Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1322
Cronica Vãii Jiului Joi, 20 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Hoþi la drumul mare din avutul CEH?
M
ai mulþi oameni au fost surprinºi cum descarcã peste gard lemne, din curtea minei Livezeni. Buºtenii au ajuns sã fie încãrcaþi într-o maºinã, iar asta se petrecea ziua, în amiaza mare. Contrariaþi, pentru cã, dacã era legal, maºina putea intra chiar ºi pe poartã, am sunat la directorul Complexului Energetic Hunedoara. Imediat, acesta a reacþionat. „Am trimis corpul de control sã verifice situaþia în teren.
Urmeazã sã facem o anchetã. La faþa locului a fost gãsitã o maºinã ºi aºtept raportul celor care fac verificãrile”, a spus Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Minele viabile, printre care se numãrã ºi mina Livezeni, au rãmas fãrã pazã ºi acest obiectiv este asigurat de angajaþii unitãþii. Peste gardul de beton, însã, plecau buºtenii ce ar fi trebuit sã fie folosiþi pentru susþinerea galeriilor miniere. Diana MITRACHE
TERMOFICAREA – NEXT LEVEL
Ovidiu Muntean: “La cine sã vând frig?”
P
roblema termoficãrii din Petroºani atinge un nou nivel. În timp ce Complexul Energetic Hunedoara cere recuperarea debitelor restante, oficialii societãþii de termoficare din Petroºani spun cã problema este mult mai complexã. Pierderile de pe reþea ºi parametrii necorespunzãtori ai agentului termic sunt câteva din neajunsurile care genereazã pierderi financiare. Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani, susþine cã CEH factureazã ºi pierderile de pe reþea, iar acesta a informat Primãria Petroºani ºi Consiliul Local despre situaþie. >>> PAGINA A 5-A
Cãlãtori opriþi în gara Petroºani din cauza unui copac
Z
eci de oameni au aºteptat aproape douã ore în staþia CFR Petroºani sosirea trenului de cãlãtori, din cauza unui copac care a cãzut pe linie în zona Meriºor.
Incidentul feroviar s-a produs în zona în care a fost trenul deraiat, cel mai probabil din cauza vântului puternic. Traficul a fost oprit, spun oamenii din garã, cãrora li s-a comunicat o întârziere de 90 de minute, din cauzã cã liniile
electrice ar fi fost afectate. „Voiam sã plec spre Târgu Jiu, dar nu am cu ce. Trenul e oprit pe la Meriºor, cã a cãzut un copac pe calea feratã”, a spus un cãlãtor care aºtepta trenul de la ora 9,00 ºi era deja ora 11.00. Înghesuiþi în sala de aºteptare, mult prea micã pentru numãrul mare de cãlãtori, oamenii au stat minute bune. Alþii, însã, nu au mai încãput ºi stãteau afarã, pe peron, în vânt ºi frig. „A anunþat cã
va întârzia 90 de minute, exprimându-ºi ºi regretul. ªi-au cerut scuze cã întârzie 90 de minute.
Aºteptãm, suntem rãbdãtori ºi înþelegãtori. Am îngheþat, dar ºtim cã vremea nu este prielnicã”,
ne-au spus doi oameni care voiau sã plece la Bucureºti. Trenul 1836 Cluj Bucureºti a avut întârziere de mai bine de 90 de minute, acesta fiind ºi cel care a afectat cãlãtorii din staþia CFR Petroºani. Circulaþia pe ruta respectivã se realizeazã oricum pe un singur fir, din cauza accidentului feroviar în care doi oameni ºi-au pierdut viaþa, când un marfar a sãrit de pe liniile de cale feratã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Aprilie 2017
Drumul spre Straja, troienit de zãpadã, în partea de sus
A
proximativ 40 de oameni, care au urcat la munte, ca turiºti de Paºte, în Straja, au fost coborâþi miercuri dimineaþã, dupã ce maºinile de deszãpezire au curãþat drumul de acces.
dupã ce traseul rutier a fost deszãpezit de utilajele care au aceastã misiune. Drumul era troienit în zona în care se aflau cabanele ºi acolo
Potrivit salvamontiºtilor, aceºtia erau ultimii turiºti care mai erau în munte, dupã ce vremea s-a înrãutãþit, însã, au ajuns în siguranþã la Lupeni,
accesul se putea face doar cu maºini 4x4. „Miercuri dimineaþã, în staþiune erau aproximativ 30 – 40 de persoane. Ninge, viscoleºte la peste 50 -60 km/h ºi zãpada este troienitã pe drumul de acces în staþiune. Pânã în staþiune se poate urca doar cu maºini 4x4 pânã în partea superioarã a staþiunii”, a declarat George Resiga ºeful echipei Salvamont Straja În munte nici nu se
Profesorii susþin examenul de definitivare în învãþãmânt
82
de candidaþi susþin, astãzi, examenul de definitivare în învãþãmânt, la nivelul judeþului Hunedoara. Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaþiei, proba scrisã a examenului naþional de definitivare în învãþãmânt se desfãºoarã, joi, începând cu ora 10,00, în 42 de centre de examen (câte unul în fiecare judeþ ºi în municipiul Bucureºti). “Nota minimã de promovare a examenului este 8. Cadrele didactice care promoveazã examenul dobândesc dreptul de practicã în învãþãmântul preuniversitar. Examenul certificã ºi faptul cã un cadru didactic
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
debutant care a optat pentru aceastã carierã dispune de pregãtirea necesarã pentru exercitarea profesiei didactice ºi poate intra pe o rutã de profesionalizare ascendentã, având dreptul de a deveni titular în sistemul de învãþãmânt preuniversitar ºi de a participa ulterior la susþinerea examenelor pentru obþinerea gradelor didactice”, aratã comunicatul Ministerului Educaþiei. Primele rezultate vor fi afiºate marþi, 25 aprilie, la centrele de examen. Contestaþiile vor fi depuse în centrele de examen, conform calendarului aprobat, în zilele de 25 aprilie, dupã afiºarea rezultatelor, ºi 26 aprilie. Rezultatele finale se afiºeazã la centrele de examen ºi pe site-ul examenului duminicã, 30 aprilie. Transmiterea la nivel central a tabelelor nominale cu candidaþii admiºi ºi validarea rezultatelor examenului prin ordin de ministru are ca termen-limitã data de 22 mai. Sunt aºteptaþi sã participe cei 6.417 candidaþi care au îndeplinit condiþiile prevãzute de legislaþia în vigoare. În aceastã sesiune, examenul naþional pentru definitivare în învãþãmânt se organizeazã la 90 de discipline. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
mai poate schia, iar accesul în partea în care sunt cabanele este mult îngreunat acum din cauza viscolului puternic. „Nu se poate schia. Vizibilitatea este redusã, viscoleºte, cu ninsoare ºi e vizibilitatea redusã. Nu se poate schia”, a mai menþionat salvamontistul. În munte s-a aºternut un strat nou de zãpadã, care mãsoarã pe alocuri ºi o jumãtate de metru, iar turiºtii care au urcat la Straja ºi ar mai fi vrut sã stea în vacanþã, au fost nevoiþi sã coboare.
