºi sã foloseascã date pe mobil la acelaºi cost cã în þara lor atunci când cãlãtoresc în alt stat membru al UE.
Lazãr la 75 de ani ºi volumul II al conferinþei, Istorie, Culturã ºi Cercetare vor deschide aceastã secþiune. Sesiunea inauguralã a evenimentului va avea loc în data de 4 mai 2017, ora 9,30, în Sala ªemineului de la Palatul Magna Curia. CS I dr. Gherghina Boda CS III dr. DumitruCãtãlin Rogojanu
Roaming-ul fãrã suprataxe, aºa-numitul "roaming la preþuri naþionale", este pentru cei care trãiesc în Europa ºi care cãlãtoresc în alte þãri ale
UE pentru muncã sau în scopuri recreative. De asemenea, acesta va fi introdus în Islanda, Liechtenstein ºi Norvegia la scurt timp dupã data de 15 iunie. Operatorii de comunicaþii mobile din România considera cã intrarea în vigoare, din 15 iunie 2017, a noului Regulament european privind roamingul va conduce la o scãdere a veniturilor acestora, dar cel mai important va fi cã bãtãlia sã se ducã pe inovaþie, nu pe tarife.
Tiberiu Iacob Ridzi:
“Nu sunt primul în primãrie din punctul de vedere al salariului”
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, nu are cel mai mare venit din administraþia localã în fruntea cãreia se aflã. Deºi acesta susþine cã nu s-a realizat o ierarhie a salarizãrii la nivelul administraþiei publice locale, primarul ar ocupa poziþia a 10-a în ceea ce priveºte veniturile. Asta înseamnã cã sunt funcþionari publici care au un venit mai mare decât al primarului. “E o problemã cu veniturile ºi cu salariile primarilor ºi viceprimarilor. La ultima creºtere cu 20% a salariilor singurii care nu au primit au fost primarii ºi viceprimarii pentru cã noi avem indem-
nizaþii, nu avem salariu. Nu am fãcut o situaþie foarte clarã, dar nu sunt primul în primãrie din punctul de vedere al salariului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Salariile aleºilor locali vor creºte cu 30 la sutã. Mãsura, propusã de un deputat liberal, a fost votatã în plenul Camerei Deputaþilor dupã ce a fost susþinutã de ministrul Muncii. Lia Olguþa Vasilescu a explicat cã majorarea ar urma sã se aplice doar pânã la intrarea în vigoare a legii salarizãrii, la 1 iulie. Potrivit declaraþiei de avere din anul 2016, Tiberiu Iacob Ridzi a încasat un venit anual în sumã de 44.055 lei, asta însemnând undeva va 3600 lei pe lunã. Monika BACIU
Festivalul meºteºugarilor cu artiºti de muzicã uºoarã a Petrila va avea loc sãpL tãmâna viitoare “Festivalul Meºteºugarilor”. Vor fi invitaþi mai mulþi interpreþi sau formaþii, însã nu „meºteºugãreºti”, ci artiºti de muzicã uºoarã. Printre invitaþi vor fi însã ºi interpreþi de muzicã popularã.
“În acest an Consiliul Local al oraºului Petrila, în colaborare cu SC Viobeti Comimpex SRL, va organiza evenimentul “Festivalul Tradiþíonal al Meºteºugarilor”, care va avea loc în perioada 05 – 07. 05.2017, în oraºul Petrila”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre prin care se propune aprobarea amplasamentului unde se va desfãºura festivalul. Vor fi ºi ateliere de meºteºugari,
iciun mort nu mai poate fi îngropat, în aceste zile, în Cimitirul Central ce aparþine municipalitãþii din Petroºani. Spaþiul, care a tot fost extins, de-a lungul timpului, a devenit din nou insuficient. Nimeni nu mai poate face acolo o sãpãturã, iar cei care îºi duc morþii acolo, au cumpãrat locurile din timp. Acum,
însã, administraþia vrea din nou sã extindã spaþiul. „Suntem în discuþii avansate cu un proprietar de teren adiacent cimitirului actual ºi vom mãri cimitirul cu aproximativ 1000 mp”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Spaþiul, deºi pare mare, nu este foarte ofertant, iar aºa cum evolueazã lucrurile ºi cum fiecare aparþinãtor îºi face monumente uriaºe, locul ar fi pentru vreo 200
Tradiþional al Meºteºugarilor este aceeaºi care a organizat, începând cu anul 2005 ºi pânã în prezent, Serbãrile Timiºoreana, sprijiniþi de Primãria ºi Consiliul Local al oraºului Petrila. În fiecare searã vor avea loc concerte în aer liber în care vor evolua, rând pe rând, artiºti consacraþi ai scenei româneºti: Lorena, Ralfo, Alb ºi Negru, Alessia, Ansamblul Junii Petrileni, Doina Mirea, Lora sau Jull. Monika BACIU
Municipiul Petroºani devine capitala gimnasticii aerobice
M
unicipiul Petroºani devine, pentru al XI-lea an consecutiv, capitala gimnasticii aerobice. Gimnaºti de la 17 cluburi sau palate ale copiilor din þarã îºi dau întâlnire la Petroºani, în perioada 12-13 mai atunci când are loc cea de-a XI-a ediþie a Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã “Cupa
Nu mai sunt locuri în cimitir!
