Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1326
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 26 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pensionarii mineri primesc gratuitãþile în luna mai
Încã o schimbare de direcþie
Minele Lonea ºi Lupeni mai „trãiesc”
PÂNÃ ÎN 2027
P
ensionarii mineri îºi primesc luna viitoare banii pe facturile achitate la energia electricã pe care au consumat-o. Deocamdatã, la unitãþile miniere de care aparþin, încã se fac centralizãri, mai ales cã a fost aprobatã ºi suma necesarã din ajutorul de stat, iar în scurt timp se vor face plãþile, aferente consumului pânã în luna decembrie 2016. „Situaþiile se aflã spre finalizare, urmând ca, pânã la finele lunii mai, sã efectuãm toate plãþile restante aferente anului 2016, vis a vis de energia electricã”, a precizat Petre
Drãgoescu, director tehnic al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului, societate de care aparþin pensionarii minieri. Plãþile facturilor aferente consumului din acest an se vor face abia din septembrie. Pensionarii care îndeplinesc condiþiile de ieºire din sistem la 45 de ani, cu 20 de ani vechime în subteran, au dreptul la decontarea unui consum de 3.000 kW anual, energie electricã, respectiv 3 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru cei cãsãtoriþi) ºi 2 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru cei necãsãtoriþi). Diana MITRACHE
M
inele Lupeni ºi Lonea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara intrã pe program de închidere. Închiderea pãrþilor neviabile din cadrul unitãþilor miniere ale CEH nu este valabilã, astfel cã s-a revenit asupra variantei oficiale, însã cu mici ajustãri. Unitãþile miniere Lonea ºi Lupeni vor fi închise pânã în anul 2027. De precizat este faptul cã activitatea minierã se va opri la Lupeni în luna decembrie a anului 2018. >>> PAGINA A 3-A
Pãrinþii criminali nu scapã de arest
C
ei doi concubini din Lupeni, care ºi-au neglijat copiii iar pe unul dintre ei l-au bãtut pânã a murit, rãmân dupã gratii. Cei doi tineri sunt acuzaþi de lovituri cauzatoare de moarte.
Vãduva Vijai Silvian ºi Halasz Lucia Eugenþia, cei doi pãrinþi care ºi-au bãtut fetiþa de trei ani pânã au
omorât-o, ar fi putut scãpa de celula de arest, luni, pe 23 aprilie a.c.,
datã pânã la care îºi fãcea efectul decizia luatã de Tribunalul Hunedoara la
propunerea procurorilor. Pãrinþii criminali au cerut sã fie plasaþi în arest la domiciliu pe durata cercetãrilor, solicitare respinsã de magistraþii hunedoreni, dar care ar fi putut fi luatã în calcul pe 23 aprilie. Numai cã speranþele celor doi de ieºi de dupã gratii au fost spulberate de Curtea de Apel Alba Iulia. Instanþa superioarã a dispus prelungirea arestãrii preventive a inculpaþilor Vãduva Vijai Silvian ºi Halasz Lucia
Eugenia pânã la data de trei mai a.c. Cei doi tineri ºi-au bãtut fetiþa de numai trei ani pânã a intrat în comã ºi apoi a decedat din cauzã cã plângea de foame. Alþi doi copii de unul ºi doi ani au avut aceeaºi soartã cumplitã, dar au scãpat cu viaþã. Erau neglijaþi constant de cãtre pãrinþi, înfometaþi ºi lãsaþi sã degere dupã cum au descoperit medicii în urma examinãrilor. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Aprilie 2017
Lucrãri de investiþii pentru petrileni Lupeniul ºi Vulcanul
cad la înþelegere pentru gropi
utoritãþile locale de la A Petrila au în vedere
A
dministraþia de la Vulcan ºi cea de la Lupeni au cãzut la o învoialã pentru a astupa gropile uriaºe de pe partea din Drumul Naþional ce se aflã între cele douã municipii.
demararea lucrãrilor de modernizare a strãzii Castanilor. În cadrul contractului vor avea loc mai multe lucrãri. “Categorii de lucrãri: sistem rutier 54.137,72, podeþe acces 26.364,58, rigole 7.630,01, sistem rutier podeþe acces 8.848,97, trotuare 34.806,63, organizare de ºantier 3.770,10”, aratã contractul. În cadrul unei ºedinþe din anul acesta, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici aferenþi proiectului. “Având în vedere aprobarea finanþãrii obiectivului de investiþii asfaltare strada Castanilor din oraºul Petrila, prin Programul
Naþional de Dezvoltare Localã, subprogramul regenerarea urbanã a municipiilor ºi oraºelor (…) beneficiarii trebuie sã transmitã cãtre MDRAP o serie de documente printre care documentaþiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiþii, aprobate în condiþiile legii prin hotãrâri ale consiliului local de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, HCL de asigurare a finanþãrii de la bugetul local pentru categoriile
de cheltuieli, care nu se finanþeazã de la bugetul de stat (…)”, se aratã în expunerea de motive. Valoarea totalã a investiþiei este de 39,48 mii de euro, iar aici urmeazã a fi înlocuite bordurile, refãcute rigolele, podeþele de acces ºi nu numai. Potrivit documentaþiei, durata de implementare a investiþiei este de 8 luni, din care durata de execuþie a lucrãrilor ar trebui sã fie de 3 luni. Monika BACIU
Asta susþine acum primarul interimar de la Lupeni, care a fost asaltat de numãrul mare de plângeri ale ºoferilor de pe acest traseu. Vor împãrþi în douã porþiunea de drum ºi fiecare va astupa câte o parte. „Acea parte se numeºte zona
- COMEMORARE Pe 26 aprilie se împlinesc 6 ani de când a plecat spre veºnicie scumpa noastrã
HODOª ECATERINA Nu vom uita niciodatã chipul tãu drag ºi bunãtatea ta.
Peste 600 de petrileni au beneficiat de facilitãþi fiscale
A
dministraþiile locale pot acorda beneficii fiscale unor categorii de contribuabili. La Petrila, peste 600 de persoane au plãtit impozit mai mic sau nu au plãtit deloc. Veteranii de rãzboi ºi revoluþionarii au fost scutiþi de la plata taxelor ºi impozitelor locale. “Persoanele veterane de rãzboi ºi vãduvele veteranilor de rãzboi ºi persoanelor persecutate politic în perioada regimului comunist (scutire
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
100% la plata impozitului pe clãdiri ºi pentru impozitul pe terenul aferent, precum ºi la plata impozitului pe un singur autoturism) au beneficiar de aceastã facilitate 23 de persoane. Persoane “eroi ai Revoluþiei din Decembrie 1989” (scutire 100% la plata impozitului pe clãdiri ºi pentru impozitul pe terenul aferent, precum ºi la plata impozitului pe un singur autoturism) au beneficiat de aceastã facilitate douã persoane”, aratã raportul Primãriei Petrila. Tot de o scutire de 100% la plata impozitului au beneficiat ºi 341 de persoane cu grad de handicap grav sau accentuat ºi cele cu invaliditate. Sunt contribuabili care au beneficiat de o scutire de 50 de procente la plata taxelor ºi impozitelor locale. “S-a aprobat în anul 2016 pentru persoanele fizice ale cãror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe þarã ori constau în exclusivitate din indemnizaþie de ºomaj sau ajutor social, o reducere a impozitului pe clãdiri ºi teren de 50%. De aceastã facilitate au beneficiat 284 de persoane, precum ºi facilitãþi, conform prevederilor
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
neutrã ºi chiar am discutat cu dl Gheorghe Ile. Am decis ca pânã la podul Sohodolului sã o facem noi ºi de la pod încolo, Vulcanul. Am cãzut de comun acord ºi, cât de repede putem, refacem drumul, care nu este al administraþiilor publice locale. Noi, însã, dorim sã o rezolvãm”, a spus Iacob Mesaroº, primarul interimar al municipiului Lupeni. ªoseaua are acum adevãrate cratere ce s-au format ºi pentru cã artera de drum nu a fost asfaltatã de mai mult timp. Acum, va fi peticitã de administraþiile locale. Diana MITRACHE
legale pentru 3 persoane juridice”, mai aratã raportul. 653 de contribuabili petrileni au beneficiat în cursul anului 2016 de facilitãþi fiscale. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Soþul, copiii, nora ºi nepoþii.
