Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) URMÃTOAREA
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1320
EDIÞIE
Cronica Vãii Jiului
MIERCURI 19 aprilie 2017
Joi, 13 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Povestea preotului din mâinile cãruia
Sãrbãtoarea Învierii Domnului este o sãrbãtoare care naºte în sufletul fiecãruia dintre noi speranþã ºi bunãtate, înþelegând supremul sacrificiu fãcut de Domnul Nostru Iisus Hristos pentru omenire. Vã doresc ca Sfintele Paºti sã vã gãseascã neîntinatã credinþa, indiferent de neajunsurile vieþii, inimile sã vã fie pline de cãldurã, iar casele luminate de aceastã Sfântã Sãrbãtoare! Vã doresc sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi!
HRISTOS A ÎNVIAT!
LEMNUL SPUNE POVESTI ,
Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani
C
iprian Marton este un preot tânãr din Petroºani, care slujeºte la Biserica ridicatã de minerii Vãii Jiului ºi care poartã hramul Sfintei Varvara, ocrotitoarea celor ce trudesc în subteran. Povestea sa, însã, este legatã de tineri ºi de modul în care cautã sã ºi-i apropie. >>> PAGINA A 3-A
Artur GÃMAN director general INCD INSEMEX SA Petroºani
Cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, transmit tuturor vulcãnenilor sã aibã parte de Pace ºi Bucurie în familie, sã primeascã Lumina Învierii în sufletele lor ºi sã o pãstreze aprinsã în fiecare zi.
Sãrbãtoarea Paºtelui ne reaminteºte cãci Hristos A Murit ca noi sã trãim ºi A Înviat pentru ca noi sã avem viaþã veºnicã! Doresc ca El sã vã ajute pe toþi sã fiþi conºtienþi de acest lucru minunat ºi Hristos sã fie viu în inimile tuturor!
UN PAªTE FERICIT! Senator, Cristian RESMERIÞÃ
TUTUROR PAªTE FERICIT! Ing. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan
Deputat, MARIUS SURGENT
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Aprilie 2017
CEH a rãmas fãrã pazã
CEH a achitat tot TVA-ul restant cãtre Construction Industrielles de la Méditerranée (CNIM)
Mihael Melczer: “Am considerat asta o prioritate maximã” omplexul C Energetic Hunedoara a reuºit imposibilul. Conducerea CEH a plãtit, ieri, ultima tranºã din TVA-ul restant de peste 21 de milioane de lei. “Am achitat tot TVA-ul la Paroºeni. Ajutorul divin a fost tot timpul. Astãzi (miercuri –n.r.) am fãcut ultima platã de 6 milioane de lei, total 20,6 milioane de lei TVA restant din anul 2014”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Cei de la CNIM trebuie sã se reapuce de lucrarea de la Paroºeni. “Acum trebuie sã vinã, nu prea mai au motive sã nu se reapuce de lucrãri. Am considerat asta o prioritate maximã, nu ne jucãm nici cu Paroºeniul, nici cu Mintia, nici cu mineritul. Trebuie sã le facem pe toate. Asta a fost prioritatea acum, am dus-o la bun sfârºit, iar ei trebuie sã vinã sã lucreze”, a mai spus
sursa citatã. Directorul general al CEH a precizat cã TVA-ul restant putea fi plãtit pânã acum ºi din ajutoare de stat disponibile pentru aºa ceva. “Îmi pare rãu cã cei care au avut bani la îndemânã nu au fãcut plata TVA-ului de-a lungul anilor. A fost ajutor de stat din care se putea face plata TVA-ului ºi a fost rambursat ºi nu au avut rezonabilitatea sã facã chestia asta. Au fost interese proaste, tâmpe, nu existã motiv pentru care sã nu se fi fãcut lucrul acesta”, a mai
subliniat Melczer. Societatea Complexul Energetic Hunedoara finalizeazã plata TVA-ului restant datorat consorþiului francez Construction Industrielles de la Méditerranée (CNIM) pentru lucrãrile de investiþii realizate în cadrul proiectului Centrala Electricã Paroºeni. ”În mai puþin de 30 de zile, dupã un blocaj instalat în luna decembrie a anului 2014 în condiþiile unui stadiu 95% al realizãrii lucrãrilor de investiþii la instalaþia de desulfurare ºi la cea de ºlam dens, prin eforturi conjugate, s-a reuºit achitarea sumei de 20,6 milioane lei”, aratã un comunicat al CEH. În perioada urmãtoare se negociazã reluarea lucrãrilor în vederea finalizãrii lucrãrilor de investiþii pentru conformarea la cerinþele impuse de legislaþia de mediu, perspectivã în care nu va mai existã riscul suspendãrii activitãþii Termocentralei Paroºeni Monika BACIU
Cercetaþi pentru furt de cãrbune ºi tâlhãrie M
ai mulþi membrii ai grupãrii de cãrbunari, destructuratã de poliþiºtii TF din Petroºani, sunt cercetaþi ºi pentru 22 de furturi, tentativã de furt calificat ori tâlhãrie.
Câþiva suspecþi au scãpat de arestul preventiv în urma unei decizii a Judecãtoriei Petroºani ºi vor fi judecaþi în stare de arest la domiciliu, iar doi dintre membrii grupãrii,
cercetaþi iniþial sub control judiciar, sunt cãutaþi ºi vor ajunge dupã gratii dacã vor fi descoperiþi, pentru cã au încãlcat condiþiile impuse de instanþa de
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
judecatã. Potrivit unor surse, doi dintre cãrbunari ar fi fugit în strãinãtate pentru a scãpa de o eventualã condamnare mai ales cã sunt recidiviºti. Indivizii au fost reþinuþi de poliþiºtii TF în urma unei operaþiuni care a vizat destructurarea grupãrilor care se ocupã cu furtul de cãrbune, dupã ce au fost prinºi în timp ce furau cãrbune din vagoanele garate în staþiile Petroºani ºi Livezeni. M. GÂNJU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
F
irma care asigura paza obiectivelor Complexului Energetic Hunedoara s-a retras din posturi. Salariaþii societãþii nu ºi-au încasat banii din luna decembrie a anului trecut. Acum, paza obiectivelor CEH se realizeazã cu angajaþii societãþii. “Firma de pazã s-a retras. Noi, cu angajaþii noºtri vom asigura paza obiectivelor. Va fi destul de greu, mai ales cã luni este zi liberã, dar ne descurcãm. Existã o colaborare cu Poliþia ºi Jandarmeria”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Conducerea CEH susþine cã va gestiona problema pazei. În cursul lunii martie,
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
angajaþii firmei de pazã au protestat pentru faptul cã nu ºi-au încasat salariile. Probleme existã la firma de pazã care are conturile blocate de ANAF. De cealaltã parte ºi CEH mai are datorii cãtre societatea care a asigurat pânã ieri paza obiectivelor. Monika BACIU
PETROªANI
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Aprilie 2017
Povestea preotului din mâinile cãruia
LEMNUL SPUNE POVES, TI
C
iprian Marton este un preot tânãr din Petroºani, care slujeºte la Biserica ridicatã de minerii Vãii Jiului ºi care poartã hramul Sfintei Varvara, ocrotitoarea celor ce trudesc în subteran. Povestea sa, însã, este legatã de tineri ºi de modul în care cautã sã ºi-i apropie. Îi atrage prin muzicã ºi îi invitã sã cânte la chitarã, alãturi de ei, a iniþiat chiar ºi un maraton ortodox pe biciclete, dar, poate unul dintre cele mai frumoase proiecte ale sale este legat de lemn. Are, în curtea bisericii, bucãþi de lemn, pe care le transformã în poveºti bisericeºti ºi vrea astfel sã îi încurajeze ºi pe tinerii din zonã sã i se alãture. Cu o daltã în mânã, cu talent ºi pricepere, din mâinile pãrintelui Ciprian Marton ies poveºti nespuse ºi poate doar intuite. Cruci sculptate, obiecte bisericeºti, rame de fotografii sau tablouri ºi multe alte obiecte de cult, în special, ºi-au fãcut loc în atelierul sãu, din curtea bisericii.