N
dar ºi nelipsitele tarabe. “Având în vedere adresa înregistratã la sediul Primãriei Petrila (...) prin care SC Viobeti Comimpex SRL, se angajeazã în cadrul acestui acord de colaborare sã suporte cheltuielile legate de organizarea în trei zile consecutive respective, 5, 6, 7 mai 2017 a unor spectacole, asta însemnând artiºtii, scena, sonorizarea, instalaþie de lumini, personal calificat, ateliere de meºteºugari, în schimbul obþinerii permisiunii pentru comercianþii ambulanþi de a-ºi amplasa tarabele, parcul de distracþii ºi terasele în perimetrul stabilit de comun acord împreunã cu Primãria oraºului Petrila (...)”, mai aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Echipa din spatele Festivalului
de morminte, cu indulgenþã. În acest cimitir, aparþinãtorii plãtesc o taxã de 50, respectiv 40 de lei, valabilã timp de 7 ani, pentru fiecare loc ocupat ºi pentru ca administraþia sã se ocupe de întreþinerea zonei. Cei care vor, însã, un loc de veci în aceste zile ºi nu au unul reþinut, au o singurã soluþie: cimitirul din Aeroport, care aparþine unei biserici din zonã. Diana MITRACHE
Parâng”. Municipalitatea de la Petroºani susþine evenimentul. “Practicarea unui sport reprezintã ºansa unei dezvoltãri armonioase, a gãsirii unui echilibru între spirit ºi trup, iar copiii care urmeazã calea sportului, descoperã disciplinã, atât de necesarã pentru clãdirea unui viitor de succes. Fiecare copil care practicã un sport, fie el de performanþã sau nu, trebuie susþinut ºi încurajat. De asemenea, fiecare proiect iniþiat de cãtre instituþii de învãþãmânt sau de cãtre ministere, care au ca scop principal promovarea sportului, trebuie sprijinit. În acest sens, Clubul Copiilor ºi Elevilor din Petroºani doreºte sã organizeze cea de-a XI-a ediþie a Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã
“Cupa Parâng. Aceasta se va desfãºura în perioada 12-13 mai 2017, la Petroºani”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Peste 200 de copii se vor întrece în cadrul concursului naþional de gimnasticã aerobicã.
“La aceastã ediþie vor participa 17 centre din România, în jur de 250 de copii, atât de la Clubul Copiilor din Petroºani, cât ºi de la Palatele/Cluburile Copiilor din Arad, Caracal, Brãila, Bãlan, Baraolt, Bucureºti – sector 1 ºi 5, Giurgiu, Gheorgheni, Iaºi, Minardo Bucureºti, Honey Bears Bucureºti, Oradea, Ploieºti, Slatina, Târgu Jiu, dar ºi de la Palatul Naþional al Copiilor Bucureºti”, mai spune primarul. Suma propusã spre alocare pentru susþinerea evenimentului este de 8000 de lei. Gimnaºtii de la Clubul Copiilor din Petroºani au cucerit 13 medalii de aur ºi 4 de argint la Campionatul European Dance&Song, desfãºurat în Ungaria. Astfel, Ministerul Educaþiei a desemnat Clubul Copiilor din Petroºani ca organizator al Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã “Cupa Parâng”. Monika BACIU
4 Actualitate
Jurnalistul Viorel Iliºoi, premiantul sãptãmânii P
entru urmãtoarea ediþie a campaniei „Premianþii fãrã premii” vã propunem sã întâlnim un o personalitate complex. Este vorba despre Viorel Iliºoi, jurnalist, scriitor, blogger, cusurgiu, un om iritat ºi iritabil din cauza mojiciilor pe care le întâlneºte uneori, dar ºi un om care se topeºte pe picioare în faþa frumosului pe care-l cautã ºi întâlneºte în documentãrile sale. S-a lãsat convins sã vinã la Deva, sã ne povesteascã despre el. Este nãscut la 13 februarie 1968, la Ringhileºti, judeþul Botoºani; a crescut la Casa de Copii din Truºeºti, pe malurile Jijiei. Debuteazã ca ziarist în primele zile ale anului 1990 ºi scrie, pe rând, la Atitudinea, Timpul, Naþional, Cotidianul ºi Jurnalul Naþional. În 1992 devine primul ziarist român postdecembrist condamnat pentru delict de presã, fiind condamnat definitiv la trei luni de închisoare, cu executare, pentru pamfletul „Saddam Hussein se ascunde la Botoºani”. Faptul este trecut sub tãcere în þarã, dar scandalizeazã presa internaþionalã ºi aceasta va duce la eliberarea sã dupã doar 19 zile de închisoare. În 2011 va începe publicarea în Jurnalul Naþional, în foileton, a romanului „Paiºpe”, inspirat din aceastã experienþã (57 de episoade). Între 1993 ºi 1998
publicã în revista Timpul, numãr de numãr, interviuri cu cei mai importanþi oameni de culturã ai vremii. Interviurile, ce surprind transformãrile din cultura românã în vreme de tranziþie, sunt reunite într-un volum ºi aºteaptã încã un editor bogat
ºi îndrãzneþ. Volumul cuprinde ºi ancheta literarã „Viaþa literarã pe Bahlui”, publicatã în Timpul în perioada 1997-1998. Tot în acea perioadã se numãrã, alãturi de Dan Lungu, Ovidiu Nimigean, Radu Andriescu, printre iniþiatorii grupului literar „CLUB 8”. În 1997 realizeazã o carte de interviuri cu marele scriitor Cezar Ivãnescu care a cerut ca volumul „Kagemusha. ªapte zile cu Cezar Ivãnescu” sã aparã dupã moartea sa. În 2008 iniþiazã, pe site-ul ziarului Cotidianul, rubrica „Momente ºi spiþe”, prima rubricã multimedia (text, foto ºi audio-video) cu caracter permanent din presa scrisã. Din 2009 lucreazã la o proiectatã carte de reportaje realizate incognito (cerºetor în „Cerºetor pentru o zi”, gunoier în „Oameni ºi gunoaie din Bucureºti”, pacient în „Vino, mamã, sã mã vezi la spitalul de obezi”, turist în
