Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1325
Cronica Vãii Jiului Marti, 25 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Trei pentru concursul de director la Teatrul I.D Sîrbu
T
rei actori ºi-au depus dosarele pentru funcþia de director al Teatrului din Petroºani. Instituþia a fost condusã interimar de Cosmin Rãdescu, actor la Teatrul din Craiova, care a preluat conducerea imediat dupã ce managerul Nicoleta Bolcã a decis sã îºi dea demisia din aceastã funcþie. Timp de douã zile, la Consiliul Judeþean va fi analizatã, atât partea de dosare, prin care candidaþii ºi-au întocmit proiectul de management, dar va avea loc ºi interviul propriu-zis. „Concursul va avea loc marþi, 25 aprilie, la ora 12,00, pentru baza de analizã a proiectelor de management ºi marþi, 26 aprilie,
la ora 10,00, interviul. Sunt înscriºi 3 competitori”, a precizat Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Cosmin Rãdescu este unul dintre cei 3 candidaþi la funcþia de director, care ºi-a despus dosarul, un alt nume vehiculat este cel al actriþei Irina Radu Bodea, iar cel de al treilea candidat ar fi Eugen Titu, tot actor al teatrului din Craiova, care a jucat anul trecut în piesa „O scrisoare pierdutã”. Diana MITRACHE
Vilã controversatã din buricul Petroºaniului scoasã a vânzare pentru 200.000 de euro
N
u se mai ºtie nimic despre hotelul ce urma sã se construiascã în imediata vecinãtate a vechiului sediu al Poºtei din Petroºani? Nu-i nimic, cã poate rãsãri un altul, e drept de dimensiuni mai mici, într-o vilã controversatã construitã lângã Judecãtoria Petroºani. >>> PAGINA A 3-A
Ce spun legiºtii despre copiii morþi? R
ezultatele necropsiei celor doi copii morþi în avalanºa din Retezat aratã cã ambii au suferit leziuni aproape similare. Au murit în urma unor hemoragii craniene ºi nu aveau nicio altã leziune. Din pãcate, însã, leziunile la cap le-au fost fatale copiilor de 12 ºi 13 ani, care au pierit vineri în munte. „În urma necropsierii, s-au evidenþiat traumatisme cranio-cerebrale complexe, cu fracturã cranianã iradiantã la bazã ºi
hemoragie meningo-cerebralã. Ambele cazuri sunt aproape identice. Nu prezintã alte leziuni traumatice”, a precizat dr. Dan Mãrculescu, ªeful Serviciului de Medicinã Legalã a judeþului Hunedoara, care a
efectuat examenul medicolegal al celor doi copii. În cazul tragediei din Retezat, a fost deschis un dosar penal pentru uciderea din culpã a copiilor campioni la alpinism, uciºi sâmbãtã de o avalanºã în Retezat.
Deocamdatã este un dosar deschis „in rem”, adicã se cerceteazã fapta ºi se cautã eventuali vinovaþi. Poliþiºtii ancheteazã evenimentul alãturi de procurorii de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Haþeg. Vã reamintim cã o avalanºã s-a produs, sâmbãtã, în Masivul Retezat, surprinzând un grup format din ºapte membri. Doi copii, Dor Geta Popescu (13 ani), ºi Erik Gulacsi (12 ani) - deþinãtori ai mai multor recorduri la alpinism -, au decedat. Erau cei mai buni tineri alpiniºti ai României, iar la
Petroºani au ajuns cu ocazia Zilei Muntelui. Din pãcate, însã, luni, trupurile lor vor ajunge acasã, în Braºov ºi Râºnov, pentru a fi îngropaþi creºtineºte. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 25 Aprilie 2017
Trei simpozioane la UPET
Radu Sorin: “Activitatea studenþilor trebuie sã fie creativã” U
niversitatea din Petroºani va fi gazda a trei simpozioane studenþeºti. La sfârºitul acestei sãptãmâni, trei evenimente dedicate cercetãrii în rândul studenþilor au loc la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului.
Rectorul Universitãþii Petroºani, Radu Sorin, considerã cã activitatea studenþilor nu trebuie sã se rezume doar la studiul de la orele de curs sau de laborator, aceasta trebuie sã fie una creativã, bazatã pe cercetare. “În acest an continuãm simpozioanele care sunt dedicate activitãþii de cercetare a studenþilor, simpozioane care se organizeazã la nivelul fiecãrei facultãþi. La simpozionul Geoecologia deja avem tradiþie. La toate aceste simpozioane participã studenþi din universitate ºi din întreaga þarã, cu timpul dorim sã cuprindem ºi studenþi strãini de la universitãþile
cu care avem parteneriate. Toate simpozioanele acestea se vor demara vineri, la ora 9.30, urmând ca apoi sã fie prezentate lucrãrile pe secþiuni. Studenþii ºi-au confirmat prezenþa, am primit ºi fonduri de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi le completãm cu premii. Este o manifestare care se doreºte a familiariza studenþii din întreaga þarã cu Universitatea noastrã, cu istoria ºi cultura judeþului Hunedoara, cu frumuseþile Vãii Jiului. dorim sã arãtãm potenþialul care existã în rândul studenþilor cercetãtori ºi a cadrelor didactice care îi coordoneazã. Activitatea unui student nu se rezumã numai la aceea de a studia, de a însuºi niºte cunoºtinþe predate la orele de curs sau de laborator. Activitatea studenþilor trebuie sã fie creativã ºi un viitor specialist trebuie sã aibã ºi aceastã notã de creativitate pe care noi trebuie sã o stimulãm. Noi îi atragem în laboratoarele de cercetare ale Universitãþii, prin a-i atrage la realizarea unor contracte de cercetare comune
Milioane de lei din turism
PETROªANI
A
nul trecut municipalitatea Hunedoara a obþinut peste 5 milioane de lei, sumã intratã în bugetul local de pe urma celor care au vizitat Castelul Corvinilor. În primul trimestru al acestui an s-au adunat la buget peste 350 de mii de lei, iar estimãrile privind numãrul turiºtilor care vor ajunge la monument în acest an sunt optimiste. Doar luna aceasta, castelul a fost vizitat de peste 13 mii de turiºti. În acest an, la Castelul Corvinilor va începe ºi cel mai amplu proiect de reabilitare ºi conservare, în valoare
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
CRISTAL DE BOEMIA
NOU ÎN PETROªANI!