Î
n toate masivele muntoase a nins
În toate masivele muntoase din judeþul Hunedoara a nins în ultimele 24 de ore, iar
stratul de zãpadã ajunge pânã la o grosime de circa 10 centimetri în zonele înalte, de creastã. Potrivit ºefului Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean la munte este foarte frig a nins ºi s-a albit peste tot în Parâng, Straja sau Retezat. Pentru urmãtoarea perioadã, salvamontiºtii le recomandã turiºtilor sã fie atenþi atunci când decid sã plece pe trasee, mai ales cã pe poteci se poate aluneca uºor din cauza zãpezii proaspete. Turiºtii pot întreba la refugiile Salvamont despre starea traseelor ºi prognoza
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
meteo. ªi jandarmii montani le recomandã turiºtilor aflaþi la munte sã se echipeze corespunzãtor ºi sã rãmânã în zona cabanelor. În cazul în care sunt nevoiþi sã foloseascã traseele montane, ei sunt sfãtuiþi sã aleagã un drum mai puþin dificil ºi eventual, strãbãtut frecvent ºi de alte persoane. Dacã apar dificultãþi pe traseu sau se înrãutãþeºte vremea, turiºtii sunt îndemnaþi sã se retragã în locuri adãpostite sau la cea mai apropiatã cabanã. Diana MITRACHE
PETROªANI
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Aprilie 2017
Ministerul Energiei condamnã lipsa de acþiune a foºtilor directori ai CEH
ermocentrala Mintia este la un pas de a fi închisã din cauza neconformãrii la cerinþele de mediu. Ministerul Energiei, condus de Toma Petcu (ALDE), condamnã lipsa de acþiune a foºtilor T conducãtori ai Complexului Energetic Hunedoara (majoritatea membri PSD sau susþinuþi de PSD). Soluþia cea mai rapidã ºi cea de compromis este realizarea unei centrale termice de pornire. “Pentru a evita închiderea termocentralei Mintia din cauza problemelor grave de mediu existente, acumulate în anii anteriori din cauza nerezolvãrii la timp a acestora ºi având în vedere duratã mare de execuþie a lucrãrilor de conformare la cerinþele de mediu pentru funcþionarea pe cãrbune, precum ºi pentru asigurarea unor resurse financiare importante de care societatea nu dispune în prezent, se impune o soluþie de excepþie, tranzitorie, de conformare la cerinþele de mediu a unui grup energetic din cadrul SE Deva la funcþionarea pe gaz natural. Aceastã soluþie va permite continuarea activitãþii SE Deva pânã la conformarea la cerinþele de mediu pentru funcþionarea pe cãrbune,
lucrãri care necesitã o duratã de aproximativ 36 de luni”, aratã Ministerul Energiei. Banii pentru realizarea centralei termice de pornire sunt din sursele proprii ale CEH, însã investiþia pentru conformarea la cerinþele de mediu pentru funcþionarea pe cãrbune va fi suportatã
din ajutorul de tip SIEG. “Finanþarea necesarã conformãrii la cerinþele de mediu pentru funcþionarea pe gaz natural va fi asiguratã din surse proprii, iar conformarea la cerinþele de mediu la funcþionarea pe cãrbune va fi asiguratã prin accesarea unui ajutor de stat tip SIEG. Accesarea
acestui ajutor de stat este atât obiectivul CEH, cât ºi al Ministerului Energiei, în prezent, lucrându-se la elaborarea documentaþiilor în vederea notificãrii CE. În vederea conformãrii la cerinþele de mediu pentru funcþionarea pe gaz natural ºi realizarea unei centrale termice de pornire necesare pornirilor grupului, societatea a constituit depozite care asigurã finanþarea parþialã a acestor lucrãri”, mai aratã ministerul de resort. În lunã martie, conducerea CEH a decis constituirea a douã depozite financiare pentru conversia pe gaz a termocentralei Mintia. “Am constituit douã depozite speciale pentru termocentrala de la Mintia. Unul în care am acoperit valoarea integralã a centralei termice ºi
pornire ºi un alt depozit de 5 milioane de lei pentru conversie grup doi, adicã trecerea pe gaz a grupului 2. Nu vreau sã ne opreascã nimeni”, a declarat, în lunã martie, Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Activitatea termocentralei de la Mintia a fost suspendatã de Gardã de Mediu. La prima instanþã, Complexul Energetic Hunedoara a pierdut procesul, iar Mintia funcþioneazã pânã la o decizie definitivã. În acest context, conducerea CEH vrea sã dovedeascã instanþei bunele intenþii. La Tribunalul Hunedoara se judecã apelul formulat de Complexul Energetic Hunedoara cu privire la decizia Gãrzii de Mediu privind suspendarea activitãþii de la termocentrala Mintia. Din resursele proprii ale Complexului Energetic Hunedoara se va realiza o centralã electricã de pornire. Aceasta va contribui la scãderea costurilor, dar va asigura, pe perioada verii, ºi agentul termic pentru abonaþii serviciului de termoficare din Deva. Monika BACIU
Instanþa a respins declararea falimentului SC Termoficare SA
I
nstanþa de la Tribunalul Hunedoara a respins cererea ANAF privind declararea falimentului societãþii de termoficare din Petroºani.
Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº a solicitat declararea falimentului SC Termoficare SA din Petroºani. Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au respins solicitarea. “Respinge cererea formulatã de creditoarea Direcþia Generalã Regionalã a Finanþelor Publice Timiºoara, prin AJFP Hunedoara, în contradictoriu cu debitoarea SC TERMOFICARE SÃ, prin administrator judiciar Heral Consult IPURL, pentru intrare în faliment”, aratã soluþia instanþei de la Tribunalul Hunedoara.
Societatea de termoficare din Petroºani se aflã în insolvenþã. Directorul societãþii susþine cã în aceastã perioadã au fost plãtite taxele cãtre bugetul de stat. “Pe perioada insolvenþei contribuþiile cãtre stat au fost achitate. Nu s-au plãtit vreo 3 ani contribuþiile cãtre ANAF. De când am intrat în insolvenþã am plãtit toate dãrile cãtre stat. Acolo sunt alþi bani. Am avut proces în urmã cu o sãptãmânã ºi ne-am aºteptat cã firmã va intra în faliment. Nu a intrat în faliment, am rãmas în insolvenþã. Singurul mod de a intra în faliment este cã ei (CEH) sã cearã, pentru cã ei fac parte din masa creditorilor”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA. Direcþia Generalã a
Finanþelor Publice Timiº a fãcut recurs la soluþia instanþei de la Tribunalul Hunedoara, iar acesta se judecã la Curtea de Apel Alba Iulia în data de 9 mai.
F
aliment cu cântec
Anul trecut, instanþa de la Tribunalul Hunedoara, declarase falimentul societãþii de termoficare din Petroºani, însã o decizie a Curþii de Apel Alba a schimbat cursul SC Termoficare SA. “ADMIS CEREREA CREDITOAREI DGRFP TIMIªOARA PRIN AJFP HUNEDOARA. DISPUS INTRAREA ÎN FALIMENT A DEBITOAREI”, arãta sentinþa din data de 9 iunie 2016 a Tribunalului Hunedoara. Trei luni mai târziu, Curtea de Apel Alba Iulia emite o sentinþã
prin care societatea de termoficare iasã din faliment ºi retrimite cauza la Tribunalul Hunedoara. “Admite recursul declarat de lichidatorul judiciar HERAL CONSULT IPURL împotriva sentinþei nr. 403/F/2016 pronunþatã de judecãtorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în dosarul nr. 553/97/2011 pe care o caseazã ºi trimite cauza spre rejudecare aceleiaºi instanþe. Irevocabilã”, aratã sentinþa Curþii de Apel Alba din 20 septembrie
2016. SC Termoficare SA s-a înfiinþat, în urma divizãrii RAGCL Petroºani, în data de 17 mai 1999, cu acþionar unic Consiliul Local Petroºani. La jumãtatea lunii ianuarie a anului
2011, firma de interes local a intrat în insolvenþã, iar în luna septembrie a fost aprobat programul de reorganizare, confirmat de judecãtorul sindic. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Aprilie 2017
Mai puþine accidente de muncã în minele de la CEH
Termoficarea – next level
Ovidiu Muntean: “La cine sã vând frig?” P
N
umãrul accidentelor de muncã de la unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara a scãzut în ultima perioadã. Oficialii Ministerului Energiei subliniazã cã una din prioritãþile conducerii Complexului Energetic Hunedoara este menþinerea securitãþii locurilor de muncã.
roblema termoficãrii din Petroºani atinge un nou nivel. În timp ce Complexul Energetic Hunedoara cere recuperarea debitelor restante, oficialii societãþii de termoficare din Petroºani spun cã problema este mult mai complexã. Pierderile de pe reþea ºi parametrii necorespunzãtori ai agentului termic sunt câteva din neajunsurile care genereazã pierderi financiare.