„Întâmplãri gazetãreºti”, zilier în „Gustul amar al mãrului românesc”, controlor în „Biletul la control!”). A susþinut conferinþele: „Reportajul românesc de azi” la ªcoala de toamnã pentru jurnaliºti (FJSC, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, 2011), „Evoluþii în presa româneascã de azi” (FJSC, Universitatea Ecologicã Bucureºti, 2012), „Subiectivitate ºi afectivitate în reportaj” (FJSC, Universitatea Bucureºti)”; predã cursul „Jurnalism ºi scriere expresivã” la Asociaþia Jurnaliºtilor Romi (2011) ºi un „Curs practic de reportaj” (Muzeul Literaturii Române, Iaºi, 2013, 2014). Unele reportaje îi sunt preluate în presa internaþionalã (Franþa, Germania, Italia, Ungaria, Polonia, Israel, SUA). Activitatea publicisticã i-a fost recompensatã, printre altele, cu Premiul Presei Ieºene (1996 ºi 1997), Premiul Reporter Numãrul Unu, Premiul Fundaþiei Române pentru Jurnalism (1999),
Conferinþã Internaþionalã gãzduitã de Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva
Evenimentul ºtiinþific reuneºte, în cadrul a douã secþiuni, specialiºti renumiþi în domeniul istoriei, filozofiei, antropologiei, etnografiei, muzeologiei,
economiei ºi relaþiilor internaþionale, de la instituþii de învãþãmânt superior ºi muzeale din Oradea, Timiºoara, Târgu-Jiu, Craiova, Bucureºti, ClujNapoca, Sibiu, TârguMureº, Alba Iulia, Mediaº, Chiºinãu ºi QuebecCanada. Paleta largã a domeniilor ºtiinþifice abordate urmãreºte difuzarea rezultatelor celor mai noi cercetãri ale specialiºtilor participanþi la eveniment ºi propunere dezbateri incitante ºi
stimulante pentru noi abordãri ºi cercetãri viitoare. În plenul evenimentului ºtiinþific vor conferenþia prestigioºii oameni de culturã Andrei Marga, Sorin Liviu Damean, Sorin Domiþian ªipoº, precum ºi istoricul hunedoarean Ioachim Lazãr. Deschiderea festivã a evenimentului va fi urmatã de o secþiune de lansare de carte în cadrul cãreia o parte dintre specialiºtii prezenþi la conferinþã vor aduce în atenþie un numãr de 10 dintre cele mai noi tipãrituri. Volumul omagial In honorem – Ioachim
Premiul Clubului Român de Presã pentru Reportaj-Anchetã (2007), Premiul pentru Jurnalism Ecologic (2009), Premiul pentru cel mai bun text la The Industry Awards (2012), Premiul anual pentru jurnalism acordat de „Curierul literar ºi artistic” (2013), Trofeul Festivalului de film „Amatorul” (Chiºinãu, 2014), Premiul pentru Jurnalism Cultural la Galã „Oamenii TIMPULUI” (2014). Cu prilejul întâlnirii de la Deva, scriitorul Viorel Iliºoi va vorbi celor prezenþi despre volumul în care a adunat reportaje de mare expresivitate, de un realism crud, realizate în medii dintre cele mai diverse, cu oameni pe care viaþa i-a pus în cele mai dramatice situaþii. Vã propunem sã ne întâlnim cu acest bãiat minunat ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã prin eforturile sale, speranþa unei lumi mai bune ºi mai frumoase. Sâmbãtã, 29 Aprilie 2017, ora 11.00, Viorel Iliºoi vine sã-l întâlnim. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în centrul Devei, în Piaþa Victoriei. Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”
Tarifele de roaming vor fi eliminate în UE de la 15 iunie
Istorie, Culturã ºi Cercetare M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva în colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã în perioada 4-5 mai 2017 a doua ediþie a Conferinþei Internaþionale Istorie, Culturã ºi Cercetare.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 25 Aprilie 2017
S
tatele membre UE au aprobat acordul care permite consumatorilor sã telefoneze, sã trimitã SMS-uri ºi sã foloseascã date pe mobil la acelaºi cost cã în þara lor atunci când cãlãtoresc în alt stat membru al UE.
Lazãr la 75 de ani ºi volumul II al conferinþei, Istorie, Culturã ºi Cercetare vor deschide aceastã secþiune. Sesiunea inauguralã a evenimentului va avea loc în data de 4 mai 2017, ora 9,30, în Sala ªemineului de la Palatul Magna Curia. CS I dr. Gherghina Boda CS III dr. DumitruCãtãlin Rogojanu
Roaming-ul fãrã suprataxe, aºa-numitul "roaming la preþuri naþionale", este pentru cei care trãiesc în Europa ºi care cãlãtoresc în alte þãri ale
UE pentru muncã sau în scopuri recreative. De asemenea, acesta va fi introdus în Islanda, Liechtenstein ºi Norvegia la scurt timp dupã data de 15 iunie. Operatorii de comunicaþii mobile din România considera cã intrarea în vigoare, din 15 iunie 2017, a noului Regulament european privind roamingul va conduce la o scãdere a veniturilor acestora, dar cel mai important va fi cã bãtãlia sã se ducã pe inovaþie, nu pe tarife.