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
la care coordonatorii sunt cadrele didactice. Lucrãrile care se prezintã la acest simpozion reflectã tocmai aceastã preocupare ºi dezvoltare a gândirii studenþilor legatã de viitoarea profesie”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, prof. o colaborare mai veche cu cei univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai. coordonate ºi cred cã vor fi prezenþi 300 de studenþi, din de la Universitatea din Cele trei simpozioane au care 100 din alte universitãþi. Bucureºti, cu facultãþi de profil, fost reunite a avea loc într-o Simpozionul se deruleazã pe iar cei de la ªtiinþe colaboreazã singurã zi. Studenþii celor trei parcursul a trei zile. Avem o cu facultãþi de profil din þarã. facultãþi din cadrul Universitãþii finanþare de la Ministerul Petroºani îºi vor prezenta Sunt importante simpozioanele Educaþiei de circa 40.000 de lucrãrile. pentru cã este o manifestare lei din care ne-am propus sã “Trei simpozioane stuanualã a Universitãþii Petroºani cazãm studenþii care ne vin din denþeºti vor avea loc la sfârºitul la care studenþii vin. Lucrãrile alte regiuni, sã organizãm acestei sãptãmâni. Am ales sã prezentate se strâng, se ruleazã sâmbãtã o excursie la obiective fie o singurã zi, dar trei simîn volume care poartã ISBN ºi turistice ale judeþului, iar vineri pozioane distincte ale celor trei sunt postate pe site-urile univervor fi secþiuni în plen ºi derufacultãþi. E vorba de simsitãþii ºi este un început de a-ºi larea concursurilor pe secþiuni. pozionul Geoecologia al construi un CV pentru fiecare Facultãþii de Mine, simpozionul La aceste simpozioane parstudent”, a mai precizat prorecticipã ºi studenþii masteranzi ºi Student, ªtiinþã, Societate al torul Universitãþii Petroºani. chiar doctoranzi”, a declarat Facultãþii de ªtiinþe ºi Zilele În acest fel sunt implicaþi în Tehnicii Studenþeºti care este al prorectorul UPET, prof. univ. activitatea de cercetare studenþii Facultãþii de Inginerie Mecanicã habil. dr. ing. Eduard Edelhauser. Universitãþii din Petroºani. Vor participa ºi studenþi ai ºi Electricã. Ele sunt pentru Monika BACIU prima datã reunite în aceeaºi zi altor universitãþi din þarã. “Este foarte imporpentru cã sunt studenþii tantã aceastã prezenþã aceleiaºi universitãþi, avem a studenþilor din afara invitaþi din afara Universitãþii, fiecare facultate ºi-a fãcut Universitãþii Petroºani invitaþiile pe pentru cã suntem de 5 milioane de euro, bani domeniile de cunoscuþi. Cei de la specializare europeni. Lucrãrile ar trebui Facultatea de Mine au finalizate în 3 ani. comercializeazã pentru Proiectul vizeazã restaurarea mai TRADUCÃTOR dumneavoastrã multor obiective de la castel, printre care se numãrã Turnul Pictat, Sala AUTORIZAT Cavalerilor, Sala Dietei, Turnul Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANà Capistrano, turnul nou ºi turnul vechi Petroºani, Telefon 0728890014 de poartã, Turnul Neboisia. Monument istoric din secolul al XIVlea, care a aparþinut lui Ioan de Prin magazinul alimentar nr. 16 Hunedoara, Castelul Corvinilor a fost Piaþa Agroalimentarã Petroºani supus mai multor proceduri de restaurare de-a lungul timpului. Maximilian GÂNJU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
SORTIMENTE DIVERSE
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 25 Aprilie 2017
Vilã controversatã din buricul Petroºaniului scoasã a vânzare pentru 200.000 de euro u se mai ºtie nimic despre N hotelul ce urma sã se
construiascã în imediata vecinãtate a vechiului sediu al Poºtei din Petroºani? Nu-i nimic, cã poate rãsãri un altul, e drept de dimensiuni mai mici, într-o vilã controversatã construitã lângã Judecãtoria Petroºani. Jumãtate din aceastã impozantã casã este scoasã la vânzare la preþul de aproape 200.000 de euro, iar proprietarul ei anunþã potenþialii clienþi cã imobilul ” se preteazã pentru locuit, pentru birouri, magazine la parter. Construcþia poate fi folositã ºi ca minihotel, având în vedere distanþa micã pânã în masivul Parâng”.
Anunþul de vânzare a fost postat de ceva vreme pe un sie specializat, dar vila nu ºi-a gãsit deocamdatã cumpãrãtor, poate ºi din cauza preþului destul de mare pentru aceastã zonã. Cu o suprafaþã utilã de 271 mp, vila se compune din 2 pãrþi identice, în oglindã, cu 2 intrãri separate. Se vinde vila partea stângã, compusã din P+2+mansarda. Are nu mai puþin de 7 camere,
dispuse la parter ºi pe douã etaje, dupã cum spune anunþul de vânzare, dupã cum urmeazã: parter - hol mare, 2 camere, baie, debara, centrala termicã; et 1 - 3 camere, baie et 2 - 2 camere, bucãtãrie, baie, balcon închis, 2 balcoane deschise. Proprietarul cere nu mai puþin de 199.999 de euro, uºor negociabil. Vila situatã în buricul Petroºaniului este printre
cele mai controversate construcþii ºi, iniþial, ar fi trebuit sã aibã un regim de înãlþime mai mic, însã, chiar dacã avizele iniþiale au fost încãlcate, proprietarii acesteia – doi renumiþi avocaþi din Petroºani – au intrat ulterior, fãrã nicio problemã, în legalitate. Potrivit presei vremii, în 2005 doi cunoscuþi avocaþi din municipiul Petroºani (judeþul Hunedoara) s-au gândit sã-ºi ridice câte un
impozant birou de avocaturã, amândouã în aceeaºi clãdire, amplasatã chiar lângã Judecãtorie. ”Potrivit datelor oficiale ale Primãriei, cei doi nu au respectat proiectul iniþial de construcþie pentru care au primit ºi aviz, astfel cã au intrat într-o oarecare mãsurã în ilegalitate. Avocaþii susþin, însã, cã respectã toate prevederile legale, iar pentru extindere au fãcut demersurile necesare. Supãraþi, însã, ca presa se intereseazã despre soarta birourilor, cei doi s-au gândit cã n-ar fi rãu dacã ar trece la ameninþãri sau luãri peste picior. Clãdirea în care vor funcþiona birourile celor doi avocaþi a primit avizul de construcþie 145/ 27.07.2004, cu termen de execuþie 36 de luni. Imobilul este aproape finalizat, numai cã nu s-a respectat proiectul iniþial, dupã cum recunosc chiar angajaþii Serviciului Urbanism ºi Amenajare
Teritorialã din cadrul Primãriei, încãlcându-se, astfel, prevederile Legii 50/ 1991, republicatã. Inspectorul care se ocupa de zona respectivã a spus cã proiectul a fost dat pentru parter, un etaj ºi mansardã, dar acesta a fost încãlcat. El a afirmat cã în realitate clãdirea are douã etaje ºi mansardã ºi le-a solicitat celor doi sã aducã planºe modificate de la proiectant. Reprezentanþii municipalitãþii au recunoscut, însã, cã, deºi încãlcarea legii atrage dupã sine sancþiuni financiare, care pot ajunge pânã la 100 de milioane de lei, nu se grãbesc sã aplice amenzi pe motiv cã "nu suntem Gicã-contra. I-am atenþionat verbal". În schimb, cei doi avocaþi pretind cã sunt în perfectã legalitate ºi cã au depus deja planºele modificatoare la Primãrie” – scria România liberã în septembrie 2005.
Primãria din Varpalota are presa ei Capela Sfântul
chimburile de S experienþã, de aproape douã decenii,
dintre Petroºani ºi Varpalota, Ungaria, au, în acest an, ca obiectiv presa din cele douã comunitãþi. Doar cã între cele douã oraºe lucrurile sunt diametral opuse. În timp ce la Petroºani sunt mai multe ziare ºi televiziuni ºi chiar site-uri on-line, independente, tot ce se petrece la Varpalota þine de primãrie. Partidele de opoziþie au ºi ele presa lor. „Noi am înfiinþat o societate SRL media, în Varpalota, îi spune Centrul Presei, iar acolo avem un post TV, un ziar ºi de o sãptãmânã, avem ºi un ziar on-line. ªi ei rãspund de site-ul primãriei ºi al oraºului. ªi mai existã partidele politice, care, la rândul lor au propria lor presã, dar on-line”, a explicat Marta Talaber,
primar în Varpalota. Jurnaliºti din Valea Jiului urmeazã sã plece în Varpalota, iar jurnaliºtii maghiari sã vinã la noi. De precizat, însã, cã, potrivit studiilor, România are o democraþie semiconsolidatã, fiind o þarã liberã, cu o presã parþial liberã, potrivit raportului anual „Naþiuni în Tranziþie” publicat de Freedom House. Potrivit raportului, în Ungaria ºi în Polonia se observã o degradare spectaculoasã a democraþiei, potrivit News.ro. Þara noastrã a obþinut scorul 3,39, pe o scarã de la 1 la 7, în care 1 este cel mai
democratic nivel ºi 7 cel mai puþin democratic.România ocupã în prezent locul al nouãlea în clasamentul realizat de Freedom House, ce a analizat situaþia din 29 de state. Þara noastrã a obþinut din 2014 pânã în 2016 scorul 3,46, iar în 2013 scorul 3,50, ceea ce denotã o îmbunãtãþire a situaþiei în ultimii ani.Ungaria ºi-a atins cel mai mic scor la capitolul democraþiei în regiunea central-europeanã, iar scorul Poloniei continuã sã scadã, se aratã în raport. Diana MITRACHE
Francisc va fi reabilitatã
C