Pãrintele are acolo sus, deasupra tuturor, într-o încãpere improvizatã, un mic atelier, iar în mâinile sale, lemnul spune poveºti. „La Sfânta Varvara, activitãþile merg pe 3 axe: mai întâi Îl slujim pe Dumnezeu, aproapele, prin activitãþi sociale ºi apoi partea aceasta, de artã, de care mã ocup ºi îmi este foarte drag. Fac asta de câþiva ani ºi asta pentru cã am simþit nevoia sã mã relaxez, sã fac altceva, decât ceea ce fac în mod normal. Nu sunt tocmai mulþumit de ceea ce fac. Vãd mereu defecte ºi cred cã se poate ºi mai bine, dar fac lucrul acesta pentru Dumnezeu”, ne
mãrturiseºte Ciprian Marton, preot ortodox. Inspiraþia i-a venit preotului Ciprian la o mãnãstire, dupã ce
Drumul Crucii este reeditat ºi în acest an în Straja
ii de credincioºi M participã în Vinerea Mare la procesiunea religioasã care reediteazã chinurile Mântuitorului pe „Drumul Crucii“. Localnicii ºi turiºtii
parcurg un drum anevoios, pe jos, pânã la schitul din Staþiunea Straja. În Vinerea Mare, pornind de la poalele Munþilor Vâlcan ºi pânã
în inima Staþiunii Straja, se desfãºoarã un pelerinaj ortodox la care participã deopotrivã turiºti, credincioºi din zone îndepãrtate ale þãrii, cât ºi localnici. „Drumul Crucii” cum este numit pelerinajul presupune parcurgerea unui traseu de circa zece kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 de metri altitudine. Credincioºii duc pe braþe ºi umeri sau însoþesc o cruce din lemn masiv, care cântãreºte peste 100 de kilograme. Procesiunea religioasã începe de la orele amiezii, din centrul municipiului Lupeni unde cãlugãrii schitului din Straja dar ºi cei de la Mânãstirea Lainici se roagã ºi þin o slujbã pentru participanþi. Pelerinajul imitã fidel drumul parcurs de Iisus Hristos în ziua rãstignirii pe cruce. Procesiunea este condusã de un sobor format din 14
a admirat operele sculptate ale unor cãlugãri, iar, în timp, a reuºit sã facã din lemn, o poveste. „Am început cu o ºurubelniþã, nici mãcar daltã nu aveam. Nu urmãream sã fie spectaculos, ci sã fac ce îmi place ºi mã odihneºte ºi în timp, am reuºit sã strâng scule, dãlþi, sã lucrez mai bine. ªi, când ºi ceilalþi au apreciat munca mea, cu atât mai mult m-am bucurat”, explicã pãrintele. Îl slujeºte pe Dumnezeu, dar în timpul liber, mânuieºte dalta, creând lucruri absolut fantastice. Lemnul, însã, e pretenþios ºi dacã ai greºit, nu ai cum sã mai revii ºi totul s-a stricat. „La picturã, când greºeºti ceva, poþi face ceva peste, sau sã ºtergi, sã corectezi. La sculpturã nu e aºa. Lemnul e pretenþios. Dacã îþi pleacã pe o fibrã fisurã, se duce
preoþi ºi cãlugãri care se roagã pe tot traseul de 10.145 de metri, iar pe aceastã distanþã pelerinii fac 14 opriri, la 14 troiþe ridicate pe marginea drumului. La fiecare popas preoþii citesc cele 12 Evanghelii. Pe crucea de peste 100 de kilograme ºi 5 metri lungime, transportatã de credincioºi cu braþele sunt imagini cu cele 14 popasuri care se fac în drumul pânã la schit, o bucatã de lemn din Crucea pe care a fost rãstignit Mântuitorul, adusã de pe muntele Athos, precum ºi moaºtele mai multor sfinþi. ”Prin Drumul Crucii se încearcã rememorarea suferinþei la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor noastre”, spune Emil Pãrãu, organizatorul acestei procesiuni care a devenit o tradiþie. Pentru cã vremea se anunþã bunã, ºi în acest an organizatorii se aºteaptã ca la ”Drumul Crucii” sã ia parte peste o mie de persoane. Maximilian GÂNJU
pânã în capãt ºi toatã lucrarea se pierde”, a povestit Ciprian Marton. Pãrintele vrea sã atragã la atelierul sãu cât mai mulþi tineri, cãrora sã le insufle din învãþãturile sale. Nu va renunþa la idee ºi chiar a lucrat cu câþiva ºi în trecut. „Acum 2 ani am avut un proiect pe sculpturã ºi picturã în care am implicat tinerii. Eu încerc, deºi nu prea sunt doritori, pentru cã se munceºte mult ºi se vede puþin”, explicã preotul. Se vede puþin, însã, operele sale ce au fãcut lemnul sã vorbeascã poveºti despre istoria momârlanilor de la noi, le vedem la bisericã la care slujeºte, ori pe Sãlãtruc, într-un cimitir vechi, unde vrea sã refacã toate crucile din lemn, aºa cum ºi Iisus a avut, pãstrând, totodatã, obiceiul local. Diana MITRACHE
Preþul cãrnii de miel este în scãdere cãrnii de miel P reþul în pieþele din
Petroºani este în continuã scãdere, în condiþiile în care la începutul sãptãmânii kilogramul se vindea cu 22 de lei. Astãzi preþul unui kilogram de carne de miel a ajuns chiar ºi 19 lei ºi ar mai putea scãdea. Pentru cã ambele sãrbãtori pascale (ortodoxã ºi catolicã) cad în aceeaºi zi, în pieþele din municipiul Petroºani au venit forate mulþi fermieri cu miei. Socoteala lor nu s-a potrivit cu cea a localnicilor, iar cum oferta este bogatã ºi cererea relativ micã, singura posibilitate ca fermierii sã scape de marfã a fost scãderea preþului. Astfel, de la 22 de lei pe kilogramul de carne de miel în doar trei zile preþul a scãzut chiar ºi cu 3 lei.