Tiberiu Iacob Ridzi:
“Nu sunt primul în primãrie din punctul de vedere al salariului”
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, nu are cel mai mare venit din administraþia localã în fruntea cãreia se aflã. Deºi acesta susþine cã nu s-a realizat o ierarhie a salarizãrii la nivelul administraþiei publice locale, primarul ar ocupa poziþia a 10-a în ceea ce priveºte veniturile. Asta înseamnã cã sunt funcþionari publici care au un venit mai mare decât al primarului. “E o problemã cu veniturile ºi cu salariile primarilor ºi viceprimarilor. La ultima creºtere cu 20% a salariilor singurii care nu au primit au fost primarii ºi viceprimarii pentru cã noi avem indem-
nizaþii, nu avem salariu. Nu am fãcut o situaþie foarte clarã, dar nu sunt primul în primãrie din punctul de vedere al salariului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Salariile aleºilor locali vor creºte cu 30 la sutã. Mãsura, propusã de un deputat liberal, a fost votatã în plenul Camerei Deputaþilor dupã ce a fost susþinutã de ministrul Muncii. Lia Olguþa Vasilescu a explicat cã majorarea ar urma sã se aplice doar pânã la intrarea în vigoare a legii salarizãrii, la 1 iulie. Potrivit declaraþiei de avere din anul 2016, Tiberiu Iacob Ridzi a încasat un venit anual în sumã de 44.055 lei, asta însemnând undeva va 3600 lei pe lunã. Monika BACIU
Festivalul meºteºugarilor cu artiºti de muzicã uºoarã a Petrila va avea loc sãpL tãmâna viitoare “Festivalul Meºteºugarilor”. Vor fi invitaþi mai mulþi interpreþi sau formaþii, însã nu „meºteºugãreºti”, ci artiºti de muzicã uºoarã. Printre invitaþi vor fi însã ºi interpreþi de muzicã popularã.
“În acest an Consiliul Local al oraºului Petrila, în colaborare cu SC Viobeti Comimpex SRL, va organiza evenimentul “Festivalul Tradiþíonal al Meºteºugarilor”, care va avea loc în perioada 05 – 07. 05.2017, în oraºul Petrila”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre prin care se propune aprobarea amplasamentului unde se va desfãºura festivalul. Vor fi ºi ateliere de meºteºugari,
iciun mort nu mai poate fi îngropat, în aceste zile, în Cimitirul Central ce aparþine municipalitãþii din Petroºani. Spaþiul, care a tot fost extins, de-a lungul timpului, a devenit din nou insuficient. Nimeni nu mai poate face acolo o sãpãturã, iar cei care îºi duc morþii acolo, au cumpãrat locurile din timp. Acum,
însã, administraþia vrea din nou sã extindã spaþiul. „Suntem în discuþii avansate cu un proprietar de teren adiacent cimitirului actual ºi vom mãri cimitirul cu aproximativ 1000 mp”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Spaþiul, deºi pare mare, nu este foarte ofertant, iar aºa cum evolueazã lucrurile ºi cum fiecare aparþinãtor îºi face monumente uriaºe, locul ar fi pentru vreo 200
Tradiþional al Meºteºugarilor este aceeaºi care a organizat, începând cu anul 2005 ºi pânã în prezent, Serbãrile Timiºoreana, sprijiniþi de Primãria ºi Consiliul Local al oraºului Petrila. În fiecare searã vor avea loc concerte în aer liber în care vor evolua, rând pe rând, artiºti consacraþi ai scenei româneºti: Lorena, Ralfo, Alb ºi Negru, Alessia, Ansamblul Junii Petrileni, Doina Mirea, Lora sau Jull. Monika BACIU
Municipiul Petroºani devine capitala gimnasticii aerobice
M
unicipiul Petroºani devine, pentru al XI-lea an consecutiv, capitala gimnasticii aerobice. Gimnaºti de la 17 cluburi sau palate ale copiilor din þarã îºi dau întâlnire la Petroºani, în perioada 12-13 mai atunci când are loc cea de-a XI-a ediþie a Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã “Cupa
Nu mai sunt locuri în cimitir!
N
dar ºi nelipsitele tarabe. “Având în vedere adresa înregistratã la sediul Primãriei Petrila (...) prin care SC Viobeti Comimpex SRL, se angajeazã în cadrul acestui acord de colaborare sã suporte cheltuielile legate de organizarea în trei zile consecutive respective, 5, 6, 7 mai 2017 a unor spectacole, asta însemnând artiºtii, scena, sonorizarea, instalaþie de lumini, personal calificat, ateliere de meºteºugari, în schimbul obþinerii permisiunii pentru comercianþii ambulanþi de a-ºi amplasa tarabele, parcul de distracþii ºi terasele în perimetrul stabilit de comun acord împreunã cu Primãria oraºului Petrila (...)”, mai aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Echipa din spatele Festivalului
de morminte, cu indulgenþã. În acest cimitir, aparþinãtorii plãtesc o taxã de 50, respectiv 40 de lei, valabilã timp de 7 ani, pentru fiecare loc ocupat ºi pentru ca administraþia sã se ocupe de întreþinerea zonei. Cei care vor, însã, un loc de veci în aceste zile ºi nu au unul reþinut, au o singurã soluþie: cimitirul din Aeroport, care aparþine unei biserici din zonã. Diana MITRACHE
Parâng”. Municipalitatea de la Petroºani susþine evenimentul. “Practicarea unui sport reprezintã ºansa unei dezvoltãri armonioase, a gãsirii unui echilibru între spirit ºi trup, iar copiii care urmeazã calea sportului, descoperã disciplinã, atât de necesarã pentru clãdirea unui viitor de succes. Fiecare copil care practicã un sport, fie el de performanþã sau nu, trebuie susþinut ºi încurajat. De asemenea, fiecare proiect iniþiat de cãtre instituþii de învãþãmânt sau de cãtre ministere, care au ca scop principal promovarea sportului, trebuie sprijinit. În acest sens, Clubul Copiilor ºi Elevilor din Petroºani doreºte sã organizeze cea de-a XI-a ediþie a Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã
“Cupa Parâng. Aceasta se va desfãºura în perioada 12-13 mai 2017, la Petroºani”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Peste 200 de copii se vor întrece în cadrul concursului naþional de gimnasticã aerobicã.
