Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1319
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Alarmare generalã împotrivã cãderii obiectelor din atmosferã
Î
n perioada 18 – 21 aprilie, la nivel naþional, au loc o serie de evenimente ce þin de un exerciþiu privind siguranþa populaþiei, în caz de pericole.
Potrivit unui comunicat remis presei, în acest interval, între orele 10 ºi 15, IGSU va fi informat de cãtre structurile care monitorizeazã sursele de risc, cu privire la iminenþa producerii unor situaþii de protecþie civilã, generate de cãderea de obiecte din atmosferã ºi derularea activitãþilor specifice în astfel de situaþii. Scopul exerciþiului este testarea ºi verificarea sistemului de înºtiinþare, avertizare ºi alarmare în situaþii de protecþie civilã, modul de acþiune al autoritãþilor locale pentru avertizarea ºi alarmarea populaþiei, starea de operativitate a mijloacelor de alarmare, timpul de rãspuns (mãsurat de la transmiterea mesajului de înºtiinþare de cãtre Dispeceratul I.S.U. Judeþean, pânã la pornirea mijloacelor de alarmare
(sirenelor), respectiv transmiterea corectã a semnalului de alarmare acustic ,,Alarmã la dezastre . Potrivit scenariului, pe timpul exerciþiului vor fi transmise urmãtoarele semnale de alarmare acustice: - ,,ALARMÃ LA DEZASTRE” - compus din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele. - „ÎNCETAREA ALARMEI” - compus dintr-un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute. Mesajele de înºtiinþare se transmit în clar, folosindu-se marcajul ,,EXERCIÞIU”, la începutul ºi sfârºitul mesajului. Diana MITRACHE
Presiuni asupra Universitãþii Petroºani pentru înfiinþarea UNEI NOI FACULTÃÞI
L
iceeni aflaþi în clasa terminalã ºi pãrinþii acestora fac eforturi pe toate cãile pentru cã Facultatea de Asistenþi Medicali sã existe. Deocamdatã presiunile asupra Universitãþii Petroºani având în vedere cã anunþarea demersurilor de înfiinþare s-a fãcut în luna februarie 2017 - se manifestã prin avalanºa cererii insistenþe de informaþii cu privire la stadiul lor ºi dacã facultatea va fi funcþionalã în noul an universitar. >>> PAGINA A 3-A
Cu banii pe apã, sãdesc lalele
u plantat flori ºi ºi-au luat angajamentul sã întreþinã mai multe A spaþii verzi din Petroºani. Este vorba despre angajaþii de la Apa Serv, societate care, aºa cum spunea directorul general Costel Avram, trebuie sã dea ceva înapoi oamenilor care au adus-o pe profit, pentru cã au înþeles sã îºi plãteascã facturile la timp.
„Noi primim de la populaþie, care e beneficiarul nostru principal, dar trebuie ºi noi sã dãm ceva comunitãþii în care ne desfãºurãm activitatea. Spuneam de zone verzi ºi, dacã acum am luat Petroºaniul ºi Petrila, la Petrila, chiar am redat o parte din parcul din localitate, iar împreunã cu
primãria, noi îl vom întreþine. La Petroºani au fost lucrãri mari în zona
avionului ºi tot Apa Serv va amenaja spaþiul cu flori”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Directorul de la ape nu neagã cã se va implica ºi spre vestul Vãii Jiului , la Vulcan sau Lupeni, dar într-o perioadã urmãtoare. Toate zonele verzi ce delimiteazã sensul de
mers, ori sunt pe marginea drumului naþional, sau chiar în prelungirea sensurilor giratorii, vor fi amenajate ºi întreþinute, de acum înainte, cu banii pe care îi dãm pe apã. Conducerea societãþii care încaseazã
facturile pentru apã ºi canal a decis sã înfrumuseþeze câteva astfel de zone din Valea Jiului ºi acolo, angajaþii de la Ape vor planta flori, iarbã verde sau vor crea mici oaze de decor. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Aprilie 2017
Cinci vagoane ridicate, urmeazã locomotiva M
iercuri la prânz, muncitorii care încearcã sã degajeze calea feratã vor ridica locomotiva, care s-a înfipt în terasament. Douã macarale vor fi calate ºi vor încerca sã smulgã mastodontul din pãmânt ºi abia atunci muncitorii care lucreazã la refacerea infrastructurii pot spune cât va mai fi întrerupt traficul în zonã.
„Estimãm cã vor fi calate douã macarale ºi abia atunci încercãm sã ridicãm locomotiva, pentru cã poziþia sa este dificilã, fiind susþinutã de un pilon al podului”, a spus unul dintre reprezentanþii firmei care lucreazã la degajarea liniilor de cale feratã. Zeci de muncitori lucreazã zi-luminã ºi, în zonã, a fost garat un tern de serviciu, unde aceºtia dorm peste noapte. Este un adevãrat ºantier pe porþiunea în care sâmbãtã la prânz s-a produs tragedia, în care doi bãrbaþi,
efectuate de Postul de Poliþie Transporturi Feroviare Petroºani, sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Haþeg, unde în aceeaºi zi, a fost înregistrat dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de ucidere din culpã, prevãzutã de art. 192 alin. 2 ºi 3 din Codul penal. În funcþie de rezultatul ANUNÞÃ cercetãrilor penale, precum ºi a investigaCONVOCAREA þiilor efectuate de ADUNÃRII GENERALE AGIFER, urmãrirea în data de 27.04.2017 la ora 10:00, penalã poate fi extinsã la Casa de Culturã Petroºani privind ºi sub aspectul închiderea exerciþiului financiar sãvârºirii altor infracþiuni, inclusiv a unor TRADUCÃTOR infracþiuni contra siguranþei circulaþiei pe AUTORIZAT cãile ferate. Pe mãsura Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ derulãrii cercetãrilor, datele suplimentare Petroºani, Telefon 0728890014 vor fi comunicate opiniei publice”, a informat prim-procurorul Maria Borca, de a Parchetul de pe lângã Judecãtoria Haþeg.