„Se constatã o scãdere în ceea ce priveºte numãrul accidentelor de muncã înregistrate în anul 2017 comparativ cu aceeaºi perioadã a anului precedent. Totodatã, conducerea CEH precizeazã cã asigurarea
Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani, susþine cã CEH factureazã ºi pierderile de pe reþea, iar acesta a informat Primãria Petroºani ºi Consiliul Local despre situaþie. Mai mult, directorul societãþii de termoficare spune cã existã perioade când temperatura apei este de 40-50 de grade, iar societatea nu o poate vinde abonaþilor casnici. “Gradul de recuperare este de 50,06%. La cantitãþile pe care noi le comandãm ºi ei le factureazã eu am pierderi pe reþea. La fiecare semestru fac o informare cãtre Primãrie prin care arãt cã nu se poate achita întreaga sumã pentru cã existã pierderile pe reþea. Nu am cui sã facturez pierderile. Acestea sunt destul de ridicate, iar eu nu am de unde sã recuperez banii respectivi. Ãia sunt bani pierduþi. Eu fac raportul de activitate cãtre Primãrie ºi am arãtat cã societatea este pe pierdere, nu este rentabilã. Realitatea este cã gigacaloria pe care ei mi-o livreazã ºi în condiþiile în care mi-o livreazã cu întreruperile respective care îmi genereazã pierderi, acum sunt 51 de grade
mãsurilor privind sãnãtatea ºi securitatea în muncã reprezintã una dintre preocupãrile permanente ºi active pe care societatea le are în vedere. Astfel, pentru a asigura securitatea ºi sãnãtatea lucrãtorilor sunt luate mãsuri
tehnice ºi organizatorice la toate locurile de muncã, se efectueazã controale de cãtre persoanele responsabile, atât la locurile de muncã active cât ºi la cele inactive ºi se iau mãsuri din timp pentru prevenirea unor evenimente nedorite”, aratã Ministerul Energiei. ªi conducerea societãþii sublinia faptul cã una din prioritãþi a fost securitatea angajaþilor care îºi desfãºoarã activitatea în unitãþile miniere. “Ca prioritate, a fost ºi este asigurarea secu-
Minerii au transport pe anumite rute
D
anumite trasee, pentru cã sunt cazuri în care nu s-a prezentat nimeni la licitaþie, cum ar fi pentru ruta Lupeni – Petroºani. Aici se va continua cu decontul, conform CCM. Persoanele ce stau în Petroºani ºi nu beneficiazã de transport la Lupeni, vor continua sã deconteze tichetele,
necesare mãsuri excepþionale ºi în acest sens prin decizia consiliului de administraþie am trecut la acþiuni care au pus în prim plan asigurarea securitãþii personalului în condiþiile reducerii activitãþii din lipsa fondurilor pentru a susþine producþia de cãrbune a fost sistata temporar activitatea de producþie la mina Lonea; a fost opritã activitatea la locurile de munca unde nu s-a putut asigura securitatea lucrãtorilor, s-a trecut la
un program ITA - întreruperea temporarã a activitãþii: aproximativ jumãtate din efective, funcþie de decizia conducãtorilor sucursalelor au trecut în programul ITA, adicã 2 zile în luna ianuarie consemnare la domiciliu cu 75% din drepturile salariale. Acest program nu a afectat producþia minierã ºi nici producerea ºi livrarea de energie electricã, energie termicã”, a mai spus directorul general. Monika BACIU
Paza minelor, în detrimentul activitãþii minereºti inerii din cadrul exploatãrilor M considerate viabile ce
e miercuri dimineaþã minerii de la minele ce aparþin de Complexul Energetic Hunedoara au transportul asigurat, dupã luni de zile în care transportul la ºi de la minã le-a fost decontat, în funcþie de numãrul de kilometri pe care îi au de strãbãtut pânã acasã de la minã ºi pe ruta dus. Complexul Energetic Hunedoara a încheiat un contract cu o firmã, însã, sunt rute descoperite la acest moment. „De azi dimineaþã, (n.r miercuri 19 aprilie) la exploatãrile miniere, pe anumite trasee, a fost introdus serviciul de transport. Spun pe
ritãþii personalului la toate locurile de muncã ºi în special în subteran (minele din Valea Jiului au atmosfere potenþial explozive)”, a declarat, în urmã cu aproximativ o lunã de zile, Mihael Melczer, directorul general al CEH. Societatea s-a confruntat cu probleme grave. La începutul anului s-a dispus sistarea temporarã a activitãþii de la mina Lonea. “Societatea fiind într-o situaþie dramaticã, nemaiîntâlnitã, au fost
aparþin Complexului Energetic Hunedoara lasã activitãþile curente ºi fac cu schimbul la paza obiectivelor.
pânã când se va realiza o nouã licitaþie”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Este o singurã firmã care s-a prezentat la licitaþie ºi a acceptat transportul doar pe anumite rute, una dintre cele care nu i s-a pãrut rentabilã fiind cea dintre Petroºani ºi Lupeni. Minerii din cadrul CEH nu mai aveau transport de mai bine de un an, dupã ce Contractul Colectiv de Muncã a fost denunþat, iar administratorul de atunci a sistat aceastã facilitate. Diana MITRACHE
Este încã o sarcinã pe care nu o au în fiºa postului, dar pentru care îºi riscã chiar ºi integritatea, deoarece hoþii nu þin cont de profesia celor de la pazã. ªi, mai mult, minerii nici nu au armament ca sã intervinã, singura lor posibilitate fiind sã sune la 112. „Serviciul de pazã se face cu personal propriu ºi un numãr mare de personal este repartizat din unitãþile miniere pentru a acoperi aceastã problemã. Sunt o serie de evenimente, însã, la care serviciul propriu de pazã nu poate acþiona, aºa cum ar
reacþiona o firmã de pazã. Este afectatã ºi activitatea de zi cu zi, pentru cã sunt luaþi oameni din diferite activitãþi ºi direcþionaþi spre pazã”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Minerii, însã, stau în gheretele de pazã, cu mâinile goale, iar riscurile la care se expun sunt imense. „Oamenii noºtri au înþeles cã trebuie sã facem pazã, ca sã nu avem probleme mult mai mari. Am vorbit pe aceastã temã cu directorul general. Se încearcã o corespondenþã cu firma pentru
a-ºi onora contractul. Dacã nu, se va trece la organizarea unei noi licitaþii, care sigur va dura mult”, a mai spus Darius Câmpean. S-a ajuns aici, spun sindicaliºtii, din cauzã cã firma de pazã nu a plãtit angajaþii, deºi CEH a fãcut o serie de plãþi. Angajaþii firmelor de pazã au protestat în repetate rânduri ºi au recunoscut cã fac muncã suplimentarã fãrã sã fie plãtiþi, ori cã se expun unor riscuri prea mari, din cauza hoþilor care dau atacul în grupuri mari. Diana MITRACHE
la intrarea în Petroºani, iar eu gigacaloria asta trebuie sã o plãtesc, dar nu o vând la nimeni. La cine sã vând 40,51 de grade? Nu o consumã nimeni, nu merg punctele, dar la mine în puncte se înregistreazã ºi trebuie sã o plãtesc cã eu nu am cui sã o vând. Au fost discontinuitãþi de furnizare în sistem ºi care au generat pierderi. Nu pot sã pun oamenii sã plãteascã frigul. Aºa se întâmplã de fiecare când au oprire, când trec pe CAF, iar toate ajung la mine în ogradã. La cine sã vând frig? În fiecare lunã facem o citire cu ei a gigacalorimetrelor ºi fac factura. Ce sã plãtesc?”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA. Reprezentanþii societãþii de termoficare nu pot denunþa contractul pentru cã NU existã un contract cu Complexul
Energetic Hunedoara. “Problemã mare e cã din cauzã cã noi suntem în insolvenþã nu am contract. Dacã aveam un contract de furnizare în care sã fie stipulate elementele era altcea. Puteam denunþa contractul, nu am nicio pârghie. În vechiul contract era stipulatã obligativitatea lor de a furniza energia termicã la parametri, dacã nu îndeplinesc cerinþele de parametri aº fi avut posibilitatea sã fac refuz la facturã, dar aºa sunt legat de mâini ºi de picioare ºi ei îmi zic cã sunt dator. Primãria a achitat pentru grãdiniþe, ºcoli, dar sunt ºi pierderile de sistem, întreruperi ºi dereglãrile temperaturilor. Dacã era o situaþie care sã aparã rar, dar se întâmplã frecvent. La mine în punctele termice înregistreazã. Eu îi înþeleg ºi le dau ºi lor dreptate cã trebuie sã îºi recupereze banii, dar eu nu am de unde sã le achit”, a mai subliniat sursa citatã.