“La aceastã ediþie vor participa 17 centre din România, în jur de 250 de copii, atât de la Clubul Copiilor din Petroºani, cât ºi de la Palatele/Cluburile Copiilor din Arad, Caracal, Brãila, Bãlan, Baraolt, Bucureºti – sector 1 ºi 5, Giurgiu, Gheorgheni, Iaºi, Minardo Bucureºti, Honey Bears Bucureºti, Oradea, Ploieºti, Slatina, Târgu Jiu, dar ºi de la Palatul Naþional al Copiilor Bucureºti”, mai spune primarul. Suma propusã spre alocare pentru susþinerea evenimentului este de 8000 de lei. Gimnaºtii de la Clubul Copiilor din Petroºani au cucerit 13 medalii de aur ºi 4 de argint la Campionatul European Dance&Song, desfãºurat în Ungaria. Astfel, Ministerul Educaþiei a desemnat Clubul Copiilor din Petroºani ca organizator al Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã “Cupa Parâng”. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 27 Aprilie 2017
Salvamontiºtii ar putea primi dreptul de a aplica amenzi ei care ignorã C indicaþiile salvatorilor montani
ºi-ºi pun viaþa în pericol ori a altor persoane, ar putea fi amendaþi dacã o propunere legislativã se va concretiza. Salvamontiºtii nu cred cã ei ar trebui sã se ocupe de aplicarea sancþiunilor contravenþionale. Iniþiativa care s-ar putea concretiza într-un proiect de lege aparþine senatorului Dan Manoliu ºi vine dupã tragedia din Retezat. Parlamentarul spune cã ”a sosit în sfârºit momentul sã legiferãm în aceastã direcþie, iar persoanele
care nu iau în considerare avertizãrile salvamontiºtilor locali de a nu urca în acel moment pe munte sã poatã fi pasibili de amendã”. Sancþiunea contravenþionalã ar fi un instrument de prevenþie, pentru a-i descuraja astfel pe cei care îºi pun viaþa în pericol, ºi mai mult, viaþa celor cu care se deplaseazã pe munte sau celor pe care îi au în grijã ºi supraveghere. ”Este important ca noi, clasa politicã, sã intervenim în societate prin astfel de decizii, care chiar dacã la nivel individual pot leza bunul plac al unor persoane, însã privind în ansamblu, de la înãlþimea funcþiei cu care românii ne-au învestit, sã putem sã
îi protejãm prevenind pierderea unor vieþi umane sau accidentarea celor ce iubesc muntele”, explicã parlamentarul.
u salvatorii ar trebui sã dea N sancþiunile ªeful Serviciului Public Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean spune cã în prezent nu existã nici o lege care sã dea dreptul
salvatorilor montani sã aplice amenzi. Chiar dacã ar apãrea o asemenea reglementare, Bodean considerã cã nu Salvamont ar trebui sã aplice sancþiunile. ”Deocamdatã nu existã legislaþie ºi nu putem sancþiona pe nimeni. Noi avertizãm, dãm sfaturi ºi ne ocupãm de ceea ce trebuie sã facem. Adicã de prim ajutor, transport, patrulare de prevenire,
Criminalul din Balomir îºi aºteaptã pedeapsa agistraþii au M ajuns la final cu judecarea dosarului în
care Ovidiu Dãnuþ Drânga a fost învinuit de omor calificat. Bãrbatul a ucis cu sânge rece douã surori din localitatea Balomir, pentru a spune unde îºi þin economiile. Dublã crimã care a îngrozit Þara Haþegului a avut loc la începutul anului 2016, iar suspectul a fost prins la scurt timp ºi a recunoscut cã le-a ucis pe cele douã surori pentru a le jefui. Ovidiu Dãnuþ Drânga (28 de ani) a intrat în toiul nopþii peste cele douã bãtrâne þintuite la pat ºi le-a bãtut cu sãlbãticie. Procurorii au stabilit cã a tãbãrât pe femei cu pumnii
ºi picioarele pânã când nu au mai rãsuflat, ca mai apoi sã fure economiile victimelor, adicã 10.000 lei. ”În noaptea de 19/20 ianuarie 2016, pe fondul unor probleme de naturã financiarã existente la sfârºitul anului 2015, cunoscând faptul cã victimele L. Elena ºi L. Augustina erau infirme, având grad de handicap neuromotor accentuat, dar ºi din faptul cã acestea deþin sume mari de bani în locuinþa lor, provenind din pensii, inculpatul Ovidiu Drânga Dãnuþ a luat decizia de a pãtrunde în locuinþa acestora ºi de a sustrage bani pentru a-ºi achita datoriile ºi pentru a cumpãra cadouri concubinei sale, de ziua ei de naºtere din data de 20 ianuarie, respectiv un inel de logodnã
Firmele de pe Autostrada Lugoj-Deva, pãzite ca ocnaºii pentru cã intenþiona sã se cãsãtoreascã cu ea”, se precizeazã în dosarul instrumentat de procurori. Drânga a fost trimis în judecatã în luna aprilie 2016 ºi dupã un an de zile de proces, magistraþii Tribunalului Hunedoara au rãmas sã pronunþe pedeapsa. Dacã va fi gãsit vinovat de dublã crimã ºi tâlhãrie, individul riscã sã stea în puºcãrie pe viaþã. Soluþia Tribunalului Hunedoara nu va fi una definitivã iar suspectul o poate ataca cu apel la Curtea de Apel Alba Iulia. Maximilian GÂNJU
M