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Aprilie 2017
Încã o schimbare de direcþie
Minele Lonea ºi Lupeni mai „trãiesc” pânã în 2027 inele Lupeni M ºi Lonea din cadrul Complexului Energetic
Hunedoara intrã pe program de închidere. Închiderea pãrþilor neviabile din cadrul unitãþilor miniere ale CEH nu este valabilã, astfel cã s-a revenit asupra variantei oficiale, însã cu mici ajustãri. Unitãþile miniere Lonea ºi Lupeni vor fi închise pânã în anul 2027. De precizat este faptul cã activitatea minierã se va opri la Lupeni în luna decembrie a anului 2018. “Am semnat ieri convenþia cu domnul ministru prin care am prelungit activitatea la mina Lupeni pânã în luna decembrie 2018, iar pentru minele Lupeni ºi Lonea s-a mãrit limitã pânã la care pot fi închise definitiv de la 2024, pânã la 2027. De asemenea, în momentul separãrii activitãþii miniere de activitatea energeticã avem în vedere un contract ferm prin care cãrbunele sã fie preluat de la cele douã exploatãri care vor continua sã funcþioneze Livezeni ºi Vulcan cu recunoaºterea costului de producþie, pentru cã altfel apar probleme. Prezenta convenþie devine obligatorie între cele douã pãrþi, Ministerul Energiei ºi Confederaþia Meridian – Sindicatul Muntele pânã în anul 2027. Am încercat sã ne luãm ºi o marjã de siguranþã dacã vor apãrea schimbãri la Ministerul Energiei”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Aproape douã luni s-a încercat schimbarea strategiei pentru CEH, însã în zadar. Consiliul Concurenþei nu a agreat ideea închiderii bucãþilor neviabile din cadrul unitãþilor miniere. “Nu se merge pe varianta închiderii pãrþilor neviabile. Acea variantã a cãzut dupã discuþiile pe care le-am avut la Consiliului Concurenþei. Consiliul Concurenþei este interfaþa Comisiei Europene. Era o problemã în cadrul regulamentului pe baza cãrora se fac închiderile de mine referitoare la unitatea de producþie”, a mai spus sursa citatã. Acum, urmeazã ca Guvernul sã aprobe ajutorul de stat pentru închiderea celor douã unitãþi miniere, cu respectarea noului protocol. “Noile mãsuri implicã niºte etape. Înseamnã Hotãrârea de Guvern privind accesarea ajutorului de stat, avizul Bruxelles-ului care este garantat de Consiliul Concurenþei, iar
dupã aceea se pune în aplicare nouã direcþie”, a mai spus Darius Câmpean. În plus, minerii vorbesc acum ºi de disponibilizãri, care sã se facã pe viitor, dacã va fi necesar, cu sume compensatorii, pentru cã ºi mina Lupeni ºi Lonea vor accesa ajutor de stat. „Aceastã variantã înseamnã accesarea de ajutor de stat ºi, desigur, asta implicã ºi concedieri colective, concedieri care se vor face dupã ce va fi adoptatã hotãrârea de guvern care va reglementa folosirea acestui ajutor de stat. Noi va trebui sã venim în comisia de negociere ºi sã modificãm Contractul Colectiv de Muncã, ce, la ora actualã, nu prevede nimic pentru concedierile colective. Noi vom face aºa fel încât oamenii sã beneficieze de plãþi compensatorii”, a mai adãugat preºedintele Sindicatului Muntele. Primele concedieri colective ar putea fi fãcute abia în urmãtoarele luni, dar se vor face ºi angajãri pe locurile rãmase vacante la Vulcan. Minerii vor apoi sã notifice Bruxelles-ul cu privire la înþelegerea la care au ajuns ºi la care ºi-au pus semnãtura mai mulþi oameni. „Aceste lucruri le-am fãcut cu ajutorul colegilor mei din cadrul Sindicatului Muntele. Ei m-au sprijinit. De asemenea, am avut un mare sprijin în persoana domnului Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian. Un alt mare sprijin ne-a fost domnul
Purcaru, din cartea C.A. al CEH, care, pe parte de minerit, a venit cu argumente ºi a participat la toate discuþiile noastre. De asemenea, i-am avut alãturi pe parlamentarii Nistor ºi Resmeriþã ºi vreau sã îi mulþumesc preºedintelui Consiliului Concurenþei ºi domnului ministru Toma Florin Petcu”, a conchis Darius Câmpean.
N
otificarea va ajunge la Bruxelles
Preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, Stamin Purcaru, susþine cã nouã strategie are mari ºanse de a fi aprobatã de Consiliul Concurenþei ºi Comisia Europeanã. “Toatã echipa mergeam pe varianta de pãrþi de mine ºi a fost tot ce s-a putut ca demers clarifica pânã acum. Consiliul Concurenþei nu a respins acea variantã, dar acesta este un demers al ministerului Energiei. Au fost discuþii cu dânºii, au fost întrebãri, dar nu are treabã cu Consiliul Concurenþei. Se vor închide minele Lupeni ºi Lonea pânã în 2027 ºi aceasta este solicitarea care credem cã va fi convenitã cu Consiliul Concurenþei ºi Comisia Europeanã”, a declarat Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Ajutorul de stat urmeazã a fi
acordat Complexului Energetic Hunedoara în baza unei hotãrâri de Guvern. Guvernul va aproba în ºedinþã proiectul care prevede închiderea a douã unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Hotãrârea privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara – S.A. pentru anul 2017 se aflã pe agenda Ministerului Energiei. Proiectul prevede alocarea sumei de aproape 200 de milioane de lei pentru închiderea celor douã unitãþi miniere necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. este vorba de minele Lupeni ºi Lonea. Oficialii ministerului de resort aratã care sunt motivele pe baza cãrora s-a luat decizia închiderii celor douã unitãþi miniere. “Având în vedere prevederile Deciziei CE nr. 787/2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7719/final, în urma analizei situaþiei tehnico-economice a minelor din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara- S.A., denumitã în continuare CEH S.A. s-a stabilit cã din cele patru exploatãri miniere aflate în structura sa este necesar sã intre în program de închidere, douã unitãþi miniere ºi anume Exploatarea Minierã Lonea ºi Exploatarea Minierã Lupeni. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CEH S.A. a întocmit Planul de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele douã exploatãri miniere. Aceste documentaþii au fãcut obiectul notificãrii transmise Comisiei Uniunii Europene. Decizia s-a luat ca urmare a faptului cã a scãzut cererea de cãrbune ca urmare a dezvoltãrii producþiei de energie electricã regenerabilã situaþie constatatã în perioada 2011-2016; a scãzut considerabil preþul de vânzare al cãrbunelui pe piaþa internaþionalã ºi implicit în România; calculul indicatorilor tehnico-economici pentru cele douã unitãþi miniere constând în rezervele de cãrbune, rezervele deschise ºi ponderea acestora în totalul rezervelor de cãrbune, calitatea cãrbunelui extras, productivitatea muncii, costul unitar de producþie au demonstrat cã acestea nu sunt viabile. CEH S.A va gestiona ajutorul de stat pentru închiderea celor douã mine
necompetitive asigurând evidenþe contabile precise ºi separate pentru fiecare dintre cele douã unitãþi care beneficiazã de ajutor de stat. Valoarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor neviabile a fost fundamentatã în conformitate cu Decizia 2010/787/UE ºi Decizia Comisiei Europene nr. C (2016) 7719 final. Având în vedere prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 980/2015 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Energiei, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, monitorizarea aplicãrii Deciziei CE nr.787/2010 revine Ministerului Energiei. Ministerul Energiei monitorizeazã nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe state”, mai aratã documentul.
C
e spune regulamentul 787?