E
xistã ºi rãu-platnici
Cei de la societatea de termoficare recunosc faptul cã existã ºi rãuplatnici. Sunt persoane care nu au plãtit facturile la termoficare de ani de zile. În condiþiile în care pentru o lunã de
iarnã, încãlzirea unui apartament cu trei camere ajunge undeva la 300 de lei, sunt persoane care au datorii ºi de 6000 de lei. În sezonul de iarnã 20162017, 50 de abonaþi ai societãþii de termoficare au fost acþionaþi în instanþã. Pentru alte persoane, dosarele sunt la executorii judecãtoreºti. “Cu tot ceea ce înseamnã acþionat în judecatã au fost, în acest sezon rece, în jur de 50 de persoane. Pe lângã aceste persoane, multe dosare sunt date la executor, ele fiind în execuþie. Unele se sting, unele se recupereazã. Pe mãsurã ce îi executã ºi le reþine banii, acei bani se duc în contul administratorului ºi în fiecare lunã ne vine un extras de cont cu
sumele respective. Le reþine în funcþie de pensie, în funcþie de venituri. Avem douã caseriþe, în momentul în care se duc ºi încaseazã ºi pe teren. Tot ce se poate face încasãm, dar nu pot sã bag mâna în buzunarul omului. Pe mãsurã în care i-am acþionat în judecatã, oamenii au venit ºi au achitat, dar nici nu pot sã dau în judecatã abonaþii care nu au achitat de o lunã-douã. Facturile sunt calculate cu penalitãþi de întârziere. Facturile vechi ºi cu restanþe mari i-am acþionat în judecatã, dar executorul nu recupereazã toatã suma dintr-o datã. Sumele diferã de la persoanã la persoanã. Unii au ºi câte 50006000 de lei de plãtit. Am þinut cont de vechimea care au avut-o ºi sumele restante”, a mai subliniat Ovidiu Munteanu. S-a încercat ºi varianta debranºãrii rãuplatnicilor, însã în majoritatea cazurilor fãrã rezultat. Mulþi nu permit acce-
sul în locuinþe. “Am ºi oprit acolo unde au fost probleme. Au fost oameni unde am oprit ºi au venit ºi au plãtit. Cu oamenii e dificil. Am ºi persoane pe care nu le pot debranºa. Pentru a le opri cãldura trebuie sã debranºez întreaga scarã ºi acolo sunt ºi bun-platnici, iar alþii nu mã lasã sã intru în casã. De doi ani nu mai furnizez pe Tudor Vladimirescu. Acolo am dat agent termic ºi am încasat mai nimic ºi nu am reuºit sã încasez banii ºi sunt sume care s-au strâns”, a încheiat directorul societãþii de termoficare din Petroºani. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a decis, în urma unei discuþii cu prefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely, sã furnizeze agent termic pânã vineri. Gradul de încasare a facturilor la termoficare pentru sezonul de iarnã 20162017 este de 50,06% Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Aprilie 2017
Mai puþine accidente de muncã în minele de la CEH
Termoficarea – next level
Ovidiu Muntean: “La cine sã vând frig?” P
N
umãrul accidentelor de muncã de la unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara a scãzut în ultima perioadã. Oficialii Ministerului Energiei subliniazã cã una din prioritãþile conducerii Complexului Energetic Hunedoara este menþinerea securitãþii locurilor de muncã.
roblema termoficãrii din Petroºani atinge un nou nivel. În timp ce Complexul Energetic Hunedoara cere recuperarea debitelor restante, oficialii societãþii de termoficare din Petroºani spun cã problema este mult mai complexã. Pierderile de pe reþea ºi parametrii necorespunzãtori ai agentului termic sunt câteva din neajunsurile care genereazã pierderi financiare.