”Pânã în ultima zi cred cã preþul va mai scãdea semnificativ ºi am putea gãsi producãtori care sã vândã ºi cu 17-18 lei kilogramul. Unii vor þine la preþ, dar sunt ºi fermieri care nu vor sã se întoarcã cu marfa acasã. Preþul nu îl facem noi, administraþia, ci cererea”, explicã administratorul Pieþei Centrale Petroºani, Sorin Creþu. În pieþele din Valea Jiului au venit crescãtori de oi din zone cum ar fi Caransebeº, Gorj ori Þara Haþegului. „Mulþi dintre crescãtori au îngrãºat mieii, i-au lãsat sã sugã mult ºi nu au fãcut brânzã cu gândul cã-i vindem la arabi. Din pãcate arabii n-au mai prea cumpãrat”, spun fermierii. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Aprilie 2017
Medalii pentru copiii care se antreneazã la bazinul din Petroºani Paºi pentru atragerea investitorilor C A u multã ambiþie, curaj, cu obiective bine stabilite, ºi o mânã de copii cu adrenalinã, Alin Kontos, a reuºit o premierã în Valea Jiului. A plecat cu 10 copii la un concurs de înot ºi s-a întors de acolo pe podium. Cum a fost posibil, ne spune chiar unul dintre puºtii care ºi-au stabilit bine obiectivele. „Prima datã am învãþat sã înot aºa, amator, iar apoi am decis sã merg la bazin ºi sã fac înot mai intens. Am ajuns sã cunosc din ce în ce mai mult ºi acum am vise mari. Aº doi sã ajung ca ºi marele campion Michael Phelps”, spune Raul Cazan,
înotãtor, care s-a întors pe locul II de la Reºiþa. Mai are pânã sã îºi îndeplineascã visul, dar e ambiþios ºi pregãtit pentru viitoarea etapã. Ideea de a-l selecta pentru concursuri, însã, i-a aparþinut antrenorului sãu, care crede în copiii pe care îi provoacã sã participe ºi are deja ºi reuºite notabile. „Am copii care muncesc foarte mult ºi chiar au meritat sã câºtige acest concurs. Am avut 5 copii pe podium: un loc I, douã locuri II, douã locuri III. La Reºiþa, la bazinul olimpic, am participat la invitaþia celor de acolo, la Cupa Iepuraºului. Este un început promiþãtor. Au fost câte douã probe, 50 de m
Peste 800 de elevi bursieri, la Petroºani M
unicipiul Petroºani are peste 800 de elevi bursieri. Cei mai mulþi elevi beneficiazã însã de burse sociale. Din totalul celor 826 de burse 541 sunt burse sociale. Numãrul ºi cuantumul burselor aferente semestrului II a anului ºcolar 2016-2017 a fost aprobat prin ºedinþã de Consiliu Local. “Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi numãrul acestora se stabilesc anual prin hotãrâre a
krawl, 50 m spate ºi am câºtigat”, spune Alin Kontos, antrenorul copiilor, care se întâlneºte cu ei de douã sau de trei ori pe sãptãmânã. Competiþia amicalã s-a desfãºurat la începutul acestei luni, la Bazinul Olimpic Reºiþa, iar copiii s-au descurcat remarcabil. Se antreneazã sãptãmânal ºi muncesc cu drag, lucru pe care îl recunosc ºi ei, iar acestea sunt primele rezultate notabile, ce pun în valoare investiþia de la Petroºani. „Mulþumesc pe aceastã cale primarului Tiberiu Iacob Ridzi, cã a avut iniþiativa de a construi în Vale un astfel de bazin,
dând astfel posibilitatea copiilor sã descopere acest sport minunat. Încep sã se vadã rezultate ºi asta conteazã mult. Întâi lucrãm pe rezistenþã, apoi pe vitezã, iar ceea ce au reuºit ei este notabil. Este lucru mare doar sã termini acel culoar de 50 de m, dar sã îl ºi câºtigi, aºa cã pe noi
toþi ne motiveazã”, a mai adãugat antrenorul copiilor Alin Kontos. Mulþi au venit cu fricã, fãrã sã ºtie sã înoate, iar într-un an ºi jumãtate au obþinut primele medalii pe un podium, la categoria lor de vârstã. Toate acestea i-au încurajat ºi acum spun cã vor merge ºi la alte
concursuri. „Pentru urmãtoarea competiþie care va fi la Turda deja mã antrenez ºi sper sã vin cu o medalie ºi de acolo”, ne-a precizat Raul, care acum sperã sã urce cu încã o treaptã. Cel mai mic participant are doar 5 ani ºi este o fetiþã, Sara Burghiu, care a terminat proba, fãrã sã abandoneze, aºa cum s-a întâmplat cu restul participanþilor la concurs. Pe podium au ajuns ºi Albert Cioarã, Lucas Damian , Amelia Leuca, Bianca Loew, Rareº Pârcãlabu, Alexandru Paul-Luca, Robert Pavel ºi Antoniu Szedlacsek.
Diana MITRACHE
Darius CÂMPEAN, preºedintele sindicatului MUNTELE
Consiliului Local”, aratã reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. La nivelul municipiului Petroºani se acordã 38 de burse de performanþã, în cuantum de 80 lei/lunã, 196 burse de merit în valoare de 70 de lei pe lunã. Totodatã, 51 de elevi din localitate beneficiazã de burse de studiu a cãror valoare este de 60 de lei/lunã. De câte 50 de lei pe lunã beneficiazã cei 541 de elevi care primesc burse de ajutor social. Monika BACIU
Ioan TOMA SC REALCOM SA Petroºani
utoritãþile locale de la Petrila au demarat formalitãþile pentru concesionarea unor suprafeþe de teren în vederea atragerii investitorilor. Douã terenuri de peste 5000 de metri pãtraþi sunt concesionate de edilii petrileni. Unul are o suprafaþã de 5500 de metri pãtraþi, iar al doilea are o suprafaþã de 6938 metri pãtraþi la care se adaugã un luciu de apã în suprafaþã de 8668 metri pãtraþi. Este vorba de cele douã terenuri pentru care s-a aprobat concesionarea în cadrul unei ºedinþe de Consiliu Local.