În baza regulamentului 787 care reglementeazã închiderea minelor neviabile este necesarã separarea activitãþii. “Toate ajutoarele primite de întreprinderi sunt indicate în contul de profit ºi pierderi ca element distinct de venituri, separat de cifrã de afaceri. Întreprinderile care beneficiazã de ajutor în temeiul prezentei decizii ºi care continuã sã desfãºoare activitãþi comerciale sau sã funcþioneze dupã închiderea parþialã sau totalã a unitãþilor lor de producþie a cãrbunelui pãstreazã evidenþe contabile exacte ºi distincte pentru fiecare dintre unitãþile lor de producþie a cãrbunelui ºi pentru alte activitãþi economice care nu sunt legate de extracþia cãrbunelui. Ajutorul acordat în temeiul prezentei decizii se gestioneazã în aºa fel încât sã nu existe posibilitatea transferãrii acestuia cãtre alte unitãþi de producþie a cãrbunelui care nu fac parte din planul de închidere sau cãtre alte activitãþi economice ale aceleiaºi întreprinderi”, aratã regulamentul 787. Operatorul economic Societatea Complexul Energetic Hunedoara- S.A – ce desfãºoarã în principal activitãþi în domeniul energetic a prevãzut în Proiectul de Buget de venituri ºi cheltuieli pentru anul 2017 suma de 198.830 mii lei reprezentând ajutor de stat pentru închideri mine necompetitive. Monika BACIU Diana MITRACHE
4 Actualitate
Familiile de aur premiate Funcþionarii de municipalitatea de la Petroºani publici nu mai a fel ca în fiecare an, cuplurile care L primesc spor aniverseazã 50 sau 60 de ani de cãsnicie sunt de stres premiate de Primãria ºi eputaþii au decis sã elimine Consiliul Local al D prevederea potrivit cãreia „pentru municipiului Petroºani. compensarea activitãþii specifice,
Valea Jiului, pepinierã de cercetãtori
“Cercetarea ar trebui sã contribuie mai mult la progresul economic românesc” ercetarea nu este “C scumpã, dar nu este plãtitã. Cercetarea dacã ar fi plãtitã, ar fi mai motivatã ºi ar trebui sã contribuie mai mult la progresul economic românesc. Din pãcate, firmele cautã sã plãteascã cât mai puþin pentru soluþiile oferite” – prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai.
Cinci medalii de aur ºi tot atâtea diplome de excelenþã au cucerit profesorii Universitãþii din Petroºani la Salonul Internaþional al Cercetãrii, Inovãrii ºi Inventicii “Pro Invent” de la Cluj Napoca. Valea Jiului este o pepinierã de cercetãtori, iar asta o dovedesc cele mai prestigioase instituþii din Valea Jiului. Alãturi de INSEMEX, cei de la Universitatea
Petroºani completeazã tabloul cercetãrii româneºti. „Activitatea de cercetare se finalizeazã prin contracte cu beneficiarii sau contracte naþionale sau internaþionale ale cãror rezultate le valideazã producþia ºi de asemenea prin o serie de brevete de invenþie, care apoi sunt valorificate tot de cãtre unele firme sau beneficiarii activitãþilor noastre de studiu sau de cercetare, brevete care deja au început sã se mãreascã la noi în Universitate ºi care participã la o serie de competiþii naþionale ºi internaþionale”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai. Fãrã cercetare nu putem gândi viitorul unei economii sãnãtoase, este de pãrere rectorul instituþiei de învãþãmânt
superior din Valea Jiului. Cei de la Universitatea Petroºani cautã sã realizeze soluþii tehnice moderne pentru partenerii lor. “Activitatea de cercetare este o activitate permanentã, fãrã cercetare nu putem gândi viitorul unei economii sãnãtoase ºi care trebuie sã fie bazatã pe cunoaºtere. Cercetarea este tocmai aplicarea unor noþiuni ºi cunoºtinþe teoretice în folosul economiei, în folosul firmelor. Activitatea de cercetare îºi dezvoltã gândirea, îþi dezvoltã perspicacitatea. Activitatea de cercetare înseamnã creativitate aplicatã. De aceea insistãm permanent ca sã realizãm parteneriate ºi sã rezolvãm unele probleme pe care firmele de au. Când ei ne sesizeazã o problemã pe care o au în activitatea practicã, împreunã cu colegii noºtri ºi împreunã cu studenþii cãutãm sã vedem care sunt cauzele care au generat aceste nefuncþionalitãþi sau cãutãm sã le îmbunãtãþim ºi sã le uºurãm munca pentru a realiza o producþie ºi o productivitate sporitã”, a mai spus sursa citatã. Companiile miniere ar trebui sã fie unele dintre beneficiarele cercetãrilor pro-
fesorilor de la Universitatea din Petroºani, dar din lipsa fondurilor cei de la CEH, companie care a fost conceputã ca fiind continuarea activitãþii miniere ºi energetice, nu dispun de astfel de fonduri. Chiar ºi aºa, colectivul de cercetãtori ai Universitãþii Petroºani a inventat mai multe metode care au aplicabilitate în minerit. “Ne cer ajutorul în mãsura posibilitãþilor ºi în mãsura fondurilor pe care le au pentru cercetare, adicã foarte puþin. Totuºi am reuºit sã obþinem un grant naþional în 2013 care a demarat în 2014 ºi se finalizeazã în acest an, iar cercetãrile au generat o invenþie care a fost premiatã la un salon naþional de inventicã de la Cluj-Napoca, o soluþie care prevede o susþinere individualã a abatajelor mai simplã, fiabilã, cu un consum mai mic de materiale ºi care sã fie mai eficientã decât cele clasice care se folosesc astãzi. Încã mai avem expertizã ºi ne ocupãm de asemenea soluþii tehnice ºi tehnologice. Noi am fãcut un prototip ºi costul acestui prototip este sub costul actual al metodelor de susþinere existente, pentru ei nu ar fi un cost suplimentar, ar trebui sã
Anul acesta, evenimentul festiv va avea loc în data de 15 mai, atunci când la Petroºani se marcheazã Ziua Familiei.