„Se constatã o scãdere în ceea ce priveºte numãrul accidentelor de muncã înregistrate în anul 2017 comparativ cu aceeaºi perioadã a anului precedent. Totodatã, conducerea CEH precizeazã cã asigurarea
Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani, susþine cã CEH factureazã ºi pierderile de pe reþea, iar acesta a informat Primãria Petroºani ºi Consiliul Local despre situaþie. Mai mult, directorul societãþii de termoficare spune cã existã perioade când temperatura apei este de 40-50 de grade, iar societatea nu o poate vinde abonaþilor casnici. “Gradul de recuperare este de 50,06%. La cantitãþile pe care noi le comandãm ºi ei le factureazã eu am pierderi pe reþea. La fiecare semestru fac o informare cãtre Primãrie prin care arãt cã nu se poate achita întreaga sumã pentru cã existã pierderile pe reþea. Nu am cui sã facturez pierderile. Acestea sunt destul de ridicate, iar eu nu am de unde sã recuperez banii respectivi. Ãia sunt bani pierduþi. Eu fac raportul de activitate cãtre Primãrie ºi am arãtat cã societatea este pe pierdere, nu este rentabilã. Realitatea este cã gigacaloria pe care ei mi-o livreazã ºi în condiþiile în care mi-o livreazã cu întreruperile respective care îmi genereazã pierderi, acum sunt 51 de grade
mãsurilor privind sãnãtatea ºi securitatea în muncã reprezintã una dintre preocupãrile permanente ºi active pe care societatea le are în vedere. Astfel, pentru a asigura securitatea ºi sãnãtatea lucrãtorilor sunt luate mãsuri
tehnice ºi organizatorice la toate locurile de muncã, se efectueazã controale de cãtre persoanele responsabile, atât la locurile de muncã active cât ºi la cele inactive ºi se iau mãsuri din timp pentru prevenirea unor evenimente nedorite”, aratã Ministerul Energiei. ªi conducerea societãþii sublinia faptul cã una din prioritãþi a fost securitatea angajaþilor care îºi desfãºoarã activitatea în unitãþile miniere. “Ca prioritate, a fost ºi este asigurarea secu-
Minerii au transport pe anumite rute
D
anumite trasee, pentru cã sunt cazuri în care nu s-a prezentat nimeni la licitaþie, cum ar fi pentru ruta Lupeni – Petroºani. Aici se va continua cu decontul, conform CCM. Persoanele ce stau în Petroºani ºi nu beneficiazã de transport la Lupeni, vor continua sã deconteze tichetele,
necesare mãsuri excepþionale ºi în acest sens prin decizia consiliului de administraþie am trecut la acþiuni care au pus în prim plan asigurarea securitãþii personalului în condiþiile reducerii activitãþii din lipsa fondurilor pentru a susþine producþia de cãrbune a fost sistata temporar activitatea de producþie la mina Lonea; a fost opritã activitatea la locurile de munca unde nu s-a putut asigura securitatea lucrãtorilor, s-a trecut la
un program ITA - întreruperea temporarã a activitãþii: aproximativ jumãtate din efective, funcþie de decizia conducãtorilor sucursalelor au trecut în programul ITA, adicã 2 zile în luna ianuarie consemnare la domiciliu cu 75% din drepturile salariale. Acest program nu a afectat producþia minierã ºi nici producerea ºi livrarea de energie electricã, energie termicã”, a mai spus directorul general. Monika BACIU
Paza minelor, în detrimentul activitãþii minereºti inerii din cadrul exploatãrilor M considerate viabile ce
e miercuri dimineaþã minerii de la minele ce aparþin de Complexul Energetic Hunedoara au transportul asigurat, dupã luni de zile în care transportul la ºi de la minã le-a fost decontat, în funcþie de numãrul de kilometri pe care îi au de strãbãtut pânã acasã de la minã ºi pe ruta dus. Complexul Energetic Hunedoara a încheiat un contract cu o firmã, însã, sunt rute descoperite la acest moment. „De azi dimineaþã, (n.r miercuri 19 aprilie) la exploatãrile miniere, pe anumite trasee, a fost introdus serviciul de transport. Spun pe
ritãþii personalului la toate locurile de muncã ºi în special în subteran (minele din Valea Jiului au atmosfere potenþial explozive)”, a declarat, în urmã cu aproximativ o lunã de zile, Mihael Melczer, directorul general al CEH. Societatea s-a confruntat cu probleme grave. La începutul anului s-a dispus sistarea temporarã a activitãþii de la mina Lonea. “Societatea fiind într-o situaþie dramaticã, nemaiîntâlnitã, au fost
aparþin Complexului Energetic Hunedoara lasã activitãþile curente ºi fac cu schimbul la paza obiectivelor.
pânã când se va realiza o nouã licitaþie”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Este o singurã firmã care s-a prezentat la licitaþie ºi a acceptat transportul doar pe anumite rute, una dintre cele care nu i s-a pãrut rentabilã fiind cea dintre Petroºani ºi Lupeni. Minerii din cadrul CEH nu mai aveau transport de mai bine de un an, dupã ce Contractul Colectiv de Muncã a fost denunþat, iar administratorul de atunci a sistat aceastã facilitate. Diana MITRACHE
Este încã o sarcinã pe care nu o au în fiºa postului, dar pentru care îºi riscã chiar ºi integritatea, deoarece hoþii nu þin cont de profesia celor de la pazã. ªi, mai mult, minerii nici nu au armament ca sã intervinã, singura lor posibilitate fiind sã sune la 112. „Serviciul de pazã se face cu personal propriu ºi un numãr mare de personal este repartizat din unitãþile miniere pentru a acoperi aceastã problemã. Sunt o serie de evenimente, însã, la care serviciul propriu de pazã nu poate acþiona, aºa cum ar
reacþiona o firmã de pazã. Este afectatã ºi activitatea de zi cu zi, pentru cã sunt luaþi oameni din diferite activitãþi ºi direcþionaþi spre pazã”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Minerii, însã, stau în gheretele de pazã, cu mâinile goale, iar riscurile la care se expun sunt imense. „Oamenii noºtri au înþeles cã trebuie sã facem pazã, ca sã nu avem probleme mult mai mari. Am vorbit pe aceastã temã cu directorul general. Se încearcã o corespondenþã cu firma pentru
a-ºi onora contractul. Dacã nu, se va trece la organizarea unei noi licitaþii, care sigur va dura mult”, a mai spus Darius Câmpean. S-a ajuns aici, spun sindicaliºtii, din cauzã cã firma de pazã nu a plãtit angajaþii, deºi CEH a fãcut o serie de plãþi. Angajaþii firmelor de pazã au protestat în repetate rânduri ºi au recunoscut cã fac muncã suplimentarã fãrã sã fie plãtiþi, ori cã se expun unor riscuri prea mari, din cauza hoþilor care dau atacul în grupuri mari. Diana MITRACHE
la intrarea în Petroºani, iar eu gigacaloria asta trebuie sã o plãtesc, dar nu o vând la nimeni. La cine sã vând 40,51 de grade? Nu o consumã nimeni, nu merg punctele, dar la mine în puncte se înregistreazã ºi trebuie sã o plãtesc cã eu nu am cui sã o vând. Au fost discontinuitãþi de furnizare în sistem ºi care au generat pierderi. Nu pot sã pun oamenii sã plãteascã frigul. Aºa se întâmplã de fiecare când au oprire, când trec pe CAF, iar toate ajung la mine în ogradã. La cine sã vând frig? În fiecare lunã facem o citire cu ei a gigacalorimetrelor ºi fac factura. Ce sã plãtesc?”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA. Reprezentanþii societãþii de termoficare nu pot denunþa contractul pentru cã NU existã un contract cu Complexul
Energetic Hunedoara. “Problemã mare e cã din cauzã cã noi suntem în insolvenþã nu am contract. Dacã aveam un contract de furnizare în care sã fie stipulate elementele era altcea. Puteam denunþa contractul, nu am nicio pârghie. În vechiul contract era stipulatã obligativitatea lor de a furniza energia termicã la parametri, dacã nu îndeplinesc cerinþele de parametri aº fi avut posibilitatea sã fac refuz la facturã, dar aºa sunt legat de mâini ºi de picioare ºi ei îmi zic cã sunt dator. Primãria a achitat pentru grãdiniþe, ºcoli, dar sunt ºi pierderile de sistem, întreruperi ºi dereglãrile temperaturilor. Dacã era o situaþie care sã aparã rar, dar se întâmplã frecvent. La mine în punctele termice înregistreazã. Eu îi înþeleg ºi le dau ºi lor dreptate cã trebuie sã îºi recupereze banii, dar eu nu am de unde sã le achit”, a mai subliniat sursa citatã.