apela Sfântul Francisc din cadrul ºcolii maghiare din Petroºani va fi reabilitatã. Reprezentanþii oraºului înfrãþit Varpalota contribuie la reabilitarea capelei. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi considerã capela ca fiind un simbol al compasiunii ºi al credinþei “Am fost în totalitate de acord cu iniþiativa pãrintelui romano-catolic Szasz, atunci când mi-a spus cã doreºte sã renoveze construcþia vechii capele catolice Sf. Francisc de lângã ªc. Nr. 4 (Sfânta Varvara). Capela va fi un loc dedicat copiilor ºi va putea gãzdui evenimente circumscrise educaþiei, caritãþii, culturii, spiritualitãþii. În esenþa demarãrii acestui proiect am regãsit ºi astãzi sentimentul de unitate, de conlucrare bazatã pe o legãturã puternic sufleteascã, într-un cadru în care nobleþea ºi compasiunea sunt pietre de temelie. Felicit membrii comunitãþii maghiare din Petroºani pentru modul în care se reunesc în jurul proiectelor de acest tip ºi îi
asigur de tot sprijinul pe care administraþia publicã localã îl poate oferi în susþinerea refacerii Capelei Sf. Francisc - simbol care are puterea de a deschide inimile oamenilor”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primãriþa oraºului Varpalota din Ungaria a fost impresionatã de capelã, dar ºi de oamenii locului. “A fost o activitate deosebitã pentru noi. Este foarte importantã ºi pentru noi aniversarea de 20 de ani a parteneriatului de înfrãþire, astfel cã vrem sã marcãm acest eveniment ºi m-aº bucura sã desfãºurãm o ºedinþã comunã a celor douã consilii locale. Anul viitor am vrea sã venim la sfinþirea capelei, lucru care ne-ar întãri aceastã relaþie de colaborare. Ieri am plâns, m-a miºcat acþiunea de la capelã ºi suntem alãturi pentru reabilitarea acestei capele. Administraþia localã din Varpalota va aloca bani pentru acest lucru”, a spus Marta Talaber, primarul oraºului Varpalota din Ungaria. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 25 Aprilie 2017
Ce se întâmplã Infrastructura de transport a agentului termic ciuruitã ca o sitã cu haldele de agistrala de transport a agentului termic produce steril la minele „M pierderi majore pentru CEH”, aratã un auditor care a realizat un studiu energetic al municipiului Petroºani. Pierderile de pe reþeaua de transport sunt mai mari de trei închise? ori decât consumul efectiv. Spre exemplu, pentru 2015,
Munca în folosul comunitãþii îi face sã fugã din þarã N
SITUAÞIE CATASTROFALÃ
pierderile au fost de 139.888 Gcal/an, la o livrare de 32.606 Gcal/an cãtre sistemul de distribuþie din Petroºani. “Situaþia actualã a sistemului centralizat de producere, transport ºi distribuþie a energiei termice este una criticã. Magistrala de transport a agentului termic produce pierderi majore, gradul de branºare a consumatorilor a scãzut la 19%”, aratã auditorul. Auditorul aratã cã magistrala de transport a agentului termic produce pierderi catastrofale pentru Complexul Energetic Hunedoara. “Magistrala de transport a agentului termic produce pierderi majore pentru CEH aºa cum a rezultat din bilanþurile energetice aferente funcþionãrii acestui sistem. Pentru luna noiembrie 2012, CE Paroºeni a livrat pe reþeaua de transport o cantitate de 24.407 Gcal, din care s-a pierdut pe reþeaua de transport o cantitate de 16.289 Gcal, situaþie consideratã catastrofalã. Pentru luna decembrie 2012, au fost livrate 32.161 Gcal, cu o pierdere estimatã la 21.069 Gcal. Pentru anul 2013, au
fost înregistrate pierderi la transport de 152.497 Gcal/an, la o livrare anualã de 37.136 Gcal/an cãtre sistemul de distribuþie din Petroºani. Pentru 2014 au fost pierderi de 155.222 Gcal/an, la un livrat de 33.101 Gcal/an cãtre Petroºani. Pentru 2015, pierderile au fost de 139.888 Gcal/an, la o livrare de 32.606 Gcal/an cãtre sistemul de distribuþie din Petroºani”, mai aratã auditorul. Limita proprietãþii între furnizorul CEH ºi distribuitorul TERMOFICARE SÃ se aflã la intrarea în punctele termice, unde se realizeazã mãsurarea cantitãþii de energie termicã cu aparatele de mãsurã de tip Danfoss, montate la începutul anului 2003. Punctele termice, alimentate cu agent termic primar de la SC Complexul energetic Hunedoara, au puterea totalã instalatã de 78,18 Gcal/h (90,91 MW). “Sistemul de distribuþie a energiei termice din Petroºani a fost iniþial dimensionat pen-
Cantitatea anualã de energie termicã cumpãratã de la furnizor, respectiv vândutã cãtre consumatori, în situaþia prezentelor racordãri, a fost de: - 2012: 33.469 Gcal/an/26.288 Gcal/an; - 2013: 37.136 Gcal/an/29.306 Gcal/an; - 2014: 33.104 Gcal/an/25.601 Gcal/an; - 2015: 32.606 Gcal/an/24.424 Gcal/an; - 2016: 25.720 Gcal/an/18.866 Gcal/an. tru alimentarea cu cãldurã a 13.000 apartamente, 7 ºcoli generale, 4 licee, creºe, grãdiniþe ºi dispensare, un spital ºi alte spaþii edilitare cu o sarcinã termicã necesarã de 110 Gcal/h. Gradul actual de branºare al apartamentelor la reþeaua centralizatã de alimentare cu energie termicã
este de 19,22%”, mai aratã auditorul. Din cele 13.000 de apartamente ale municipiului Petroºani mai sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare 2460 de apartamente, 33 de gospodãrii individuale, 11 instituþii publice, 182 de agenþi economici.
“Dupã cum se observã din datele prezentate, pierderile în sistemul de distribuþie a energiei termice din Municipiul Petroºani sunt în creºtere de la an la an, pe fondul scãderii din ce în ce mai pronunþate a cererii de cãldurã. Acolo unde au fost aplicate mãsuri de eficienþã energeticã (reabilitarea sistemelor de distribuþie prin înlocuirea conductelor clasice cu conducte preizolate), pierderile sunt mici ºi se încadreazã în limitele acceptabile”, mai aratã auditorul energetic. Gradul de colectare a facturilor emise pentru serviciul de livrare de energie termicã în Municipiul Petroºani a fost de: 45% în anul 2013. Gradul de colectare a scãzut în anul 2014 la 41%, iar în anul 2015 a ajuns din nou la 41%. Sub ameninþarea debranºãrii, sezonul acesta gradul de colectare a facturilor a ajuns la puþin peste 50 de procente. Prin Hotãrârea Consiliului local Petroºani din Ianuarie 2017, s-a decis cã ”subvenþia unitarã acordatã din bugetul local pentru energia termicã furnizatã populaþiei prin sistemul centralizat” va fi anul acesta de 76,59 lei/ Gcal (inclusiv TVA). Ca urmare, preþul de livrare a energiei termice în 2017 va fi de 165,37 lei/ Gcal (inclusiv TVA).
Monika BACIU
Lucrãrile de la termocentrala Paroºeni – termen de finalizare 31 decembrie 2017 ermenul pentru Tfinalizarea lucrãrilor de la termocentrala Paroºeni este 31 decembrie 2017. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a impus un nou termen pentru finalizarea lucrãrilor.
Contractul iniþial prevedea ca finalizarea lucrãrilor sã aibã loc la sfârºitul lunii februarie a anului 2018. Mihael Melczer, directorul general al CEH, a discutat cu oficialii CNIM, iar sãptãmâna aceasta, constructorul trebuie sã stabileascã programul de lucru. Condiþia este
cã lucrãrile sã fie terminate pânã la sfârºitul acestui an, astfel încât termocentrala sã se conformeze la cerinþele de mediu. “Vineri am avut negocieri cu cei de la CNIM pentru reluarea lucrãrilor. De astãzi au acces liber pentru a-ºi stabili un program concret de reluare efectivã a lucrãrilor
ºi asta se va produce din data de 2 mai încolo. Zilele astea vorbim despre ce vor sã facã ºi vom semna un attend-um cu ei pentru reluarea urgentã a lucrãrilor ºi pentru finalizarea lucrãrilor integral la 31 decembrie 2017. Contractul prevedea ca pânã la sfârºitul lui februarie 2018, dar am avut discuþii cu ei ºi vrem sã ne închidem pânã la sfârºitul anului aºa cum suntem obligaþi de cerinþele de mediu”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Lucrarea pentru conformarea termocentralei Paroºeni la cerinþele de mediu este realizatã în proporþie de 96%. Dupã o lungã perioadã în care investiþia a stagnat, con-
ducerea CEH a reuºit sã deblocheze situaþia prin achitarea integralã a TVA-ului restant, astfel cã lucrãrile vor fi reluate începând de lunã viitoare. “Nu mai au foarte mult de lucrat. Noi, Complexul Energetic Hunedoara, am fãcut eforturi pentru a debloca situaþia ºi e timpul sã terminãm afacerea”, a mai spus Melczer. Lucrarea de la Paroºeni este o investiþie de 65 de milioane de euro, una dintre cele mai mari din
zonã. Ea va crea posibilitatea ca aceastã centralã sã funcþioneze dupã criterii europene, din punctul de vedere al mediului. Unul dintre proiecte vizeazã construirea unei instalaþii de desulfurare a gazelor de ardere, iar cel de-al doilea se referã la schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii rezultate în urma procesului de ardere a cãrbunelui în termocentralã. Monika BACIU
u au bani sã achite amenzile ºi judecãtorii îi obligã la muncã în folosul comunitãþii. Când trebuie sã înceapã lucrul nu mai sunt de gãsit. În loc de o armatã de contravenienþi, doar doi – trei vin la Primãria Petroºani pentru a-ºi face pedeapsa.