gãseascã doar firma care sã realizeze aceste susþineri”, ne mai spune rectorul Universitãþii Petroºani ºi în acelaºi timp inventatorul unor metode cu aplicabilitate în sectorul minier. Cercetãtorii sunt descurajaþi de lipsa finanþãrilor, iar acest lucru poate avea un impact negativ asupra dezvoltãrii economice. “Cercetarea nu este scumpã, dar nu este plãtitã. Cercetarea dacã ar fi plãtitã, ar fi mai motivatã ºi ar trebui sã contribuie mai mult la progresul economic românesc. Din pãcate, firmele cautã sã plãteascã cât mai puþin pentru soluþiile oferite”, a conchis profesorul universitar. Cadrele didactice de la Universitatea din Petroºani s-au întors de la Cluj Napoca cu cinci medalii de aur ºi diplome de excelenþã pe care le-au obþinut pentru diferite invenþii. Monika BACIU
Cãlin Peter Netzer revine la Petroºani egizorul Cãlin R Peter Netzer revine la Petroºani cu ultima sã peliculã, “Ana, mon amour”. Aceasta ar putea fi vizionatã de petroºãneni în cadrul Paradei de Film. Organizatorii ºi-au propus sã prezinte peliculã în oraºele unde
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Aprilie 2017
nu funcþioneazã cinematografe. “Prin adresa înregistratã la Primãria municipiului Petroºani (...), Parada Film, producãtorul ºi distribuitorul filmului “Ana, mon amour”, cel de-al patrulea lung metraj al reputatului regizor Cãlin Peter Netzer, ne informeazã asupra
intenþiei de a organiza o serie de proiecþii ale filmului, în luna mai, în oraºe care nu au cinematografe, dar ºi în cele în care vizionarea unui film la cinematograf nu mai reprezintã o tradiþie. Pelicula “Ana, mon amour”, coproducþie româno-germanofrancezã, în regia lui Cãlin Peter Netzer, a fost premiatã anul acesta în
cadrul Festivalului Internaþional de Film de la Berlin cu “Ursul de argint” pentru montaj”, aratã edilii municipiului Petroºani. Dacã proiectul de hotãrâre prin care se propune alocarea sumei de 3000 de lei în vederea participãrii Consiliului Local al municipiului Petroºani în calitate de coorganizator
alãturi de Paradã de Film va fi aprobat, petroºãnenii vor putea viziona în mod gratuit pelicula premiatã anul acesta cu “Ursul de argint”. “Deºi se adreseazã persoanelor adulte, considerãm cã filmul “Ana, mon amour” este benefic pentru viaþa culturalã a municipiului nostru. De asemenea, prin proiecþia acestuia, dorim sã oferim posibilitatea cetãþenilor din municipiul nostru, cu
posibilitãþi materiale reduse, sã participe gratuit la un eveniment de acest gen”, mai subliniazã edilii. Regizorul are în palmares “Ursul de aur” pentru filmul “Poziþia copilului”, un real succes de box office în România în anul 2013. Cãlin Peter Netzer este cetãþean de onoare al municipiului Petroºani din anul 2013. Monika BACIU
“În data de 15 mai, municipiul nostru sãrbãtoreºte Ziua Familiei. Aceastã zi a fost instituitã prin HCL nr. 58/2012, în urma discuþiilor purtate în cadrul Forumului Pro Urbis, care, printre membrii sãi, numãrã persoane importante din toate domeniile, din Petroºani, ºi din partea autoritãþii locale. Scopul acestei zile este de a promova ºi de a pãstra
valorile culturale, morale ºi tradiþionale ale comunitãþii noastre. Anii trecuþi, acþiunile dedicate acestei zile au vizat revigorarea dialogului dintre membrii familiilor, instituirea unui schimb de experienþã, prin dialog, între familiile tinere ºi cupluri care au petrecut împreunã cel puþin 50 de ani, în scopul de a ajuta familiile tinere sã înveþe sã comunice mai bine, pentru a evita problemele ce pot conduce la destrãmarea
familiei”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cuplurile care aniverseazã anul acesta nunta de aur sau nunta de platinã vor fi premiate cu 500, respective 700 de lei. Totodatã, cuplurilor li se vor acorda ºi diplome, dar ºi cadouri simbolice. 16.800 de lei se este suma propusã a se aloca pentru organizarea Zilei Familiei. Monika BACIU
personalul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici beneficiazã ºi de un spor pentru risc ºi suprasolicitare neurospihicã de 50%, aplicat la salariul de bazã lunar, care face parte din acesta ºi care constituie bazã de calcul pentru sporuri ºi alte drepturi care se acordã în raport cu salariul de bazã”.
Judecãtorii CCR au atras atenþia prin Decizia nr.667/2016 cã aceastã prevedere este neconstituþionalã, încalcând art. 16 alin. (1) ºi 138 alin. (5) din Constituþie. Potrivit raportului comisiilor parlamentare de specialitate, adoptarea unei astfel de mãsuri ar crea discriminãri faþã
de alte categorii profesionale plãtite din fonduri publice, pentru care s-ar justifica acordarea unui astfel de spor. În forma actualã, legea prevede cã personalul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici este format din demnitari, funcþionari publici ºi personal contractual, iar salarizarea acestora se face potrivit reglementãrilor în vigoare privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice. Senatorii au decis, în luna februarie, acordarea sporului de risc ºi solicitare neuropsihicã de 50% din salariul de bazã pentru funcþionarii publici, deºi judecãtorii CCR s-au împotrivit prevederii ca aceste beneficii sã fie incluse în salariul de bazã, aºa cum votaserã iniþial parlamentarii.
S-au afiºat rezultatele de definitivare „Antropologia culturalã ºi arheologia. examenului ezultatele examenu- ticã în învãþãmântul preuni-
Corpul uman ca artefact: Tatuajul”
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi în parteneriat cu Asociaþia ArheoVest Timiºoara, va organiza în data de 20 mai 2017, începând cu ora 16.00, la sediul din Palatul Magna Curia, o activitate ce se va derula sub genericul „Antropologia culturalã ºi arheologia. Corpul uman ca artefact: Tatuajul”, în cadrul cãreia dr. Lars Krutak, de la Smithsonian Institute, Washington D.C., SUA, va susþine conferinþa „Moºtenirea culturalã a tatuajului indigen”. „Tatuajul este una dintre cele mai vechi forme de expresie culturalã a umanitãþii, o modalitate de comunicare a conceptelor culturale, a înþelegerii afilierilor, statuturilor sociale, ritualurilor de trecere la maturitate, medicinii tradiþionale, spiritualitãþii, a mândriei apartenenþei la o culturã ºi a abilitãþilor artistice. Într-un context social în care, în întreaga lume, implicit ºi la noi, se poate observa o adevãratã explozie a bodyart-ului, a tatuajului în special, devenind o veritabilã modã, am considerat ca fiind un moment mai mult decât potrivit pentru a înþelege cu adevãrat originea ºi semnificaþia tatuajului. În spaþiul românesc, în cercetarea arheologicã ºi cea antropologicã, tatuajul ºi semnificaþiile sale reale au fost ignorate aproape în totalitate. Lipsa descoperirilor concrete, de
tipul mumiilor tatuate ( Otzi-Tyrolian Man, mumiile din Siberia-Frozen Tombs etc.) nu ar trebui sã împiedice analiza acestui aspect din viaþa comunitãþilor umane”, a declarat Roxana Stãncescu, care se ocupã cu organizarea evenimentului din partea MCDR Deva. Dr. Lars Krutak începe studiul tatuajului în 1996. Format ca arheolog ºi antropolog, a studiat, vreme de 3 ani, simbolistica complexã ºi practica tatuajului în zona arcticã. Ulterior, aria sa de interes s-a lãrgit, studiind ºi cercetând arta corporalã indigenã din întreaga lume, devenind unul dintre cei mai cunoscuþi specialiºti în domeniu, fiind considerat „the tattoo anthropologist” – antropolog al tatuajului. Consultant pe probleme de antropologie la Naþional Geographic, Discovery Channel sau History Channel, activitatea ºtiinþificã a lui Lars Krutak se reflectã ºi într-o serie de publicaþii, prin articole despre arta corpului, modificãri ale acestuia ºi în special despre tatuajul ºi semnificaþia sã de-a lungul istoriei. Biroul de Relaþii cu Publicul
R
lui de definitivare au fost afiºate. Din cei 62 de candidaþi, 40 au reuºit sã obþinã peste 8, notã care le permite definitivarea în sistemul de învãþãmânt. Potrivit centralizatorului de la Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara, un candidat nu s-a prezentat, iar alþii 11 au obþinut note sub 8. Contestaþiile se pot depune pânã astãzi la ora 14, la Centrul de examen - Scoala Gimnaziala Andrei ªaguna Deva. “Nota minimã de promovare a examenului este 8. Cadrele didactice care promoveazã examenul dobândesc dreptul de prac-
versitar. Examenul certificã ºi faptul cã un cadru didactic debutant care a optat pentru aceastã carierã dispune de pregãtirea necesarã pentru exercitarea profesiei didactice ºi poate intra pe o rutã de profesionalizare ascendentã, având dreptul de a deveni titular în sistemul de învãþãmânt preuniversitar ºi
de a participa ulterior la susþinerea examenelor pentru obþinerea gradelor didactice”, aratã comunicatul Ministerului Educaþiei. Rezultatele finale se afiºeazã la centrele de examen ºi pe site-ul examenului duminicã, 30 aprilie. Transmiterea la nivel central a tabelelor nominale cu candidaþii admiºi ºi validarea rezultatelor examenului prin ordin de ministru are ca termenlimitã data de 22 mai. Monika BACIU
4 Actualitate
Familiile de aur premiate Funcþionarii de municipalitatea de la Petroºani publici nu mai a fel ca în fiecare an, cuplurile care L primesc spor aniverseazã 50 sau 60 de ani de cãsnicie sunt de stres premiate de Primãria ºi eputaþii au decis sã elimine Consiliul Local al D prevederea potrivit cãreia „pentru municipiului Petroºani. compensarea activitãþii specifice,
Valea Jiului, pepinierã de cercetãtori
“Cercetarea ar trebui sã contribuie mai mult la progresul economic românesc” ercetarea nu este “C scumpã, dar nu este plãtitã. Cercetarea dacã ar fi plãtitã, ar fi mai motivatã ºi ar trebui sã contribuie mai mult la progresul economic românesc. Din pãcate, firmele cautã sã plãteascã cât mai puþin pentru soluþiile oferite” – prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai.