E
xistã ºi rãu-platnici
Cei de la societatea de termoficare recunosc faptul cã existã ºi rãuplatnici. Sunt persoane care nu au plãtit facturile la termoficare de ani de zile. În condiþiile în care pentru o lunã de
iarnã, încãlzirea unui apartament cu trei camere ajunge undeva la 300 de lei, sunt persoane care au datorii ºi de 6000 de lei. În sezonul de iarnã 20162017, 50 de abonaþi ai societãþii de termoficare au fost acþionaþi în instanþã. Pentru alte persoane, dosarele sunt la executorii judecãtoreºti. “Cu tot ceea ce înseamnã acþionat în judecatã au fost, în acest sezon rece, în jur de 50 de persoane. Pe lângã aceste persoane, multe dosare sunt date la executor, ele fiind în execuþie. Unele se sting, unele se recupereazã. Pe mãsurã ce îi executã ºi le reþine banii, acei bani se duc în contul administratorului ºi în fiecare lunã ne vine un extras de cont cu
sumele respective. Le reþine în funcþie de pensie, în funcþie de venituri. Avem douã caseriþe, în momentul în care se duc ºi încaseazã ºi pe teren. Tot ce se poate face încasãm, dar nu pot sã bag mâna în buzunarul omului. Pe mãsurã în care i-am acþionat în judecatã, oamenii au venit ºi au achitat, dar nici nu pot sã dau în judecatã abonaþii care nu au achitat de o lunã-douã. Facturile sunt calculate cu penalitãþi de întârziere. Facturile vechi ºi cu restanþe mari i-am acþionat în judecatã, dar executorul nu recupereazã toatã suma dintr-o datã. Sumele diferã de la persoanã la persoanã. Unii au ºi câte 50006000 de lei de plãtit. Am þinut cont de vechimea care au avut-o ºi sumele restante”, a mai subliniat Ovidiu Munteanu. S-a încercat ºi varianta debranºãrii rãuplatnicilor, însã în majoritatea cazurilor fãrã rezultat. Mulþi nu permit acce-
sul în locuinþe. “Am ºi oprit acolo unde au fost probleme. Au fost oameni unde am oprit ºi au venit ºi au plãtit. Cu oamenii e dificil. Am ºi persoane pe care nu le pot debranºa. Pentru a le opri cãldura trebuie sã debranºez întreaga scarã ºi acolo sunt ºi bun-platnici, iar alþii nu mã lasã sã intru în casã. De doi ani nu mai furnizez pe Tudor Vladimirescu. Acolo am dat agent termic ºi am încasat mai nimic ºi nu am reuºit sã încasez banii ºi sunt sume care s-au strâns”, a încheiat directorul societãþii de termoficare din Petroºani. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a decis, în urma unei discuþii cu prefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely, sã furnizeze agent termic pânã vineri. Gradul de încasare a facturilor la termoficare pentru sezonul de iarnã 20162017 este de 50,06% Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Aprilie 2017
Închiderea minei Petrila a lãsat un gol în bugetul localitãþii
Î
nchiderea minei Petrila a lãsat un gol adânc în bugetul administraþiei locale. Bilanþul anului trecut aratã o scãdere a veniturilor totale cu peste 20%, iar în ceea ce priveºte veniturile din cotele defalcate din impozitul pe venit s-au diminuat cu mai bine de 25%. Aproape 90% dintre petrileni ºi-au achitat, anul trecut, taxele ºi impozitele
locale. Chiar ºi aºa se constatã o scãdere a contribuabililor care au trecut pragul
Serviciului de Taxe ºi Impozite Locale. Bilanþul anului 2016 indicã o scãdere cu peste 4 procente, faþã de anul 2015. “Impozitele ºi taxele locale au fost încasate în sumã totalã de 4.649,56 mii lei (în proporþie de 88,86% faþã de programul bugetar ºi cu 4,33% mai puþin decât în anul 2015)”, aratã bilanþul administraþiei locale de la Petrila.
Se constatã o scãdere ºi în ceea ce priveºte cotele defalcate din impozitul pe venit. “Cotele defalcate din impozitul pe venit s-au încasat în sumã de 4.578,21 mii lei (92,83% faþã de planificarea bugetarã din anul 2016 ºi cu 25,92% mai puþin decât în anul 2015)”, mai prezintã bilanþul. La scãderea încasãrilor cotelor
defalcate din impozitul pe venit a contribuit semnificativ închiderea minei Petrila. În schimb, au crescut încasãrile din impozitul pe venit aloca de Consiliul Judeþean. “Sumele defalcate din impozitul pe venit alocate de Consiliul Judeþean s-au încasat 2.829,15 mii lei (97,36% faþã de plani-
Ministerul Muncii: 56.866 copii se aflau în sistemul de protecþie specialã, la finele anului trecut n numãr de 56.866 U copii erau înregistraþi în sistemul de
protecþie specialã, la finele anului trecut, din care 19.369 copii (34,06%) beneficiau de mãsurã de protecþie specialã în servicii de tip rezidenþial ºi 37.497 copii (65,94%) în servicii de tip familial, conform statisticilor Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale. Din totalul copiilor ce beneficiau de servicii de tip rezidenþial, 15.462 copii se aflau în servicii de tip rezidenþial publice ºi 3.907 copii în servicii de tip rezidenþial private, în timp ce, în cazul copiilor ce beneficiau de ser-
vicii de tip familial, 18.664 copii se aflau la asistenþi maternali, 14.089 copii la rude pânã la gradul IV inclusiv ºi 4.744 copii la alte familii sau persoane. Începând cu 1 ianuarie 2005, serviciile publice de asistenþã socialã de la nivelul consiliilor locale sunt principalele responsabile cu dezvoltarea acestora, ajungând la 31 decembrie 2016 sã ofere servicii pentru 43,76% din copiii beneficiari de astfel de servicii, pentru 19,65% oferind organismele private acreditate, iar 36,59% sunt beneficiari ai serviciilor de prevenire oferite de Direcþiile Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. La 31 decembrie 2016
existau 1.127 servicii de tip rezidenþial publice ºi 338 servicii de tip rezidenþial ale organismelor private acreditate. Aceste servicii includ: centre de plasament clasice sau modulate, apartamente, case de tip familial, centre maternale, centre de primire în regim de urgenþã, alte servicii (serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de
viaþã independentã, adãpost de zi ºi de noapte) Din totalul celor 1.465 servicii de tip rezidenþial, un numãr de 321 servicii de tip rezidenþial (303 servicii de tip rezidenþial publice ºi respectiv 18 servicii de tip rezidenþial private) erau destinate copiilor cu dizabilitãþi. Numãrul copiilor care beneficiau de mãsurã de protecþie
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
ficarea bugetarã din anul 2016 ºi cu 331% mai mult decât în anul 2015)”, mai aratã raportul. Veniturile totale ale administraþiei locale de la Petrila din anul 2016 au fost în sumã de 38.256,19 mii lei, fiind cu 20,67% mai mici decât în anul 2015. Monika BACIU
specialã în aceste servicii destinate copiilor cu dizabilitãþi era, la finele anului trecut, de 6.023 copii, înregistrându-se o scãdere cu 585 copii faþã de aceeaºi perioadã a anului 2015. La 31 decembrie 2016, în cadrul Direcþiilor Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului de la nivelul judeþelor/sectoarelor municipiului Bucureºti, în departamentul Protecþia Copilului erau angajate 32.954 persoane, cu 350 persoane mai mult faþã de anul anterior, din care 4.527 (13,74%) erau angajaþi în aparatul propriu al DGASPC-urilor, 11.886 (36,07%) erau asistenþi maternali profesioniºti, 12.640 (38,36%) erau angajaþi în serviciile de tip rezidenþial ºi 3.901 (11,83%) erau angajaþi în servicii de îngrijire de zi. AGERPRES
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 20 Aprilie 2017
GUÞÃ JUNIOR, CONDAMNAT
pentru tulburarea liniºtii ºi ordinii publice
F
iul manelistului a primit o pedeapsã de 100 de zile amendã pentru tulburarea liniºtii ºi ordinii publice, dar a scãpat de acuzaþiile de loviri ºi alte violenþe. Guþã junior a ajuns în faþa judecãtorilor dupã ce ar fi agresat o tânãrã într-un club din municipiul Petroºani.