SC SOCOM UNIREA
cu mare experienþã, de 66 ºi 51 de ani, ºi-au pierdut viaþa. Specialiºtii de la Cãile Ferate spun cã impactul cu solul al locomotivei s-a fãcut dupã ce aceasta a plonjat prin aer ºi s-a înfipt cu putere, la o vitezã estimatã la 97 km/h. Garnitura a prins vitezã în momentul în care a început coborârea ºi acela a fost ºi momentul în care mecanicul ºi ajutorul de mecanic au anunþat staþia CFR Petroºani, cã nu au frâne. Cei care lucreazã acum la refacerea infrastructurii spun cã, dacã trenul nu ar fi deraiat în acel loc, exista
riscul sã sarã de pe ºine în zona în care, mai jos, erau case. „Nu puteau sã se salveze. Au limitat doar un dezastru, pentru cã mai jos erau case ºi, dacã nu sãrea garnitura aici, sãrea acolo”, a explicat unul dintre cei care fac manevrele de degajare a cãii de acces feroviar. Parchetul de pe lângã Judecãtoria Haþeg a informat cã ancheta penalã cu privire a împrejurãrile morþii celor doi mecanici, poate fi extinsã ºi pentru alte infracþiuni în afara celei de ucidere din culpã. „Cercetãrile în cauzã sunt
Reparaþiile la infrastructura feroviarã ar putea dura ºi trei luni
Î
ntre o lunã ºi trei luni de zile ar putea rãmâne închisã circulaþia feroviarã între Petroºani ºi Pui, din cauza marfarului care a deraiat la Meriºor. Cel mai optimist termen la care ar putea fi reluatã circulaþia pe un fir ar fi o lunã de zile.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Dacã locomotiva va fi scoasã dintre linii, terasamentul ar putea refãcut în scurt timp, însã, cea mai gravã problemã este legatã de faptul cã o parte din aceasta este susþinutã de pilonii podului, care riscã, la rândul lor, sã se prãbuºeascã. Diana MITRACHE
Operaþiunile de recuperare a vagoanelor prãbuºite de pe viaduct sunt extrem de complexe ºi se deruleazã cu atenþie sporitã. Surse din rândul specialiºtilor care intervin la locul accidentului feroviar, dupã ce au analizat situaþia, cred cã refacerea infrastructurii avariate ºi redeschiderea circulaþiei feroviare ar putea sã se facã în decurs de trei luni de zile. Dacã apar complicaþii, circulaþia ar putea rãmâne închisã ºi trei luni sau mai mult. ”Va trebui fãcutã o expertizã inclusiv la terasament, dar ºi la pod. Încã analizãm cum sã recuperãm locomotiva, iar în cazul ei operaþiunile se anunþã extrem de dificile. Apoi va dura ºi pânã se fac reparaþiile la linii, ºi cel mai optimist termen ar fi o lunã de zile. Dacã avem noroc ºi totul merge conform planului, peste o lunã de zile ar putea trece primul tren prin zonã”, spun sursele noastre. Conform CFR Cãlãtori, în perioada 11 – 19 aprilie, trenurile
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
vor circula dupã un anumit program, iar circulaþia feroviarã este închisã în zona staþiilor Baniþa – Meriºor. Totodatã, trenurile InterRegio de lung parcurs circulã pe o rutã alternativã prin Filiaºi – Orºova- Caransebeº. În urma accidentului feroviar de sâmbãtã, de la Meriºor-Bãniþa, mecanicul ºi ajutorul de mecanic ºi-au pierdut viaþa pe loc. Pe de altã parte, locomotiva marfarului deraiat ar fi trebuit scoasã din circulaþie. Locomotiva trenului marfar care circula pe direcþia Petroºani – Simeria aparþinea operatorului UNICOM Tranzit. Maximilian GÂNJU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.80 lei - Fleicã porc - 13.50 lei - Carne tocatã - 12.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.90 lei - Ceafã porc cu os - 15.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,50 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Aprilie 2017
Presiuni asupra Universitãþii Petroºani pentru înfiinþarea unei noi facultãþi L
iceeni aflaþi în clasa terminalã ºi pãrinþii acestora fac eforturi pe toate cãile pentru cã Facultatea de Asistenþi Medicali sã existe. Deocamdatã presiunile asupra Universitãþii Petroºani - având în vedere cã anunþarea demersurilor de înfiinþare s-a fãcut în luna februarie 2017 - se manifestã prin avalanºa cererii insistenþe de informaþii cu privire la stadiul lor ºi dacã facultatea va fi funcþionalã în noul an universitar. Mulþi liceeni din Valea Jiului aflaþi în clase terminale se orienteazã spre facultãþi din þarã, dar destui dintre ei doresc sã rãmânã în zonã pentru cã Universitatea Petroºani le oferã, în general, cam ceea ce-ºi doresc. În plus, pentru familii, pentru pãrinþi este mai ieftin având în vedere cã sunt acasã ºi nu sunt nevoiþi sã suporte cheltuieli considerabile pentru plata cãminelor, a chiriilor, plus cheltuielile inerente pentru a trãi ºi învãþa. Câþiva pãrinþi ºi liceeni stau cu ochii pe Universitatea Petroºani, drept pentru care s-au adresat ºi cotidianului nostru, Cronica Vãii Jiului, pentru cã un anunþ fãcut de rectorul UP, Radu Sorin, ºi publicat de noi, cu ocazia
prezentãrii nou înfiinþatei Asociaþii a Comitetului de Iniþiativã Petroºani-Valea Jiului, le-a dat speranþe. Este vorba de înfiinþarea unei noi facultãþi, respectiv cea de asistenþi medicali cu studii superioare. Cei care ne-au întrebat dacã din toamnã, când începe alt an universitar, aceastã facultate va
exista, doreau sã ºtie din timp pentru a-ºi planifica în primul rând finanþele pentru viitor: rãmân aici, acasã, sau se vor duce la Craiova, acolo unde existã asemenea specializare. Unii pãrinþi au declarat cã pentru ei ar fi un efort financiar considerabil plecarea copiilor la alte universitãþi din þarã. Rectorul Universitãþii
Petroºani, Radu Sorin, declara în luna februarie 2017, cã se fac demersuri... „Noi, cei de la Universitate cãutãm sã facem ce este mai aproape de cererea ºi nevoile societãþii. Ca urmare, vom avea o unitate pentru asistente medicale cu studii superioare pentru cã existã cerere, dar ºi o facultate de sport. În acest sens am avut discuþii, se întocmeºte dosarul de constituire, este în lucru. Trebuie sã avem ºi cadre universitare de specialitate ºi îi vom atrage”- a spus atunci rectorul UP. Marþi, 11 aprilie 2017, acelaºi rector al UP, a dat speranþe. “Dupã cum spuneam, avem nevoie de cadre universitare de specialitate pentru Facultatea de asistenþi
medicali, cu o duratã de studio de patru ani. Am gãsit, iar acum aºteptãm confirmarea dumnealor, dosarul de atestare este pregãtit, este gata. Dacã vom primi confirmãrile, de la depunerea dosarului, procedurile vor durã circa o lunã de zile. Practic existã posibilitatea ca în noul an universitar sã intrãm ºi cu aceastã facultate de asistenþi medicali cu studii superioare. Vom face public fiecare pas pe care îl vom face” – a declarat Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
ApaServ încearcã sã îºi recupereze banii de la rãu-platnici ocietatea de apã din Valea Jiului încearcã sã îºi recupereze S banii de la abonaþii rãu-platnici. În decursul anului 2016 au fost întocmite mii de somaþii de platã. Cei mai mulþi rãu-platnici sunt la Petroºani. Pentru abonaþii ApaServ de la Petroºani au fost întocmite peste 4000 de somaþii de platã. “Valoarea creanþelor pe care APA SERV VALEA JIULUI le are de recuperat din Municipiul Petroºani la data de 31 decembrie 2016 este de 3.358.394 lei”, aratã raportul ApaServ. Astfel, la finalul anului 2016, ApaServ avea de recuperat 505.153 lei de la agenþii economici, 1.995.093 lei de la populaþie ºi 858.148 lei de la asociaþiile de proprietari. Tot la Petroºani s-au întocmit 4413 de somaþii de platã. La nivelul municipiului Vulcan, restanþele abonaþilor cãtre ApaServ sunt de peste 7 milioane de lei. “Valoarea creanþelor pe care APA SERV VALEA JIULUI le are de recuperat din
municipiul Vulcan la data de 31 decembrie 2016 este de 7.755.596 lei”, aratã bilanþul. Astfel, ApaServ avea de recuperat, la 31 decembrie 2016, de la agenþii economici din Vulcan suma de 4.453.011,11 lei. Populaþia din Vulcan avea datorii de 1.201.992,23 lei, în timp ce asociaþiile figurau cu restanþe de 2.100.592,46 lei. În ceea ce-i priveºte pe lupeneni, datoriile
cãtre ApaServ erau de peste douã milioane de lei. “Valoarea creanþelor pe care Apa Serv Valea Jiului le are de recuperat din municipiul Lupeni la data de 31 decembrie 2016 este de 2.718.932 lei, dupã urmãtoarea structurã: agenþi economici - 604.830 lei, populaþie - 1.839.111 lei, asociaþii - 274.991 lei”, aratã raportul ApaServ. Cele mai mici datorii cãtre societatea de apã le au aninosenii. Puþin peste 141.000 de lei are de recuperat ApaServ de la cei din Aninoasa. “Valoarea creanþelor pe care APA SERV VALEA JIULUI le are de recuperat din Oraºul Aninoasa la data de 31 decembrie
2016 este de 141.099 lei, dupã urmãtoarea structurã: agenþi economici – 25.203 lei, populaþie – 115.896 lei”, aratã bilanþul ApaServ. ªi abonaþii petrileni figureazã cu datorii. Valoarea acestora este de peste 900 de lei, cele mai mari restanþe fiind ale abonaþilor casnici. “Valoarea creanþelor pe care APA SERV VALEA JIULUI le are de recuperat din oraºul Petrila la data de 31 decembrie 2016 este de 901.833 lei, dupã urmãtoarea structurã: agenþi economici – 14.684 lei, populaþie – 887.149 lei”, aratã raportul.