Cinci medalii de aur ºi tot atâtea diplome de excelenþã au cucerit profesorii Universitãþii din Petroºani la Salonul Internaþional al Cercetãrii, Inovãrii ºi Inventicii “Pro Invent” de la Cluj Napoca. Valea Jiului este o pepinierã de cercetãtori, iar asta o dovedesc cele mai prestigioase instituþii din Valea Jiului. Alãturi de INSEMEX, cei de la Universitatea
Petroºani completeazã tabloul cercetãrii româneºti. „Activitatea de cercetare se finalizeazã prin contracte cu beneficiarii sau contracte naþionale sau internaþionale ale cãror rezultate le valideazã producþia ºi de asemenea prin o serie de brevete de invenþie, care apoi sunt valorificate tot de cãtre unele firme sau beneficiarii activitãþilor noastre de studiu sau de cercetare, brevete care deja au început sã se mãreascã la noi în Universitate ºi care participã la o serie de competiþii naþionale ºi internaþionale”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai. Fãrã cercetare nu putem gândi viitorul unei economii sãnãtoase, este de pãrere rectorul instituþiei de învãþãmânt
superior din Valea Jiului. Cei de la Universitatea Petroºani cautã sã realizeze soluþii tehnice moderne pentru partenerii lor. “Activitatea de cercetare este o activitate permanentã, fãrã cercetare nu putem gândi viitorul unei economii sãnãtoase ºi care trebuie sã fie bazatã pe cunoaºtere. Cercetarea este tocmai aplicarea unor noþiuni ºi cunoºtinþe teoretice în folosul economiei, în folosul firmelor. Activitatea de cercetare îºi dezvoltã gândirea, îþi dezvoltã perspicacitatea. Activitatea de cercetare înseamnã creativitate aplicatã. De aceea insistãm permanent ca sã realizãm parteneriate ºi sã rezolvãm unele probleme pe care firmele de au. Când ei ne sesizeazã o problemã pe care o au în activitatea practicã, împreunã cu colegii noºtri ºi împreunã cu studenþii cãutãm sã vedem care sunt cauzele care au generat aceste nefuncþionalitãþi sau cãutãm sã le îmbunãtãþim ºi sã le uºurãm munca pentru a realiza o producþie ºi o productivitate sporitã”, a mai spus sursa citatã. Companiile miniere ar trebui sã fie unele dintre beneficiarele cercetãrilor pro-
fesorilor de la Universitatea din Petroºani, dar din lipsa fondurilor cei de la CEH, companie care a fost conceputã ca fiind continuarea activitãþii miniere ºi energetice, nu dispun de astfel de fonduri. Chiar ºi aºa, colectivul de cercetãtori ai Universitãþii Petroºani a inventat mai multe metode care au aplicabilitate în minerit. “Ne cer ajutorul în mãsura posibilitãþilor ºi în mãsura fondurilor pe care le au pentru cercetare, adicã foarte puþin. Totuºi am reuºit sã obþinem un grant naþional în 2013 care a demarat în 2014 ºi se finalizeazã în acest an, iar cercetãrile au generat o invenþie care a fost premiatã la un salon naþional de inventicã de la Cluj-Napoca, o soluþie care prevede o susþinere individualã a abatajelor mai simplã, fiabilã, cu un consum mai mic de materiale ºi care sã fie mai eficientã decât cele clasice care se folosesc astãzi. Încã mai avem expertizã ºi ne ocupãm de asemenea soluþii tehnice ºi tehnologice. Noi am fãcut un prototip ºi costul acestui prototip este sub costul actual al metodelor de susþinere existente, pentru ei nu ar fi un cost suplimentar, ar trebui sã
Anul acesta, evenimentul festiv va avea loc în data de 15 mai, atunci când la Petroºani se marcheazã Ziua Familiei.
gãseascã doar firma care sã realizeze aceste susþineri”, ne mai spune rectorul Universitãþii Petroºani ºi în acelaºi timp inventatorul unor metode cu aplicabilitate în sectorul minier. Cercetãtorii sunt descurajaþi de lipsa finanþãrilor, iar acest lucru poate avea un impact negativ asupra dezvoltãrii economice. “Cercetarea nu este scumpã, dar nu este plãtitã. Cercetarea dacã ar fi plãtitã, ar fi mai motivatã ºi ar trebui sã contribuie mai mult la progresul economic românesc. Din pãcate, firmele cautã sã plãteascã cât mai puþin pentru soluþiile oferite”, a conchis profesorul universitar. Cadrele didactice de la Universitatea din Petroºani s-au întors de la Cluj Napoca cu cinci medalii de aur ºi diplome de excelenþã pe care le-au obþinut pentru diferite invenþii. Monika BACIU
Cãlin Peter Netzer revine la Petroºani egizorul Cãlin R Peter Netzer revine la Petroºani cu ultima sã peliculã, “Ana, mon amour”. Aceasta ar putea fi vizionatã de petroºãneni în cadrul Paradei de Film. Organizatorii ºi-au propus sã prezinte peliculã în oraºele unde
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Aprilie 2017
nu funcþioneazã cinematografe. “Prin adresa înregistratã la Primãria municipiului Petroºani (...), Parada Film, producãtorul ºi distribuitorul filmului “Ana, mon amour”, cel de-al patrulea lung metraj al reputatului regizor Cãlin Peter Netzer, ne informeazã asupra
intenþiei de a organiza o serie de proiecþii ale filmului, în luna mai, în oraºe care nu au cinematografe, dar ºi în cele în care vizionarea unui film la cinematograf nu mai reprezintã o tradiþie. Pelicula “Ana, mon amour”, coproducþie româno-germanofrancezã, în regia lui Cãlin Peter Netzer, a fost premiatã anul acesta în
cadrul Festivalului Internaþional de Film de la Berlin cu “Ursul de argint” pentru montaj”, aratã edilii municipiului Petroºani. Dacã proiectul de hotãrâre prin care se propune alocarea sumei de 3000 de lei în vederea participãrii Consiliului Local al municipiului Petroºani în calitate de coorganizator
alãturi de Paradã de Film va fi aprobat, petroºãnenii vor putea viziona în mod gratuit pelicula premiatã anul acesta cu “Ursul de argint”. “Deºi se adreseazã persoanelor adulte, considerãm cã filmul “Ana, mon amour” este benefic pentru viaþa culturalã a municipiului nostru. De asemenea, prin proiecþia acestuia, dorim sã oferim posibilitatea cetãþenilor din municipiul nostru, cu
posibilitãþi materiale reduse, sã participe gratuit la un eveniment de acest gen”, mai subliniazã edilii. Regizorul are în palmares “Ursul de aur” pentru filmul “Poziþia copilului”, un real succes de box office în România în anul 2013. Cãlin Peter Netzer este cetãþean de onoare al municipiului Petroºani din anul 2013. Monika BACIU
“În data de 15 mai, municipiul nostru sãrbãtoreºte Ziua Familiei. Aceastã zi a fost instituitã prin HCL nr. 58/2012, în urma discuþiilor purtate în cadrul Forumului Pro Urbis, care, printre membrii sãi, numãrã persoane importante din toate domeniile, din Petroºani, ºi din partea autoritãþii locale. Scopul acestei zile este de a promova ºi de a pãstra
valorile culturale, morale ºi tradiþionale ale comunitãþii noastre. Anii trecuþi, acþiunile dedicate acestei zile au vizat revigorarea dialogului dintre membrii familiilor, instituirea unui schimb de experienþã, prin dialog, între familiile tinere ºi cupluri care au petrecut împreunã cel puþin 50 de ani, în scopul de a ajuta familiile tinere sã înveþe sã comunice mai bine, pentru a evita problemele ce pot conduce la destrãmarea
familiei”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cuplurile care aniverseazã anul acesta nunta de aur sau nunta de platinã vor fi premiate cu 500, respective 700 de lei. Totodatã, cuplurilor li se vor acorda ºi diplome, dar ºi cadouri simbolice. 16.800 de lei se este suma propusã a se aloca pentru organizarea Zilei Familiei. Monika BACIU
personalul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici beneficiazã ºi de un spor pentru risc ºi suprasolicitare neurospihicã de 50%, aplicat la salariul de bazã lunar, care face parte din acesta ºi care constituie bazã de calcul pentru sporuri ºi alte drepturi care se acordã în raport cu salariul de bazã”.