Un investitor italian ºi-a manifestat intenþia de a realiza spaþii de producþie în Petrila. Douã fabrici ar fi urmat a fi realizate, una pentru producerea de componente pentru iluminat ºi alta de lactate. “Energy Group Corporation reprezentatã prin Giuseppe Pulitano, în urma analizei, dar mai ales în urma vizitei efectuate în oraºul dumneavoastrã ºi a Vãii Jiului la începutul lunii decembrie am decis urmãtoarele: Construirea unei societãþi de drept juridic român în zona dumneavoastrã producãtoare de componente pentru iluminat, investiþie care va fi de 3.500.000 euro ºi care va avea nevoie de 35 de angajaþi. Pentru realizarea acestei construcþii avem nevoie de o halã de 3.500 mp cu o rampã de ridicare ºi teren în jurul ei pentru parcare. Construirea unei societãþi de drept juridic român în zona dumneavoastrã care va face producþie de lactate ºi derivatele ei, investiþie care va fi de
1.500.000 euro ºi care va avea nevoie de 25 de angajaþi. Pentru realizarea acestei construcþii avem nevoie de o halã de 1.500 mp sau un teren de 6000 mp. Având în vedere acest lucru, vã rugãm sã ne comunicaþi modalitãþile de colaborare sau parteneriat posibile cu
administraþia oraºului Petrila în vederea efectuãrii planului de investiþie ºi management”, aratã scrisoarea trimisã de investitorul italian reprezentanþilor Primãriei Petrila. Suprafaþa de teren ar fi fost concesionatã, prin licitaþie publicã, pe o perioadã de 49 de ani. Cea de-a doua suprafaþã de teren ar urma sã fie transformatã într-o zonã de agrement. “Solicit în vederea concesiunii, o suprafaþã de teren, aproximativ 2 hectare, situate în zona Dealul Maleii, incluzând ºi luciul de apã situat pe acelaºi teren. Solicit suprafaþa terenului respective în vederea amenajãrii unui spaþiu de agrement ºi pescuit sportiv-recreativ”, aratã tânãrul în solicitarea adresatã Primãriei Petrila. Mai exact proiectul prevedea “aprobarea concesionãrii prin licitaþie publicã a douã parcele de teren în suprafaþa de 5500 mp evidenþiat în CF nr. 63546, respectiv 6938 mp evidenþiat în CF nr. 63547 ºi a luciului de apã
ZERO doze de vaccin în judeþul Hunedoara
N
icio dozã de vaccin ROR (rujeolã – oreion - rubeolã) nu este disponibilã în judeþul Hunedoara. situaþia este identicã la nivelul întregii þãri, asta în timp ce România se confruntã cu o epidemie de rujeolã. La nivelul judeþului, dozele de vaccin au fost epuizate. “Încã de acum douã sãptãmâni am spus cã noi ca Direcþie nu mai avem vaccin ROR. Pentru a se face campania am împrumutat la începutul anului 2500 de doze de la trei judeþe, Bihor,
Giurgiu ºi Sibiu. Acestea au fost judeþele care ne-au dat cele 2500 de doze ca sã reuºim sã facem campania anunþatã de Ministerul Sãnãtãþii. Noi nu am primit repartiþie de la Ministerul Sãnãtãþii”, a declarat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara. Numai anul acesta au fost raportate, deja, peste 100 de cazuri de rujeolã în rândul copiilor hunedoreni. “Anul trecut au fost 49 de cazuri de rujeolã, iar anul acesta 109, la ultima raportare. Nu am avut cazuri grave care sã
ducã la deces. Am avut, în schimb, cazuri grave care au necesitat transportul la o clinicã de pediatrie. Au fost 4 în 2016 ºi unul anul acesta”, a mai subliniat sursa citatã. Singurele doze de vaccin existente sunt cele împotriva hepatitei ºi a tuberculozei. Probleme sunt ºi în ceea ce priveºte vaccinul hexavalent. “Ceea ce avem este tetravaccinul care este pentru vaccinarea copiilor de 5-6 ani ºi hepatitic pentru hepatita B care este pentru vaccinarea copiilor nou-nãscuþi din mame care sunt purtãtoare de antigen hepatitã B. Antitetanosul se face pentru femei gravide ºi BCC care se face la nou-nãscuþi împotriva tuberculozei. Acestea existã. Vaccinurile ROR, care înseamnã vaccinarea copiilor la un an ºi 6-7 ani acestea nu existã, iar vac-
cinul pentru vaccinarea copiilor la 2-4 ºi 11 luni (vaccinul hexavalent) mai sunt câteva doze, undeva la 10% la medicii de familie”, a mai precizat Cecilia Birãu. Din informaþiile autoritãþilor, copiii care s-au îmbolnãvit de rujeolã sunt cei care nu au fost vaccinaþi. Monika BACIU
în suprafaþa de 8668 mp, evidenþiat în CF 62990, situate în extravilanul localitãþii, în vedera desfãºurãrii de activitãþi de agrement ºi pescuit sportiv”. “Þinând cont cã prin atribuirea contractului de concesiune pentru terenul mai sus menþionat, se vor aduce venituri la bugetul local, se vor crea noi
locuri de muncã ºi se va valorifica potenþialul turistic al zonei (…) propun Consiliului Local dezbaterea ºi aprobarea proiectului în forma prezentã”, aratã nota de fundamentare prin care un tânãr solicitã concesionarea suprafeþei de teren ºi a luciului de apã. Monika BACIU
Radu SORIN Rectorul Universitãþii din Petroºani
Emil PÃRÃU COMEXIM R LUPENI
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Aprilie 2017
Medalii pentru copiii care se antreneazã la bazinul din Petroºani Paºi pentru atragerea investitorilor C A u multã ambiþie, curaj, cu obiective bine stabilite, ºi o mânã de copii cu adrenalinã, Alin Kontos, a reuºit o premierã în Valea Jiului. A plecat cu 10 copii la un concurs de înot ºi s-a întors de acolo pe podium. Cum a fost posibil, ne spune chiar unul dintre puºtii care ºi-au stabilit bine obiectivele. „Prima datã am învãþat sã înot aºa, amator, iar apoi am decis sã merg la bazin ºi sã fac înot mai intens. Am ajuns sã cunosc din ce în ce mai mult ºi acum am vise mari. Aº doi sã ajung ca ºi marele campion Michael Phelps”, spune Raul Cazan,
înotãtor, care s-a întors pe locul II de la Reºiþa. Mai are pânã sã îºi îndeplineascã visul, dar e ambiþios ºi pregãtit pentru viitoarea etapã. Ideea de a-l selecta pentru concursuri, însã, i-a aparþinut antrenorului sãu, care crede în copiii pe care îi provoacã sã participe ºi are deja ºi reuºite notabile. „Am copii care muncesc foarte mult ºi chiar au meritat sã câºtige acest concurs. Am avut 5 copii pe podium: un loc I, douã locuri II, douã locuri III. La Reºiþa, la bazinul olimpic, am participat la invitaþia celor de acolo, la Cupa Iepuraºului. Este un început promiþãtor. Au fost câte douã probe, 50 de m