Incidentul în urma cãruia Nicolae Guþã junior s-a ales cu condamnarea penalã a avut loc în noaptea de Înviere, în anul 2016, într-un club din Petroºani. O tânãrã a susþinut cã fiul manelistului a agresat-o verbal ºi chiar a lovit-o cu o sticlã în cap, pentru cã nu a rãspuns avansurilor sale. Adolescenta l-a reclamat pe Guþã junior la Poliþia
Petroºani iar procurorii l-au trimis în judecatã, iniþial sub control judiciar ca mai apoi în stare de libertate, pentru infracþiunile de loviri ºi alte violenþe. Procesul a durat doi ani de zile iar judecãtorii din Petroºani l-au gãsit vinovat pe tânãr. Nicolae Guþã junior a scãpat de acuzaþia de lovire ºi alte violenþe, dar a fost condamnat la pedeapsa de 100
Tribunalul a fixat un nou termen în procesul ''Matriþa dacicã''. Tot atunci va fi audiatã reclamanta rimele probe în procesul ''Matriþa P dacicã'' vor fi prezen-
tate în faþa judecãtorilor pe data de 30 mai, potrivit deciziei luate, la termenul de marþi, de instanþa Tribunalului Hunedoara. Tot atunci va fi audiatã ºi reclamanta în acest proces, în care o arãdeancã solicitã mai multor instituþii ale statului român o recompensã în valoare de 500.000 de lei, motivând cã ar fi fost prima persoanã care a descoperit piesa arheologicã în situl de la cetatea Sarmizegetusa Regia. "La termenul de marþi au fost puse în discuþie probele solicitate de pãrþi ºi s-a fixat un nou termen de judecatã pentru data de 30 mai, în vederea interogatoriului reclamantei", a declarat, pentru AGERPRES, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, Ildiko Glãman. De asemenea, instanþa admis marþi cererea de inter-
venþie în proces formulatã de Fundaþia ''Dacica''. O femeie din Arad a dat în judecatã Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Serviciul Judeþean de Administrare a Monumentelor Publice, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Statul Român prin Ministerul Finanþelor Publice, susþinând cã are dreptul la o recompensã de 500.000 de lei pentru cã ar fi fost prima persoanã care ar fi gãsit întâmplãtor o piesã dacicã importantã, în cetatea Sarmizegetusa Regia. Andreea Ciuciu susþine cã, în 23 iunie 2013, în timp ce se afla la în perimetrul cetãþii Sarmizegetusa Regia, împreunã cu un grup de prieteni, a observat matriþa dacicã la rãdãcina unui arbore doborât de furtunã, apreciind cã este vorba de o descoperire întâmplãtoare ºi cã are dreptul, potrivit legii, la o recompensã. Reclamanta în acest dosar solicitã, în baza Legii
182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naþional, plata unei sume de bani pe care a estimat-o cã ar reprezenta o cotã de 1/7 din 45% din valoarea obiectului descoperit în Munþii Orãºtiei. Consiliul Judeþean Hunedoara a contestat însã cererea femeii, susþinând cã reclamanta nu a fãcut dovada cã ar fi descoperit artefactul, nu a prezentat un înscris din care sã reiasã cã a predat matriþa în termen de 72 de ore de la data descoperirii aceasta ºi cã nu a demonstrat cã piesa ar avea o valoare excepþionalã. Piesa este apreciatã de specialiºti ca fiind extrem de valoroasã pentru cã era folositã la confecþionarea de bijuterii de cãtre un meºter din cetate, ceea ce aratã gradul de civilizaþie la care ajunseserã dacii acum 2.000 de ani. În prezent, matriþa este expusã într-o salã special amenajatã ºi securizatã a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane (MCDR) Deva. AGERPRES
Victimele accidentului feroviar de la Bãniþa a v e a u a l c o o l e m i e
C
ele douã persoane decedate în accidentul feroviar de la Bãniþa au avut alcoolemie.
Potrivit Observator, rezultatele analizelor celor doi bãrbaþi sunt gata, iar acestea indicã faptul cã mecanicul avea o alcoolemie de 0,15, iar ajutorul de mecanic avea o alcoolemie de 2,15%. Reamintim faptul cã în urmã cu douã sãptãmâni, în zona Bãniþa a avut loc un grav accident feroviar în urma cãruia douã persoane
(mecanicul locomotivei ºi ajutorul de mecanic) ºi-au pierdut viaþa dupã ce trenul a rãmas fãrã frâne ºi a deraiat. (M. B.)
zile-amendã pentru infracþiunea de tulburarea ordinii ºi liniºtii publice. Totodatã, instanþa de judecatã a stabilit ca valoarea unei zile amendã sã fie de 15 lei. Practic, judecãtorul a stabilit cuantumul sumei corespunzãtoare unei zile-amendã þinând seama de situaþia materialã a condamnatului. ”Astfel cã pedeapsa amenzii penale stabilitã faþã de inculpatul Guþã Nicolae este de 1.500 (unamiecincisute) lei. (…) Atrage atenþia inculpatului asupra dispoziþi-
ilor art. 63 C.pen., potrivit cãrora dacã persoana condamnatã, cu rea-credinþã, nu executã pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numãrul zilelor-amendã neexecutate se înlocuieºte cu un numãr corespunzãtor de zile cu închisoare, unei zile-amendã corespunzându-i o zi de închisoare”, se aratã în soluþia Judecãtoriei Petroºani. Sentinþa nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Maximilian GÂNJU
Pregãtiri pentru sezonul de varã
rãºinoase vopsite cu lac de exterior rezistent la intemperii”, aratã anunþul. 25 de astfel de obiecte de mobilier stradal vor fi achiziþionate pentru parcurile din Petroºani. De precizat este faptul cã unele dintre obiectele de pe domeniul public sunt vandalizate de anumiþi cetãþeni, care de multe ori nu sunt identificaþi. Monika BACIU
irecþia de Administrare a D Domeniului Public ºi
Privat al municipiului Petroºani face pregãtirile pentru sezonul de varã. Astfel, mobilierul stradal care este deteriorat va fi înlocuit cu altui nou. În acest sens vor fi achiziþionate 25 de bãnci ce urmeazã a fi amplasate în parcuri. “Picioare bãnci din fonta turnatã ºi vopsitã. ªezut ºi spãtar din dulapi de
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
CÃTRE IONUÞ, CU NOSTALGIE Vedem în Liga I doi antrenori care încearcã sã-ºi facã treaba cât mai bine: Ionuþ Popa ºi Ionuþ Chirilã. Contestaþi ºi
detestaþi la Jiul Petroºani, în cea mai mare parte, ei au lãsat o amprentã interesantã aici, în anii trecuþi. Ionuþ Popa a fost
adus la Jiul în returul ediþiei 2003-2004. A ratat promovarea în Divizia „A” în ultima etapã, în acel 0-0 cu cântec ºi ... artificii nexeplodate, în meciul Gaz Metan Mediaº. A mai rãmas ºi în sezonul urmãtor ºase etape, dupã un 2-2 la Armãtura Zalãu lãsând echipa pe locul 1 în
„B”, optând pentru Politehnica iaºi. Promovatã în vara lui 2005, echipa Jiul va fi preluatã din toamnã de Ionuþ Chirilã, un antrenor tânãr, fãrã carte de vizitã, dar inteligent ºi cultivat. Pierde acasã, dar aduce opt puncte din deplasari, bilanþ socotit de patronul
Simota negativ, motiv pentru care renunþã la el la finalul turului 2005-2006. Oricum, amândoi au lãsat echipa pe „locuri eligibile”. Mai departe, sã-i judece cititorul, la ce fac ei acum la Timiºoara sau Tg. Mureº.