Judecãtorii CCR au atras atenþia prin Decizia nr.667/2016 cã aceastã prevedere este neconstituþionalã, încalcând art. 16 alin. (1) ºi 138 alin. (5) din Constituþie. Potrivit raportului comisiilor parlamentare de specialitate, adoptarea unei astfel de mãsuri ar crea discriminãri faþã
de alte categorii profesionale plãtite din fonduri publice, pentru care s-ar justifica acordarea unui astfel de spor. În forma actualã, legea prevede cã personalul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici este format din demnitari, funcþionari publici ºi personal contractual, iar salarizarea acestora se face potrivit reglementãrilor în vigoare privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice. Senatorii au decis, în luna februarie, acordarea sporului de risc ºi solicitare neuropsihicã de 50% din salariul de bazã pentru funcþionarii publici, deºi judecãtorii CCR s-au împotrivit prevederii ca aceste beneficii sã fie incluse în salariul de bazã, aºa cum votaserã iniþial parlamentarii.
S-au afiºat rezultatele de definitivare „Antropologia culturalã ºi arheologia. examenului ezultatele examenu- ticã în învãþãmântul preuni-
Corpul uman ca artefact: Tatuajul”
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi în parteneriat cu Asociaþia ArheoVest Timiºoara, va organiza în data de 20 mai 2017, începând cu ora 16.00, la sediul din Palatul Magna Curia, o activitate ce se va derula sub genericul „Antropologia culturalã ºi arheologia. Corpul uman ca artefact: Tatuajul”, în cadrul cãreia dr. Lars Krutak, de la Smithsonian Institute, Washington D.C., SUA, va susþine conferinþa „Moºtenirea culturalã a tatuajului indigen”. „Tatuajul este una dintre cele mai vechi forme de expresie culturalã a umanitãþii, o modalitate de comunicare a conceptelor culturale, a înþelegerii afilierilor, statuturilor sociale, ritualurilor de trecere la maturitate, medicinii tradiþionale, spiritualitãþii, a mândriei apartenenþei la o culturã ºi a abilitãþilor artistice. Într-un context social în care, în întreaga lume, implicit ºi la noi, se poate observa o adevãratã explozie a bodyart-ului, a tatuajului în special, devenind o veritabilã modã, am considerat ca fiind un moment mai mult decât potrivit pentru a înþelege cu adevãrat originea ºi semnificaþia tatuajului. În spaþiul românesc, în cercetarea arheologicã ºi cea antropologicã, tatuajul ºi semnificaþiile sale reale au fost ignorate aproape în totalitate. Lipsa descoperirilor concrete, de
tipul mumiilor tatuate ( Otzi-Tyrolian Man, mumiile din Siberia-Frozen Tombs etc.) nu ar trebui sã împiedice analiza acestui aspect din viaþa comunitãþilor umane”, a declarat Roxana Stãncescu, care se ocupã cu organizarea evenimentului din partea MCDR Deva. Dr. Lars Krutak începe studiul tatuajului în 1996. Format ca arheolog ºi antropolog, a studiat, vreme de 3 ani, simbolistica complexã ºi practica tatuajului în zona arcticã. Ulterior, aria sa de interes s-a lãrgit, studiind ºi cercetând arta corporalã indigenã din întreaga lume, devenind unul dintre cei mai cunoscuþi specialiºti în domeniu, fiind considerat „the tattoo anthropologist” – antropolog al tatuajului. Consultant pe probleme de antropologie la Naþional Geographic, Discovery Channel sau History Channel, activitatea ºtiinþificã a lui Lars Krutak se reflectã ºi într-o serie de publicaþii, prin articole despre arta corpului, modificãri ale acestuia ºi în special despre tatuajul ºi semnificaþia sã de-a lungul istoriei. Biroul de Relaþii cu Publicul
R
lui de definitivare au fost afiºate. Din cei 62 de candidaþi, 40 au reuºit sã obþinã peste 8, notã care le permite definitivarea în sistemul de învãþãmânt. Potrivit centralizatorului de la Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara, un candidat nu s-a prezentat, iar alþii 11 au obþinut note sub 8. Contestaþiile se pot depune pânã astãzi la ora 14, la Centrul de examen - Scoala Gimnaziala Andrei ªaguna Deva. “Nota minimã de promovare a examenului este 8. Cadrele didactice care promoveazã examenul dobândesc dreptul de prac-
versitar. Examenul certificã ºi faptul cã un cadru didactic debutant care a optat pentru aceastã carierã dispune de pregãtirea necesarã pentru exercitarea profesiei didactice ºi poate intra pe o rutã de profesionalizare ascendentã, având dreptul de a deveni titular în sistemul de învãþãmânt preuniversitar ºi
de a participa ulterior la susþinerea examenelor pentru obþinerea gradelor didactice”, aratã comunicatul Ministerului Educaþiei. Rezultatele finale se afiºeazã la centrele de examen ºi pe site-ul examenului duminicã, 30 aprilie. Transmiterea la nivel central a tabelelor nominale cu candidaþii admiºi ºi validarea rezultatelor examenului prin ordin de ministru are ca termenlimitã data de 22 mai. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Aprilie 2017
Reþea de traficanþi de droguri anihilatã de SCCO Hunedoara se ocupau Iþarãndivizii cu aducerea în a unor cantitãþi
de haºiº prin firme internaþionale de curierat sau cu ajutorul unor cãrãuºi. Aceºtia înghiþeau caºetele ºi astfel treceau ”curaþi” prin controalele de pe aeroport. Procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism Biroul Teritorial Hunedoara împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalitãþii Organizate Hunedoara au efectuat numãr de 3 percheziþii domiciliare în Deva, Hunedoara ºi Simeria în acest dosar.
Anchetatorii spun cã în perioada iunie 2016 — aprilie 2017, indivizii au efectuat mai multe deplasãri în Spania, Maroc ºi Malaga de unde s-au aprovizionat cu haºiº, droguri pe care le-au introdus în þarã sub formã de colete sau prin ingerare de caºete, iar ulterior le-au comercializat mai multor consumatori de pe raza judeþului Hunedoara. ”S-a reþinut cã la începutul lunii aprilie 2017, suspectul S.D. a achiziþionat bilete de avion pe relaþia ClujNapoca - Malaga (dusîntors), scopul cãlãtoriei în Spania fiind de a cumpãra o cantitate relativ mare de droguri. Din cercetãrile efectuate în cauzã a
rezultat cã o parte din droguri urmau a fi ingerate de cãtre alþi doi suspecþi, iar cea mai mare parte din cantitatea de droguri achiziþionatã din Maroc urma a fi trimisã prin colet poºtal, prin intermediul unei firme de transport. În acest sens, în data de 10.04.2017 suspecþii B. L. S. ºi P. S. A. au pãrãsit România
în scopul deplasãrii în Maroc pentru a ingera o cantitate de haºiº, pe care ulterior urma sã o introducã în România pentru a fi comercializatã pe piaþa de profil de cãtre S. D. Din probele administrate în cauzã rezultã cã cei doi suspecþi au cumpãrat haºiº din Maroc, au ingerat mai multe caºete, iar o parte din droguri au fost
defecate de cãtre aceºtia ºi trimise sub formã de colet poºtal la data de 13.04.2017, în România, ca destinatar ºi expeditor al coletului în care se afla disimulatã o cantitate de haºiº, fiind menþionat unul dintre cei doi suspecþi”, aratã procurorii DIICOT. La mijlocul acestei luni suspecþii au ajuns în România, pe Aeroportul Cluj-Napoca ºi în urma controlului efectuat de cãtre medicii de specialitate din cadrul Spitalului de Urgenþã Cluj, s-a constatat cã unul dintre cãrãuºi avea în stomac o cantitate de haºiº sub formã de caºete. ”De asemenea, cu ocazia controlului efec-
Minori cercetaþi penal Tâlhar din pentru cã au furat, noaptea, cãrbuni Petroºani prins de 15 ºi 17 la Simeria D oianitineri sunt acum cerce-
A
taþi de poliþiºtii din Petrila, dupã ce au fost depistaþi, puþin dupã miezul nopþii, în curtea minei Lonea. Ei au reuºit, pânã ce au fost depistaþi de paznici, sã încarce o cantitate de huilã, direct de pe banda ce venea din minã ºi acum sunt cercetaþi în stare de libertate. „În data de 25.04.2017, în jurul orei 02.00, poliþiºtii din cadrul Poliþiei Oraºului Petrila au depistat doi tineri în vârstã de 15, respectiv 17 ani, din oraºul Petrila, care se aflau în incinta minei Lonea ºi aveau asupra lor câte 5 saci încãrcaþi cu cãrbune.