inistrul Transporturilor s-a arãtat nemulþumit de stadiul lucrãrilor pe unele tronsoane ale Autostrãzii Deva-Lugoj ºi a cerut ca ºantierele sã fie monitorizate video. ”Sunt puþin nemulþumit de evoluþia lucrãrilor pe unul dintre tronsoane, în sensul cã se putea o mobilizare mult mai bunã. Ca sã vã spun exact, pe lotul 2, în urma vizitei din lunã martie, când s-au deschis cei 15 kilometri, Compania (Naþionalã de Administrare a Infrastructurii Rutiere, n.r.) a încheiat un protocol cu firma de construcþie, cei de la Saligni, care s-au angajat ca în trei luni de zile sã finalizeze restul lucrãrilor care mai erau de fãcut pe cei 15 kilometri. Sunt în grafic. Lotul 3 Lugoj-Deva, aici am fost un pic
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
avertizãri în caz de avalanºã sau alte fenomene periculoase ce ne intereseazã ºi ar putea interesa siguranþa turiºtilor. Ar fi foarte utilã o asemenea legea dar nu cred cã noi ar trebui sã facem acest lucru, sã dãm amenzi. Ar trebui sã o facã jandarmii montani, cei care se ocupã cu disciplina ºi cu respectarea legilor. Ar fi atributul lor, noi sã ne ocupãm cu salvarea ºi ei cu respectarea ordinii publice”, a declarat ºeful Salvamont Hunedoara. Ovidiu Bodean mai spune cã libertatea de a merge pe munte existã în toatã lumea ºi ar putea apãrea situaþii absurde dupã apariþia unei asemenea legi. ”Cum ar fi sã-i
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
interzic la un alpinist de performanþã sã facã un traseu, chiar dacã e mai dificil? Acum sã stãm în faþa cãrãrii ºi sã ne opunem sã nu meargã? Noi nu-i oprim pe turiºti sã vinã la munte, le vrem binele. Vrem ca ei sã circule pe munte în siguranþã ºi atunci omul vine cu plãcere la munte. Când îþi spun despre o avertizare nu fac decât sã-þi ofer siguranþã. Vreau sã te aduc la munte, nu sã te îndepãrtez. De amenzi sã se ocupe cine trebuie sã o facã. Ce facem, nu mai acordãm prim ajutor ºi alergãm dupã turiºti sã-i amendãm? ”, a mai spus Ovidiu Bodean, ºeful Salvamont Hunedoara. Maximilian GÂNJU
nemulþumit de mobilizare, adicã undeva la 100 de utilaje ºi 200 de oameni, în comparaþie cu lotul 4, unde am gãsit peste 500 ºi ceva de oameni care lucreazã ºi 250 de utilaje. Am cerut suplimentar ºi o monitorizare video a tuturor ºantierelor din þarã din partea Companiei. Nu voi tolera întârzieri, asta le-am ºi spus constructorilor. Noi suntem un partener onest ºi, din punct de vedere financiar, ne-am þinut promisiunile", a declarat ministrul Transporturilor, Rãzvan Cuc. Oficialul a mai spus cã echipa ministerialã ºi cea de la Compania naþionalã de drumuri vor efectua controale inopinate ºi în ceea ce priveºte calitatea lucrãrilor. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 27 Aprilie 2017
Doi medici de renume, Cetãþeni de Onoare ai municipiului Petroºani ãrintele anesteziei din România, doctorul George Litarczek, devine cetãþean P de onoare al municipiului Petroºani. ªi medicul specialist ortoped Banacu Mihail devine cetãþean de onoare. Numele a doi medici de renume se leagã de municipiul Petroºani, iar autoritãþile locale le conferã cea mai înaltã distincþie.
PÃRINTELE ANESTEZIEI, profesorul George Litarczek A fãcut într-o viaþã cât nu pot face alþii în 10. Medicul anestezist a fost deschizãtor de drumuri, un pionier, al anesteziei româneºti. El a fost cel care a introdus în sistemul medical din România metode medicale moderne, folosite ºi astãzi în spitale. Doctorul George Litarczek a activat ºi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Þara noastrã a dat comunitãþii, dar ºi lumii întregi oameni de mare valoare, care, prin munca ºi pasiunea lor au contribuit enorm la dezvoltarea unor domenii de activitate. printre aceºti oameni deosebit de valoroºi se numãrã ºi doctorul George Litarczek. “S-a nãscut la Boston, în statul Massachussetts, la 22 decembrie 1925, unde tatãl sãu, dr. Gheorghe Litarczek fãcea o specializare medicalã înlesnitã de o bursã Rockefeler, familia întorcându-se în România în anul 1927. A absolvit liceul Spiru Haret în anul 1944 ºi între anii 1944 ºi 1950 a urmat cursurile Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie Carol Davila din Bucureºti. Cu doi pãrinþi medici ºi cu dorinþa de a deveni el însuºi unul, George Litarczek ºi-a început foarte devreme drumul. Ca medic anestezist la spitalele Colþea ºi Fundeni, unde a fost unul dintre membrii unei generaþii de aur, colaborator ºi prieten cu
mulþi pionieri ºi deschizãtori de drumuri, dr. Litarczek a contribuit la majoritatea noilor metode introduse în practicã: laboratorul clinic modern, cateterismul cardiac, dializa extrarenalã, chirurgia cardiacã, chirurgia de transplant ºi tehnicile neinvazive”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Doctorul George Litarczek este primul medic anestezist din România. Se poate spune cã familia Litarczek a fãcut pionierat în România, în diverse domenii ºi în decursul a trei generaþii: bunicul, Carol, a fost creatorul primei centrale electrice din Oltenia; tatãl, medic nutriþionist, alãturi de mama, histolog, au fãcut ºi cercetare; fiul, George, a fost întemeietorul ºcolii medicale româneºti de anestezie. “Pânã în anul 1951, în România nu existau medici anesteziºti, aºa cum nu existau mulþi nici în lume. Primul curs de specializare în anestezie pentru medici a fost iniþiat de Ministerul Sãnãtãþii în 1951 ºi la acel curs tânãrul chirurg George Litarczek a demonstrat altor câþiva chirurgi voluntari noile tehnici