DE COLECÞIE. SERIAL. 35 DE POVEªTI PENTRU UN STADION LA 35 DE ANI (1982-2017) / EPISODUL 12
ÎMPOTRIVALUINICUCEAUªESCU Evident cã dupã orice retrogradare în „B” (a 5-a din istoria echipei) apar schimbãri majore în echipã. Antrenorul Gigi Mulþescu pãrãseºte echipa, se renunþã de asemenea la Gârjoabã, Bãluþã, Dianu, Stana, I. Dosan, Vancea ºi, din retur, Fl. Neagu, Dan Daniel, ºi Ernest Szekely. Vor fi însã aduºi jucãtori, câþiva mai puþin cotaþi, precum Baltaru, Moromete, Krautil, Ceacusta, Marin Tudorache, precum ºi un antrenor nou, Ladislau Vlad. Echipa începe bine, 1-0 la Progresul Bucureºti, gol marcat în min. 12 de Vasile Popa. Jiul juca în seria a 2-a, cu deplasãri la Bucureºti, Caracal, Braºov sau Tg. Mureº. De râsul lumii în etapa a 7-a: CS Târgoviºte – Jiul 7-0 !? ªi totuºi, Jiul se aflã în primii trei, la luptã cu Pandurii Tg. Jiu ºi Inter Sibiu. Un meci de pominã a fost pe
18 nov. 1987, în etapa a 12-a, Pandurii Tg. Jiu – Jiul, aflate la egalitate de puncte. Din pãcate ambiþiile echipei locale, pregãtitã de fostul jiulist Gogu Tonca au fost de o violenþã ieºitã din comun, toleratã de arbitrul piteºtean Alexandru Musteþea. De pildã, Daniel Timofte a fost mereu þinta unor lovituri în figurã, jucãtorul Paraschiv a lovit un conducãtor de pe banca tehnicã a Jiului. La pauzã, jucãtorii Jiului nici nu s-au mai dus la vestiare. Dupã pauzã, infernul. Fundaºul Gaºpar, cu numeroase apucãturi huliganice, aplicã un croºeu portarului Bojtor, echipa medicalã este împiedicatã sã intre pe teren, portarul jiulist fiind în cele din urmã transportat la spital. Intrã în poartã Benone Popescu, în min. 92, extrema dreaptã a Jiului, care va primi un gol în minutul 103! A fost o ruºine ceea ce s-a întâm-
plat atunci la Tg. Jiu. Jiul va reveni în etapa a 15-a, dupã victoria cu 4-1 împotriva Sp. Mun. Caracal, pe primul loc, la egalitate de puncte, 21, cu Inter Sibiu. Ultima etapã, pe 13 dec. 1987 (la -12 grade!) o victorie cu 1-0 cu Metalul Bucureºti instaleazã Jiul pe primul loc în tur. Dupã înfrângerea, 0-2 la Electroputere Craiova, din etapa a 19-a, Jiul nu va mai prinde locul 1, mai ales dupã înfrângerea în meciul direct cu Inter Sibiu (etapa a 28-a), 0-1 sub Cibin, în faþa a 20.000 spectatori! O victorie în ultima etapã cu 5-1 la Metalul Bucureºti nu mai ajutã la nimic. De reþinut cã în tur echipa a fost condusã de antrenorul Ticã Oþet, a avut câþiva jucãtori de excepþie: Bojtor (constant, sobru), Dianu (ambiþios, activ în ambele faze), D. Timofte (rezistent, tenace ºi subtil), Lasconi (poftã de gol). Din pãcate, la polul opus, au fost ºi acte de indisciplinã, motiv pentru care V. Popa, Szekely ºi B. Popescu au fost excluºi din lot. Iatã o cronicã semnatã Mircea Bujorescu, în ziarul local ”Steagul Roºu” din 24 mai 1988, cu remarci destul de subtile la adresa celor de la Inter Sibiu: ”Din capul locului – o precizare: nu se poate reproºa nimic jucãtorilor Jiului pentru aceastã înfrângere la limitã, care înseamnã aproape o victorie. Duminicã, mãrturisim cu obiectivitate,
Jiul a evoluat ca o adevãratã echipã, mult mai bine decât adversarii lor. Dupã cum a jucat duminicã Inter Sibiu nu este totuºi o formaþie care sã merite promovarea în ”A”. În Divizia ”A”, va avea probleme. Dar sã revenim la partidã... În secunda 11, tribunele au amuþit, fiind pur ºi simplu luate prin surprindere. La o cursã pe partea dreaptã, Stãnescu primeºte o centrare idealã ºi înscrie: 1-0. Un gol care a cãzut ca un trãsnet. În min. 3, Jurca trage puternic pe lângã poartã. În min. 4, B. Popescu, bine înfiltrat în careu, este faultat dur de Boar, dar arbitrul V. Curt este departe de adevãr. În min. 13, la un corner executat bine de Stãnescu, Armenean înscrie cu capul, ridicând scorul la 2-0. Pe banca Jiului se instalase deruta, ne aºteptam la un scor fluviu. Dar n-a fost aºa. Renãscuþi, ca pasãrea Phoenix, jucãtorii noºtri iau conducerea jocului, fãrã însã a avea posibilitatea sã finalizeze. Inter mai rateazã câteva ocazii prin C. Zamfir, Vãsîi ºi Radu II, dar la cîrma jocului se aflã tot Jiul. Dupã pauzã degringoladã totalã în tabãra gazdelor. Atmosfera se rãsfrânge ºi asupra arbitrului V. Curt, care în min. 50, lasã o fazã în care doi jucãtori de la Sibiu se aflau în ofsaid mare ºi, dupã ce aceºtia rateazã, dicteazã loviturã liberã pentru Inter, de la 18 m. Urmeazã 40 de minute în care Jiul dominã, în aplauzele la scenã deschisã ale spectatorilor.
Antrenorul Ladislau Vlad a trecut greu peste umilinþa impusã de 'barosanii' de la Sibiu În min. 70, tânãrul Tudorache iniþiazã o fazã de toatã frumuseþea ºi din interiorul careului, Cristea, printr-o impecabilã execuþie – foarfecã din voleu – expediazã balonul pe lângã vinclu. Alte aplauze pentru Jiul, pe banca oaspeþilor însufleþesc speranþa chiar în victorie. În min. 72 la o combinaþie reuºitã Baltaru – Cristea, ultimul paseazã ideal pentru B. Popescu. Neastâmpãratul Ben Popescu nu-i lasã nici o ºansã lui V. Marcel ºi tribunele amuþesc: 2-1. Jiul dominã copios, dar se rateazã mult. Fapt divers – în min. 76, un câine scapã din lesã ºi aleargã pe teren dupã minge. Siderat, arbitrul V. Curt nu ºtie ce sã facã. A fost cuminþit ºi câinele, iar Jiul atacã în trombã. La un contraatac ”doi la unu” (Krautil ºi Baltaru, contra lui Boar), Krautil nu insistã suficient, deºi putea înscrie. Atmosferã tonifiantã, tribunele freamãtã, Jiul este la un pas de egalare. Arbitrul de tuºã Pantelimonescu invocã ceva aiurea ºi B. Popescu este eliminat de pe teren. Krautil este faultat clar în careu (min. 85), dar V. Curt se uitã în
altã parte. Inter terminã în corzi o partidã pe care, dacã nu lipseau Lasconi ºi Dianu, Jiul o putea câºtiga. Jiul Petroºani: Bojtor – Florescu, Sedecaru, Stana (O. Dodu), Bãlan – B. Popescu, Sãndoi, Timofte – Tudorache (Krautil), Baltaru.
Benone Popescu, autorul golului jiulist
Paginã realizatã de Genu TUÞU