În ceea ce priveºte cea mai vesticã localitate din Valea Jiului, oraºul Uricani are restanþe de puþin peste 170 de mii de lei. “Valoarea creanþelor pe care APA SERV VALEA JIULUI le are de recuperat din oraºul Uricani la data de 31 decembrie 2016 este de 176.432 lei, dupã
urmãtoarea structurã: agenþi economici – 4201 lei, populaþie – 170.576 lei, asociaþii – 1655 lei”, mai aratã raportul. Pentru a-ºi recupera banii, cei de la ApaServ Valea Jiului au întocmit mii de somaþii de platã. Monika BACIU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Aprilie 2017
Un preot din Petroºani militeazã împotriva kitsch-ului din cimitirele vechi
Muzeul Mineritului va fi reabilitat M uzeul Mineritului din Petroºani va fi reabilitat. Consiliul local aprobã indicatorii tehnicoeconomici pentru obiectivul de investiþii “Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã”. Proiectul va fi finanþat prin programul operaþional 2014-2020. “În urma parcurgerii etapei de evaluare tehnicã ºi financiarã, proiectul “Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã” depus pentru finanþare prin POR 2014-2020 (...) a obþinut 78 de puncte din maxim 80 puncte ºi se aflã în etapa de precontractare, etapã în care
se solicitã prezentarea de documente actualizate din cererea de finanþare. Muzeul este monument istoric cuprins în lista monumentelor istorice la poziþia 394, având codul HD-II-m-B-03409”, aratã edilii municipiului Petroºani. Este nevoie de reactualizarea indicatorilor tehnico-economici ca urmare a modificãrii TVA-ului. “Având în vedere faptul cã de la momentul depunerii cererii de finanþare pânã la finalizarea procesului de evaluare, au avut loc modificãri legislative în sensul reducerii cotei de TVA de la 20% la 19%, au fost actualizaþi indicatorii tehnico-economici ai proiectului ºi este necesarã aprobarea acestora de cãtre
Consiliul Local. Valoarea lucrãrilor pentru investiþia de bazã actualizatã este de 4.068.607,36 lei (TVA inclus), iar valoarea totalã actualizatã a investiþiei este de 4.858.921,07 lei (TVA inclus), conform devizului general actualizat al investiþiei”, mai aratã reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani. Proiectul a fost depus în luna noiembrie 2016 ºi a parcurs toate etapele de evaluare, respectiv verificarea eligibilitãþii. Prin proiect, se urmãreºte reabilitarea clãdirii muzeului compusã din demisol, parter ºi pod prin executarea unor lucrãri de reparaþii, intervenþii de consolidare ºi intervenþii structurale; accesibilizarea
R
clãdirii pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii prin realizarea unei platformeascensor automate în zona accesului principal ºi construirea unui lift în interiorul clãdirii care sã asigure accesul de la demisol pânã în pod; dotarea muzeului cu instalaþii, echipamente ºi dotãri pentru asigurarea utilitãþilor ºi a condiþiilor de climatizare,
siguranþã la foc, antiefracþie; dotarea muzeului cu mobilier pentru expunerea ºi protecþia patrimoniului cultural; amenajarea suprafeþei exterioare de teren cu alei, trotuare, spaþii verzi, realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare ºi a unui spaþiu tip piaþetã în faþa clãdirii. Monika BACIU
Înscrieri prelungite pentru Crosul Cetãþii Regale a Haþegului
Î
nscrierile online pentru participarea la Crosul Cetãþii Regale a Haþegului, susþinut de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului - Universitatea din Bucureºti, se prelungesc cu încã o sãptãmânã, pânã pe data de 16 aprilie 2017, ora 24.00. Organizatorii au luat decizia prelungirii perioadei de înscriere ca urmare a numãrului mare de solicitãri primite pânã în prezent ºi pentru a putea veni astfel în sprijinul tuturor celor care doresc sã participe la competiþie. Formularele de înscriere sunt disponibile online pe www.dragdehateg.org, iar pe pagina de Facebook dedicatã eveni-
mentului – Crosul Cetãþii Regale a Haþegului, toþi cei interesaþi pot afla detalii ºi informaþii utile privind competiþia. ”Acum câþiva ani, mã gândeam în ce mod ar putea fi pus în valoare traseul spre Cetatea Regalã a Haþegului ºi cum am putea face ceva astfel încât sã tragem un semnal de alarmã asupra lui ºi asupra monumentului. Ideea era sã nu
apelãm la proteste sau alte forme de manifestare cu conotaþie negativã, ci sã gãsim o modalitate sã îl punem în valoare ºi sã conºtientizãm opinia publicã. Aºa a apãrut ideea Crosului Cetãþii Regale a Haþegului care, iatã, a ajuns la a treia ediþie. Îi încurajez pe toþi cei care iubesc natura ºi miºcarea sã se înscrie ºi sã participe la cros. Mai ales cã
pot profita ºi de mica vacanþã de 1 Mai astfel încât sã îºi rezerve câteva zile de relaxare în care sã participe la cros, dar ºi sã viziteze Geoparcul Dinozaurilor ºi Þara Haþegului”, afirmã Daniel Barboni, voluntar pentru Geoparc ºi iniþiatorul Crosului Cetãþii Regale a Haþegului. ”Acest eveniment se identificã întru totul cu valorile Geoparcului ºi cu programul nostru de voluntariat. Ideea crosului a venit de la primul nostru voluntar, Daniel Barboni, un tânãr membru al comunitãþii locale care doreºte sã se implice în promovarea ºi dezvoltarea zonei. Din acest motiv Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, primul geoparc UNESCO din România, administrat de Universitatea din Bucureºti, susþine cu mare plãcere Crosul Cetãþii Regale a Haþegului. Crosul este cel care deschide ºi seria evenimentelor ºi proiectelor realizate cu sprijinul voluntarilor ºi al comunitãþilor locale ce vor avea loc pe teritoriul Geoparcului în 2017, cum ar fi Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor, Festivalul Dinozaurilor, Ziua Vulcanilor ºi multe altele.