terilul scos din minele pe închidere Paroºeni ºi Uricani S ajung la Lupeni, în zona fostelor
sere. Acolo se duce sterilul, pentru cã, din aceastã sãptãmânã, vechea haldã din Uricani intrã în programul de ecologizare, aºa cum se întâmplã cu tot perimetrul de la suprafaþa acestei mine. Totul va fi gata pânã în decembrie ºi primãria va prelua acel spaþiu. „Pe halda de steril de la Uricani, în momentul de faþã, am sistat haldarea, pentru cã, de sãptãmâna aceasta se intrã într-o reproiectare a acesteia, în vederea reabilitãrii ei ºi dãrii spre domeniul public al oraºului Uricani. Cât priveºte la Uricani, haldarea se produce în zona solicitatã de primãria Lupeni, în zona
fostelor sere, urmând ca aceastã haldare sã fie finalizatã în luna decembrie a acestui an ”, a precizat Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Minele Uricani ºi Paroºeni sunt pe ultima sutã de metri ºi închiderea perimetrelor miniere se face cu evacuarea ultimelor tone de huilã din abatajele deschise. În total, la Societatea de Închideri de Mine mai activeazã 881 de angajaþi, dar sunt anunþate noi disponibilizãri, cifrele urmând sã ajungã la 378 de oameni care vor pleca din sistemul extractiv. Diana MITRACHE
Direcþia Administrarea Domeniului Public Privat din cadrul Primãriei Petroºani, dupã numãrul sentinþelor judecãtoreºti definitive, ar trebui sã se bazeze aproape în fiecare zi mãcar pe câte opt-zece
persoane obligate la muncã în folosul comunitãþii. În realitate abia dacã au doi-trei contravenienþi care se prezintã sã-ºi facã pedeapsa. Inspectorii DADPP Petroºani îi cautã acasã pe condamnaþi, însã de cele mai multe ori nu dau de ei. Cei mai mulþi au dispãrut din þarã imediat dupã ce au fost amendaþi pentru diferite abateri, astfel cã degeaba li s-a transformat amenda în zile de muncã. „Teoretic am avea foarte mulþi la muncã, sunt o mulþime de hârtii adunate la noi, însã de
Procesul pentru termocentrala Mintia, amânat Sistemul de
P
rocesul dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi Garda de Mediu pentru termocentrala Mintia a fost amânat. Noul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 19 iunie.
În anul 2015, Garda de Mediu a dispus suspendare activitãþii termocentralei de la Mintia pentru neconformarea la cerinþele de mediu. “În urma acestui control (efectuat în perioada 18-22 iunie, n.r.) a fost întocmitã o Notã de constatare ºi un Proces verbal de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor. Prin procesul verbal, în temeiul art.73 alin (2) din Legea nr.278/2013, a fost aplicatã sancþiunea complementarã de suspendare a activitãþii Sucursalei Electrocentrale Deva pânã la obþinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecþiei mediului”, arãta un comunicat al CEH din anul 2015.
CEH a pierdut procesul pe fond, anul trecut, iar acum apelul se judecã la Tribunalul Hunedoara. Soluþia cea mai rapidã ºi cea de compromis este realizarea unei centrale termice de pornire. “Pentru a evita închiderea termocentralei Mintia din cauza problemelor grave de mediu existente, acumulate în anii anteriori din cauza nerezolvãrii la timp a acestora ºi având în vedere duratã mare de execuþie a lucrãrilor de conformare la cerinþele de mediu pentru funcþionarea pe cãrbune, precum ºi pentru asigurarea unor resurse financiare importante de care societatea nu dispune în prezent, se impune o soluþie de
excepþie, tranzitorie, de conformare la cerinþele de mediu a unui grup energetic din cadrul SE Deva la funcþionarea pe gaz natural. Aceastã soluþie va permite continuarea activitãþii SE Deva pânã la conformarea la cerinþele de mediu pentru funcþionarea pe cãrbune, lucrãri care necesitã o duratã de aproximativ 36 de luni”, aratã Ministerul Energiei. Din resursele proprii ale Complexului Energetic Hunedoara se va realiza o centralã electricã de pornire. Aceasta va contribui la scãderea costurilor, dar va asigura, pe perioada verii, ºi agentul termic pentru abonaþii serviciului de termoficare din Deva. Monika BACIU
alarmare publicã face faþã în Petroºani
Z
onele Peºtera Boli, Dâlja Mare, o parte din Maleia ºi o parte din Dâlja Micã, regiuni aparþinând de municipiul Petroºani, nu sunt acoperite de sistemul electronic de avertizare în caz de dezastre. În caz de necesitate, în aceste zone se va face alarmarea publicã prin curierii desemnaþi ai Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã ºi echipele
venit nu prea vin sã munceascã. Avem unul pe zi, doi sau poate trei dacã avem noroc. Majoritatea sunt plecaþi de la domiciliu ºi facem adrese cãtre poliþiºti pentru a da de urma lor. Cei mai mulþi au ºi plecat din þarã. În cazul acestora instanþa de judecatã reconsiderã sancþiunea ºi o retransformã în amendã”, spun reprezentanþii municipalitãþii. Pe de altã parte, beneficiul obþinut de municipalitate din prestaþia condamnaþilor nu prea existã. „Pe fiecare trebuie sã-l supraveghem. Nu-l putem lãsa de capul lui pentru cã dacã-l duc într-o magazie ºi-l las singur, risc sã mã trezesc cu ea goalã. Nu vin dintre cei mai buni”, mai spun cei de la Primãria Petroºani. Maximilian GÂNJU
de intervenþie rapidã ale Poliþiei ºi Jandarmeriei. În ceea ce priveºte restul municipiului, actualul sistem electronic de avertizare sonorã este eficient ºi poate fi folosit în orice moment în caz de nevoie. Municipalitatea Petroºani a efectuat ºi un studiu de audibilitate pentru a-ºi pune la punct sistemul de alarmare publicã, mai ales cã o asemenea cercetare nu s-a mai realizat încã din anii 70. Studiul a fost fãcut de specialiºti ai laboratorului de determinare a zgomotului din cadrul Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – INSEMEX Petroºani. Dupã mãsurãtorile efectuate în mai multe zone ale municipiului ºi analizarea datelor, experþii INSEMEX au stabilit cã localitatea este acoperitã de actualele sirene, mai puþin zonele limitrofe. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 25 Aprilie 2017
Ce se întâmplã Infrastructura de transport a agentului termic ciuruitã ca o sitã cu haldele de agistrala de transport a agentului termic produce steril la minele „M pierderi majore pentru CEH”, aratã un auditor care a realizat un studiu energetic al municipiului Petroºani. Pierderile de pe reþeaua de transport sunt mai mari de trei închise? ori decât consumul efectiv. Spre exemplu, pentru 2015,
Munca în folosul comunitãþii îi face sã fugã din þarã N
SITUAÞIE CATASTROFALÃ
pierderile au fost de 139.888 Gcal/an, la o livrare de 32.606 Gcal/an cãtre sistemul de distribuþie din Petroºani. “Situaþia actualã a sistemului centralizat de producere, transport ºi distribuþie a energiei termice este una criticã. Magistrala de transport a agentului termic produce pierderi majore, gradul de branºare a consumatorilor a scãzut la 19%”, aratã auditorul. Auditorul aratã cã magistrala de transport a agentului termic produce pierderi catastrofale pentru Complexul Energetic Hunedoara. “Magistrala de transport a agentului termic produce pierderi majore pentru CEH aºa cum a rezultat din bilanþurile energetice aferente funcþionãrii acestui sistem. Pentru luna noiembrie 2012, CE Paroºeni a livrat pe reþeaua de transport o cantitate de 24.407 Gcal, din care s-a pierdut pe reþeaua de transport o cantitate de 16.289 Gcal, situaþie consideratã catastrofalã. Pentru luna decembrie 2012, au fost livrate 32.161 Gcal, cu o pierdere estimatã la 21.069 Gcal. Pentru anul 2013, au