de anestezie. De-a lungul carierei sale, s-a axat atât pe probleme de clinicã legate de introducerea metodelor anesteziei moderne ºi a noilor substanþe care au apãrut în mod continuu pe toatã perioada activitãþii sale, cât ºi pe anumite aspecte ale cercetãrii fundamentale în specialitate. Cercetarea sa clinicã s-a concretizat în peste 300 de lucrãri comunicate, din care peste 240 publicate în reviste de specialitate (peste 30 în strãinãtate). De asemenea, este membru al unor societãþi medicale de renume, precum Societatea Germanã de Anestezie ºi Medicinã Intensivã DGAI (din 1957) ºi membru de onoare al acesteia din 1997, membru fondator al Societãþii Românie de Anestezie ºi Terapie Intensivã (SRATI) din 1974, membru al Academiei Oamenilor de ªtiinþã, dar ºi a altor societãþi medicale”, aratã biografia medicului anestezist George Litarczek. Pentru toatã activitatea sa medicalã ºi ºtiinþificã, edilii de la Petroºani au decis sã îl propunã drept cetãþean de onoare. “Doctorul Litarczek este unul dintre acele
exemple în care un om devine sinonim cu sfera lui de activitate, în care împlinirile lui profesionale modeleazã ºi ºlefuiesc omul, în care el a fost pionier, performer, mentor ºi învãþãtor. George Litarczek este omul-monument al anesteziei ºi terapiei intensive din România, este pãrintele anesteziei româneºti. Având în vedere performanþele profesionale deosebite, pusã în slujba ajutorãrii tuturor cetãþenilor, atât din þarã, cât ºi din municipiul Petroºani, dar ºi pentru calitãþile sale morale, propun ca d-lui doctor George Litarczek sã-i fie conferit titlul de “Cetãþean de Onoare” al municipiului Petroºani”, mai spune primarul municipiului Petroºani. Profesorul Litarczek a fost fascinat de frumuseþile Vãii Jiului. A venit într-o excursie ºi s-a reîntors mereu. “Eu am ajuns în Valea Jiului nu ieri sau alaltãieri. O cunosc. Am fost pentru prima datã în 1965, cu Trabantul ºi am venit pe Valea Jiului ºi nu era ºoseaua asfaltatã. Era neasfaltatã ºi m-am dus sus la fosta Cabanã Parâng ºi am pus cortul lângã cabanã ºi am stat 3 zile. Am vrut sã mergem în Parângul Mare, dar nu
am mai apucat. Am mai fost în Valea Jiului prin 1967-1968 ºi mi-a plãcut zona. Apoi am avut niºte elevi, cu doctorul Csontos la Lupeni ºi doctorul Samoilã, aici în Petroºani, care a fost primul anestezist al Petroºaniului. Cu ocazia evenimentelor din anul 1977 (grevele minerilor –n.r.) s-au luat niºte mãsuri de susþinere a Vãii Jiului printre care a fost sã îi facã medic primar pe cei doi. Au dat primariatul cu mine, dupã care s-au simþit obligaþi sã mã invite aici. (...) Pe urmã mã invitau la simpozioane”, a spus profesorul George Litarczek, pentru Cronica Vãii Jiului. În ediþiile viitoare veþi afla detalii despre viaþa pãrintelui anesteziei în România, profesorul George Litarczek.
MEDICUL ORTOPED Banacu Mihail ...va deveni cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Cu o carierã de zeci de ani, acesta a contribuit la sistemul medical din Petroºani. “Printre oamenii deosebiþi care au practicat medicina, ºi în municipiul nostru, este domnul dr. Mihail Banacu. De admirat este faptul cã, în lunga sa carierã în acest domeniu, în special într-o specializare grea, care necesitã oasiune ºi studiu constant, ºi anume ortopedia ºi traumatologia, domnul doctor a rãmas sã profeseze în municipiul nostru, la Spitalul de Uregnþã Petroºani,
aproape 22 de ani, ajutând astfel oamenii din Valea Jiului sã beneficieze de servicii medicale de înaltã calitate. Absolvent al Facultãþii de Medicinã UMF Cluj, în anul 1960, îºi începe cariera de doctor la dispensarul medical Geoagiu, în anul 1962, iar în anul 1963 vine la spitalul municipal Petroºani, unde este pe rând, medic secundar chirurgie, medic secundar ortopedie (19641966), medic specialitate ortopedie - ºef compartiment (19661978), ºef secþie ortopedie (1978-1885), iar din anul 1985 pânã în anul 2006 este medic primar ortopedie - ºef de secþie la Spitalul Judeþean Vâlcea. Din anul 2006 pânã în prezent este medic la Clinica Rapitest Vâlcea. astfel, pentru întreaga sa activitate, pusã în slujba ajutorãrii cetãþenilor, atât din municipiul Petroºani, cât ºi din þarã, dar ºi pentru calitãþile sale morale, propun cã domnului dr. Banacu Mihail sã-i fie conferit titlul de “Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani”, mai spune primarul municipiului Petroºani. De-a lungul anilor, medicul Banacu Mihai, a urmat numeroase cursuri în domeniul ortopediei, specializându-se constant în aceastã ramurã. De asemenea, ca recunoaºtere a muncii sale, domnul doctor a primit urmãtoarele distincþii: Ordinul Meritul Sanitar clasa a II-a – 1984 ºi ordinul Meritul Sanitar în grad de cavaler – 2004. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