Peste 800 de elevi bursieri, la Petroºani M
unicipiul Petroºani are peste 800 de elevi bursieri. Cei mai mulþi elevi beneficiazã însã de burse sociale. Din totalul celor 826 de burse 541 sunt burse sociale. Numãrul ºi cuantumul burselor aferente semestrului II a anului ºcolar 2016-2017 a fost aprobat prin ºedinþã de Consiliu Local. “Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi numãrul acestora se stabilesc anual prin hotãrâre a
krawl, 50 m spate ºi am câºtigat”, spune Alin Kontos, antrenorul copiilor, care se întâlneºte cu ei de douã sau de trei ori pe sãptãmânã. Competiþia amicalã s-a desfãºurat la începutul acestei luni, la Bazinul Olimpic Reºiþa, iar copiii s-au descurcat remarcabil. Se antreneazã sãptãmânal ºi muncesc cu drag, lucru pe care îl recunosc ºi ei, iar acestea sunt primele rezultate notabile, ce pun în valoare investiþia de la Petroºani. „Mulþumesc pe aceastã cale primarului Tiberiu Iacob Ridzi, cã a avut iniþiativa de a construi în Vale un astfel de bazin,
dând astfel posibilitatea copiilor sã descopere acest sport minunat. Încep sã se vadã rezultate ºi asta conteazã mult. Întâi lucrãm pe rezistenþã, apoi pe vitezã, iar ceea ce au reuºit ei este notabil. Este lucru mare doar sã termini acel culoar de 50 de m, dar sã îl ºi câºtigi, aºa cã pe noi
toþi ne motiveazã”, a mai adãugat antrenorul copiilor Alin Kontos. Mulþi au venit cu fricã, fãrã sã ºtie sã înoate, iar într-un an ºi jumãtate au obþinut primele medalii pe un podium, la categoria lor de vârstã. Toate acestea i-au încurajat ºi acum spun cã vor merge ºi la alte
concursuri. „Pentru urmãtoarea competiþie care va fi la Turda deja mã antrenez ºi sper sã vin cu o medalie ºi de acolo”, ne-a precizat Raul, care acum sperã sã urce cu încã o treaptã. Cel mai mic participant are doar 5 ani ºi este o fetiþã, Sara Burghiu, care a terminat proba, fãrã sã abandoneze, aºa cum s-a întâmplat cu restul participanþilor la concurs. Pe podium au ajuns ºi Albert Cioarã, Lucas Damian , Amelia Leuca, Bianca Loew, Rareº Pârcãlabu, Alexandru Paul-Luca, Robert Pavel ºi Antoniu Szedlacsek.
Diana MITRACHE
Darius CÂMPEAN, preºedintele sindicatului MUNTELE
Consiliului Local”, aratã reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. La nivelul municipiului Petroºani se acordã 38 de burse de performanþã, în cuantum de 80 lei/lunã, 196 burse de merit în valoare de 70 de lei pe lunã. Totodatã, 51 de elevi din localitate beneficiazã de burse de studiu a cãror valoare este de 60 de lei/lunã. De câte 50 de lei pe lunã beneficiazã cei 541 de elevi care primesc burse de ajutor social. Monika BACIU
Ioan TOMA SC REALCOM SA Petroºani
utoritãþile locale de la Petrila au demarat formalitãþile pentru concesionarea unor suprafeþe de teren în vederea atragerii investitorilor. Douã terenuri de peste 5000 de metri pãtraþi sunt concesionate de edilii petrileni. Unul are o suprafaþã de 5500 de metri pãtraþi, iar al doilea are o suprafaþã de 6938 metri pãtraþi la care se adaugã un luciu de apã în suprafaþã de 8668 metri pãtraþi. Este vorba de cele douã terenuri pentru care s-a aprobat concesionarea în cadrul unei ºedinþe de Consiliu Local.
Un investitor italian ºi-a manifestat intenþia de a realiza spaþii de producþie în Petrila. Douã fabrici ar fi urmat a fi realizate, una pentru producerea de componente pentru iluminat ºi alta de lactate. “Energy Group Corporation reprezentatã prin Giuseppe Pulitano, în urma analizei, dar mai ales în urma vizitei efectuate în oraºul dumneavoastrã ºi a Vãii Jiului la începutul lunii decembrie am decis urmãtoarele: Construirea unei societãþi de drept juridic român în zona dumneavoastrã producãtoare de componente pentru iluminat, investiþie care va fi de 3.500.000 euro ºi care va avea nevoie de 35 de angajaþi. Pentru realizarea acestei construcþii avem nevoie de o halã de 3.500 mp cu o rampã de ridicare ºi teren în jurul ei pentru parcare. Construirea unei societãþi de drept juridic român în zona dumneavoastrã care va face producþie de lactate ºi derivatele ei, investiþie care va fi de
1.500.000 euro ºi care va avea nevoie de 25 de angajaþi. Pentru realizarea acestei construcþii avem nevoie de o halã de 1.500 mp sau un teren de 6000 mp. Având în vedere acest lucru, vã rugãm sã ne comunicaþi modalitãþile de colaborare sau parteneriat posibile cu
administraþia oraºului Petrila în vederea efectuãrii planului de investiþie ºi management”, aratã scrisoarea trimisã de investitorul italian reprezentanþilor Primãriei Petrila. Suprafaþa de teren ar fi fost concesionatã, prin licitaþie publicã, pe o perioadã de 49 de ani. Cea de-a doua suprafaþã de teren ar urma sã fie transformatã într-o zonã de agrement. “Solicit în vederea concesiunii, o suprafaþã de teren, aproximativ 2 hectare, situate în zona Dealul Maleii, incluzând ºi luciul de apã situat pe acelaºi teren. Solicit suprafaþa terenului respective în vederea amenajãrii unui spaþiu de agrement ºi pescuit sportiv-recreativ”, aratã tânãrul în solicitarea adresatã Primãriei Petrila. Mai exact proiectul prevedea “aprobarea concesionãrii prin licitaþie publicã a douã parcele de teren în suprafaþa de 5500 mp evidenþiat în CF nr. 63546, respectiv 6938 mp evidenþiat în CF nr. 63547 ºi a luciului de apã
ZERO doze de vaccin în judeþul Hunedoara
N
icio dozã de vaccin ROR (rujeolã – oreion - rubeolã) nu este disponibilã în judeþul Hunedoara. situaþia este identicã la nivelul întregii þãri, asta în timp ce România se confruntã cu o epidemie de rujeolã. La nivelul judeþului, dozele de vaccin au fost epuizate. “Încã de acum douã sãptãmâni am spus cã noi ca Direcþie nu mai avem vaccin ROR. Pentru a se face campania am împrumutat la începutul anului 2500 de doze de la trei judeþe, Bihor,