Prin urmare, vã aºteptãm pe 29 aprilie, în Geoparc, la cros, iar apoi la celelalte evenimente ale noastre din aceastã varã”, apreciazã Cristian Ciobanu, Administrator Patrimoniu Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO – Universitatea din Bucureºti. Crosul Cetãþii Regale a Haþegului este o iniþiativã a voluntarilor pentru Geoparc ºi va avea loc în data de 29 aprilie. Startul va fi dat la ora 10.00, din centrul oraºului Haþeg, iar concurenþii vor avea de parcurs circa 8 km. Competiþia se adreseazã atât alergãtorilor profesioniºti cât ºi celor amatori, cu vârsta de peste 17 ani. Participanþii se pot înscrie însã doar la una din cele douã probe, iar cei legitimaþi la un club sportiv, indiferent de disciplina sportivã practicatã, pot lua parte doar la competiþia destinatã profesioniºtilor. Câºtigãtorii fiecãrei categorii vor fi recompensaþi cu premii, iar toþi cei care intrã în competiþie vor primi diplome de participare. Înscrierea ºi participarea la Crosul Cetãþii Regale a Haþegului sunt gratuite.
Formulare de înscriere la competiþie sunt disponibile ºi la sediul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, str. Libertãþii, nr. 9A respectiv în magazinele Adaconi din oraºul Haþeg. Organizarea Crosului Cetãþii Regale a Haþegului este asiguratã de voluntarii ºi ambasadorii pentru Geoparc, cu sprijinul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti ºi de Asociaþia Drag de Haþeg, în parteneriat cu Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu” Haþeg ºi Primãria oraºului Haþeg. Adina POPA POPA
idicãm adevãrate mausolee în cimitire, fãrã sã þinem cont de nimic ce este creºtinesc ºi asta se vede din ce în ce mai obsedant, aºa încât, un preot din Petroºani, care slujeºte la una dintre cele mai vechi biserici din acest loc, a luat atitudine. Pãrintele Ciprian Marton a vãzut, zi de zi, cum cimitirul momârlãnesc din curtea bisericii de pe Sãlãtruc devine de prost-gust ºi a încercat sã le propunã aparþinãtorilor sã facã ceva. Mai ales cã,
pasiunea sa pentru frumos se reflectã în arta gravãrii lemnului. A fãcut prima cruce, în stilul specific locului, din lemn, iar acum militeazã efectiv pentru ca ºi restul sã ia exemplul. „Avem un proiect mai deosebit la Bisericã de pe Sãlãtruc. De ce? Pentru cã biserica este una veche de lemn, de la 1750 ºi a fost refãcutã, dupã ce a fost arsã. Acest cimitir, însã, mai pãstreazã tradiþia localã ºi noi încercãm sã îl aducem într-o formã autenticã. Pentru asta ne-am gândit sã schimbãm crucile ºi sã pãstrãm ºi stilul
tradiþional, dar sã avem ºi stilul curat, bizantin ºi bisericesc”, a explicat Ciprian Marton, preot ortodox. Pãrintele Ciprian sperã cã acest proiect sã schimbe total cimitirul ºi sã îl facã unicat în România. Aici, momârlanii au obiceiul ca, în Sãptãmâna Patimilor, sã îºi împodobeascã crucile cu câte o icoanã ºi un batic din cârpã. Crucile sunt din tablã ºi fier, îndoite într-un anumit stil, specific locului. „Comunitatea de aici este una mai închisã ºi ei au tradiþii ºi obiceiuri foarte frumoase ºi interesante ºi, tocmai din acest motiv,
Ouã ºi grâu încolþit – cadouri de Paºte u sãdit grâu ºi, când a Aîncolþit, l-au oferit drept cadou de paºte, alãturi de ouã din ciocolatã, copiilor ºi trecãtorilor din Petroºani. Organizaþia de femei a PSD Petroºani a decis sã ureze astfel sãrbãtori în tihnã tuturor celor pe care îi întâlnesc, în aceste zile, pe strãzile ºi în parcurile din oraº. Membrii PSD le-au fost alãturi, iar iniþiativa a fost gustatã mai ales de copii. „Am primit un ou de ciocolatã ºi un pahar cu grâu încolþit. Aºa mi-a zis un om, când mi le-a dat”, a spus un copil din Parcul Central Carol Schreter de la Petroºani, locul în care membrii organizaþiei de la Petroºani au fost luni, spre searã. Tradiþia Pascalã aratã cã grâul încolþit simbolizeazã primãvara, renaºterea ºi prosperitatea, motiv
pentru care cei din Petroºani au decis sã facã astfel de cadouri oamenilor din oraº. „Am sãdit zeci de pahare cu grâu ºi acum, când a încolþit, le oferim, cã este Sãptãmâna Patimilor lui Iisus Hristos, credincioºilor, din tot sufletul. Le urãm astfel sã aibã un an bun ºi o viaþã fericitã”, a spus unul dintre membrii PSD de la Petroºani, care a împãrþit cadourile prin oraº.
observãm în acest cimitir, acele cruci fãcute într-un stil naiv, dar care pãstreazã stilul bizantin. O sã încercãm sã înlocuim toate crucile cu cruci de frasin sculptate. O sã vedeþi cã în toate cimitirele sunt
foarte multe cruci care nu au absolut nimic legat de artã ºi de bungust. Multe sunt kitsch-uri, sunt cruci scumpe pentru materialul din care sunt create, dar nici vorbã de bun-gust. O cruce trebuie sã fie
Actualitate 5 simplã, din lemn, cãci Hristos a murit pe o Cruce de lemn, nu din granit sau marmurã ºi de fapt Crucea înseamnã mormântul, pentru a arãta cã cel adormit acolo este un bun creºtin”, a mai adãugat pãrintele Ciprian. Cimitirul de la Sãlãtruc cuprinde toate aceste elemente despre care a vorbit pãrintele Ciprian ºi acum, în Sãptãmâna Patimilor, oamenii locului merg sã primeneascã mormintele. Este un bun prilej pentru a reflecta la propunerea preotului ortodox, care doreºte sã facã locul unic în România ºi, de ce nu? – un loc de pelerinaj, precum Cimitirul din Sãpânþa. Diana MITRACHE
Dupã Paºti, încep nedeile S
erbãrile câmpeneºti vor debuta, imediat dupã sãrbãtorile Pascale. Prima nedeie are loc în ziua de Paºte. Municipalitatea de la Petroºani a alocat 8000 de lei pentru pãstrãtorii tradiþiilor.