ROMÂNIA, TREZEªTE-TE! Acum câteva zile am trãit s-o vedem ºi pe asta: Lichtenstein – România 2-1!!? S-a întâmplat la fotbal, la Naþionala de juniori U16 (sub 17
ani), într-un meci care a avut loc la Skopje, în Macedonia. Un eºec tragi-comic, care aratã la ce dimensiuni valorice ne gãsim cu
academiile, ºcolile de fotbal, cluburile sportive de profil ºi alte râciuri d-astea inventate peste noapte pentru fraieri. Adunaþi sau adunãturi... de pe la Dinamo Bucureºti, Academia Hagi, Atletico Regal (!?), CSS Slatina ºi alte surse, ãia mici, antrenaþi de
no-name-ul Sorin Colceag (fost portar în Divizia „A”) ºi-au dat cu stângu-n dreptul într-un meci care, în mod normal, nu trebuia sã le punã vreo problemã. E un eºec al Naþionalei U16 la care se mai adaugã în ultimele luni alte „performanþe”, gen 1-1 cu Cipru, 1-2 cu
Handbal
CSS PETROªANI ÎN PRIMELE 16 DIN ROMÂNIA
chipa de junioare III E (gr. 2002) a CSS
Petroºani, antrenatã de prof. Daniel Brânzãu a reuºit o excelentã performanþã, calificarea în faza naþionalã a Turneului semifinal nr. 2 pe þarã. Au fost opt grupe care au totalizat 44 de echipe din toate zonele þãrii, din cele 80 care au luat startul de toamnã, în ediþia 2016-2017. Echipa din Petroºani a fost la un pas de a învinge ºi ocupanta locului 1, Arena Tg. Mureº, pe care a condus-o la pauzã cu 13-12. În ultima partidã, cea
cu L.P.S. Slatina, petroºenencele au fãcut un galop de sãnãtate, dupã un 9-0 la pauzã, câºtigând cu 16-5. „Sunt mulþumit de evoluþia echipei, am câºtigat trei meciuri, am fost în grafic. Sper ca ºi luna viitoare sã prindem la turneul semifinal aceeaºi formã”, a declarat prof. Daniel Brânzãu, antrenorul CSSP. În perioada urmãtoare, echipa de junioare II (gr. 2000) a CSSP va juca la Turneul semifinal nr. 2 (27-30 apr.) la Baia Mare, într-o grupã cu Phoenix Baia Mare, LPS Vaslui ºi CSM Ploieºti echipa deplasând un lot de 15 sportivi.
Calificare mare cu.. cele mici! Un succes deosebit l-a obþinut echipa de junioare V (10-11 ani), antrenatã de prof. Edith Mileti, care a reuºit o calificare în urma etapei de zonã de la Petroºani (22-23 aprilie) din cadrul Euroregiunii RO 5. Au participat 10 echipe împãrþite în douã grupe de câte cinci, echipa CSS
Petroºani fiind în grupa A, înregistrând rezultatele: 30-1 cu Happy Fun Kids Bocºa, 24-14 cu Diniaºanca Diniaº, 16, 16-13 cu Lic. Teoretic „Tr. Vuia” Reºiþa 19-9 cu A.S. Câtu Timiºoara. Au evoluat 12 pentru CSS Petroºani: Sidonia Peter (p), Ioana Niþã, Edina Kiss, Lorena Postolache, Aida Vãtãºelu, Diana Bartha, Diana Rache, Denisa Isari, Maria Tuhuþ, Alexia, Alexia Borbei, Sara Bulf, Iulia Niþã. În cealaltã grupã s-a calificat pentru turneul semifinal care va avea loc pe 12-14 mai a.c., C.S.M. Vulcan ºi Leul Giarmata.
Prof. Edith Mileti s-a calificat cu echipa de junioare V a CSSP
TURNEUL NAÞIONAL SEMIFINAL I, JUN. III (GR. 2002) Grupa a II-a, Plopeni, 19-22 apr. 2017 Rezultatele CSS Petroºani CSS Petroºani - CSS Sf. Gheorghe 33-17 (15-6) CSS Petroºani - Viitorul Piteºti 22-23 (10-15) Arena Tg. Mureº - CSS Petroºani 28-23 (12-13) CSS Petroºani - CSS 2 Bucureºti 27-21 (12-10) LPS Slatina - CSS Petroºani 5-16 (0-9) 1. Arena Tg. Mureº 5 5 0 0 142-109 10p. 2. CSS Petroºani
5 3 0 2 114-89
3. CSS 2 Bucureºti
5 3 0 2 119-108 6p.
6p
4. Viitorul Piteºti
5 3 0 2 136-129 6p
5. CSS Sf. Gheorghe 5 1 0 4 107-149 2p. 6. LPS Slatina
Daniel Brânzãu, antrenorul CSSP (handbal), în primii 16 pe þarã cu echipa de junioare III
Norvegia sau 0-3 cu Italia. Dacã mai adãugãm ºi cei cu o vârstã mai sus U17, care au în palmares 1-9 cu Luxemburg, 0-9 cu Olanda, 0-11 cu Danemarca sau 1-4 cu Israel, ne dãm seama cum am ajuns clovnii fotbalului european. ª-atunci, ce sã-i mai reproºãm lui Daum?
5 0 0 5 86-120
0p.
S-au calificat pentru Turneul semifinal nr. 2 (17-21 mai a.c.) primele douã clasate.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Liga I
CU PINTILII, CEL MAI BUN!
z Fostul jucãtor al Jiului Mihai Pintilii, a fost cel mai bun jucãtor de câmp din partida Steaua Viitorul Constanþa (1-1), reuºind un gol de senzaþie. z Craiova lui Gigi Mulþescu a remizat cu Dinamo, 2-2 printr-un gol al disperãrii, marcat în minutul 90+2. z Astra Giurgiu, 0-1 acasã cu C.F.R. Cluj, nu mai e în stare de nimic în acest play-off. Concordia chiajna ºi Pandurii Tg. Jiu par condamnate definitiv la retrogradare.