Giurgiu ºi Sibiu. Acestea au fost judeþele care ne-au dat cele 2500 de doze ca sã reuºim sã facem campania anunþatã de Ministerul Sãnãtãþii. Noi nu am primit repartiþie de la Ministerul Sãnãtãþii”, a declarat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara. Numai anul acesta au fost raportate, deja, peste 100 de cazuri de rujeolã în rândul copiilor hunedoreni. “Anul trecut au fost 49 de cazuri de rujeolã, iar anul acesta 109, la ultima raportare. Nu am avut cazuri grave care sã
ducã la deces. Am avut, în schimb, cazuri grave care au necesitat transportul la o clinicã de pediatrie. Au fost 4 în 2016 ºi unul anul acesta”, a mai subliniat sursa citatã. Singurele doze de vaccin existente sunt cele împotriva hepatitei ºi a tuberculozei. Probleme sunt ºi în ceea ce priveºte vaccinul hexavalent. “Ceea ce avem este tetravaccinul care este pentru vaccinarea copiilor de 5-6 ani ºi hepatitic pentru hepatita B care este pentru vaccinarea copiilor nou-nãscuþi din mame care sunt purtãtoare de antigen hepatitã B. Antitetanosul se face pentru femei gravide ºi BCC care se face la nou-nãscuþi împotriva tuberculozei. Acestea existã. Vaccinurile ROR, care înseamnã vaccinarea copiilor la un an ºi 6-7 ani acestea nu existã, iar vac-
cinul pentru vaccinarea copiilor la 2-4 ºi 11 luni (vaccinul hexavalent) mai sunt câteva doze, undeva la 10% la medicii de familie”, a mai precizat Cecilia Birãu. Din informaþiile autoritãþilor, copiii care s-au îmbolnãvit de rujeolã sunt cei care nu au fost vaccinaþi. Monika BACIU
în suprafaþa de 8668 mp, evidenþiat în CF 62990, situate în extravilanul localitãþii, în vedera desfãºurãrii de activitãþi de agrement ºi pescuit sportiv”. “Þinând cont cã prin atribuirea contractului de concesiune pentru terenul mai sus menþionat, se vor aduce venituri la bugetul local, se vor crea noi
locuri de muncã ºi se va valorifica potenþialul turistic al zonei (…) propun Consiliului Local dezbaterea ºi aprobarea proiectului în forma prezentã”, aratã nota de fundamentare prin care un tânãr solicitã concesionarea suprafeþei de teren ºi a luciului de apã. Monika BACIU
Radu SORIN Rectorul Universitãþii din Petroºani
Emil PÃRÃU COMEXIM R LUPENI
6 Actualitate
Banca Mondialã investeºte în educaþia studenþilor de la UPET
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Aprilie 2017
B
anca Mondialã oferã posibilitatea reprezentanþilor Universitãþii Petroºani de a accesa fonduri pentru implementarea unor proiecte destinate studenþilor. Dupã o absenþã îndelungatã, de 15 ani, în învãþãmântul universitar românesc, Banca Mondialã revine ºi investeºte în educaþia studenþilor. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani pregãtesc mai multe proiecte destinate studenþilor. Acestea au rolul de a reduce abandonul universitar, dar ºi de a-i familiariza pe studenþii din anul I cu universitatea ºi modul de desfãºurare a cursurilor “Este momentul în care se lanseazã competiþiile ºi Banca Mondialã prin BIRD revine în România dupã 15 ani cu niºte finanþãri care sperãm sã ne ajute pentru cã sunt domenii în care noi ne confruntãm cu probleme. E vorba de abandonul ºcolar ºi de pãstrarea studenþilor în sistemul de învãþãmânt. Sunt probleme cu
menþinerea studenþilor în sistemul de învãþãmânt pentru cã tinerii au alte probleme ºi reuºim cu greu sã îi convingem sã îºi continue studiile. Pentru studenþii din anul I sunt dedicate aceste proiecte pentru a-i sprijini cu activitãþi de consiliere. E vorba de niºte fonduri de care beneficiazã 300
de facultãþi din România, care sunt eligibile. Vor fi, de asemenea, niºte proiecte dedicate elevilor de clasa a XII-a cãrora sã le oferim niºte ºcoli de varã. E vorba de o acomodare a elevilor cu situaþia din învãþãmântul universitar, mai ales pentru elevii cu situaþie financiarã mai delicatã. În Valea Jiului din cele 9 licee, opt sunt eligibile, e un singur liceu care nu îndeplineºte condiþia de situaþie financiarã redusã, cu familie monoparentalã, cu pãrinþi plecaþi din þarã. Mai existã ºi niºte fonduri ale Ministerului care pe opt axe ne sprijinã atât pentru internaþionalizare cât ºi
pentru abandonul ºcolar”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Existã proiecte destinate ºi învãþãmântului preuniversitar care au ca þintã educaþia superioarã. “Existã un proiect numit ROSE, are o componentã axatã ºi pe învãþãmântul preuniversitar. Situaþia este destul de delicatã, participãm în fiecare an la acþiuni de promovare a Universitãþii în licee ºi vedem cã pe lângã liceele foarte bune care au promovabilitate de peste 90%, dar mulþi dintre elevii lor se gândesc sã pãrãseascã þara, existã licee la care copiii cu greu vin la ºcoalã ºi
promovabilitatea este foarte redusã”, a mai spus sursa citatã. Rata abandonului în rândul studenþilor Universitãþii Petroºani a scãzut în ultimii ani. Studenþii din anul I de studiu sunt cei mai expuºi abandonului universitar. “Am reuºit sã reducem abandonul universitar foarte mult, în ultimii doi ani. Abandonul mare este la nivelul anului I ºi pentru cã în anul I nu existã conceptul de repetenþie, din anii urmãtori existã repetenþia în cazul în
Are loc simularea Examenului de Admitere la Facultatea de Medicinã - UMF „Carol Davila” Bucureºti ocietatea Studenþilor în Medicinã din Bucureºti S (SSMB), în colaborare cu
Universitatea de Medicinã ºi Farmacie "Carol Davila” Bucureºti, are deosebita plãcere de a anunþa organizarea celei de-a VIII-a ediþii a Simulãrii Oficiale a Examenului de Admitere la Facultatea de Medicinã, ce va avea loc în data de 20 mai 2017. Proiectul “Simularea Examenului de Admitere”, a început în anul 2009, la
iniþiativa studenþilor Facultãþii de Medicinã din cadrul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie “Carol Davila” ºi, în scurt timp, a devenit un proiect emblematic în cadrul SSMB, care îºi propune sã vinã în sprijinul elevilor ce se
pregãtesc în vederea susþinerii examenului de admitere la Facultatea de Medicinã, oferindu-le posibilitatea de a participa la un examen organizat în condiþii asemãnãtoare cu admiterea propriu-zisã. Prin