Momârlanii din Valea Jiului pãstreazã, cu sfinþenie, vechile obiceiuri, iar nedeile sunt unele dintre acestea. Petrecerile câmpeneºti serbeazã reînvierea naturii sau cinstesc anumite sãrbãtori religioase ale anului bisericesc. “Nedeile sunt sãrbãtori desfãºurate începând cu prima zi a Paºtelui, când în curtea bisericii, se pregãteºte o masã plinã de bucate. Pãsatul, ciorba ºi tocãniþa de oaie
sunt pregãtite numai de bãrbaþi, din ele înfruptându-se toþi cei care au participat la sfânta slujbã. Ei spun cã nedeia este o tradiþie veche ce trebuie respectatã, pãstratã ºi transmisã nealteratã generaþiilor viitoare”, spun reprezentanþii Primãriei Petroºani. În acest sens s-a alocat suma de 8000 de lei pentru premierea persoanelor care pãstreazã nealteratã tradiþia organizãrii acestor evenimente. Monika BACIU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Aprilie 2017
Un preot din Petroºani militeazã împotriva kitsch-ului din cimitirele vechi
Muzeul Mineritului va fi reabilitat M uzeul Mineritului din Petroºani va fi reabilitat. Consiliul local aprobã indicatorii tehnicoeconomici pentru obiectivul de investiþii “Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã”. Proiectul va fi finanþat prin programul operaþional 2014-2020. “În urma parcurgerii etapei de evaluare tehnicã ºi financiarã, proiectul “Reabilitarea clãdirii Muzeului Mineritului ºi amenajare muzeisticã” depus pentru finanþare prin POR 2014-2020 (...) a obþinut 78 de puncte din maxim 80 puncte ºi se aflã în etapa de precontractare, etapã în care
se solicitã prezentarea de documente actualizate din cererea de finanþare. Muzeul este monument istoric cuprins în lista monumentelor istorice la poziþia 394, având codul HD-II-m-B-03409”, aratã edilii municipiului Petroºani. Este nevoie de reactualizarea indicatorilor tehnico-economici ca urmare a modificãrii TVA-ului. “Având în vedere faptul cã de la momentul depunerii cererii de finanþare pânã la finalizarea procesului de evaluare, au avut loc modificãri legislative în sensul reducerii cotei de TVA de la 20% la 19%, au fost actualizaþi indicatorii tehnico-economici ai proiectului ºi este necesarã aprobarea acestora de cãtre
Consiliul Local. Valoarea lucrãrilor pentru investiþia de bazã actualizatã este de 4.068.607,36 lei (TVA inclus), iar valoarea totalã actualizatã a investiþiei este de 4.858.921,07 lei (TVA inclus), conform devizului general actualizat al investiþiei”, mai aratã reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani. Proiectul a fost depus în luna noiembrie 2016 ºi a parcurs toate etapele de evaluare, respectiv verificarea eligibilitãþii. Prin proiect, se urmãreºte reabilitarea clãdirii muzeului compusã din demisol, parter ºi pod prin executarea unor lucrãri de reparaþii, intervenþii de consolidare ºi intervenþii structurale; accesibilizarea
R
clãdirii pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii prin realizarea unei platformeascensor automate în zona accesului principal ºi construirea unui lift în interiorul clãdirii care sã asigure accesul de la demisol pânã în pod; dotarea muzeului cu instalaþii, echipamente ºi dotãri pentru asigurarea utilitãþilor ºi a condiþiilor de climatizare,
siguranþã la foc, antiefracþie; dotarea muzeului cu mobilier pentru expunerea ºi protecþia patrimoniului cultural; amenajarea suprafeþei exterioare de teren cu alei, trotuare, spaþii verzi, realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare ºi a unui spaþiu tip piaþetã în faþa clãdirii. Monika BACIU
Înscrieri prelungite pentru Crosul Cetãþii Regale a Haþegului
Î
nscrierile online pentru participarea la Crosul Cetãþii Regale a Haþegului, susþinut de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului - Universitatea din Bucureºti, se prelungesc cu încã o sãptãmânã, pânã pe data de 16 aprilie 2017, ora 24.00. Organizatorii au luat decizia prelungirii perioadei de înscriere ca urmare a numãrului mare de solicitãri primite pânã în prezent ºi pentru a putea veni astfel în sprijinul tuturor celor care doresc sã participe la competiþie. Formularele de înscriere sunt disponibile online pe www.dragdehateg.org, iar pe pagina de Facebook dedicatã eveni-
mentului – Crosul Cetãþii Regale a Haþegului, toþi cei interesaþi pot afla detalii ºi informaþii utile privind competiþia. ”Acum câþiva ani, mã gândeam în ce mod ar putea fi pus în valoare traseul spre Cetatea Regalã a Haþegului ºi cum am putea face ceva astfel încât sã tragem un semnal de alarmã asupra lui ºi asupra monumentului. Ideea era sã nu
apelãm la proteste sau alte forme de manifestare cu conotaþie negativã, ci sã gãsim o modalitate sã îl punem în valoare ºi sã conºtientizãm opinia publicã. Aºa a apãrut ideea Crosului Cetãþii Regale a Haþegului care, iatã, a ajuns la a treia ediþie. Îi încurajez pe toþi cei care iubesc natura ºi miºcarea sã se înscrie ºi sã participe la cros. Mai ales cã
pot profita ºi de mica vacanþã de 1 Mai astfel încât sã îºi rezerve câteva zile de relaxare în care sã participe la cros, dar ºi sã viziteze Geoparcul Dinozaurilor ºi Þara Haþegului”, afirmã Daniel Barboni, voluntar pentru Geoparc ºi iniþiatorul Crosului Cetãþii Regale a Haþegului. ”Acest eveniment se identificã întru totul cu valorile Geoparcului ºi cu programul nostru de voluntariat. Ideea crosului a venit de la primul nostru voluntar, Daniel Barboni, un tânãr membru al comunitãþii locale care doreºte sã se implice în promovarea ºi dezvoltarea zonei. Din acest motiv Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, primul geoparc UNESCO din România, administrat de Universitatea din Bucureºti, susþine cu mare plãcere Crosul Cetãþii Regale a Haþegului. Crosul este cel care deschide ºi seria evenimentelor ºi proiectelor realizate cu sprijinul voluntarilor ºi al comunitãþilor locale ce vor avea loc pe teritoriul Geoparcului în 2017, cum ar fi Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor, Festivalul Dinozaurilor, Ziua Vulcanilor ºi multe altele.
Prin urmare, vã aºteptãm pe 29 aprilie, în Geoparc, la cros, iar apoi la celelalte evenimente ale noastre din aceastã varã”, apreciazã Cristian Ciobanu, Administrator Patrimoniu Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO – Universitatea din Bucureºti. Crosul Cetãþii Regale a Haþegului este o iniþiativã a voluntarilor pentru Geoparc ºi va avea loc în data de 29 aprilie. Startul va fi dat la ora 10.00, din centrul oraºului Haþeg, iar concurenþii vor avea de parcurs circa 8 km. Competiþia se adreseazã atât alergãtorilor profesioniºti cât ºi celor amatori, cu vârsta de peste 17 ani. Participanþii se pot înscrie însã doar la una din cele douã probe, iar cei legitimaþi la un club sportiv, indiferent de disciplina sportivã practicatã, pot lua parte doar la competiþia destinatã profesioniºtilor. Câºtigãtorii fiecãrei categorii vor fi recompensaþi cu premii, iar toþi cei care intrã în competiþie vor primi diplome de participare. Înscrierea ºi participarea la Crosul Cetãþii Regale a Haþegului sunt gratuite.