Cãrbunele a fost sustras de pe banda transportoare care încãrca vagoneþii cu cãrbune, iar cei zece saci ridicaþi de poliþiºti de la cei doi minori au fost predaþi ofiþerului de serviciu, din cadrul minei. În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat, cei doi minori fiind cercetaþi în stare de libertate”, se aratã într-un comuni-
cat remis presei de IPJ Hunedoara. În Valea Jiului este cunoscut faptul cã oamenii sãraci îºi trimit copiii sã fure cãrbuni, direct din vagoanele de huilã, ori din curþile unitãþilor miniere, pentru cã pãrinþii lor, aproape toþi, au dosare penale, ori abia au fost eliberaþi din puºcãrie. Ei cred cã, trimiþând copiii, aceºtia scapã mai uºor. Diana MITRACHE
furat o husã de telefon ºi, când a fost vãzut, l-a lovit cu pumnii pe cel care a încercat sã îl opreascã. Este vorba despre un bãrbat de 65 de ani din Petroºani, care a fost gãsit tocmai la Simeria, de poliþiºti TF ºi adus acasã, ca sã dea explicaþii. „Poliþiºtii din cadrul Serviciului Judeþean de Transporturi Feroviare Hunedoara au depistat, în gara din oraºul Simeria, un bãrbat de 65 de ani, din municipiul Petroºani, bãnuit de sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie. În fapt, în data de 06.02.2017, în jurul orei 14:20, bãrbatul a intrat într-o
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
tuat asupra coletului expediat prin intermediul firmei de transport, în interior, au fost identificate 275 de doze ce conþineau cantitatea de 1.332,1 grame rezinã de cannabis. Din probele administrate în cauzã a rezultat cã una dintre persoanele cãrora suspectul S. D. le-a înmânat droguri de risc pentru a fi comercializate este o minorã în vârstã de 16 ani, aceasta comercializând cantitãþi de haºiº cu preþuri cuprinse între 40-80 lei/gram”, spun procurorii DIICOT. Patru suspecþi ºi patru martori sunt cercetaþi în acest dosar de trafic internaþional de droguri. Maximilian GÂNJU
societate comercialã din municipiul Petroºani, de unde a sustras o husã de telefon mobil. În momentul în care a fost oprit de un angajat al societãþii comerciale, bãrbatul de 65 de ani l-a lovit cu pumnul în zona feþei ºi a fugit. Bãrbatul a fost condus la sediul Poliþiei Municipiului Petroºani pentru continuarea cercetãrilor, iar în prezent acesta este cercetat în stare de libertate pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 Aprilie 2017
STUDIU. Municipiul Petroºani
RENUNÞÃ LA TERMOFICARE? dministraþia localã de la Petroºani a comandat o strategie energeticã pentru localitate. Aceasta relevã faptul cã încãlzirea în sistem A centralizat nu este o opþiune viabilã. Astfel, una din variante este realizarea a cinci centrale termice pe gaz metan.
Societatea care a realizat strategia energeticã subliniazã cã “producþia de cãrbune în România va depinde direct de cererea naþionalã de materie primã în sectorul producere de energie electricã, ce acoperã aproape în întregime consumul de lignit ºi huilã. Rolul cãrbunelui în mixul de energie electricã va depinde de competitivitatea preþului acestui combustibil. Pentru huila consumatã în cadrul CEH, planul de restructurare a companiei aprobat de Ministerul Energiei prevede menþinerea producþiei la minele Vulcan ºi Livezeni”. “Este important de stabilit încã de la debutul acestui capitol care sunt combustibilii care pot sã devinã interesanþi pentru a fi utilizaþi în sistemul centralizat de alimentare cu energie termicã din Municipiul Petroºani. În primul rând, vor fi analizaþi combustibilii fosili (gaz natural ºi cãrbuni), apoi resursele regenerabile (biomasã lemnoasã). Nu se vor analiza deºeurile municipale, deoarece este puþin probabil sã se poatã acoperi necesarul de cãldurã exclusiv din neutralizarea deºeurilor”, aratã strategia energeticã a municipiului Petroºani. Cei care au realizat studiul energetic subliniazã cã soluþia actualã nu este viabilã. “Soluþia de alimentare centralizatã nu mai poate continua aºa cum este realizatã în momentul de faþã, în primul rând din cauza pierderilor enorme de agent termic (80%) înregistrate pe reþeaua de transport. Reabilitarea reþelei de
transport pe distanþa de 16 km este un proiect extrem de costisitor (aproximativ 8 milioane de euro) ºi dificil de justificat în condiþiile unei cereri reduse de cãldurã în sistem centralizat, la momentul actual. La aceste aspecte tehnice se adaugã elemente de naturã juridicã ºi administrativã, cele douã companii implicate în procesul de transport ºi distribuþie a cãldurii pentru consumatorii din Municipiul Petroºani fiind de facto în stare de faliment. Ca urmare, continuarea pe termen lung a modului actual de funcþionare a SACET este exclusã”, mai aratã raportul. Au fost identificate mai multe soluþii pentru continuarea furnizãrii agentului termic în sistem centralizat la nivelul municipiului Petroºani. “În ceea ce priveºte combustibilul utilizabil în aceastã sursã nouã, existã mai multe alternative: gazul natural este cel mai comod de utilizat, presupune verificarea modului de racordare la o magistralã de gaze disponibilã cât mai aproape de locaþie. Riscurile asociate acestui combustibil sunt date de epuizarea probabilã a zãcãmintelor interne
ºi reglementãrile de mediu care pot sã impunã taxe suplimentare ºi crescãtoare pe emisiile de gaze cu efect de serã. Biomasa reprezintã o opþiune interesantã de discutat, va fi, conform statisticilor oficiale, mai scumpã decât gazul natural, dar nu prezintã riscuri de reglementare cauzate de posibile taxe pe emisiile de gaze cu efect de serã. Alegerea biomasei duce la construirea unui contract pe plan local care sã asigure combustibilul necesar la calitatea cea mai bunã ºi la un preþ rezonabil. Suprafaþa de stocare a biomasei în curtea centralei poate sã punã probleme suplimentare în ceea ce priveºte spaþiul disponibil pe teritoriul Municipiului Petroºani.