intermediul acestuia, elevii îºi pot testa nivelul de cunoºtinþe acumulate ºi se pot familiariza totodatã cu atmosfera ºi condiþiile de examen, verificându-ºi capacitatea de a se adapta ºi de a rezolva cerinþele în timpul alocat ºi în condiþiile presiunii ºi emoþiilor aferente oricãrei evaluãri oficiale. De-a lungul timpului proiectul s-a dovedit a fi o experienþã extrem de utilã pentru viitorii studenþi, fapt observabil prin creºterea exponenþialã a numãrului de participanþi de la un an la altul. Astfel, în anul 2009, SSMB a întâmpinat în
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
care nu reuºesc sã cumuleze creditele. În anul I studenþii se acomodeazã cu greu cu activitatea pentru cã notele se acordã numai în sesiune, semestrul este relativ relaxat ºi atunci neparticipând la toate activitãþile nu reuºesc sã se încadreze în cerinþe”, a mai precizat prorectorul UPET. Toate universitãþile din þarã se confruntã cu o scãdere a numãrului de studenþi din cauza ratei mici de promovare a examenului de bacalaureat. Monika BACIU
cadrul Simulãrii Examenului de Admitere 400 de elevi de clasa a XII-a. În anul 2016, aproximativ 2300 de elevi au participat la Simulare. Dincolo de latura academicã, în cadrul Simulãrii se organizeazã o serie de evenimente nonformale precum turul facultãþii, târguri de prezentare ºi alte activitãþi, iar cu aceastã ocazie elevii îºi pot cunoaºte viitorii colegi, care le vor vorbi despre posibilitãþile de implicare în activitãþi de voluntariat în timpul studenþiei ºi despre viaþa de medicinist la UMF “Carol Davila”. Pentru mai multe informaþii referitoare la înscriere, puteþi accesa site-ul http://ssmb.ro/simulare
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Aprilie 2017
INSEMEX, cooptat de Institutul Naþional al Magistraturii
ª
i-au dovedit priceperea, iar expertiza lor în domeniul exploziilor ºi incendiilor, i-au fãcut pe magistraþi sã îi ia în calcul. Vorbim despre cercetãtorii de la INSEMEX Petroºani, care recent au fost ºi medaliaþi la Salonul de inventicã de la Geneva cu douã medalii de aur ºi una de argint. Magistraþii, însã, le-au cerut sã susþinã conferinþe pe teme de larg interes, mai ales cã ultimele expertize sunt grãitoare pentru activitatea de prevenire, ei fiind singurii care intrã în zonele afectate de incendii, ori explozii ºi care gãsesc mecanismul de producere al acestora. „Am fost invitaþi, în calitate de formatori, la Institutul Naþional al Magistraturii, unde am prezentat metodele
noastre de expertizã, procedurile de expertizare, simulãrile computerizate, pe care le realizãm, precum ºi anumite studii de caz în situaþii de explozii, respectiv incendiu. Suntem, de asemenea, bucuroºi cã feed-back-ul a fost unul pozitiv ºi am fost invitaþi sã susþinem, cu alte ocazii, prezentãri de acest gen”, a spus dr. Ing. Artur Gãman, director general INCD INSEMEX Petroºani.
Au pornit, iniþial, pentru a face studii în domeniul exploatãrilor subterane ºi tot în acest domeniu au fost ºi medaliaþi acum la Geneva, însã, cercetãtorii din Petroºani nu se limiteazã doar la acest domeniu, activitatea lor fiind mult extinsã în acest moment. „Din fericire pentru noi, de multã vreme ne-am reprofilat, pas cu pas, obiectul de activitate, astfel încât mineritul reprezintã
acum doar un mic segment din domeniul nostru de activitate. De fapt, acum acoperim la nivel naþional tot ceea ce înseamnã riscul la explozii ºi incendii”, mai afirmã directorul general al INCD INSEMEX Petroºani. Cercetãtorii de la INSEMEX Petroºani au fost recent medaliaþi la Geneva, acesta fiind rezultatul unei munci de ani de zile de cercetare. Trei medalii
Campanie împotriva violenþei în familie P oliþia Românã, prin Direcþia de Ordine Publicã ºi Institutul de Cercetare ºi Prevenire a Criminalitãþii, în parteneriat cu Asociaþia ”Necuvinte”, a lansat campania “Aripi Frânte”, de prevenire a violenþei în familie ºi de promovare a ordinului de protecþie.
Potrivit iniþiatorilor a fost generatã de dinamica modificãrilor de punere în aplicare a ordinului de protecþie, a necesitãþii promovãrii drepturilor victimelor femei ºi copii dar ºi a faptului cã, din analiza comparativã a datelor statistice existente la nivelul I.G.P.R., aferente anilor 2015 ºi 2016, rezultã cã, per total, infracþiunile sesizate din domeniul violenþei domestice înregistreazã un trend uºor ascendent, fiind în creºtere cu 5,7%. La nivelul judeþului Hunedoara, campania ”Aripi frânte”, lansatã oficial ieri, va fi derulatã în perioada aprilie – decembrie 2017 de poliþiºti din structurile de prevenire a criminalitãþii ºi ordine publicã, atât în mediul urban cât ºi rural. Datele statistice relevã cã în judeþul nostru, diferit faþã de media naþionalã, trendul este descrescãtor, totalul infracþiunilor sesizate din domeniul violenþei domestice fiind în scãdere cu 6,04 procente. Din acest motiv ºi pentru cã demersul preventiv al Poliþiei Române se deruleazã la nivel naþional, activitãþile de prevenire vor fi intensificate în cursul anului 2017, pentru a menþine starea de fapt actualã.
“Campania beneficiazã de materiale de suport puse la dispoziþie de I.G.P.R. ºi Asociaþia ”Necuvinte”, respectiv 12.000 de afiºe ce vor fi expuse în toate locurile vizibile pentru potenþiale victime (sediile subunitãþilor de poliþie, a diferitelor instituþii publice, primãrii, ºcoli, scãri de bloc, unitãþi medicale, dispensare, magazine mixte, asociaþii de proprietari etc.) ºi 5.000 de broºuri ce vor fi distribuite în cadrul activitãþilor preventive, a sesiunilor de informare în ºcoli ºi acþiunilor de instruire a grupului þintã”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii din cadrul Compartimentului Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii Hunedoara vor promova, în mediul ºcolar, pe perioada acestei campanii, ºi un film documentar cu duratã de 30 de minute, realizat în Penitenciarul de Femei Ploieºti – Târgºorul Nou, film care conþine patru interviuri cu femei încarcerate pentru infracþiuni de omor în mediul familial.