Formulare de înscriere la competiþie sunt disponibile ºi la sediul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, str. Libertãþii, nr. 9A respectiv în magazinele Adaconi din oraºul Haþeg. Organizarea Crosului Cetãþii Regale a Haþegului este asiguratã de voluntarii ºi ambasadorii pentru Geoparc, cu sprijinul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti ºi de Asociaþia Drag de Haþeg, în parteneriat cu Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu” Haþeg ºi Primãria oraºului Haþeg. Adina POPA POPA
idicãm adevãrate mausolee în cimitire, fãrã sã þinem cont de nimic ce este creºtinesc ºi asta se vede din ce în ce mai obsedant, aºa încât, un preot din Petroºani, care slujeºte la una dintre cele mai vechi biserici din acest loc, a luat atitudine. Pãrintele Ciprian Marton a vãzut, zi de zi, cum cimitirul momârlãnesc din curtea bisericii de pe Sãlãtruc devine de prost-gust ºi a încercat sã le propunã aparþinãtorilor sã facã ceva. Mai ales cã,
pasiunea sa pentru frumos se reflectã în arta gravãrii lemnului. A fãcut prima cruce, în stilul specific locului, din lemn, iar acum militeazã efectiv pentru ca ºi restul sã ia exemplul. „Avem un proiect mai deosebit la Bisericã de pe Sãlãtruc. De ce? Pentru cã biserica este una veche de lemn, de la 1750 ºi a fost refãcutã, dupã ce a fost arsã. Acest cimitir, însã, mai pãstreazã tradiþia localã ºi noi încercãm sã îl aducem într-o formã autenticã. Pentru asta ne-am gândit sã schimbãm crucile ºi sã pãstrãm ºi stilul
tradiþional, dar sã avem ºi stilul curat, bizantin ºi bisericesc”, a explicat Ciprian Marton, preot ortodox. Pãrintele Ciprian sperã cã acest proiect sã schimbe total cimitirul ºi sã îl facã unicat în România. Aici, momârlanii au obiceiul ca, în Sãptãmâna Patimilor, sã îºi împodobeascã crucile cu câte o icoanã ºi un batic din cârpã. Crucile sunt din tablã ºi fier, îndoite într-un anumit stil, specific locului. „Comunitatea de aici este una mai închisã ºi ei au tradiþii ºi obiceiuri foarte frumoase ºi interesante ºi, tocmai din acest motiv,
Ouã ºi grâu încolþit – cadouri de Paºte u sãdit grâu ºi, când a Aîncolþit, l-au oferit drept cadou de paºte, alãturi de ouã din ciocolatã, copiilor ºi trecãtorilor din Petroºani. Organizaþia de femei a PSD Petroºani a decis sã ureze astfel sãrbãtori în tihnã tuturor celor pe care îi întâlnesc, în aceste zile, pe strãzile ºi în parcurile din oraº. Membrii PSD le-au fost alãturi, iar iniþiativa a fost gustatã mai ales de copii. „Am primit un ou de ciocolatã ºi un pahar cu grâu încolþit. Aºa mi-a zis un om, când mi le-a dat”, a spus un copil din Parcul Central Carol Schreter de la Petroºani, locul în care membrii organizaþiei de la Petroºani au fost luni, spre searã. Tradiþia Pascalã aratã cã grâul încolþit simbolizeazã primãvara, renaºterea ºi prosperitatea, motiv
pentru care cei din Petroºani au decis sã facã astfel de cadouri oamenilor din oraº. „Am sãdit zeci de pahare cu grâu ºi acum, când a încolþit, le oferim, cã este Sãptãmâna Patimilor lui Iisus Hristos, credincioºilor, din tot sufletul. Le urãm astfel sã aibã un an bun ºi o viaþã fericitã”, a spus unul dintre membrii PSD de la Petroºani, care a împãrþit cadourile prin oraº.
observãm în acest cimitir, acele cruci fãcute într-un stil naiv, dar care pãstreazã stilul bizantin. O sã încercãm sã înlocuim toate crucile cu cruci de frasin sculptate. O sã vedeþi cã în toate cimitirele sunt
foarte multe cruci care nu au absolut nimic legat de artã ºi de bungust. Multe sunt kitsch-uri, sunt cruci scumpe pentru materialul din care sunt create, dar nici vorbã de bun-gust. O cruce trebuie sã fie
Actualitate 5 simplã, din lemn, cãci Hristos a murit pe o Cruce de lemn, nu din granit sau marmurã ºi de fapt Crucea înseamnã mormântul, pentru a arãta cã cel adormit acolo este un bun creºtin”, a mai adãugat pãrintele Ciprian. Cimitirul de la Sãlãtruc cuprinde toate aceste elemente despre care a vorbit pãrintele Ciprian ºi acum, în Sãptãmâna Patimilor, oamenii locului merg sã primeneascã mormintele. Este un bun prilej pentru a reflecta la propunerea preotului ortodox, care doreºte sã facã locul unic în România ºi, de ce nu? – un loc de pelerinaj, precum Cimitirul din Sãpânþa. Diana MITRACHE
Dupã Paºti, încep nedeile S
erbãrile câmpeneºti vor debuta, imediat dupã sãrbãtorile Pascale. Prima nedeie are loc în ziua de Paºte. Municipalitatea de la Petroºani a alocat 8000 de lei pentru pãstrãtorii tradiþiilor.
Momârlanii din Valea Jiului pãstreazã, cu sfinþenie, vechile obiceiuri, iar nedeile sunt unele dintre acestea. Petrecerile câmpeneºti serbeazã reînvierea naturii sau cinstesc anumite sãrbãtori religioase ale anului bisericesc. “Nedeile sunt sãrbãtori desfãºurate începând cu prima zi a Paºtelui, când în curtea bisericii, se pregãteºte o masã plinã de bucate. Pãsatul, ciorba ºi tocãniþa de oaie
sunt pregãtite numai de bãrbaþi, din ele înfruptându-se toþi cei care au participat la sfânta slujbã. Ei spun cã nedeia este o tradiþie veche ce trebuie respectatã, pãstratã ºi transmisã nealteratã generaþiilor viitoare”, spun reprezentanþii Primãriei Petroºani. În acest sens s-a alocat suma de 8000 de lei pentru premierea persoanelor care pãstreazã nealteratã tradiþia organizãrii acestor evenimente. Monika BACIU
6 Actualitate
Poliþia Localã supravegheazã gunoiul ºi aplicã amenzi
C
riza gunoaielor atrage ºi sancþiuni. Petroºãnenii care depoziteazã deºeurile din demolãri ºi vegetaþia uscatã pe lângã tomberoane riscã sã fie aspru sancþionaþi. Reprezentanþii Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat au luat decizia de a-i sancþiona pe cei care depoziteazã ilegal deºeurile. “Depozitarea lângã containerele de gunoi a materialelor rezultate din demolãri, a crengilor, a pãmântului, rezultat din sãpãturi, a mobilierului ºi a oricãror alte reziduuri menajere, precum ºi depozitarea deºeurilor menajere lângã containere atrage sancþionarea contravenþionalã cu amendã, în baza HCL 108/2013: persoane fizice 200-500 lei, persoane juridice 1000-
2000 lei”, aratã un anunþ al DADPP. Petroºãnenii care au deºeuri provenite din materialele de construcþii trebuie sã plãteascã o taxã de 80 lei/mc pentru ridicarea acestora. “Poliþia Localã ºi cei de la Compartimentul pentru Protecþia Mediului fac patrulã, pândã cã sã îi identifice. Noi ridicãm contra-cost deºeurile din construcþii. E 80 de lei/mc ridicarea deºeurilor provenite din construcþii”, a declarat Daniel Viºan,
director executiv DADPP.