fost înregistrate pierderi la transport de 152.497 Gcal/an, la o livrare anualã de 37.136 Gcal/an cãtre sistemul de distribuþie din Petroºani. Pentru 2014 au fost pierderi de 155.222 Gcal/an, la un livrat de 33.101 Gcal/an cãtre Petroºani. Pentru 2015, pierderile au fost de 139.888 Gcal/an, la o livrare de 32.606 Gcal/an cãtre sistemul de distribuþie din Petroºani”, mai aratã auditorul. Limita proprietãþii între furnizorul CEH ºi distribuitorul TERMOFICARE SÃ se aflã la intrarea în punctele termice, unde se realizeazã mãsurarea cantitãþii de energie termicã cu aparatele de mãsurã de tip Danfoss, montate la începutul anului 2003. Punctele termice, alimentate cu agent termic primar de la SC Complexul energetic Hunedoara, au puterea totalã instalatã de 78,18 Gcal/h (90,91 MW). “Sistemul de distribuþie a energiei termice din Petroºani a fost iniþial dimensionat pen-
Cantitatea anualã de energie termicã cumpãratã de la furnizor, respectiv vândutã cãtre consumatori, în situaþia prezentelor racordãri, a fost de: - 2012: 33.469 Gcal/an/26.288 Gcal/an; - 2013: 37.136 Gcal/an/29.306 Gcal/an; - 2014: 33.104 Gcal/an/25.601 Gcal/an; - 2015: 32.606 Gcal/an/24.424 Gcal/an; - 2016: 25.720 Gcal/an/18.866 Gcal/an. tru alimentarea cu cãldurã a 13.000 apartamente, 7 ºcoli generale, 4 licee, creºe, grãdiniþe ºi dispensare, un spital ºi alte spaþii edilitare cu o sarcinã termicã necesarã de 110 Gcal/h. Gradul actual de branºare al apartamentelor la reþeaua centralizatã de alimentare cu energie termicã
este de 19,22%”, mai aratã auditorul. Din cele 13.000 de apartamente ale municipiului Petroºani mai sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare 2460 de apartamente, 33 de gospodãrii individuale, 11 instituþii publice, 182 de agenþi economici.
“Dupã cum se observã din datele prezentate, pierderile în sistemul de distribuþie a energiei termice din Municipiul Petroºani sunt în creºtere de la an la an, pe fondul scãderii din ce în ce mai pronunþate a cererii de cãldurã. Acolo unde au fost aplicate mãsuri de eficienþã energeticã (reabilitarea sistemelor de distribuþie prin înlocuirea conductelor clasice cu conducte preizolate), pierderile sunt mici ºi se încadreazã în limitele acceptabile”, mai aratã auditorul energetic. Gradul de colectare a facturilor emise pentru serviciul de livrare de energie termicã în Municipiul Petroºani a fost de: 45% în anul 2013. Gradul de colectare a scãzut în anul 2014 la 41%, iar în anul 2015 a ajuns din nou la 41%. Sub ameninþarea debranºãrii, sezonul acesta gradul de colectare a facturilor a ajuns la puþin peste 50 de procente. Prin Hotãrârea Consiliului local Petroºani din Ianuarie 2017, s-a decis cã ”subvenþia unitarã acordatã din bugetul local pentru energia termicã furnizatã populaþiei prin sistemul centralizat” va fi anul acesta de 76,59 lei/ Gcal (inclusiv TVA). Ca urmare, preþul de livrare a energiei termice în 2017 va fi de 165,37 lei/ Gcal (inclusiv TVA).
Monika BACIU
Lucrãrile de la termocentrala Paroºeni – termen de finalizare 31 decembrie 2017 ermenul pentru Tfinalizarea lucrãrilor de la termocentrala Paroºeni este 31 decembrie 2017. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a impus un nou termen pentru finalizarea lucrãrilor.
Contractul iniþial prevedea ca finalizarea lucrãrilor sã aibã loc la sfârºitul lunii februarie a anului 2018. Mihael Melczer, directorul general al CEH, a discutat cu oficialii CNIM, iar sãptãmâna aceasta, constructorul trebuie sã stabileascã programul de lucru. Condiþia este
cã lucrãrile sã fie terminate pânã la sfârºitul acestui an, astfel încât termocentrala sã se conformeze la cerinþele de mediu. “Vineri am avut negocieri cu cei de la CNIM pentru reluarea lucrãrilor. De astãzi au acces liber pentru a-ºi stabili un program concret de reluare efectivã a lucrãrilor
ºi asta se va produce din data de 2 mai încolo. Zilele astea vorbim despre ce vor sã facã ºi vom semna un attend-um cu ei pentru reluarea urgentã a lucrãrilor ºi pentru finalizarea lucrãrilor integral la 31 decembrie 2017. Contractul prevedea ca pânã la sfârºitul lui februarie 2018, dar am avut discuþii cu ei ºi vrem sã ne închidem pânã la sfârºitul anului aºa cum suntem obligaþi de cerinþele de mediu”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Lucrarea pentru conformarea termocentralei Paroºeni la cerinþele de mediu este realizatã în proporþie de 96%. Dupã o lungã perioadã în care investiþia a stagnat, con-
ducerea CEH a reuºit sã deblocheze situaþia prin achitarea integralã a TVA-ului restant, astfel cã lucrãrile vor fi reluate începând de lunã viitoare. “Nu mai au foarte mult de lucrat. Noi, Complexul Energetic Hunedoara, am fãcut eforturi pentru a debloca situaþia ºi e timpul sã terminãm afacerea”, a mai spus Melczer. Lucrarea de la Paroºeni este o investiþie de 65 de milioane de euro, una dintre cele mai mari din
zonã. Ea va crea posibilitatea ca aceastã centralã sã funcþioneze dupã criterii europene, din punctul de vedere al mediului. Unul dintre proiecte vizeazã construirea unei instalaþii de desulfurare a gazelor de ardere, iar cel de-al doilea se referã la schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii rezultate în urma procesului de ardere a cãrbunelui în termocentralã. Monika BACIU
u au bani sã achite amenzile ºi judecãtorii îi obligã la muncã în folosul comunitãþii. Când trebuie sã înceapã lucrul nu mai sunt de gãsit. În loc de o armatã de contravenienþi, doar doi – trei vin la Primãria Petroºani pentru a-ºi face pedeapsa.
terilul scos din minele pe închidere Paroºeni ºi Uricani S ajung la Lupeni, în zona fostelor
sere. Acolo se duce sterilul, pentru cã, din aceastã sãptãmânã, vechea haldã din Uricani intrã în programul de ecologizare, aºa cum se întâmplã cu tot perimetrul de la suprafaþa acestei mine. Totul va fi gata pânã în decembrie ºi primãria va prelua acel spaþiu. „Pe halda de steril de la Uricani, în momentul de faþã, am sistat haldarea, pentru cã, de sãptãmâna aceasta se intrã într-o reproiectare a acesteia, în vederea reabilitãrii ei ºi dãrii spre domeniul public al oraºului Uricani. Cât priveºte la Uricani, haldarea se produce în zona solicitatã de primãria Lupeni, în zona
fostelor sere, urmând ca aceastã haldare sã fie finalizatã în luna decembrie a acestui an ”, a precizat Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Minele Uricani ºi Paroºeni sunt pe ultima sutã de metri ºi închiderea perimetrelor miniere se face cu evacuarea ultimelor tone de huilã din abatajele deschise. În total, la Societatea de Închideri de Mine mai activeazã 881 de angajaþi, dar sunt anunþate noi disponibilizãri, cifrele urmând sã ajungã la 378 de oameni care vor pleca din sistemul extractiv. Diana MITRACHE
Direcþia Administrarea Domeniului Public Privat din cadrul Primãriei Petroºani, dupã numãrul sentinþelor judecãtoreºti definitive, ar trebui sã se bazeze aproape în fiecare zi mãcar pe câte opt-zece
persoane obligate la muncã în folosul comunitãþii. În realitate abia dacã au doi-trei contravenienþi care se prezintã sã-ºi facã pedeapsa. Inspectorii DADPP Petroºani îi cautã acasã pe condamnaþi, însã de cele mai multe ori nu dau de ei. Cei mai mulþi au dispãrut din þarã imediat dupã ce au fost amendaþi pentru diferite abateri, astfel cã degeaba li s-a transformat amenda în zile de muncã. „Teoretic am avea foarte mulþi la muncã, sunt o mulþime de hârtii adunate la noi, însã de
Procesul pentru termocentrala Mintia, amânat Sistemul de
P
rocesul dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi Garda de Mediu pentru termocentrala Mintia a fost amânat. Noul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 19 iunie.