au ajuns acum la Petroºani ºi douã sunt de aur, iar una de argint. „Toate trei reprezintã metode diferite de stabilire a ventilaþiei subterane, de calcul a celor mai bune soluþii ºi toate se referã la acest domeniu. Iniþial, dintr-un portofoliu de 11 invenþii cu care ne-am prezentat în vederea evaluãrii la Ministerul Cercetãrii ºi Inovãrii, ne-a fost selectat un numãr de doar
3, pentru cã existã un numãr strict alocat pentru România ºi trebuiau echilibrate institutele de cercetãri. Cele trei invenþii, însã, au obþinut douã medalii de aur ºi una de argint, precum ºi un premiu special. Suntem mândri ºi considerãm cã era maximul ce puteam obþine, iar pe viitor sperãm sã avem parte de aceleaºi succese”, a conchis Artur Gãman. Diana MITRACHE
Procesul dintre CEH ºi Garda de Mediu se complicã
S
indicatul Liber Electrocentrale Paroºeni ºi Greenpeace, parte în procesul dintre CEH ºi Garda de Mediu. Procesul dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi Garda de Mediu continuã la Judecãtoria Petroºani. În dosar au fost introduse încã douã pãrþi – Sindicatul Liber Electrocentrale Paroºeni ºi Greenpeace. „Admite în principiu cererea de intervenþie accesorie formulatã de Sindicatul Liber – Electrocentrale Paroºeni – Vulcan. Admite în principiu cererea de intervenþie accesorie formulatã de Fundaþia Greenpeace CEE România Bucureºti. Fixeazã termen de judecatã la data de 12 mai 2017, completul IX civil, ora 08.30, sala 24, pentru când se citeazã Sindicatul Liber – Electrocentrale
Paroºeni – Vulcan(f.5) ºi Fundaþia Greenpeace CEE România Bucureºti (f.48), restul pãrþilor primind termen în cunoºtinþã prin reprezentanþii acestora. Prorogã punerea în discuþie a probelor ºi a estimãrii duratei necesarã derulãrii procesului”, aratã soluþia Judecãtoriei Petroºani.
Garda de Mediu a dispus, în anul 2015, sistarea activitãþii la termocentrala Paroºeni pentru neconformarea la cerinþele de mediu. Procesul dintre CEH ºi Garda de Mediu, se judecã pe fond la Judecãtoria Petroºani, acesta fiind amânat pentru data de 12 mai. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 13 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
De departe, juniorii Jiului sunt cei mai talentaþi din serie. Joacã de fiecare datã cu dezinvolturã ºi plãcere, dând mereu impresia de prospeþime ºi poftã de fotbal. Este evident acest lucru, în contextul în care nu se bucurã de
ªI TOTUªI, JUNIORII Câtã diferenþã de abordare! Dacã echipa mare a Jiului nu este decât o improvizaþie, altfel stau lucrurile ce cei de la juniori. Echipa puºtanilor,
aceloraºi Cosmin Kanduth ºi Sorin Ghiþan defileazã prin actualul campionat: nu au nicio înfrângere, golaveraj 76-5, 13 victorii din 14 meciuri!
Handbal
C.S.S. PETROªANI PESTE TOT!
vreun avantaj material. Fotbal din plãcere, plãcerea de a demonstra cã sunt cei mai buni. Juniorii Jiului, dacã ar putea fi sprijiniþi într-un fel, ar putea fi garanþia de viitor a unei echipe care se îndreaptã spre centenar. Dar, din
pãcate mai voalat sau nu, mai cu intenþie de protecþie cãtre responsabilii echipei, toþi cei de acolo prevãd un final sumbru. Ar fi mare pãcat, dar nu se poate juca pe burta goalã la infinit.
Fotbal, Liga I
Fotbal, Liga a II-a
ªI TOTUªI STEAUA...
DOAR LOCUL 2
... zisã mai nou ºi F.C.S.B. este echipa care impune respect în Liga I, fapt demonstrat ºi prin victoria de la Craiova. Echipa guralivului ªumudicã nu mai bate pe nimeni, campioana en titre fiind ultima în play-off.
Dupã victoria cu Dunãrea Cãlãraºi, Juventus Bucureºti rãmâne cu un consistent avantaj de 12 puncte faþã de locul 2. Pentru locul 2 se bat în ultimele ºase etape echipele aflate pe poziþiile 2-6. S-au cam limpezit apele ºi la retrogradare acolo unde locurile 1618 s-au consolidat pentru poziþii de retrogradare.
CSS Petroºani - echipa aflatã pe locul 1 în urma ultimului clasament Ultima etapã la junioare II (16-17 ani) a însemnat o nouã victorie pentru CSS Petroºani ºi totodatã consolidarea poziþiei 1 în clasamentul final al Seriei G. Cealaltã echipã antrenatã de prof. Daniel Brânzãu la CSSP, cea de junioare III (14-15 ani) se pregãteºte pentru turneul semifinal din 18-23 aprilie a.c., ce va avea loc la Plopeni. Vor participa ºase echipe: CSS Petroºani, Arena Tg. Mureº, CSS 2 Bucureºti, LPS Viitorul Piteºti, LPS Slatina ºi CSS Sf. Gheorghe (Covasna). De reþinut performanþa echipelor de la Petroºani, care dintr-un total de 33 de partide, la junioare II ºi III, în seriile din care au fãcut parte au reuºit 29 de victorii!
CAMP. NAÞ JUNIOARE II (GR. 2000) SERIA G CLASAMENT
1 C.S.S. Petroºani 2 L.P.S. Sebeº 3 Unirea Sânic. M. 4 L.P.S Banatul Timiº 5 C.S.S. D. Tr. Severin 6 Victoria Nãdlac 7 C.S.S. Sibiu
18 18 18 18 18 18 18
16 14 11 10 6 0 3
0 1 1 2 2 0 0
2 3 6 6 10 18 15
555-352 495-353 456-388 523-456 392-432 272-478 25-486
50p. 47p. 41p. 40p. 31p. 14p. 2p.
PENALIZÃRI * ASC Victoria Nadlac (-1pts) -> nerespectare cerinta varsta * CSS Sibiu (-2pts) -> neprezentare * CSS Sibiu (-2pts) -> neprezentare * ASC Victoria Nadlac (-2pts) -> neprezentare BONUS * LPS Banatul Timisoara (18pts - respectare cerinte talie) * CSS Dr. Tr. Severin (17pts - respectare cerinte talie) * CSS Petrosani (18pts - respectare cerinte talie) * LPS Sebes (18pts - respectare cerinte talie) * Unirea Sannicolau Mare (18pts - respectare cerinte talie) * ASC Victoria Nadlac (17pts - respectare cerinte talie) Etapa a 14-a, 9 apr. 2017 C.S.S. Petroºani C.S.S. D. Tr. Severin 28-18 Victoria Nãdlac C.S.S. Sibiu 17-22 L.P.S. Sebeº Unirea Sânic. M. 27-22 L.P.S Banatul Timiº a stat. CAMPIONATUL NAÞ. JUNIOARE III (GR. 2002) SERIA E
CLASAMENT
1 CSS Petroºani 2 HC FEFES Craiova 3 HCM Craiova 4 CSS D.T. Severin 5 Handbal Star Craiova 6 CSS Craiova
15 15 15 15 15 15
13 12 10 6 2 0
0 0 1 1 1 1
2 3 4 8 12 14
410-324 436-386 442-376 423-382 303-433 319-432
31p. 29p. 26p. 18p. 8p. 6p.
Paginã realizatã de Genu TUÞU