1
00 de puncte de gunoi, 4 echipaje
Patru echipaje mixte ale Poliþiei Locale ºi Compartimentului de Mediu supravegheazã cele 100 de puncte de depozitare a deºeurilor din municipiul Petroºani. Misiunea este una dificilã, aproape imposibilã pentru identificarea celor care nu respectã regulile. Chiar ºi aºa deja au fost aplicate câteva sancþiuni. “Noi am fãcut
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Aprilie 2017 patrule mixte pe zone. Încercãm sã le supraveghem ºi sã îi determinãm pe oameni sã nu mai punã deºeurile lângã containere. Sunt 100 de puncte de colectare, nu putem fi în acelaºi timp. Avem 4 echipaje. Trebuie sã aducem la cunoºtinþa oamenilor sancþiunile”, a declarat Nicu Stãncioi, reprezentant Poliþia Localã Petroºani. Au fost aplicate ºi primele avertismente. Mai mulþi petroºãneni au fost avertizaþi de faptul cã riscã amenzi. „Stãm de vorbã ºi cu cetãþenii, le punem în vedere sancþiunile. Oamenii care au astfel de deºeuri trebuie sã sune la primãrie ºi vine o maºinã care le ridicã, dar trebuie sã plãteascã o taxã. Pe Mãgurii am gãsit moloz ºi am gãsit omul când depozita. I-am explicat cã trebuie sã sune la primãrie ºi sã plãteascã o taxã pentru ridicarea acestor deºeuri”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU
Lãcaºurile de cult sunt inspectate de pompieri
L
ãcaºurile de cult din Valea Jiului sunt verificate amãnunþit de inspectorii ISU, pentru a se asigura cã nu existã nici un pericol pentru credincioºii care vor participa la slujba de Înviere. Pompierii verificã ºi cãile de evacuare din instituþii în cazul în care apare un pericol þinând cont cã mii de enoriaºi participã la Slujba de Înviere. Acþiunea este derulatã la nivel
naþional având în vedere cã în aceastã perioadã un numãr foarte mare de cetãþeni vor pãºi pragul bisericilor. ”În anul 2016, mai multe
lãcaºuri de cult au cãzut pradã flãcãrilor, fiind provocate pagube însemnate, ori chiar distrugeri în întregime a bisericilor (Biserica Ortodoxã din localitatea Sânmãrghita – judeþul Mureº, Biserica Ortodoxã „Tãierea Capului Sf. Ioan Botezãtorul” din satul Aluniº judeþul Buzãu ºi Biserica Ortodoxã din satul Moreni – judeþul Neamþ)”, se precizeazã într-un comunicat al IGSU. M. GÂNJU
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Autotren încãrcat cu lemne, rãsturnat pe DN 66
A
ccidentul rutier a avut loc în zona serpentinelor de la Peºtera Bolii, în apropiere de Petroºani, iar ºoferul a scãpat cu rãni uºoare.
Circulaþia rutierã la intrare în municipiul Petroºani a fost blocatã câteva ore, ieri dimineaþã, din cauza unui autotren care s-a rãsturnat pe serpentinele dintre Peºtera Bolii ºi Bãniþa. ªoferul tirului, care transporta lemn cãtre fabrica din Sebeº, a intrat cu vitezã prea mare într-o curbã iar remorca s-a rãsturnat pe o parte ºi s-a oprit în zidul de susþinere de pe marginea drumului. ªoferul camionului a fost rãnit uºor ºi dupã ce i-a fost acordat primul ajutor la faþa locului de cãtre echipajul Serviciului de Ambulanþã Hunedoara, a refuzat sã meargã la spital pentru investigaþii amãnunþite. Un echipaj de pompieri din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani a intervenit la curãþarea carosabilului de motorina scursã din rezervoarele mastodontului. Totodatã a fost adusã ºi o macara pentru a repune pe roþi autotrenul care îngreuna circulaþia rutierã. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Aprilie 2017
Pericol IMINENT de accidente pe un drum naþional
C
ratere, maluri care stau sã se surpe ºi risc crescut de cãderi de stânci. Aºa se prezintã starea unui drum naþional din Valea Jiului. Este vorba de drumul naþional 7A care face legãtura între municipiul Petroºani ºi judeþul Vâlcea. Pe alocuri zãpada s-a topit ºi a lãsat în urmã cratere care cu greu pot fi identificate de conducãtorii auto. Gropile sunt camuflate cu apã, iar depistarea lor este aproape imposibilã. Sunt zone în care gropile sunt imposibil de evitat. Pericolul în zonã este iminent. Pe alocuri malurile stau sã se surpe, iar de pe versanþi se dizlocã bolovanii. Drumul ar fi trebuit reparat. Mãrturie stau doar niºte indicatoare
rutiere care avertizeazã faptul cã “drumul este în lucru”. Chiar ºi ele au capitulat sub povara infrastructurii degradate. În locurile în care odatã a existat asfalt, acesta a dispãrut. Mixtura asfalticã a dispãrut odatã cu zãpada.
A
r fi trebuit reparat
În anul 2015, oficialii ministerului Transporturilor anunþau cã DN 7A va fi reparat în cinci puncte.
“Proiectul dureazã 24 de luni ºi prevede atât lucrãri de reparaþii, cât ºi modernizarea drumului naþional”, a declarat în anul 2015, prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Au trecut doi ani. Starea drumului este mai precarã decât în 2015. La începutul verii lui 2011, drumul a trecut de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova, la Regionala Timiºoara. În toamna aceluiaºi an a ajuns înapoi la cei de la Craiova, tocmai pentru a putea fi implementat un proiect complex, dupã cum au explicat oficialii. Concret, pânã aproape de graniþã cu Hunedoara, pe partea judeþului Vâlcea, drumul a fost reabilitat ºi asfaltat de societatea Romstrade, care a câºtigat licitaþia. Din acest motiv, ºi porþiunea din judeþul
Hunedoara a trecut de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Timiºoara în administrarea celor din Dolj, care vroiau sã continue lucrarea, tot cu cei de la Romstrade. Proiectul nu a mai fost, însã, finanþat, aºa cã, de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova, drumul a fost dat înapoi la Regionala Timiºoara, pentru cã acum în cele din urmã sã ajungã din nou la cei de la Craiova, dar tot nereparat a rãmas, dacã nu punem al socotealã micile plombãri care au fost efectuate. Guvernul României a aprobat, în anul 2016, indicatorii tehnico – economici aferenþi obiectivului de investiþii „Consolidare ºi protecþie versanþi DN 7A km 63+200 – km 86+601”, judeþul Vâlcea. Mai exact este vorba de modernizarea drumului
spre Voineasa, contract care are o valoare totalã de peste 66 de milioane de lei. urmeazã a fi construite noi poduri ºi reabilitat tot tronsonul. “Lucrãrile de consolidare a Drumului naþional DN 7A vor continua pe traseul Vidra – limita dintre judeþele Vâlcea ºi Hunedoara. Lucrãrile de consolidare ºi protecþie a versanþilor se vor desfãºura pe o lungime de 23 de kilometri ºi vor cuprinde ºi reabilitarea unui pod ºi construcþia a încã 6 poduri noi. Tot atunci, Executivul a aprobat tehnico-economici pentru consolidarea ºi protecþia versanþilor de pe DN 7A, proiect realizat cu fonduri de la Banca Europeanã de Investiþii ºi de la bugetul de stat. Investiþia are o valoare totalã de circa 125 de milioane de lei ºi a fost demaratã în anul
Un pompier din Uricani zideºte un adãpost pentru un vecin rãmas pe drumuri în urma unui incendiu
Î
ntr-o noapte, de la sfârºitul lunii decembrie, plutonierul major Petre Pavel, împreunã cu colegii sãi de la Garda de intervenþie Lupeni, a fost solicitat sã intervinã pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o casã din Uricani. Deºi s-au deplasat în doar câteva minute, pânã la locul în care se desfãºura incendiul,
pompierii au gãsit o ardere generalizatã la aproape întreaga casã. Eforturile echipajului de stingere au fost rãsplãtite, însã, de faptul cã proprietarul casei, un bãtrânel de 65 de ani a supravieþuit incendiului. Pentru Petre Pavel intervenþia de stingere a incendiului nu a fost una obiºnuitã. Bãtrânul, rãmas fãrã un acoperiº deasupra capului, este vecinul mamei sale, iar în acea noapte pompierul a decis cã nu poate rãmâne nepãsãtor la
suferinþa aproapelui sãu. „Din pãcate, vecinul a rãmas pe drumuri. A stat la noi, în casa pãrinteascã, o perioadã. Apoi i-am adus o baracã în care sã poatã locui. Dar nu poþi trãi într-o baracã de 2/3. E suflet de om. M-am decis sã caut ajutoare, sã-i construiesc o cãsuþã. A lui. Sã poatã sã-ºi trãiascã liniºtit bãtrâneþea”, a explicat Petre Pavel.Din momentul în care i-a încolþit în minte ideea pompierul nu a mai avut liniºte pânã nu s-a apucat de lucru. A curãþat locul devastat de incendiu a cumpãrat parte din materialele de construcþie, susþinut ºi din donaþii ale reprezentanþilor unui composesorat ºi a consiliului local din Uricani, ºi deja a turnat fundaþia. Inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara, locotenent colonel Viorel Demean spune
cã exemplul lui Petre Pavel este unul demn de urmat, compasiunea ºi grija pentru semeni fiind calitãþi definitorii pentru majoritatea celor care se luptã cu flãcãrile sau salveazã, în fiecare zi, oameni. Colegii lui Petre sunt deciºi sã dea ºi ei o mânã de ajutor dar ºi sã susþinã financiar efortul pompierului, în vârstã de 30 de ani.