În anul 2015, Garda de Mediu a dispus suspendare activitãþii termocentralei de la Mintia pentru neconformarea la cerinþele de mediu. “În urma acestui control (efectuat în perioada 18-22 iunie, n.r.) a fost întocmitã o Notã de constatare ºi un Proces verbal de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor. Prin procesul verbal, în temeiul art.73 alin (2) din Legea nr.278/2013, a fost aplicatã sancþiunea complementarã de suspendare a activitãþii Sucursalei Electrocentrale Deva pânã la obþinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecþiei mediului”, arãta un comunicat al CEH din anul 2015.
CEH a pierdut procesul pe fond, anul trecut, iar acum apelul se judecã la Tribunalul Hunedoara. Soluþia cea mai rapidã ºi cea de compromis este realizarea unei centrale termice de pornire. “Pentru a evita închiderea termocentralei Mintia din cauza problemelor grave de mediu existente, acumulate în anii anteriori din cauza nerezolvãrii la timp a acestora ºi având în vedere duratã mare de execuþie a lucrãrilor de conformare la cerinþele de mediu pentru funcþionarea pe cãrbune, precum ºi pentru asigurarea unor resurse financiare importante de care societatea nu dispune în prezent, se impune o soluþie de
excepþie, tranzitorie, de conformare la cerinþele de mediu a unui grup energetic din cadrul SE Deva la funcþionarea pe gaz natural. Aceastã soluþie va permite continuarea activitãþii SE Deva pânã la conformarea la cerinþele de mediu pentru funcþionarea pe cãrbune, lucrãri care necesitã o duratã de aproximativ 36 de luni”, aratã Ministerul Energiei. Din resursele proprii ale Complexului Energetic Hunedoara se va realiza o centralã electricã de pornire. Aceasta va contribui la scãderea costurilor, dar va asigura, pe perioada verii, ºi agentul termic pentru abonaþii serviciului de termoficare din Deva. Monika BACIU
alarmare publicã face faþã în Petroºani
Z
onele Peºtera Boli, Dâlja Mare, o parte din Maleia ºi o parte din Dâlja Micã, regiuni aparþinând de municipiul Petroºani, nu sunt acoperite de sistemul electronic de avertizare în caz de dezastre. În caz de necesitate, în aceste zone se va face alarmarea publicã prin curierii desemnaþi ai Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã ºi echipele
venit nu prea vin sã munceascã. Avem unul pe zi, doi sau poate trei dacã avem noroc. Majoritatea sunt plecaþi de la domiciliu ºi facem adrese cãtre poliþiºti pentru a da de urma lor. Cei mai mulþi au ºi plecat din þarã. În cazul acestora instanþa de judecatã reconsiderã sancþiunea ºi o retransformã în amendã”, spun reprezentanþii municipalitãþii. Pe de altã parte, beneficiul obþinut de municipalitate din prestaþia condamnaþilor nu prea existã. „Pe fiecare trebuie sã-l supraveghem. Nu-l putem lãsa de capul lui pentru cã dacã-l duc într-o magazie ºi-l las singur, risc sã mã trezesc cu ea goalã. Nu vin dintre cei mai buni”, mai spun cei de la Primãria Petroºani. Maximilian GÂNJU
de intervenþie rapidã ale Poliþiei ºi Jandarmeriei. În ceea ce priveºte restul municipiului, actualul sistem electronic de avertizare sonorã este eficient ºi poate fi folosit în orice moment în caz de nevoie. Municipalitatea Petroºani a efectuat ºi un studiu de audibilitate pentru a-ºi pune la punct sistemul de alarmare publicã, mai ales cã o asemenea cercetare nu s-a mai realizat încã din anii 70. Studiul a fost fãcut de specialiºti ai laboratorului de determinare a zgomotului din cadrul Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – INSEMEX Petroºani. Dupã mãsurãtorile efectuate în mai multe zone ale municipiului ºi analizarea datelor, experþii INSEMEX au stabilit cã localitatea este acoperitã de actualele sirene, mai puþin zonele limitrofe. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Trafic feroviar întrerupt de un vagon deraiat la Bãniþa U nul dintre vagoanele deraiate la accidentul feroviar mortal de la începutul lunii aprilie a deraiat din nou la Bãniþa.
Garnitura din care fãcea parte a blocat pur ºi simplu întreg traficul pe calea feratã între Petroºani ºi Bãniþa. Vagonul era vizibil afectat, dar cei care au efectuat manevrele la Meriºor au considerat cã poate fi repus pe linie. Nu este exclus ca mecanicul garniturii de tren sã nu fi respectat restricþiile impuse de vitezã. „S-a considerat cã poate fi repus pe
linii, dar a deraiat. Acum urmeazã sã îl punem pe ºine ºi apoi sã degajãm traficul”, au spus muncitorii care au venit în zona în care s-a produs incidentul feroviar. Garnitura de tren avea mai multe vagoane, iar cel care a deraiat se afla undeva la coada convoiului. În momentul în care a deraiat, ºi celelalte vagoane au rãmas în urmã ºi au blocat traficul. Partea din faþã a fost tractatã pânã în staþia CFR de la
Cronica Vãii Jiului | Marti 25 Aprilie 2017
<
Petroºani. Potrivit celor de la aceastã staþie, niciun tren nu a traversat aceastã rutã Sunt profund marcat de tragedia din Retezat timp de mai bine de 3 ore ºi toate trenurile, atât cele de cãlãtori, cât ºi cele care a rãpit viaþa unor tineri de excepþie, de marfã, au fost oprite în diverse staþii. DOR GETA POPESCU (14 ANI) ºi Diana MITRACHE ERIK GULACSI (13 ANI),
cu atât mai mult cu cât familia Popescu a fost alãturi de comunitatea Petroºaniului în dorinþa noastrã comunã de a promova zona montanã a Vãii Jiului. Dumnezeu sã-i odihneascã în pace pe cei trecuþi la cele veºnice! Transmit sincere condoleanþe familiilor îndurerate! Tiberiu Iacob Ridzi, Primarul municipiului Petroºani
Sãptãmâna Europeanã a Vaccinãrii - 24-30 aprilie 2017
‚,Vaccinarea protejeazã sãnãtatea în fiecare etapã a vieþii”
ãptãmâna Europeanã a S Vaccinãrii (SEV)
este o iniþiativã regionalã condusã ºi coordonatã de Biroul Regional pentru Europa al OMS ºi implementatã de Statele Membre ale Regiunii europene. Scopul SEV 2017 este de a creºte gradul de conºtientizare al populaþiei în privinþa importanþei vaccinãrii, ºi de a creºte acoperirea vaccinalã; accentul este pus pe activitãþile destinate populaþiilor vulnerabile. Tema globalã a campaniei din anul 2017 este ”Vaccinurile sunt benefice”. Prin mesajul ”Vaccinarea protejeazã sãnãtatea în fiecare etapã a vieþii”, Campania SEVS 2017 îºi propune sensibilizarea populaþiei în privinþa importanþei imunizãrii pe tot parcursul vieþii ºi asupra necesitãþii imperative de
creare ºi susþinere a unei imunitãþi de grup în toate comunitãþile. O acoperire vaccinalã crescutã în toate grupurile de populaþie este esenþialã ºi va oferi ºi o imunitate a comunitãþii pentru indivizii susceptibili. Punerea în aplicare pe scarã largã a programelor de vaccinare în ultimii 30 de ani, a condus la o reducere importantã a cazurilor de boalã ºi a deceselor prin boli care pot fi prevenite prin vaccinare. În mod ironic, faptul cã vaccinarea a fãcut ca multe boli infecþioase sã fie rare sau aproape dis-
pãrute, poate duce la o anumitã opinie a pãrinþilor ºi a cadrelor medicale, ºi anume cã vaccinurile nu mai sunt necesare. Regiunea Europeanã a OMS a fost certificatã “ fãrã poliomielitã” în anul 2002, iar cazurile de rujeolã din regiune au fost reduse cu mai mult de 90% între anii 1993 ºi 2007. Cu toate acestea, aproape 650.000 din cei 10,7 milioane de sugari nãscuþi în fiecare an în Europa, nu primesc seria completã de trei doze a de vaccin împotriva difteriei, tetanosului ºi tusei convulsive, pânã la vârsta