Gestionarea corectã a cenuºii provenite din arderea biomasei va induce o problemã suplimentarã faþã de utilizarea gazului natural”, aratã studiul. Cãrbunele nu este o soluþie de viitor pentru încãlzirea în sistem centralizat. “Cãrbunele este o opþiune dificil de luat în calcul. Restricþiile de mediu asociate arderii cãrbunelui într-un mediu urban fac aceastã soluþie tehnic greu de realizat. Riscul asociat taxelor de mediu plãtite pentru emisiile de gaze cu efect de serã este mare. Din punct de vedere al costului combustibilului, cãrbunele este cel mai ieftin, dar eficienþa soluþiei poate sã fie afectatã de taxarea suplimentarã pânã la a o face prohibitã. Se
regãseºte problema spaþiului de stocare a combustibilului pentru a se asigura stocul necesar pe perioada de iarnã, în vederea eliminãrii întreruperilor în alimentarea cu energie termicã”, mai aratã studiul comandat de administraþia localã de la Petroºani. Deºeurile menajere ar putea fi utilizate pentru realizarea încãlzirii, însã existã o serie de restricþii legate de mediu. “Deºeurile menajere pot sã reprezinte o soluþie de interes. O abordare integratã energie-mediu a problemelor din Municipiul Petroºani ar putea genera o soluþie în care deºeurile sã fie valorificate energetic. Revine problema apropierii centralei de zona urbanã cu restricþii avansate în ceea ce priveºte sistemele de filtrare. Este prezentã problema stocãrii deºeurilor pentru a gestiona ritmul diferit de aprovizionare a centralei faþã de necesarul de producere de energie termicã. Apare ca noutate problema valorificãrii cãldurii reziduale produse pe timpul verii prin valorificarea deºeurilor, cu multiple aspecte economice care nu pot fi neglijate”, mai aratã studiul. Cea mai eficientã soluþie pentru producerea cãldurii este gazul metan. “Soluþia semicentralizatã presupune instalarea mai multor surse de cãldurã, cel mai probabil câte o sursã pentru fiecare cartier din Municipiul Petroºani. Reapare problema spaþiului în care vor fi amplasate
sursele de producere a cãldurii, de data aceasta cu mai multe probleme, fiind vorba de locaþii din imediata vecinãtate a blocurilor ºi caselor. Municipalitatea trebuie sã gãseascã cele mai bune amplasamente pentru 5 centrale, dupã un calcul de optimizare privind centrul de greutate al consumului de energie termicã din fiecare cartier”, mai aratã raportul. Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020 este unul din programele aferente Acordului de Parteneriat 2014-2020, prin care se pot accesa fondurile europene structurale ºi de investiþii, în concret, cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (FEDR). Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4272/23.06.2015. În conformitate cu Acordul de Parteneriat 2014-2020, Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020 are la bazã prioritãþile comune de dezvoltare propuse în cadrul Planurilor de Dezvoltare Regionalã (PDR), sintetizate prin Strategia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã (SNDR), fiind corelat cu celelalte programe operaþionale pentru aceeaºi perioadã de programare ºi/ sau cu strategiile sectoriale/naþionale în domeniile sale de intervenþie, precum ºi cu alte documente strategice la nivel european (Strategia Europa 2020 privind creºterea inteligentã, durabilã ºi favorabilã incluziunii). Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
ÎNÞELEPCIUNE SAU MITOCÃNIE Odatã cu trecerea anilor, se spune cã trebuie sã devii mai înþelept, mai cumpãtat, mai liniºtit. Lucru ce nu se prea vede în ultimul timp, la fostele noastre mari glorii.
Gicã Hagi ºi Ilie Nãstase au niºte ieºiri absolut de neînþeles. Pe fostul mare fotbalist îi deranjeazã mereu întrebãrile ziariºtilor, e drept, unele absolut prosteºti, dar mã rog,
oamenii îºi fac ºi ei datoria aºa cum ºtiu. La orice întrebare, Hagi
rãspunde arogant ºi ofuscat, de zici cã-l picuri cu cearã.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
APATI, GOLGETER ªI LA PUI Paul Apati, golgeterul echipei Mureºul Pricaz în tur (ºi al Ligii a V-a), continuã sã puncteze ºi la noua echipã Mãgura Pui, echipã care a învins cu 6-2 la Bãcia, unde a înscris 2 goluri, celelalte fiind înscrise de Dãnãu, Albese ºi Duicã. Zece goluri s-au marcat în partida A.S. Cerna Lunca Cernii – Santos Boz 6-4, autori Sãlãºan (3), Dediu (2) ºi I. Sãlãºan resp. R. Adam, Todea, Danciu, Totoi. Surprinzãtoare înfrângerea celor de la A.S.S. Orlea, 2-6 la Ponorul Vaþa, golurile sântãmãrenilor fiind marcate de
Dãncescu (2). Joc echilibrat în C.S. Ghelari – C.S.C. Ilia 1-1, oaspeþii deschizând scorul în min 69 prin Mogoi, gazdele egalând în min 78 prin Tomuº. A.S. Sargeþia Bretea Românã a câºtigat cu 2-1 la Victoria Dobra.
Dupã înfrânferea la scor suferitã sãptãmâna trecutã la S. Orlea, vulcãnenii au intrat hotãrâþi sã câºtige. Ceea ce au ºi
vom mai rezista. N-am ce sã le reproºez bãieþilor, atâta pot”, a spus Dragoº Morar, antrenorul echipei Berianul Beriu. „Sunt mulþumit, am început mai ezitant, dar jucãtorii mei ºi-au intrat pe parcurs într-un ritm bun” a declarat Doru Mârºava, antrenorul Vulcanului.
S-a „refãcut” tandemul Florescu – Maria
C.S.M. Vulcan – Berianul Beriu 7-0 (4-0)
HAT TRICK PENTRU ªILIP
Ilie Nãstase a comis-o rãu de tot la Fed Cup-ul de la Constanþa, unde pânã la urmã a fost luat de guler ºi scos afarã din incinta unde avea loc evenimentul! A înjurat tot ce i-a ieºit în cale, de la arbitri la oameni de ordine, presã ºi ospãtari, tot ce miºcã în jurul lui. N-ar fi mai bine sã rãmâneþi voi în lumea aia de idoli frumoºi?
reuºit, impunându-se categoric în faþa unui adversar care nu a contat nici un moment. Dupã un prim sfert de orã echilibrat, gazdele deschid scorul a min. 16, ªilip putând majora scorul în min. 32, dar ºutul acestuia de la 30 m este reþinut de portarul Bodea. Apoi gazdele se dezlânþuie, înscriind gol dupã gol, ultimul fiind marcat în minutul 90...
DECLARAÞII „Am jucat slab. Abia ne adunãm o echipã... În ritmul acesta, nu ºtiu cât
Observatorul partidei C.S.M. Vulcan Berianul Beriu a fost Cristian Florescu, fostul divizionar „A” de la Jiul Petroºani, dar ºi cel care a fost fundaº central la A.S. Paroºeni Vulcan în anii ’80. În timpul primei reprize la meci a apãrut ºi Dorel Maria (ºi el fost antrenor ºi preºedinte la Jiul), cel cu care Florescu fãcuse cuplu de fundaºi centrali la Paroºeni. Un bun prilej pentru a schimba pãreri ºi amintiri din perioada actualã ºi de atunci a fotbalului din Valea Jiului.
CSM VULCAN – AS BERIANUL BERIU 7-0 (4-0) CSM Vulcan: (antr. Dorel Mârºava): Achim – Viºa, Talpã, Buduroi, ªilip – Palade, Moldovan (Mândreci min. 52), Pîrvulescu, Bãdãrãu – Rus (5 Crãciun min. 82), Kraft (18 Licoiu Rãzvan min. 72). Goluri: Pîrvulescu Andrei min. 17, 38, ªilip Andrei min. 44, 54, 90, Bãdãrãu Silviu min. 45. AS Berianul Beriu (antr. Dragoº Moraru): Bodea – Paul, Lazãr, Stoian (Moldovan min. 46)(Florea min. 52),Pojoni – Popovici, Munteanu, Paul, Diplaº – Franiuc, Sigoiu. Arbitru: Rãducu Mateescu – Lupeni Observator: Cristian Florescu –Petroºani
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Liga a II-a
„Bãtrâna Doamnã” bate „tinereþea” Juventus! z Marea surprizã a etapei a 30-a a fost victoria U.T.A.-ei la Bucureºti, 2-1 cu liderul Juventus, care deºi a deschis scorul a fost învinsã surprinzãtor. z Surprizã ºi în jocul Metalul Reºiþa – Dacia Unirea Brãila, 3-0, unde echipa învingãtoare, deºi retrogradatã, a avut o evoluþie excelentã. z Dupã ce a fost condusã cu 1-0, Dunãrea Cãlãraºi a revenit senzaþional, învingând cu 4-1 la Academica Clinceni.