2008, însã în anul 2012 a fost opritã ca urmare a rezilierii contractului cu constructorul, rãmânând de executat lucrãri în valoare de peste 66 de milioane de lei”, se aratã în informarea Guvernului. Finanþarea obiectivului de investiþii, prevãzut la art.1 se realizeazã din imprumutu FI 23.371 acordat de Banca Europeanã de Investiþii derulat conform O.U.G. nr. 64/2007 privind datoria publicã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaþie, precum ºi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiþii publice aprobate potrivit legii. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
LA EI SE POATE! Uluitor ce-am vãzut în weekend-ul trecut în comuna Sântãmãrie Orlea, o localitate cu echipã de fotbal în Liga a V-a Hunedoara. A apãrut ca zâna din poveste, o bazã sportivã de nivel
naþional, nu o fãcãturã de-aia în pantã, cum vedem pe la ºtirile negative. Un stadion acoperit, cu 700 de locuri pe scaune, într-o tribunã elegantã, cu lojã ºi cabinã de transmisie, cu vestiare ºi sãli auxiliare, cu alte
douã terenuri de handbal, fotbal, tenis ºi unul de de volei de plajã. Iar gazonul, impecabil! Cireaºa de pe tort este tabela de marcaj electronicã ºi cea de schimbare a jucãtorilor. Toate acestea sub îngrijirea ºi coordonarea unor oameni care ºtiu exact ce au de fãcut acolo: Silviu Oneasã (preºedinte), Ioan
Purece (vicepreºedinte), Iulian Farcaºiu (administrator bazã), Liviu Miþucã (responsabil ordine), Ferencz Szabo (director sportiv), Flaviu Itul, Gh. Munteanu (antrenori) Marieta ºi Petre Opârlescu (asistenþã medicalã). Aºadar, o compartimentare ºi organizare demne de Liga a II-a! Atunci
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
A.S. Sântãmãrie Orlea – C.S.M. Vulcan 5-2 (1-1) A.S. Sântãmãrie Orlea (antr. Flaviu Itul): Dav. Olãrescu – Rus (min. 68 Ionescu), M. Stoica (min. 46 Maris), Bâhu, Oneasã (min. 72 Mitucã) – Gheoancã, Urs, R. Marcu, Tomoni – Dãncescu, Itul. C.S.M. Vulcan (antr. Doru Mârºava): ªuteu – Buduru, F. Palade, Talpã, Vas (min. 89 eliminat) – Fl. Rus, ªilip, Bãdãrãu, Mândreci – Pârvulesc, L. Moldovan (min. Krafft). z Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan z Obs. AJF.: Petre Spãrios – Hunedoara z Spectatori: 400 Au marcat: 1-0 (min. 7) Dãncescu trage de la 14 m, reþine ºi apoi scapã portarul ªuteu; 1-1 (min. 30) Fl. Palade din 11 m, dupã un fault a lui Gheoancã asupra lui Mândreci.; 1-2 (min. 48) ªilip din acþiune; 2-2 (min. 55) Maris, loviturã liberã de la 30 m la vinclu; 3-2 (min. 82) Tomoni din 3 m, cu capul pe spate; 4-2 (min. 83) Tomoni de la 25 m; 5-2 (min. 88) Jurmoni de la 20 m.
DOUÃ HAT-TRICK-URI LA BERIU
Liderul Dacia Orãºtie s-a impus clar, 5-1 cu Ponorul Vaþa, autori fiind: Nicolescu (2), Dreptate, Sav, Mursa, (autogol), resp. Toc. C.S. Ghelari a pierdut cu 1-2 la Berianul Beriu, dupã ce a condus la pauzã cu 1-0 (gol A. Radu în min. 7), a cedat cu 1-2, gazdele punctând prin Diplaº (min. 51) ºi S. Paul (min. 90). Gazdele au jucat în zece oameni din min. 69, când a fost eliminat Oltean. Zarandul Criºcior – Cerna Lunca Cernii 6-1, dupã ce la pauzã era 6-0! Cele ºase goluri au fost marcate de Deoancã (3) ºi Breda (3), oaspeþii puctând prin R. Preda. Inedit, jucãtorul D. ªtefan (Berianul Beriu) a fost elimi-
A.S. Sântãmãrie Orlea înaintea partidei cu CSM Vulcan
nat de arbitrul Sergiu Stanca (Orãºtie) dupã încheierea jocului. Singura victorie în deplasare C.S.C Ilia – Victoria Dobra 0-1 (0-0) golul învingãtorilor fiind marcat de Avãdanei (min. 75). Recordul de goluri, 8, în
când un primar (Dumitru Oprea) ºi consilierii locali vorbesc aceeaºi limbã, ei bine, nici mãcar fotbalul nu poate fi o piedicã în calea fericirii. Dimpotrivã, lucrurile par mai aºezate, viaþa mai chibzuitã. La un nivel mic, oameni inimoºi, rezultate mari.
meciul Sargeþia Bretea R. – Agro Bãcia 5-3, autori Lungu, Gergely, Plic, Miclãuº, Cãldãruºe, resp. Ileasã (2), Petraru.
... ªI TREI BARE!
înscriu sunt vulcãnenii, din penalty. În continuare Bâhu (min. 33) ºi Dãncescu (min. 39) rateazã uluitor, pentru ca imediat dupã pauzã sã se facã 1-2! Revin gazdele în atac, Urs (min. 49) trage peste poarta goalã de la 14 m, pentru ca egalitatea de 2-2 sã vinã în minutul 55.
Extrem de interesant ºi disputat , pentru nivelul Ligii a V-a, meciul de pe cocheta bazã sportivã de la Orlea, acolo unde echipa gazdã a câºtigat clar, cu un final formidabil. Dupã deschiderea scorului relativ repede, gazdele se întrec în ratãri cu nemiluita: 16, 21 ºi 25, Tomoni trimite ºuturi periculoase (ultimele douã în barã!), dar cei care
Din acest moment în teren nu mai este decât A.S.S.O., care dupã ratãrile lui Dãncescu (min. 58), Rãzv. Marcu (min. 63 în barã!) ºi Tomoni (min. 77), va avea ultimele zece minute de foc, cu trei goluri unul mai frumos decât altul, ce va aduce în final o victorie clarã a gazdelor cu 5-2.
Modernul stadion de la Sântamarie Orlea
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
„ÎNTINSE” PE PATRU PUNCTE Primele cinci clasate au câºtigat meciurile din etapa a 19-a, diferenþa între primul loc ºi locul 5 fiind de numai patru puncte. Fosta adversarã a lui Hercules Lupeni la baraj, Ripensia Timiºoara a realizat scorul etapei, 4-1 U.T.A. II, în echipa învingãtoare fiind folosit ºi fostul jucãtor al Universitãþii Petroºani, Stoi.
Paginã realizatã de Genu TUÞU