de un an. Factorii de decizie politicã trebuie sã înþeleagã importanþa vaccinãrii pe tot parcursul vieþii ºi necesitatea de a asigura vaccinuri pentru persoanele de toate vârstele. Sprijinul politic puternic pentru vaccinare trebuie menþinut, altfel Europa riscã reapariþia bolilor foarte contagioase care duc la îmbolnãviri, dizabilitãþi ºi decese, care vor pune o povarã considerabilã asupra sistemelor de sãnãtate. Epidemiile recente subliniazã responsabilitatea regionalã care este, de fapt, a noastrã, a tuturor, de a menþine sub control bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. În prezent, România se confruntã cu o epidemie de rujeolã. În perioada 2016-2017, au fost confirmate 4881 de cazuri de rujeolã ºi s-au înregistrat pânã la aceastã orã 22 decese. Ca mãsurã de limitare a extinderii epidemiei de rujeolã, la nivel naþional a fost organizatã o campanie suplimentarã de vaccinare
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
cu RRO a copiilor nevaccinaþi ºi incomplet vaccinaþi. Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sãnãtãþii ºi Educaþie pentru Sãnãtate, va celebra Campania ,,Sãptãmâna Europeanã a Vaccinãrii “prin distribuire de pliante în Secþiile: Obstreticã– Ginecologie, Maternitate ºi Pediatrie a spitalelor din judeþ dupã cum urmeazã în data de: - 25.04.2017 la Spitalul de Urgenþe Petroºani, - 26.04.2017 la Spitalul Judeþean Deva - 27.04.2017 la Spitalul Municipal “Al
.Simionescu” Hunedoara În data de 26.04.2017, ora 13.00 va avea loc un simpozion în sala de ºedinþe a Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara împreunã cu S.P.L.A.S.-urile ºi mediatorii sanitari din judeþ. În data de 3.05.2017 ora 13.00, va avea loc un simpozion în Amfiteatrul Spitalului Municipal “Al. Simionescu“ Hunedoara, în colaborare cu ISJ Hunedoara, Colegiul Naþional,,Iancu de Hunedoara”- ªcoala Postlicealã Sanitarã , Liceul Tehnologic “Constantin Bursan” Hunedoara, Crucea Roºie Hunedoara ºi Biblioteca Municipalã Hunedoara.
Primarul Mircia Muntean – la puºcãrie
P
entru cã a condus beat, plin de sânge ºi cu cãþel în braþe, Mircia Muntean a fost condamnat azi la 6 ani de închisoare cu executare. Decizia Înalte Curþi de Casaþie ºi Justiþie este definitivã, la Deva urmând sã aibã loc alegeri pentru funcþia de primar. Iniþial, Mircia Muntean a fost condamnat în 2013 de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la 4 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Ulterior, în iunie 2016, el a primit, într-un alt dosar, tot la ÎCCJ, doi ani de închisoare pentru conducerea unui autoturism sub influenþa alcoolului. Cele douã pedepse au fost contopite, iar Mircia Muntean va executa 6 ani închisoare. Mircia Muntean a încercat sã scape de condamnarea de 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu ºi a fãcut o contestaþie în instanþã, pe motiv cã aceastã infracþiune a fost dezincriminatã de Curtea Constituþionalã, însã demersul sãu a fost respins de judecãtori. În primul dosar a fost acuzat cã a efectuat o tranzacþie ilegalã cu un teren, aflat în proprietatea statului. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 25 Aprilie 2017
Schimbare de conducere la Prestserv G heorghe Mununar, actualmente directorul sucursalei Prestserv din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, va fi schimbat din funcþie. Locul acestuia va fi preluat de Casian Niþulescu.
Cel din urmã ocupã în prezent funcþia de inginer ºef în cadrul Prestserv. Mununar se aflã în
concediu medical, iar între timp acesta ºi-a depus dosarul pentru pensionare.
“La sfârºitul sãptãmânii trecute i-am comunicat domnului Mununar cã nu îl
mai doresc la conducerea PresServ, fapt pentru care ºi-a luat o nouã foaie de boalã. Mi-a zis cã îºi va bãga dosarul de pensionare, dar pânã atunci putea sã stea la serviciu pentru cã în cele ºase luni de când sunt director nu am remarcat prezenþa lui. ªi-a depus ºi dosarul de pensionare. Niþulescu îi va lua locul”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al
Apa Serv Valea Jiului este etalon pentru proiectele europene de infrastructurã
O
peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului este folosit ca etalon pentru elaborarea viitoarelor proiecte europene în domeniul infrastructurii. Mai exact, Apa Serv Valea Jiului a încheiat deja un proiect european în valoare de 40 de milioane de euro ºi urmeazã sã primeascã finanþare nerambursabilã pentru etapa a doua. ”Da, noi suntem cobai ºi pentru alþii, chiar ºi de la Ministerul Fondurilor Europene ni s-a spus acest lucru. Proiectul nostru este etalon pentru ceilalþi operatori, ei se
ghideazã dupã el pentru a respecta toate cerinþele astfel încât sã primeascã finanþare europeanã. Nu este o muncã uºoarã sã faci un proiect cu finanþare europeanã, însã avem specialiºti la Apa Serv care sunt cu adevãrat profesioniºti”, a spus Costel Avram, director general Sc Apa Serv Valea Jiului.
Proiectul realizat de Apa Serv Valea Jiului pe programul de finanþare 2014-2020 ar putea fi semnat semnat pânã la finele acestei luni. Valoarea proiectului ApaServ este de 71.429.872 euro fãrã TVA. Acesta prevede reabilitare aducþiuni 29,2 km, reabilitare reþele de apã 69,6 km. Tot în cadrul acestuia
va fi extinsã reþeaua de apã cãtre Câmpu lui Neag (8 km). Totodatã, proiectul prevede ºi reabilitarea a aproape 50 de kilometri de reþea de canalizare, reabilitarea unei staþii de captare apã ori de tratare sau pompare. Majoritatea lucrãrilor derulate prin etapa a doua a proiectului european au loc în partea de vest a Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU
Tone de gunoi adunate în week-end, la Lupeni
F
irma care adunã gunoiul în Lupeni nu lucreazã decât pânã vineri, iar în week-end situaþia deºeurilor din acest oraº devine o problemã. Oamenii produc multe deºeuri ºi aces-
tea nu mai încap în tomberoane, însã, primarul interimar Iacob Mesaroº a cerut celor de la salubritate sã îºi modifice programul ºi sã lucreze ºi în week-end-uri. „Firma Prosal ºi-a început luni dimineaþã activitatea. Suntem sprijiniþi ºi de alte firme cu utilaje ºi
astfel sã putem descongestiona urgent ceea ce s-a adunat în ultimele douã zile. Voi avea ºi o discuþie cu cei de la Prosal, ca sã adune gunoiul ºi sâmbãta, inclusiv. Se adunã mult în week-end ºi, ca urmare, vom purta niºte discuþii în acest
sens, ca sã nu mai avem depozite de gunoaie”, a spus Iacob Mesaroº, primar interimar al municipiului Lupeni. Cu numai o lunã în urmã, gunoiul a creat adevãrate probleme la Lupeni, din cauza firmei care a lãsat gunoiul nestrâns timp de aproape douã sãptãmâni. A fost o situaþie extrem de delicatã, firmã din Bucureºti refuzând sã ducã gunoiul la Horezu, dupã ce deponeul temporar de la Petroºani nu a mai putut primi o cantitate suplimentarã. Diana MITRACHE
Complexului Energetic Hunedoara. Melczer susþine cã directorul de la Prestserv va fi schimbat din funcþie pe motiv cã nu a fost eficient. Acesta se declarã nemulþumit de activitatea lui Gheorghe Mununar, identificând mai multe neajunsuri legate de gestionarea hotelului Onix ºi a bazei de la Jieþ. Gheorghe Mununar a fost numit la conducerea PrestServ în anul 2015.
Se opreºte cãldura!
A
bonaþii sistemului de termoficare din Petroºani rãmân fãrã cãdurã din seara de luni, 24 aprilie. Aceºtia au fost deja pãsuiþi timp de o sãptãmânã, din cauza temperaturilor extreme din aceastã primãvarã, însã, decizia Complexului Energetic Hunedoara devine aplicabilã pe motiv cã nici acum abonaþii nu au plãtit întreþinerea. Potrivit unui comunicat remis presei, „Începând cu data de astãzi, 24.04.2017, orele
Monika BACIU 24.00, Sucursala Electrocentrale Paroºeni din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara sisteazã furnizarea energiei termice cãtre agenþii economici, instituþiile publice ºi populaþia Municipiului Petroºani. Societatea Comercialã Termoficare Petroºani SA a fost notificatã privind riscul sistãrii livrãrii agentului termic din cauza gradului redus al încasãrilor ºi a neatingerii nivelului minim de 80% din facturile scadente aferente sezonului de iarna 2016-2017, aºa cum s-a solicitat. La data prezentei, gradul de încasare al facturilor scadente aferente sezonului de iarna 2016-2017 este de 51,26%”, spun cei din conducerea CEH. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
Petrila Revival Lucrurile încep sã se aºeze la nivelul Ligii a IV-a Hunedoara. Lupeniul a pierdut fãrã drept de apel în „Dealul Institutului”. Se pare cã gruparea de la Lupeni s-a resemnat în ceea ce
priveºte locul 1, distanþa dintre Hercules ºi Inter Petrila fiind acum de cinci puncte. Cu mult fair-play, glasuri dinspre Lupeni recunoscând cã în acest campionat Inter Petrila este marea
favoritã la primul loc. Inter Petrila este marea favoritã la primul loc. Inter Petrila (fosta Parângul Lonea) a mai
cochetat în trecut cu Liga a III-a, pe vremea când se numea Divizia „C”. O echipã cu rezultate bune în anii ’90, la
care au activat numeroºi jucãtori de valoare. Generaþia actualã a petrilenilor, impulsionatã de „veteranii” Adi Câmpean, Agapi sau Kalai îºi doreºte cu ardoare revenirea acolo unde cândva tremurau adversari de talie. Fotbalul la Petrila a fãcut paºi importanþi, sã vedem ce zic autoritãþile...
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
UNIVERSITATEA PETROªANI – CS INTER PETRILA 1–6 (1–2)
Cele douã echipe care luptã pentru locul 1, Inter Petrila ºi Hercules Lupeni au avut partide în deplasare, dar numai Petrila ºi-a onorat poziþia. Lupenenii s-a prezentat fãrã vlagã la Hunedoara, fiind condusã la pauzã cu 3-1, chiar dacã gazdele au jucat din min. 42 în zece, prin eliminarea lui Robert Popa. Golul lupenenilor a fost marcat de Firan. Studenþii au fost surclasaþi în „Dealul Institutului”, mai ales dupã pauzã când au încasat patru goluri, autori fiind Grigoraº pentru gazde, respectiv R. Drãgulescu (2), Zavracu (2), Ad. Câmpean, M. Matei. Cu Graur în mare formã, tânãra echipã a Jiului a reuºit o victorie neaºteptatã în dauna Cãlanului, acesta marcând douã goluri în minutele 68 ºi 80. „Bãtrânul ” Sorin Ghiþan (49 ani) a fost rezervã de portar la Sg. Mihalache (Jiul). Scor de curtea ºcolii, ªoimul Bãiþa – Metalul Criºcior 11-1 (6-0), Pisoiu
Universitatea Petroºani (antr. Gabriel Niþu) Stoica – Kadar, Fãuricã, Marton, Horobeþ – Tuþu, Grigoraº, Ceru, Plãcintã (Mihãilescu min. 55) – Albulescu, Chiruþã. Goluri: Grigoraº Marius min. 28. Inter Petrila (antr. Aurel Moldovan): Haring (Gâmbuþã min. 60) – Mareº, Zavracu, Androne, Drãgoescu – Perºe (Keszeg min. 55), Agapi (Tãian min. 64), Cîmpean (Coste Lucian min. 78), Horvath – Kalai, Matei. Goluri: Cîmpean Adrian min. 11, Drãgoescu Rãzvan min. 44, 54, Zavracu Daniel min. 49, 63, Matei Marius min. 53. Arbitru: Mateescu Rãducu (Lupeni) Observator: Radu Adrian (Deva)
INTER PETRILA A „EVADAT” reuºind un hat trick, alþi patru jucãtori reuºind dubla: Stamatin, ªoit, Ungur, Benea. Retezatul Haþeg a smuls un punct la Aurul Brad, 1-1, cu un final de primã reprizã dramatic: brãdenii au deschis scorul în min. 33 prin R. Filipaº, haþeganii reuºind egalarea în min. 44 prin Sg. Maier. Minerul Uicani nu-ºi mai revine, 0-5 acasã cu Aurul Certej, portarul Beleni încasând patru goluri în prima reprizã, Tr. Câmpean unul dupã pauzã.
R. Drãgoescu a punctat de douã ori pentru petrileni
MINERUL URICANI - AURUL CERTEJ 0-5 Minerul Uricani (antr. Tr. Câmpean): Beleni (Cîmpean min. 46) – Grecui, Erdos, Tulpea, Preoteasa – Mavroian, Opriºa, Scurtu (Scurtu min. 83), Grecu – Þîmpu , Bucºa (Cãlina min. 66). AS Aurul Certej (antr.Nicolae Halga): Cibotaru Petru – Ciobanu, Indrieº ( Stanca min. 83), Cibian, Isac – Goronea, Herci Liviu, Motoc, Þuligã( Pãrãu min. 53), Popa, Þene. Goluri: Herci Liviu min. 2, Tulpea Adelin (autogol) min. 13, Ciobanu Bogdan min. 16, Isac Paul min. 43, Popa Laurenþiu min. 58. Arbitru: Thirt Daniel (Cãlan) Observator: Azamfirei Remus (Vulcan)
C.S HUNEDOARA – HERCULES LUPENI 3-1
CSM JIUL PETROªANI – VICTORIA CÃLAN 2–0
C.S Hunedoara (antr. Mircea Alic): Cobliº – Stan (A.Kocsis min. 82), ªumuþiu, Marcu, Creciunescu –Scorobete (Bularda min. 69), Daisa (Caval min. 90), Popa, Bãban(Teodorescu min. 77) – Ciumaºu, Mercurean. Goluri: Marinel ªumuþiu min. 11, 24, Cosmin Ciumaºu min. 19. Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Kiorean – Ciorîia (Negrea min. 46), Roºian (Brânduºa min. 51), Pecsar, Ionaºc (16 Cismaºiu min. 77) – Firan, Pop, Filip, Ciocîrlan – Bãcãran (Moldovan min. 74), Roºian. Goluri: Firan Andrei min. 21. Arbitru: Stanca Sergiu (Orãºtie) Observator: Gîþ Cristian (Deva)
CSM Jiul Petroºani: (antr. Cosmin Kandut ): Mihalache –Sandu (Erdokoz min. 82), Nicu, Bãlãuþã, Stoica Pãduraru (Totor min. 82) Avram, Pavel, Graur (Stamate min. 82) – Roºianu (Pîrvulescu min. 75), Popescu Andu. Goluri: Graur Cornel min. 68, 80 Victoria Cãlan (antr. Cristian Coroiescu): Ionaºcu – Cic, Munteanu (Bozgan min. 72), Marinca, Radu (Durlescu min. 46) – Ionaºcu, Tãnasã, Corobea, Fulea (Avãdanei min. 73) – Rujoiu, Damian. Arbitru: Voica Petru (Deva) Observator: Biriº Mirel (Deva)
Paginã realizatã de Genu TUÞU